Jump to content
POLITISTI.ro
Show all categories

Articles

  • Marius
    Cea mai mare ticăloşie este trădarea şi din păcate trăim o perioadă în care trădarea a devenit un mod de viaţă. Când, însă, trădătorul este cel care teoretic trebuie să tragă la aceeaşi căruţă cu tine, atunci avem în faţă josnicia ce merită să poarte dispreţul tuturor. Iar liderii sindicatelor din poliţie, exact asta fac. De fiecare dată când apar la TV sunt obsedaţi doar să câştige notorietate, nefiind absolut deloc preocupaţi de interesele celor pe care-i reprezintă. Au impresia că se pricep la absolut orice, emit păreri şi analize politice, îşi dau cu părerea în diferite domenii cu care nu au nicio legătură, îşi manifestă simpatia faţă de cei aflaţi în funcţii de conducere şi aşa mai departe, reuşind să se îngroape în mediocritate şi să facă de râs această categorie profesională de cele mai multe ori. 
    Se întâmplă asta pentru că în realitate acesti lideri nu sunt şi nici nu au fost vreodată adevăraţi poliţişti cu vocaţie, sunt doar nişte oportunişti, lipsiţi de orice fel de scrupule, ce au profitat de indiferenţa poliţiştilor şi au ajuns în funcţiile de conducere ori reprezentare ale sindicatelor din poliţie, de unde urmăresc să-şi satisfacă interesele personale. Toţi liderii federaţiilor sindicale se încadrează perfect, fără excepţie, în aceste caracterizări şi vă puteţi convinge singuri dacă încercaţi să faceţi o minimă documentare despre fiecare în parte. Avem ca lideri de sindicate nişte pensionari lacomi şi slugarnici, care nu mai au niciun interes legitim pentru această profesie, ori nişte parveniţi încadraţi direct, din sursă externă şi transferaţi din alte instituţii/ministere, nişte profitori care au fugit de munca adevărată de poliţie şi au văzut infractori doar la TV şi în ziare, ori alţii care nu au nicio legătură cu poliţia şi nu au îmbrăcat niciodată în viaţa lor uniforma de poliţist. Din aceste cauze e cât se poate de normal şi firesc să debiteze numai inepţii, pentru că aşa se întâmplă când cineva îşi dă cu părerea despre aspecte dintr-un domeniu ce îi este complet străin/necunoscut.

    Mai trist şi dezamăgitor este faptul că aceşti lideri nu au reuşit până acum să înţeleagă care este rolul sindicatelor în societate şi drept dovadă au considerat de cuviinţă că este corect să emită judecăţi şi opinii referitor la scandalul politic apărut în urma morţii colegului nostru, poliţistul Bogdan Cosmin Gigina din cadrul Brigăzii Rutiere a Poliţiei Capitalei. Nu au făcut altceva decât să întărească şi mai mult ideea că nu aparţin acestei bresle şi că sunt doar nişte idivizi fără scrupule. Au aruncat fără jenă cu lături şi au murdărit memoria colegului nostru prin tot felul de afirmaţii minicinoase, susţinând imbecilităţi de genul celei că nimeni nu l-a obligat pe poliţist să urce pe motocicletă, dovedind că sunt complet rupţi de realitate.
    Pentru a înţelege mai bine dimensiunile aberaţiei, trebuie să ştiţi că nici măcar şefii ierarhici ai poliţiştilor nu îşi permit să pună la îndoială legalitatea sau oportunitatea unei dispoziţii privind o coloană oficială, venită de la minister. Chiar îşi poate imagina cineva că vreun şef din poliţie, indiferent care, atunci când cei de la M.A.I. (un for superior) spun că ministrul are nevoie de coloană, va începe să facă un control al legalităţii sau al oportunităţii? Oare chiar crede cineva că un şef de birou, serviciu, direcţie, pune ministrului ori staff-ului acestuia întrebări de genul: De ce vrea să ajungă atât de repede? Chiar este o urgenţă? Care e scopul deplasării? etc. Să fim serioşi! Iar domnii sindicalişti ne spun că poliţiştul putea să refuze dispoziţia şefului ierarhic. 
    O altă absurditate este că aceşti sindicaliştii au impresia că ei sunt un fel de şefi, ori un fel de organizaţie însărcinată cu atribuţii de control intern, iar poliţiştii au obligaţia să se plângă doar la organizaţia sindicală atunci când sunt supuşi diferitor abuzuri ori nedreptăţi, iar dacă nu o fac, eventualele nemulţumiri ulterioare ale poliţiştilor nu trebuie luate în considerare. Asemenea afirmaţii confirmă că sindicaliştii nu sunt capabili să realizeze că ei sunt plătiţi din cotizaţiile poliţiştilor pe care îi blamează, iar drept consecinţă au obligaţia să le reprezinte interesele şi să-i susţină indiferent de situaţie. Un alt "mare" lider de sindicat, într-un interviu pentru ziare.com, spune că el apără instituţia pe care o reprezintă. Vă daţi seama?! Cu siguranţă nu poate să existe o afirmaţie mai imbecilă decât asta.

    Mai mult, pentru ca ridicolul să fie suprem, unul dintre marile sindicate, s-a transformat peste noapte în partid politic şi publică tot felul de comunicate în care îşi exprimă susţinerea şi obedienţa faţa de un lider politic. Pur şi simplu, aceşti aşa-zis sindicalişti, nu sunt capabili să priceapă că nu este treaba lor să se amestece în dispute politice, iar sigura opţiune decentă ar fi fost să adopte o poziţie prudentă şi să aştepte rezultatele anchetei penale.
    În contrast, trebuie să le amintim acestor lideri, că spre deosebire de ei, poliţiştii care le plătesc salariile, fac ani de şcoală, stau în frig, în ploaie ori în caniculă, îşi asumă zilnic riscuri, iar unii îşi jertfesc viaţa şi au dreptul moral să se uite în oglindă fără să le fie ruşine. 
    Sper ca fiecare poliţist să ia atitudine faţă de aceşti indivizi, să facă presiuni şi să solicite eliminarea acestor profitori din fruntea organizaţiilor sindicale, pentru că ne fac mai mult rău decât bine, nu mai reprezintă absolut deloc pe adevăraţii poliţişti şi au transformat aceste organizaţii în adevărate sindicate galbene. 
    PS: În urmă cu ceva vreme, la discuţiile, dezbăterile şi negocierile pentru proiectul de lege privind statutul poliţistului, cu toţii am aflat consternaţi că SNPPC-ul prin reprezentanţii săi, pensionarul Dumitru Coarnă şi Toader Paraschiv, susţin cu tărie menţinerea în lege a posibilităţii de încadrare directă din sursă externă, în contradicţie cu solicitările poliţiştilor care îşi doresc eliminarea acestei prevederi ce a dus la o deprofesionalizare masivă acestei categorii profesionale.

    Întrebări publice adresate domnilor lideri sindicali Dumitru Coarnă şi Toader Paraschiv:
    Este adevărat că domnul lider de sindicat Toader Paraschiv, a fost încadrat direct din sursă externă prin transfer de la MApN? Este adevărat că fiica domnului Toader Paraschiv, (Raluca Paraschiv) este încadrată direct din sursă externă, fără să fi urmat o şcoală de poliţie într-o funcţie de agent din cadrul Brigăzii Rutiere a Poliţiei Capitalei? Este adevărat că soţia domnului Toader Paraschiv este încadrată direct la Direcţia Medicală a MAI? Este adevărat că fiica domnului Toader Paraschiv deţine un salon de înfrumuseţare şi o "şcoală" care organizează cursuri de make-up, în condiţiile în care prin statut poliţiştilor le este interzis acest lucru? Domnilor colegi, dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt afirmative, chiar şi parţial, asta este singura explicaţie pentru care SNPPC prin aceşti lideri sindicali îşi doresc menţinerea încadrărilor directe şi nu dau doi bani pe solicitările noastre, ale poliţiştilor de rând, dumnealor sunt interesaţi doar să-ţi satisfacă interesele personale.
  • Marius
    Câteva mii de poliţişti francezi au protestat ieri - miercuri 14.10.2015 - în Paris, principalele lor nemulţumiri fiind măsurile îngătuitoare ale justiţiei în cazurile penale şi lipsa resurselor pentru serviciul poliţienesc, susţinând că deşi în urma atacurilor jihadiste din ianuarie, poliţiştii au fost numiţi eroi, în prezent sunt ignoraţi şi dispreţuiţi.
    Poliţiştii s-au adunat în centrul Parisului şi NU au protestat în faţa Ministerului de Interne cum ar fi fost de aşteptat, ci au protestat în faţa Ministerului Justiţiei, purtând tricouri cu inscripţii "Vrem protecţie şi recunoaştere" şi pancarte pe care scria "Mândru că sunt poliţist, dezgustat că am fost abandonat", arătându-şi nemulţumirea faţă de sistemul de justiţie francez care este mult prea indulgent faţă de infractori şi de faptul că poliţia nu este susţinută de justiţie.
    Ultima manifestaţie de acest gen a poliţiştilor francezi a avut loc în 1983, în mandatul preşedintelui François Mitterrand.
    Acest prim protest al poliţiştilor francezi din ultimele trei decenii a apărut după ce un poliţist a fost grav rănit săptămâna trecută de un infractor pus în libertate temporar din închisoare pentru efectuarea unui concediu. Poliţiştii susţin că judecătorii prin deciziile lor dovedesc că sunt complet rupţi de realitate, iar drept consecinţă sunt cazurile recente din ultimele săptămâni, când un deţinut eliberat temporar din închisoare pentru a merge într-o excursie de mountain-biking cu alţi deţinuţi, a atacat şi a rănit grav un poliţist, iar un altul ce executa o pedeapsă pentru viol, a fost eliberat temporar şi a înjunghiat un turist în estul regiunii Alsacia.
    Primul ministrul Manuel Valls a anunţat deja o serie de noi măsuri în sensul întăririi autorităţii poliţiei şi simplificării procedurilor penale, iar preşedintele Francois Hollande a declarat că se va întâlni cu reprezentanţii sindicatelor din poliţie săptămâna viitoare.
     
  • Marius
    Pentru că subiectul este tot mai mult dezbătut şi discutat în ultima vreme, iar mulţi dintre cetăţeni (în special adolescenţii) au o falsă percepţie a realităţii referitoare la competenţele instituţiilor din România privind combaterea terorismului, coroborate cu fel şi fel de reportaje sau ştiri din mass-media insuficient documentate ce nu fac altceva decât să creeze o şi mai mare confuzie, voi încerca să expun aici pe cât posibil în termeni cât mai populari cum stau lucrurile în realitate, despre cine sunt şi ce fac antiteroriştii sau contrateroriştii României.
    În România au fost înfiinţate şi există numeroase structuri speciale, iar asta pentru că fiecare instituţie ce face parte din sistemul naţional de apărare a dorit să aibă în componenţă o asemenea unitate/subunitate, ceea ce a condus la actuala situaţie în care statul român are o structură şi o legislaţie mult prea stufoasă în această privinţă în comparaţie cu statele occidentale.
    Pentru a putea înţelege acest subiect, este necesar să lămurim de la bun început ce înseamnă terorism, antiterorism şi contraterorism, cât şi care e diferenţa între terorism şi infracţiunile grave, cele din sfera crimei organizate etc. pentru că doar în acest fel se pot contura clar care sunt competenţele instituţiilor din ţara noastră referitoare la terorism.
    Ce înseamnă terorism, antiterorism şi contraterorism? - Conform legislaţiei româneşti avem următoarele definiţii:
    Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public ce afectează securitatea naţională şi îndeplineşte următoarele caracteristici:
    sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive; au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică; vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora; produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite. Întervenţie antiteroristă − ansamblul măsurilor defensive realizate anterior producerii unor atacuri teroriste iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilităţii factorilor umani, specifici şi nespecifici, şi a factorilor materiali;
    Întervenţie contrateroristă − ansamblul măsurilor ofensive realizate în scopul capturării sau anihilării teroriştilor, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale, în cazul desfăşurării ori producerii unui atac terorist.
    În România, SRI - Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat ca autoritate naţională în domeniul luptei antiteroriste (Hotărârea CSAT nr. 00140 din 19 octombrie 2001), iar acţiunile de ripostă (intervenţie) contrateroristă sunt competenţe exclusive tot ale Serviciului Român de Informaţii şi presupun totalitatea măsurilor şi acţiunilor executate de forţele speciale ale SRI, independent sau în cooperare cu alte forţe din cadrul sistemului naţional de apărare, pe întreg teritoriul ţării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, în scopul anihilării acestora. Acţiunile specifice contrateroriste au caracter ofensiv şi sunt executate exclusiv de Brigada Antiteroristă - BAT a SRI, dar NUMAI după aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (art. 12. din LEGEA nr.535 din 2004 privind privind prevenirea şi combaterea terorismului).

    În concluzie, până să se poată discuta de intervenţii contrateroriste e cale lungă, pentru că trebuie să existe o decizie a CSAT-ului, iar teoretic abia după o asemenea aprobare / decizie, BAT din cadrul SRI trebuie să intervină. Mai mult, pentru a exista o astfel de decizie a CSAT-ului, trebuie să existe TERORISM aşa cum e definit de legislaţie. În rest BAT-ul asigură paza aeroportuară pe toate cele 16 aeroporturi civile din ţară şi securitatea diplomatică la anumite ambasade mai importante. Nu orice luare de ostateci, răpiri ale unor persoane sau atacuri armate sunt din punct de vedere legal considerate acte teroriste. De exemplu dacă în cazul unui jaf armat autorii, chiar dacă iau ostateci, urmăresc sustragerea unor sume de bani, ei nu sunt terorişti, ci tâlhari de care se ocupă poliţia. În schimb dacă au revendicări de natură politică sau religioasă, atunci aceştia pot fi consideraţi terorişti. 
    Orice alte situaţii agresive ce presupun eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite, sechestrate, atacurile armate, suspecţi periculoşi, deosebit de violenţi ori care folosesc arme de foc, substanţe explozive, toxice sau periculoase şi aşa mai departe, sunt fapte care se încadrează în sfera infracţiunilor pedepsite de legea penală, catalogate ca infracţiunile grave (cum spre exemplu sunt cele din sfera crimei organizate) şi se află în sfera de competenţă a Poliţiei Române. Doar Poliţia Română e competentă din punct de vedere legal să intervină în astfel de situaţii prin structurile sale specializate DCCO - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, SIAS - Serviciul Intervenţii şi Acţiuni Speciale şi SAS - structurile speciale de intervenţie şi acţiuni speciale ale poliţiei existente la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie.
     
    Cu toate astea, legislaţia română în domeniu prevede că la solicitarea SRI, în funcţie de amploarea şi particularităţile actului terorist, pot fi angrenate cu misiuni specifice şi alte forţe din cadrul MAI şi MApN ori ale Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) etc. Astfel, MApN-ul desfăşoară acţiuni de prevenire şi combatere a terorismului în mod special în caz de război, iar Ministerul Afacerilor Interne, ca organ central al puterii executive, are printre atribuţii şi coordonarea activităţii structurilor din subordine care participă la prevenirea, neutralizarea şi lichidarea actelor elementelor teroriste pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    În spaţiul public sunt lansate şi se regăsesc foarte multe informaţii în mare parte cosmetizate şi pompos prezentate despre tot felul de structuri speciale ale altor instituţii paralele, care pot participa în cooperare cu SRI-ul la eventualele intervenţii contrateroriste, dar îşi alocă tot felul de competenţe din sfera antiterorista şi contrateroristă.
    Un exemplu în acest sens este Jandarmeria, care are competenţă legală să intervină "antitero" DOAR la obiectivele care le are in pază, mai simplu spus  şi pe înţelesul tuturor trebuie să apere obiectivele la care asigură paza în situaţia unor atacuri teroriste, dar se laudă (face tot felul de demonstraţii) şi încearcă prin toate mijloacele să lase impresia că jandarmii sunt "antiteroriştii României". Mai exact Jandarmeria asigură paza şi apărarea unor obiective de importanţă, iar ca o urmare firească legea prevede că "execută misiuni de intervenţie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei". Datorită acestei prevederi au fost înfiinţate numeroase brigăzi, detaşamente şi grupări mobile ce poartă în denumire termeni pompoşi de genul "antitero" sau "antiterorista". 

    Un alt exemplu asemănător, dar mult mai puţin vizibil sunt formaţiunile speciale din cadrul Administraţiei Penitenciarelor, care au ca principală atribuţie intervenţiile şi apărarea penitenciarelor de eventualele atacuri teroriste, ori SPP-ul - Serviciul de Protecţie şi Pază care potrivit legii, "intervine independent sau în cooperare cu alte organe prevăzute de lege pentru prevenirea şi contracararea acţiunilor de natură să pună în pericol viaţa, integritatea fizică, sănătatea sau libertatea de acţiune a persoanelor păzite", iar aceste structuri nu sunt toate, mai există şi altele.
  • Catalin
    Săptămâna trecută un individ a fost condamnat la 12 luni de închisoare cu executare şi 3 (trei) ani de supraveghere cu interzicerea unor drepturi, pentru ameninţările postate pe o pagină de facebook la adresa poliţiştilor.
    Un tribunal teritorial din Nevada, Statele Unite l-a condamnat pe Dustin McCaskill de 33 de ani, pentru ameninţările cu moartea la adresa poliţiştilor din Carter County, Oklahoma, Colorado Springs şi F.B.I., postate pe o pagină de facebook "anti-police". Ameninţările individului au fost postate în data de 11, 13 şi 15 ianuarie 2015 şi au inclus: "I'm going to advocate the death of police and the FBI and the police are going to watch me do it. Speaking of advocating death if someone was to gun this Oklahoma officer down, I will be the first to donate to his defense fund." "Let's do this one more time. I'll kill an FBI agent or foot soldier if they come at me .. . .Now, come arrest me you ******* cowards. I just made a threat. I'm going to be the pigs' worst nightmare. Come get me." Însă după postarea din 15 ianuarie, McCaskill a fost reţinut la ieşirea dintr-un cazinou situat în Las Vegas de către agenţii F.B.I.
    Întrucât risca o pedeapsă cu închisoarea de maxim 5 ani închisoare fără posibilitatea eliberării condiţionate sau o amendă de 250 000 $, pe parcursul cercetărilor McCaskill a pledat vinovat în 30 iunie şi astfel a obţinut un acord de recunoaştere a vinovăţiei, în care a recunoscut că a postat cu bună ştiinţă acele ameninţări, renunţând la posibilitatea de a face apel la sentinţa judecătorilor. De asemenea acordul prevede o pedeapsă cu închisoarea de 12 luni şi 3 ani de supraveghere (ceva similar cu termenul de încercare din sistemul nostru juridic) ce include însă şi interdicţia de accesa internetul, teste periodice antidrog şi evaluări periodice privind sănătatea mintală.
    Cam asta se întâmplă în cea mai veche democraţie a lumii. 
    Credeţi că în România ar fi posibil aşa ceva?
     
    Sursa: KTEN-TV | The Daily Ardmoreite | Officer.com
  • Politisti.ro
    Dacă eşti elev al uneia dintre şcolile de poliţie sau student al Academiei de Poliţie şi intenţionezi să alegi profilul "poliţie rutieră" în cele ce urmează vei afla câteva particularităţi despre munca la rutieră, pe care este bine să le cunoşti înainte de a alege această specializare. Acestea nu au nicio legătură cu teoria pe care o învăţaţi la cursuri. 
    În primul şi primul rând, o să trebuiască să vă formaţi nişte nervi de oţel. Este cea mai grea parte din munca asta. Dacă eşti o fire colerică, fereşte-te de rutieră, acolo e nevoie să nu-ţi sară muştarul imediat, din contră, trebuie să ai un control şi o stăpânire de sine, ieşite din comun. Fără îndoială asta este cea mai grea particularitate a acestei linii de muncă, restul le înveţi dacă există puţină voinţă. După o tură veţi ajunge un pachet de nervi acasă ... Dacă crezi că vei putea să-ţi formezi aceea stăpânire de sine ieşită din comun, atunci te poţi gândi să alegi ca profil "rutiera", în caz contrar orientează-te spre alt profil. Nicăieri, la nicio altă linie de muncă din Poliţia Română nu e necesară această abilitate într-o doză atât de mare ca la poliţia rutieră.
    După o vreme veţi cunoaşte toate scuzele penibile, posibile şi imposibile pe care şoferii vi le servesc, atunci când îi opriţi. Dar în esenţă, vă veţi convinge că majoritatea încearcă să vă spună acelaşi lucru, respectiv că: ei sunt mai cu moţ, mai speciali şi că nu ai făcut tocmai bine atunci când l-ai oprit tocmai pe el. Cam asta vă vor spune toţi, numai că sub diferite forme. Absolut toţi vor să se aplice legea la sânge, DAR începând cu URMĂTORUL, NU cu el. Toţi sunt un caz mai special, o excepţie şi aşa mai departe. Zi de zi veţi vedea ipocrizia în cea mai pură formă, chiar dacă se manifestă diferit. Veţi opri în trafic tot felul de cocalari, de o prostie rară, dar plini de fiţe şi aere de superioritate sau tot felul de parveniţi, ce sunt analfabeţi şi scriu cu dificultate câteva rânduri, dar care vor afişa nişte aere şi ifose greu de imaginat pentru un om sănătos la cap. O să vedeţi că de cele mai multe ori, oamenii simpli, cu o situaţie modestă sunt mult mai demni şi cu onoare, în comparaţie cu îmbuibaţii plini de bani ce conduc maşini scumpe, dar care ar face absolut orice pentru a nu primi o amărâtă de amendă. 
    După ce veţi căpăta ceva experienţă, veţi vedea că după primele replici shimbate cu un şofer, îl veţi citi imediat şi veţi intui comportamentul pe care îl are. Veţi mirosi scandalagii imediat sau pe cei ce au caracter şi îşi asumă greşeala ori pe cei supăraţi pe viaţă, pe societate şi pe ţară, ce trăiesc cu impresia că sunt buricul pământului, că sunt urmăriţi, vânaţi sau persecutaţi de te miri cine şi care cred că de vină pentru amenda pe care o primesc este Obama sau Ceauşescu. Deci nu uitaţi că cea mai dificilă parte a acestei munci este autocenzura.
    Atenţie, asta nu înseamnă că toţi românii sunt cocalari sau parveniţi, chiar dacă majoritatea celor pe care îi opriţi sunt "clienţi fideli". Dar nu trebuie să confundaţi majoritatea şoferilor pe care îi opriţi cu majoritatea românilor niciodată. Pentru că majoritatea concetăţenilor sunt oameni serioşi, ce conduc responsabil şi corect, numai că aceştia sunt "invizibili", nu ies în evidenţă cu nimic în trafic. Sunt acei conducători auto ce sunt opriţi în trafic foarte rar sau chiar deloc. Voi acolo interesele şi drepturile lor le apăraţi, chiar dacă despre ei nu vorbeşte nimeni, chiar dacă ei nu apar pe la televizor sau în ziare să urle că au fost abuzaţi, ei există şi formează majoritatea celor ce deţin un permis de conducere. În schimb majoritatea celor pe care-i veţi opri este formată din acei "burici ai pământului"  sau "clienţii fideli", ce au un "cazier rutier" stufos. Iar cu timpul vă veţi convinge că majoritatea celor cu care aveţi voi de-a face sunt cam unii şi aceiaşi, deci o minoritate din totalul celor ce conduc.
    Totuşi, foarte important este să nu vă pierdeţi demnitatea şi să vă murdăriţi, indiferent de greutăţile prin care treceţi, pentru că acum la început vă veţi forma, iar dacă o veţi lua pe o cale greşită, nu mai există drum de întoarcere. Nu e decât o chestiune de timp până ce veţi intra în categoria "trecătorilor" prin această meserie.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.

  I accept