Verificarea online a permisului de conducere și a punctelor de penalizare active se poate realiza rapid și gratuit, prin intermediul platformei oficiale HUB MAI. 

1. Accesarea platformei și autentificarea în contul de utilizator.
Se accesează site-ul hub.mai.gov.ro, apoi se selectează opțiunea "Autentificare".

Serviciile online sunt disponibile numai utilizatorilor care au un cont validat. Mai multe detalii despre validarea contului de utilizator se găsesc aici: https://hub.mai.gov.ro/site/despre-validare-cont.

Platforma HUB.MAI oferă mai multe metode de autentificare:

1. prin intermediul CEI (cărții electronice de identitate);
2. prin aplicația ROeID;
3. prin intermediul contului Gișeul.ro;
4. prin înregistrarea directă a unui cont de utilizator pe hub.mai.gov.ro (această metodă necesită deplasarea la un ghișeu al Poliției Române care eliberează certificat de cazier judiciar sau istoricul sancțiunilor rutiere).

În prezent, cea mai eficientă, fiabilă și ușor de parcurs este metoda prin Ghișeul.ro.

2. Accesarea serviciului online și solicitarea istoricului sancțiunilor rutiere
După autentificare, se accesează secțiunea "Șoferi și vehicule".

Se selectează categoria "Istoric sancțiuni rutiere. Puncte penalizare. Status permis".

Se selectează opțiunea "Solicită istoricul sancțiunilor rutiere". Butonul este accesibil (disponibil) numai conturilor de utilizator validate.

Completarea datelor de identificare se face în mod automat. Trebuie selectat motivului pentru care se solicită eliberarea documentul (se poate alege "altele", "personal" etc.) apoi se apasă butonul "TRIMITE".

3. Eliberarea documentului care conține statusul permisului de conducere, punctele de penalizare și istoricul sancțiunilor rutiere.

După trimiterea solicitării, pe pagina "Solicită istoricul sancțiunilor rutiere". apare o rubrică ce conține statusul solicitării. Se așteaptă 1-2 minute și se reîmprospătează pagina. 

Platforma va genera un document pdf care conține datele de identificare ale solicitantului, numărul de puncte de penalizare active și starea dreptului de a conduce.

Acest document pdf. poate fi distribuit ori salvat pe dispozitiv pentru o utilizare ulterioară.

În secțiunea de comentarii, mai jos, vă rugăm să semnalați orice problemă întâmpinată sau neclaritate.

Recent a fost înregistrată la Senat o inițiativă legislativă (B242/2026), care vizează modificarea cadrului normativ privind obținerea permisului de conducere categoria B. Potrivit proiectului, proba practică ar urma să fie structurată în două etape distincte, respectiv o probă tehnică desfășurată în poligon și proba de conducere pe drumurile publice, aceasta din urmă fiind deja cunoscută în procedura actuală de examinare.

Reintroducerea probei practice de conducere în poligon, eliminată în urmă cu aproximativ 30 ani, este o măsură care poate contribui în mod real la creșterea nivelului de pregătire al candidaților. Exersarea și evaluarea unor manevre fundamentale, precum plecarea din rampă, mersul în marșarier, parcarea laterală sau întoarcerea în spațiu limitat, într-un mediu controlat, oferă premisele unei formări mai solide și ale reducerii riscurilor în trafic ulterior obținerii permisului de conducere. Condiționarea accesului la proba pe traseu de promovarea acestei etape tehnice introduce un filtru suplimentar, menit să asigure că doar candidații care stăpânesc minimul necesar de abilități practice ajung să fie evaluați în trafic real.

Cu toate acestea, problematica pregătirii candidaților nu poate fi analizată exclusiv prin prisma structurii examenului, ci și prin modul în care este organizat și desfășurat procesul de instruire în cadrul școlilor de conducători auto. În acest sens, se impune o reevaluare și modificare a prevederilor actuale care obligă candidații declarați respinși la proba practică să efectueze un număr minim de ore suplimentare de pregătire. O astfel de obligație, deși aparent justificată prin necesitatea îmbunătățirii nivelului de pregătire, generează de aproape 10 ani efecte contrare scopului urmărit.

În forma actuală, mecanismul creează un conflict de interese evident, întrucât instructorul auto nu este în mod direct interesat să asigure pregătirea candidatului pentru promovarea examenului, ci, dimpotrivă, are un interes financiar în prelungirea perioadei de instruire, prin încasarea unor sume suplimentare. În practică, această realitate generează frecvent situații în care cursanții sunt asigurați că sunt suficient de pregătiți pentru susținerea examenului, deși nivelul lor real de competență este insuficient. Consecința este, în mod previzibil, respingerea la proba practică și obligarea acestora să urmeze ore suplimentare de pregătire, ceea ce alimentează un circuit financiar repetitiv în beneficiul instructorului. Această practică, devenită în cele mai multe cazuri o regulă de facto, afectează grav corectitudinea procesului de instruire și subminează încrederea în întregul mecanism de formare a conducătorilor auto.

În prezent tariful pentru școala de șoferi categoria B, în medie variază între 2.300 lei și 3.500 lei, în funcție de oraș, tipul de transmisie etc. Conform legislației în vigoare, Ordinul MAI 268 din 2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, art. 12 alin. (3), candidații declarați "respins" la proba practică (la "traseu" sau "oraș"), sunt obligați să efectueze cel puțin 6 ore de pregătire practică (3 ședințe a câte 2 ore) pentru a putea fi programați în vederea susținerii unei noi probe. Prețul variază, dar în medie costurile sunt între 600 lei și 750 lei. După achitarea acestui tarif se eliberează o adeverință, iar marea majoritate a candidaților plătesc acest tarif aceluiași instructor cu care au făcut școala de șoferi. 

O soluție viabilă pentru corectarea acestui paradox ar fi regândirea modului de responsabilizare a instructorului auto pentru pregătirea practică care o oferă. Spre exemplu, achitarea parțială a costurilor până la momentul susținerii examenului, urmată de plata diferenței doar după promovare, ar introduce un mecanism real de asumare a răspunderii a instructorilor și a școlilor de șoferi. Doar într-un asemenea model, interesul financiar al furnizorului de pregătire ar deveni compatibil cu obiectivul candidatului, respectiv dobândirea competențelor necesare și promovarea examenului.

O astfel de abordare ar avea potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea procesului de pregătire și de a crea premisele creșterii gradului de implicare a instructorilor în pregătirea reală a cursanților. În același timp, corelată cu reintroducerea probei în poligon, ar contribui la formarea unor șoferi mai bine pregătiți, mai conștienți de responsabilitățile pe care le implică participarea la trafic și, implicit, la creșterea siguranței rutiere.

Într-un context în care siguranța pe drumurile publice este o prioritate majoră, orice demers legislativ trebuie să vizeze nu doar înăsprirea criteriilor de evaluare / examinării, ci și crearea unor mecanisme eficiente de formare a viitorilor conducători auto. Măsurile care aliniază interesele tuturor actorilor implicați și pun accent pe competență reală, nu pe formalism, sunt cele care pot genera schimbări benefice.

Începând cu 27 martie 2026, intră în vigoare o modificare semnificativă a mecanismului de achitare la jumătate a unor amenzi contravenționale. Prin OUG nr. 7/2026, Guvernul a intervenit punctual asupra regulii consacrate de OG nr. 2/2001, introducând o soluție diferită pentru anumite domenii expres prevăzute în actul normativ.
Schimbarea vizează modul de calcul al sumei ce poate fi achitată în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenție.

Regula generală aplicabilă până în prezent permitea contravenientului să achite, în termen de 15 zile, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ care sancționează fapta, indiferent de cuantumul efectiv stabilit de agentul constatator.
Noua abordare, aplicabilă în domeniile indicate de ordonanță, schimbă referința de calcul: reducerea de 50% se va raporta la amenda efectiv stabilită / aplicată prin procesul-verbal, nu la limita minimă prevăzută de lege.
Prin urmare, individualizarea sancțiunii realizată de agentul constatator produce efecte directe și asupra valorii ce poate fi achitată în regim redus, în cele 15 zile.

Domeniile pentru care se aplică noua regulă

Măsura nu are caracter general, ci operează exclusiv în următoarele domenii:

• faptele care afectează ordinea și liniștea publică, prevăzute de Legea nr. 61/1991;
• activitățile privind paza obiectivelor, bunurilor și protecția persoanelor, potrivit Legea nr. 333/2003;
• regimul armelor și munițiilor, reglementat de Legea nr. 295/2004;
• regimul materiilor explozive, potrivit Legea nr. 126/1995.
• organizarea și desfășurarea adunărilor publice, reglementate de Legea nr. 60/1991;

Amenzile din alte domenii — cum ar fi cele rutiere, de mediu sau din sfera relațiilor de muncă — rămân, în acest moment, supuse regulii generale privind plata la jumătate din minimul legal.

Impactul practic al modificării

Efectul imediat al noii reglementări este creșterea valorii ce poate fi achitată în termenul de 15 zile, în situațiile în care sancțiunea aplicată depășește minimul prevăzut de lege.
De exemplu, în cazul unei contravenții sancționate cu amendă între 1.000 și 10.000 de lei:

• anterior, indiferent dacă sancțiunea stabilită era 2.000, 5.000 sau 9.000 de lei, suma ce putea fi plătită în regim redus era de 500 de lei (jumătate din minimul de 1.000);
• în prezent, pentru domeniile vizate de ordonanță, reducerea se aplică la cuantumul concret stabilit în procesul verbal. Astfel, o amendă de 6.000 de lei va putea fi achitată cu 3.000 de lei în termenul de 15 zile.

Modificarea consolidează proporționalitatea sancțiunii, evitând situațiile în care diferențele dintre faptele mai puțin grave și cele cu un grad ridicat de pericol social erau atenuate prin aplicarea mecanică a reducerii raportate la minimul special.

Alte modificări importante în regimului contravențional

Pe lângă modificarea modului de calcul al achitării la jumătate a cuantumului amenzii, OUG nr. 7/2026 aduce și alte modificări asupra cadrului contravențional. Astfel, este reglementată în mod expres situația în care procesul-verbal trebuie comunicat în cel mult două luni de la data întocmirii, atunci când contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză primirea acestuia, iar această împrejurare nu este înregistrată prin mijloace audio-video ale instituției din care face parte agentul constatator. Totodată, actul normativ majorează plafonul maxim al amenzilor ce pot fi stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale și județene.

În concluzie, începând cu 27 martie 2026, pentru domeniile enumerate, achitarea de 50% din cuantumul amenzii nu mai este raportată la minimul legal, ci la sancțiunea efectiv aplicată de agentul constatator.
Schimbarea marchează o orientare către o mai strictă corelare între gravitatea faptei și consecința pecuniară, cu impact direct atât asupra contravenienților, cât și asupra autorității agentului constatator.

În România, există adesea o percepție greșită despre ce poate face, în mod real, poliția atunci când o persoană beneficiază de un ordin de protecție. Cei mai mulți oameni cred în mod eronat că, din acel moment, victima va avea un polițist care să o păzească permanent, zi și noapte. Deși această așteptare vine din dorința de siguranță, ea este complet nerealistă și nu reflectă modul în care funcționează, în realitate, sistemul ordinului de protecție.

Poliția Română are resurse limitate și trebuie să răspundă zilnic unui număr mare de solicitări: intervenții la apelurile de urgență, activități de menținere a ordinii publice, investigarea infracțiunilor și prevenirea faptelor grave. Alocarea unui polițist pentru paza permanentă a fiecărei persoane care are un ordin de protecție ar face imposibilă îndeplinirea celorlalte atribuții esențiale ale poliției. În plus, conform legislației în vigoare poliția nu este o firmă de pază personală. Rolul său este aplicarea legii și intervenția atunci când aceasta este încălcată, nu prezența continuă lângă o anumită persoană.

Ordinul de protecție este doar un instrument juridic care nu presupune, prin natura sa, o protecție fizică permanentă. Acest instrument juridic funcționează prin impunerea unor obligații clare agresorului și prin crearea unui cadru legal care permite intervenția rapidă a autorităților atunci când regulile sunt încălcate. De cele mai multe ori, aceste așteptări nerealiste ale cetățenilor apar din lipsa de informare cu privire la ce presupune, concret, acest ordin și care sunt limitele de acțiune ale instituțiilor statului.
În mod concret, un ordin de protecție poate interzice agresorului să se apropie de victimă, de locuința sau locul de muncă al acesteia, îl poate obliga să părăsească locuința comună, poate stabili o distanță minimă ce trebuie respectată și poate interzice orice formă de contact, fie telefonic, prin mesaje sau prin rețelele sociale. Aceste măsuri sunt menite să prevină escaladarea violenței și să ofere victimei un instrument legal clar de apărare.

Rolul Poliției în acest context este acela de a verifica respectarea ordinului de protecție și de a interveni prompt atunci când acesta este încălcat. Dacă agresorul nu respectă restricțiile impuse, victima trebuie să apeleze de urgență numărul 112. Încălcarea ordinului de protecție este infracțiune, iar poliția are obligația de a interveni, de a constata fapta și de a lua măsurile legale necesare pentru protejarea victimei.

Pentru ca diferența dintre așteptări și realitate să fie mai mică și pentru ca protecția victimelor să fie mai eficientă, este nevoie de o informarea corectă a publicului, prin mesaje clare și accesibile. În același timp, victimele violenței au nevoie de servicii de sprijin reale, precum asistență juridică și adăposturi sigure. Acestea pot oferi stabilitate și pot reduce presiunea pusă exclusiv pe intervenția poliției. De asemenea, îmbunătățirea procedurilor de intervenție și utilizarea tehnologiei, acolo unde cadrul legal o permite, pot contribui la creșterea nivelului de siguranță.

În concluzie, înțelegerea corectă a rolului poliției și a modului în care funcționează ordinul de protecție este esențială. Un ordin de protecție nu presupune prezența permanentă a unui polițist, dar impune reguli clare, consecințe legale și intervenția fermă a statului atunci când legea este încălcată. Înțelegerea corectă a acestui mecanism, alături de educarea publicului și dezvoltarea serviciilor de suport, sunt pași importanți pentru o protecție mai eficientă și pentru o societate mai sigură.

Autorizația de Călătorie pentru Europa - ETIAS, obligatorie din ultimul trimestru al anului 2026

Începând cu ultimul trimestru al anului 2026, Uniunea Europeană va introduce ETIAS – un nou sistem de autorizare a călătoriilor destinat cetățenilor din țări care nu au nevoie de viză pentru a intra în Europa. Măsura face parte dintr-un plan de întărire a securității la frontiere și va fi obligatorie pentru accesul în 30 de țări europene.

Ce este ETIAS?

ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) reprezintă o autorizație electronică de călătorie, necesară înainte de intrarea în Europa pentru persoanele scutite de obligativitatea vizei. Aceasta nu echivalează cu o viză, ci oferă un mecanism suplimentar de control care permite autorităților europene să evalueze riscurile asociate călătorilor înainte ca aceștia să ajungă pe teritoriul Uniunii.

Cele 30 de țări europene care impun autorizația de călătorie ETIAS: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția.

Resortisanții oricăreia dintre aceste țări/teritorii exonerate de obligația de a deține viză trebuie să solicite o autorizație de călătorie ETIAS: https://travel-europe.europa.eu/etias/who-should-apply_en

Procesul de obținere

Autorizarea ETIAS se va obține exclusiv online, fie prin intermediul site-ului oficial, fie prin aplicația mobilă dedicată. De asemenea, există și posibilitatea ca o terță persoană să fi autorizată pentru a depună cererea în numele solicitantului.
Autorizația ETIAS va fi asociată pașaportului folosit în timpul aplicării, iar acest document va trebui prezentat la îmbarcare. În lipsa aceluiași pașaport, persoanei în cauză nu i se va permite accesul la bordul aeronavei.

Controlul la frontieră

După sosirea în Europa, autorizația ETIAS va fi verificată din nou la punctul de trecere a frontierei. Accesul în spațiul european va fi permis doar dacă sunt îndeplinite toate celelalte condiții de intrare stabilite de autoritățile naționale.
Durata totală a șederii în țările europene care solicită ETIAS nu trebuie să depășească 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Acest termen este cumulativ pentru toate statele participante, cu excepția Ciprului, unde cele 90 de zile se calculează separat.

Tranzitul prin Europa

Pentru pasagerii aflați în tranzit, care nu părăsesc zona internațională a aeroportului, nu este necesară o autorizație ETIAS. În schimb, dacă este necesară trecerea prin controlul pașapoartelor – de exemplu, pentru schimbarea terminalelor sau a aeroportului – atunci va fi obligatorie o autorizație ETIAS validă.

Implementarea ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) 

Deși anunțat oficial, sistemul ETIAS nu este încă activ, iar în prezent nu se primesc aplicații. Informațiile detaliate despre procesul de aplicare vor fi publicate odată cu apropierea lansării oficiale.

Deoarece tot mai des apare întrebarea legată de alegerea celui mai bun pistol pentru apărare, m-am gândit să scriu un articol scurt care să expună cât mai simplu principalele caracteristici ce trebuie urmărite pentru a lua o decizie corectă, fără regrete ulterioare.
Această alegere privind cea mai bună armă pentru apărare depinde foarte mult de câteva aspecte importante: experiența utilizatorului în folosirea și manipularea armei, scopul exact (deținere la domiciliu sau portul zilnic), bugetul și preferințele personale legate de confort și manevrabilitate. 
Voi detalia câteva modele recunoscute pentru fiabilitate, ușurință în utilizare și eficiență:
1. Glock 17 / 19 / 45 (9mm)
— Un clasic modern. Fiabil, simplu, ușor de întreținut, cu o putere de foc foarte bună (capacitate 15 / 17 cartușe standard), destul de compact pentru port zilnic, dar și destul de puternic pentru apărare.
— ✅ Plus: reputație de indestructibil, întreținere minimă, design simplu fără siguranțe externe, folosit de forțele de poliție și armă din toată lumea.
— ❌ Minus: trăgaci perceput de unii ca fiind prea "plasticos" din fabrică.
2. Sig Sauer P320 / P365 (9mm)
— Excelent pentru port ascuns (concealed carry). Este mic, ușor, cu o capacitate bună pentru dimensiunea lui (10-12-15 cartușe, în funcție de încărcător).
— ✅ Plus: ergonomie bună, recul controlabil, modularitate bună (în special la P320), ideal pentru apărare urbană.
— ❌ Minus: probleme de siguranță la unele versiuni (descărcare accidentală la impact), mecanism mai complex, trăgaciul are un reset mai lung.
3. CZ P-10/P-10 C (9mm)
— O alternativă solidă la Glock, cu un recul controlabil și un design ergonomic. Fiabil, precis și accesibil ca preț.
— ✅ Plus: grip confortabil, trăgaci "fin" pentru un pistol de serie, balans bun între preț și calitate.
— ❌ Minus: greutate mai mare, puține accesorii disponibile, magazine și piese mai greu de găsit în unele zone, necesită întreținere meticulasă.
4. Walther PDP (9mm)
— Un pistol modern, cu o ergonomie excelentă și o tragere lină, apreciat de cei care vor precizie și confort în mână.
— ✅ Plus: trăgaci foarte apreciat, compatibilitate directă pentru montarea optică (red dot ready), grip comod.
— ❌ Minus: dimensiuni ușor masive pentru port zilnic (în special varianta full size), preț mai ridicat (față de Glock sau CZ), disponibilitate limitată pentru accesorii.
5. HK (Heckler & Koch) USP (9mm)
— Un pistol construit în stil militar, design mai conservator, solid, apreciat pentru fiabilitate, precizie și pentru sistemul său clasic de tragere cu siguranțe externe, ideal pentru cei care preferă control maxim asupra armei.
— ✅ Plus: foarte robust, recul mic, sistem DA/SA, mecanism durabil;
— ❌ Minus: dimensiune destul de mare, greutate peste medie, mai lent pentru primul foc, ergonomie mai puțin modernă, necesită întreținere meticuloasă.
6. Beretta Px4 Storm (9mm)
— Un pistol modern de la Beretta, cunoscut pentru sistemul său rotativ de blocare a țevii, care reduce reculul. Ergonomie bună, fiabil și apreciat pentru tragere lină și controlabilitate.
— ✅ Plus: recul blând datorită sistemului rotativ, ergonomie plăcută, precizie bună, design modular cu grip interschimbabil.
— ❌ Minus: designul rotativ implică mai multe piese mobile, ceea ce îl face ușor mai sensibil la întreținere defectuoasă, trăgaci DA/SA cu cursa lungă la primul foc, disponibilitate foarte limitată pentru accesorii.

Una dintre cele mai frecvente întrebări când vine vorba despre arme pentru apărare este simplă: Glock, CZ, Sig Sauer, Beretta sau Walther?
Răspunsul sincer? Toate sunt arme de calitate, fiecare cu punctele ei forte, dar dacă te uiți la ce contează cu adevărat într-o situație critică de viață și de moarte — rapiditate, fiabilitate și simplitate — Glock rămâne alegerea clară pentru majoritatea forțelor de poliție din lume și pentru apărare.
De ce Glock este preferatul polițiilor din întreaga lume? Simplu:
— Funcționează în orice condiții.
— Are un mecanism de tragere fără complicații.
— Este ușor de întreținut și foarte tolerant la murdărie, apă, praf sau abuz.
— Are un design intuitiv, fără siguranțe externe care să îți stea în cale în momente critice.
— Disponibilitate foarte mare pentru accesorii.

Nu degeaba pistoalele Glock sunt în dotarea unor giganți ca:
1. FBI, DEA, US Marshals (SUA)
2. Majoritatea departamentelor de poliție SUA: NYPD (New York), LAPD (Los Angeles), Miami-Dade, Chicago PD.
3. Forțele de poliție din Austria, Germania, Norvegia, Australia, Marea Britanie (British Armed Police Units), Italia (Carabinieri și Poliția de Stat)
4. Unități de elită ca SWAT (SUA) RAID (Franța), BOPE (Brazilia), SEK și MEK (unități speciale de intervenție ale poliției germane)
5. Forțele speciale ale poliției din România.

Glock-ul este ales în primul rând pentru că într-o confruntare, primul glonț tras poate face adesea diferența. De aceea viteza și simplitatea sunt cele mai importante, iar Glock excelează exact la aceste capitole. Precizia contează, însă în situații reale, rapiditatea salvează vieți. Cine vrea un pistol de încredere, folosit de profesioniști din toată lumea, testat în condiții dure și apreciat pentru simplitatea lui, Glock e răspunsul. Nu câștigă concursuri de frumusețe, dar oferă exact ce e nevoie: siguranță, precizie suficientă, reacție rapidă și întreținere ușoară. Se spune că simplitatea este rege (simplicity is king) — iar Glock confirmă perfect acest principiu, pentru că n-are siguranțe externe, are trăgaci constant, e ușor de scos din toc, fără mișcări inutile. Are recul moderat și funcționează de fiecare dată, fără surprize. Ori în situații reale, simplitatea și lipsa unor mecanisme suplimentare înseamnă reacție rapidă.
Fiind unul dintre cele mai folosite pistoale de către forțele de poliție din lume, e clar că decizia lor e bazată pe experiență reală în teren, nu pe marketing.

Pușca cu țeavă lisă, cunoscută sub denumirea de "shotgun", este una dintre cele mai versatile arme de foc, fiind utilizată în multiple domenii, precum vânătoarea, tir sportiv și apărare. Spre deosebire de armele cu țeavă ghintuită, shotgun-ul nu imprimă un efect de rotație asupra proiectilului, ceea ce permite o dispersie mai mare a acestuia și o eficiență sporită la distanțe scurte. Această caracteristică o face ideală pentru situațiile în care acuratețea absolută nu este esențială, dar impactul rapid și puternic asupra țintei este prioritar.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei arme este varietatea tipurilor de muniție pe care le poate folosi. Cartușele cu alice sunt preferate pentru vânătoarea de păsări și mamifere mici, oferind o acoperire largă la distanțe scurte și medii. Pentru aplicații tactice și apărare, se utilizează în general cartușe cu proiectil unic, cunoscute sub numele de slug sau buckshot, care oferă o putere de oprire ridicată. De asemenea, există și muniție non-letală, cum sunt bilele de cauciuc, utilizată de forțele de ordine pentru a controla mulțimile, precum și cartușe specializate destinate unor scenarii tactice specifice folosite în special de instituțiile de aplicare a legii.

Shotgun-ul este recunoscut pentru eficiența sa la distanțe relativ reduse, având o rază optimă de acțiune de până la 50 de metri, în funcție de muniția folosită. Deși nu este eficient pentru angajamente pe distanțe lungi, avantajul său constă în impactul semnificativ pe rază scurtă. Sistemul de reîncărcare variază în funcție de model, existând versiuni manuale cu țeavă basculantă sau cu pompare, cunoscute sub denumirea de pump-action, variante semiautomate și automate, fiecare având avantaje specifice în funcție de utilizare.

Pușca cu țeavă lisă este extrem de populară în domeniul vânătorii, fiind apreciată pentru capacitatea sa de a lovi ținte în mișcare cu o probabilitate mai mare de succes. În tirul sportiv, shotgun-ul este utilizat în competiții precum skeet și trap, unde precizia și viteza de reacție sunt esențiale. Datorită puterii sale de oprire ridicate, această armă este frecvent folosită pentru apărare și de forțele de poliție la intervenții în spații restrânse. În plus, anumite modele sunt utilizate de unitățile tactice speciale pentru breșe controlate în uși și alte tipuri de obstacole, pentru care se utilizează muniția frangibilă. Aceasta este un tip de muniție special concepută pentru a se fragmenta la impact, reducând riscul de ricoșeu și penetrare excesivă. Astfel de proiectile sunt realizate din pulberi metalice comprimate (de obicei cupru sau zinc), care se descompun în particule mici la contactul cu suprafețe dure.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale shotgun-ului este versatilitatea sa. Posibilitatea de a utiliza diverse tipuri de muniție îl face potrivit pentru o gamă largă de scenarii, fie că este vorba de vânătoare, sport, autoapărare sau operațiuni tactice. În plus, la distanțe scurte, impactul său este considerabil, oferind utilizatorului un avantaj semnificativ. Fiind concepută pentru utilizare intuitivă, multe modele sunt accesibile chiar și pentru cei mai puțin experimentați. În ceea ce privește fiabilitatea, modelele cu pompă sau basculante sunt recunoscute pentru robustețea lor, funcționând fără probleme chiar și în condiții dificile.

Există numeroase modele de shotgun-uri, dar dintre cele mai cunoscute sunt:

1. Remington 870. Unul dintre cele mai populare shotgun-uri cu pump-action din lume, este recunoscut pentru fiabilitate ridicată. Este disponibil în multiple configurații și calibre, motiv pentru care este utilizat atât de vânători, cât și de forțele de poliție. 

2. Mossberg 500 / 590. Un alt model pump-action extrem de popular. Este folosit pe scară largă în aplicații tactice și de autoapărare. Varianta Mossberg 590A1 este standard în unele forțe de poliție și unități militare.

3. Benelli M4. Un shotgun semiautomat folosit de forțele de poliție și cele militare. A fost adoptat de Corpul Pușcașilor Marini ai SUA sub denumirea M1014. Este caracterizat ca având o fiabilitate ridicată datorită sistemului cu piston cu gaz.

4. Winchester Model 1897. Un model celebru de shotgun pump-action creat de John Browning. A fost folosit intens în Primul și Al Doilea Război Mondial și a devenit foarte cunoscut pentru eficiența sa în luptă la distanță scurtă.

5. SPAS-12 (Franchi SPAS-12). Un shotgun semiautomat / tactic cu design distinctiv. Utilizat în special în filme datorită aspectului său impunător. Are moduri de operare atât semiautomată, cât și pump-action manuală.

6. Saiga-12. Un shotgun bazat pe platforma AK-47, fabricat în Rusia. Funcționează cu încărcătoare detașabile, oferind o reîncărcare rapidă și este folosit intens atât în competiții de tir dinamic, cât și în aplicații tactice.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare shotgun-uri. 

Pușca cu țeavă lisă rămâne una dintre cele mai populare și eficiente arme de foc, adaptabilă pentru multiple scopuri, de la vânătoare la apărare și aplicații tactice. Alegerea unui model potrivit depinde de necesitățile fiecărui utilizator, însă indiferent de utilizare, shotgun-ul continuă să fie o armă de încredere și extrem de eficientă.

Pentru că sunt tot mai dese întrebările pe acest subiect în secțiunea forumului "Întreabă un polițist", vom discuta despre consecințele infracțiunii de ucidere din culpă, o faptă care apare cel mai des în contextul accidentelor rutiere. Încercăm să explicăm pe înțelesul tuturor cum se desfășoară procesul penal și ce soluții poate pronunța instanța de judecată.
Ucidere din culpă este o infracțiune reglementata de art. 192 din Codul Penal. Pe scurt, această faptă presupune provocarea mortii unei persoane din negligență sau imprudentă, dar săvârșită fără intenție. În cele mai multe cazuri, această infracțiune se comite în accidente rutiere, dar apare și în alte situații, cum sunt accidentele de muncă sau culpe medicale (malpraxis). 
Vom explica situația cea mai des întâlnită, a unui conducător auto care conduce cu o viteză peste limita legală și accidentează mortal un pieton care traversa regulamentar. 

Declanșarea urmăririi penale
Poliția este sesizată imediat când are loc un accident cu victimă. Dosarul penal pentru ucidere din culpă se deschide automat și obligatoriu în toate situațiile accidentelor cu victime. Pasul următor este cercetarea la fața locului. Polițiștii analizează locul accidentului, măsoară urmele de frânare, poziția vehiculor, recoltează probe biologice de la conducătorul auto și multe alte aspecte ce pot constituii dovezi relevante pentru caz.
Următorul pas este audierea persoanelor implicate (conducătorul auto, pasagerii etc.) și a eventualilor martori (alți participanți la trafic etc.). Declarațiile acestora sunt importante pentru a se stabili dinamica accidentului. 

Expertizele tehnice auto 
Acestea sunt efectuate de experți autorizați care analizează cauzele accidentului, etc. În cadrul expertizelor tehnice auto se determină viteza vehicului, condițiile de drum, funcționarea vehicului și dacă conducătorul auto a respectat regulile de circulație. 
Expertizele medico-legale
Expertizele medico-legale sunt efectuate de medici legiști care stabilesc, în general, vătămările corporale produse, rezultatele analizelor toxicologice, cauza morții victimei și legătura dintre accident și deces.
Suspectul/inculpatul, victima sau aparținătorii acesteia au dreptul de a numi un expert parte, încuviințat de organul judiciar, care să participe la efectuarea expertizelor. În situația în care există neconcordanțe între concluziile expertizelor, se poate solicita audierea expertului și chiar o altă expertiză. Dacă organul judiciar (organele de urmărire penală sau instanța) consideră că este necesară și utilă, cererea va fi aprobată.

Finalizarea urmăririi penale:

• Trimiterea în judecată
• Soluție de netrimitere în judecată (clasare sau renunțare la urmărirea penală).

Trimiterea în judecată
Când procurorul apreciază că exista suficiente probe pentru a demonstra vinovăția, cauza este trimisă în judecată (la instanță), prin rechizitoriu. 
În instanță, cauza parcurge mai multe etape: camera preliminară, cercetarea judecătorească și dezbaterile pe fond. În aceste etape se vor analiza minuțios toate probele, (exemplu: declarațiile părților și ale martorilor, concluziile expertizelor și alte probe relevante) iar părțile, când există nelămuriri, pot solicita refacerea expertizelor sau audierea experților etc. Apărarea conducătorului auto (inculpat) are posibilitatea să aducă ori să invoce noi dovezi, să solicite audierea unor noi martori, pentru a demonstra ca acesta nu este vinovat sau că există o culpă împărțită.
Judecătorul va lua în calcul gradul de culpă, dacă conducătorul auto putea evita accidentul printr-o conduită atentă și responsabilă, dacă și victima putea preveni evenimentul etc. (exemplu: contribuția victimei poate consta într-o traversare neregulamentara, neatenție). Se analizează și contextul (exemplu: condițiile de drum, vremea și alți factori externi, etc.). În această etapă este necesar un avocat cu experiență în domeniu, care să contureze o apărare prin care să demonstreze faptul că inculpatul (conducătorul auto) a acționat responsabil (exemplu: a frânat la timp sau a încercat să evite coliziunea, etc.)
Infracțiunea de ucidere din culpă este complexă și necesită o abordare corectă. Conducătorul auto poate recunoaște fapta și beneficia de anumite avantaje, sau poate pleda nevinovat și poate obține achitarea în instanță. O informare temeinică este esențială pentru a alege strategia adecvată.

Soluțiile instanței:

• condamnarea - constă în aplicarea unei pedepse privative sau neprivative de libertate (cu suspendare).
• renunțarea la aplicarea pedepsei - sunt îndeplinite condițiile art. 80-82 C.pen.
• amânarea aplicării pedepsei - sunt îndeplinite condițiile art. 83-90 C.pen.
• achitarea - nu există motive pentru a condamna inculpatul.
• încetarea procesului penal - a intervenit amnistia sau prescripția, decesul inculpatului, etc.

Pedeapsa pentru ucidere din culpa depinde circumstanțele accidentului și de gravitatea faptei.
Pedeapsa cu executare se aplică, de obicei, în cazuri grave, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, viteza excesivă, încălcarea altor reguli de circulație, existența mai multor victime sau comportamentul iresponsabil, cum este fuga de la locul accidentului (aceasta fiind o infracțiune distinctă) și variază între 2 și 7 ani de închisoare, în funcție de gravitate. 
Pedeapsa cu suspendare. Se poate aplica atunci când conducătorul auto (inculpatul) nu are antecedente penale, a cooperat cu autoritățile, a avut o atitudine sinceră și a încercat să ajute victimele după accident. În acest caz, instanța poate suspenda executarea pedepsei și impune un termen de încercare, timp în care persoana condamnată trebuie să respecte anumite condiții.

Despăgubirile civile. 
Indiferent de pedeapsa aplicată, conducătorul auto va fi obligat să plătească prin asigurător despăgubiri către persoanele vătămate, respectiv către familia victimei. Despăgubirile includ daune morale și materiale, precum și alte pierderi financiare.

Perioada de stagiu, perioada de probă, definitivarea în profesie şi exercitarea tutelei profesionale în poliție

Perioada de stagiu și perioada de probă este etapa carierei profesionale a polițistului cuprinsă între numirea în funcție și definitivarea în profesie.
Perioada de stagiu se aplică absolvenților instituției de învățământ pentru formarea polițiștilor ori instituțiilor de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI.
Perioada de probă se aplică celor încadrați direct și transferați dintr-o instituție din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională (alte ministere).
Perioada de stagiu sau după caz, perioada de probă se suprapune perioadei de tutelă profesională. Asta înseamnă că toți polițiștii absolvenți ai instituțiilor de învățământ, cei încadrați direct și transferați trebuie să parcurgă tutelă profesională. 
Tutelă profesională se exercită și asupra polițistului reîncadrat și celui care urmare a mutării (ori promovare concurs tco) a dobândit o nouă specialitate și/sau i s-a schimbat profilul de activitate.

Tutelă profesională se instituie astfel:

• 3 luni pentru:
  1. polițiștii care și-au modificat raporturile de serviciu prin mutare și care au dobândit o nouă specializare sau au schimbat profilul de activitate;
  2. agenții de poliție care au trecut în corpul ofițerilor de poliție dacă au dobândit o nouă specialitate și/sau li sa schimbat profilul de activitate;
  3. absolvenții instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, forma cu frecvență redusă, dacă dobândesc o nouă specialitate și/sau li sa schimbat profilul de activitate;
• 6 luni pentru:
  1. polițiștii reîncadrați;
  2. agenții de poliție încadrați direct și transferați dintr-o instituție din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională (alte ministere);
  3. agenților de poliție absolvenți ai instituției de învățământ pentru formarea polițiștilor ori instituțiilor de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI;
• 12 luni pentru:
  1. ofițerii de poliție absolvenți ai instituției de învățământ pentru formarea polițiștilor ori ai instituțiilor de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI - forma frecvență, încadrați în funcții de polițiști (ofițeri);
  2. ofițeri de poliție încadrați direct sau transferați dintr-o instituție din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională (alte ministere);

Instituirea tutelei profesionale

Documentele necesare instituirii tutelei profesionale sunt:

1. Anexa la fișa postului tutorelui - se întocmește conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Anexa nr. 5 a Ordinului MAI nr. 140/2016.
2. Adresă către șeful unității privind nominalizarea tutorelui profesional - conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Anexa nr. 5 a Ordinului MAI nr. 140/2016.
3. Programul activităților de tutelă aprobat la nivelul unității/subunității de poliție.

Subiectul legalizării drogurilor este unul dintre cele mai complexe și controversate dezbateri ale zilelor noastre, stârnind opinii puternic împărțite și bazate adesea pe perspective subiective. În centrul discuției se află o multitudine de argumente, fiecare dintre ele încercând să cântărească impactul asupra societății, economiei și indivizilor.

Unul dintre cele mai des invocate argumente în favoarea legalizării este reducerea pieței negre și a criminalității asociate traficului de droguri. Se susține că prin reglementarea accesului la aceste substanțe, statul ar putea diminua cererea pentru substanțele oferite de piețele ilegale, ceea ce ar duce, teoretic, la reducerea violenței și a activităților criminale care gravitează în jurul acestui fenomen. Totuși, criticii avertizează că această soluție ar putea avea efecte contrare. Legalizarea unor droguri ușoare stimulează cererea pentru substanțe mai puternice, menținând astfel piața neagră activă și chiar încurajând consumatorii să escaladeze către droguri mai periculoase. În plus, persoanele dependente, aflate în imposibilitatea de a-și susține consumul, vor continua să recurgă la activități ilegale pentru a-și procura resursele necesare. Din această perspectivă, legalizarea ar putea perpetua și chiar amplifica problemele deja existente, pentru că legalizarea în sine nu elimină și nici nu ar reduce comerțul ilegal.

Un alt aspect important al discuției este legat de creșterea controlului asupra calității produselor și, implicit, a siguranței consumatorului. Se susține că odată ce statul ar reglementa piața, s-ar putea monitoriza compoziția substanțelor, reducând riscurile asociate consumului de droguri contaminate sau cu concentrații necontrolabile (supradozarea). Totuși, scepticii atrag atenția că această măsură ar duce inevitabil la o creștere a consumului în rândul populației, amplificând astfel problemele de sănătate publică, în special în rândul tinerilor. Ușurința accesului la droguri  atrage persoanele vulnerabile, crescând incidența dependențelor și problemele asociate acestora.

Beneficiile economice reprezintă un alt argument invocat în favoarea legalizării. Taxarea drogurilor ar putea aduce venituri substanțiale la bugetul statului, care ar putea fi utilizate pentru programe de educație, prevenție și tratament. Pe de altă parte, trebuie subliniat că impactul economic al dependențelor, prin costurile medicale și scăderea productivității, ar putea depăși cu mult veniturile obținute din taxare. Consumul de droguri afectează negativ performanța la locul de muncă, relațiile sociale și stabilitatea economică a comunităților, punând astfel în balanță argumentul fiscal.

Legalizarea drogurilor este adesea văzută și ca o oportunitate de a promova tratamentul pentru persoanele dependente, reducând stigmatizarea și facilitând accesul acestora la sprijin specializat. Totuși, această măsură va atrage o creștere a cererii și o incidență mai mare a dependențelor, în special în rândul celor mai vulnerabili membri ai societății. O astfel de măsură vă fi percepută de mulți drept o formă de validare socială a consumului, complicând astfel eforturile de prevenție și tratament.

În final, dezbaterea despre legalizarea drogurilor atinge și un principiu fundamental al libertății individuale. Susținătorii consideră că adulții ar trebui să aibă dreptul de a decide ce substanțe consumă, atât timp cât acțiunile lor nu afectează siguranța celor din jur. Totuși, oponenții acestei idei avertizează că toate drogurile psihoactive induc comportamente impulsive, violente și iresponsabile, punând astfel în pericol siguranța publică. Substanțele care alterează funcționarea sistemului nervos central generează stări de agitație, paranoia sau agresivitate, crescând riscul de acte de violență sau infracțiuni.

Astfel, dilema legalizării drogurilor rămâne o luptă între dorința de a găsi soluții pentru eliminarea oprobriului public față de consumatori și teama de a deschide porți către noi activități ilicite. Fiecare argument aduce cu sine atât speranțe, cât și riscuri, ceea ce face ca această decizie să fie una dintre cele mai dificile și mai importante pentru viitorul oricărei societăți.
Legalizarea unor droguri este un subiect complex, care stârnește dispute puternice, opinii mai mult sau mai puțin obiective atât pro, cât și contra, și depinde mult de contextul specific al fiecărei substanțe, al societății și al sistemului de reglementare.

Există și un sondaj aici:

Euronews.com a publicat zilele trecute un articol interesant referitor la salariile poliţiştilor în Europa. Principalele aspecte ce rezultă din articol sunt următoarele: 

În Europa, salariile poliţiştilor variază semnificativ între țările din nord și vest, care au cele mai mari salarii, și cele din sud și est, care au salarii mai mici. Concret, în 2023, salariile lunare brute ale poliţiştilor au variat de la 699 € în Bulgaria la 5.761 € în Danemarca. Aceste cifre se aplică unui poliţist de 35 de ani, de sex masculin, cu peste 10 ani de experienţă, studii postliceale şi o săptămână de lucru de 36 de ore.
În Germania, Luxemburg și Belgia, salariile poliţiştilor au depăşit 4.000 €, iar în Olanda şi Irlanda au fost de aproximativ 3.881 € şi, respectiv, 3.576 €. În Franţa, un poliţist câştigă 3.395 €, iar în Italia, 2.537 €. În Spania, salariul era de 2.271 €.

În cinci ţări din UE, salariile poliţiştilor erau sub 1.250 €, inclusiv în România, unde salariile erau puţin peste 1.050 €.

Salariile inspectorilor/detectivilor de poliţie sunt semnificativ mai mari decât cele ale poliţiştilor obişnuiţi, variind de la 1.316 € în Bulgaria la 6.351 € în Danemarca.
Aici trebuie menţionat faptul că în majoritatea ţărilor europene nu există ca în Poliţia Română două categorii de personal, respectiv ofiţeri de poliţie şi agenţi de poliţie - o reminiscenţă militaro-comunistă - acolo categoriile de personal sunt date de funcţiile pe care le ocupă şi structurile unde-şi desfăşoară activitatea. Astfel că "inspectorii/detectivii de poliţie" sunt poliţiştii din structurile investigative, în timp ce "poliţiştii obişnuiţi" sunt cei din structurile de ordine publică, rutieră, etc. 
De asemenea, mai trebuie menţionat faptul că în cazul comparaţiei dintre salariile inspectorilor/detectivilor de poliţie cifrele reprezintă câștigurile unui bărbat de 40 de ani, cu peste 15 ani de experiență, lucrând o săptămână standard de 36 de ore. 

Sursa: Police wages in Europe - Euronews.com

Rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare, divertisment și interacțiune pentru miliarde de oameni. Dar în spatele fluxurilor de conținut aparent inofensiv, se află un mecanism complex, alimentat de algoritmi care decid ce postări ajung să fie vizibile pentru fiecare utilizator. Înțelegerea modului în care funcționează aceste mecanisme este esențială pentru a ne proteja de manipulare și de efectele dăunătoare asupra societății.

Algoritmii rețelelor de socializare sunt concepuți să maximizeze timpul petrecut de utilizatori pe platforme. Aceștia măsoară, înregistrează și evaluează permanent atenția acordată de utilizatori fiecărei postări, analizând timpul petrecut pe conținut, click-urile, like-urile, comentariile și distribuirea acestuia. Atunci când o postare primește un număr mare de interacțiuni, algoritmul o clasifică drept interesantă și o afișează unui număr mai mare de utilizatori. Acest proces creează un efect asemănător unui "bulgăre de zăpadă", care devine tot mai mare pe măsură ce este împins înainte de interacțiuni suplimentare.

Manipularea algoritmilor rețelelor de socializare

Această dinamică este exploatată de diverși indivizi și/sau entități pentru a obține vizibilitate și notorietate pentru conținutul publicat. Așa-numitele "ferme de boți" – rețele de conturi false – sunt utilizate pentru a crea în mod artificial un interes aparent în jurul unei postări. Imediat după publicarea conținutului, aceste conturi generează interacțiuni rapide, cum sunt aprecieri, comentarii și distribuiri. Algoritmii înregistrează aceste interacțiuni și afișează respectiva postare unui public mai larg, fără să poată distinge între interacțiunile autentice și cele simulate.
Pe măsură ce postarea ajunge la utilizatori reali, aceștia, adesea fără să bănuiască manipularea din spate, interacționează cu conținutul, amplificând și mai mult propagarea acestuia. Aceasta duce la o popularitate aparent organică, dar construită artificial, care poate influența opiniile și comportamentul oamenilor.

Un exemplu se poate vedea în investigația Recorder: 

Un efect dăunător al acestui sistem este promovarea conținutului scandalos sau controversat. Postările care stârnesc indignare, revoltă sau emoții puternice atrag mai multe interacțiuni, ceea ce le face să fie considerate "de interes" de către algoritmi. În consecință, astfel de postări sunt distribuite mai intens, iar autorii lor ajung să se bucure de popularitate, indiferent de calitatea sau veridicitatea conținutului.
Din păcate, această tendință favorizează persoanele cu nivel scăzut de educație sau care promovează mesaje dăunătoare. Popularitatea acestor persoane și a conținutului lor creează un cerc vicios, care poate alimenta polarizarea și dezinformarea în societate. Înțelegerea modului în care funcționează algoritmii și a pericolelor legate de manipulare este esențială pentru a limita influența negativă a conținutului de slabă calitate. 

În această eră digitală, rețelele sociale au devenit un mecanism puternic care influențează percepțiile, deciziile și comportamentele utilizatorilor. Deși le oferă iluzia conectării și accesului liber la informație, în realitate, algoritmii acestor platforme controlează subtil ceea ce utilizatorul acestora vede și, implicit, ceea ce crede.

Un fenomen des întâlnit pe rețelele sociale este mentalitatea de turmă – tendința utilizatorului de a se alinia cu opinia majorității, crezând că aceasta știe mai bine. Expresii precum "Dacă atâția oameni au zis ceva, doar n-or fi toți proști!" ilustrează această eroare de raționament. Într-o societate în care apartenența la grup a fost vitală pentru supraviețuire, majoritatea utilizatorilor sunt predispuși să urmeze mulțimea din teama de a fi excluși.
Această înclinație este amplificată de algoritmii rețelelor sociale, care afișează fiecărui individ conținut "personalizat". Astfel, îi creează impresia că toți ceilalți gândesc ca el, întărindu-i convingerile și reducându-i capacitatea de a analiza critic informațiile. Lipsa de încredere în propria capacitate de a cerceta și analiza poate duce la alegeri pripite, bazate pe opinii nefundamentate ale unor persoane care, la rândul lor, au fost influențate de mulțime.

Cum se poate combate manipularea și mentalitatea de turmă?

Liberul arbitru este capacitatea de a lua decizii în mod voluntar, fără a fi constrâns de factori externi. Cu toate acestea, rețelele sociale elimină subtil această autonomie. Algoritmii care filtrează și personalizează conținutul afișat, modelează percepțiile utilizatorilor, eliminând aproape complet posibilitatea alegerii autentice. În loc să aibă acces la o diversitate de opinii, utilizatorul rețelei sociale este expus doar informațiilor care îi confirmă ceea ce crede deja.
Acest control perfid reduce aproape complet libertatea individuală și îl face pe utilizator vulnerabil la manipulare. De exemplu, postările amplificate artificial de fermele de boți pot crea iluzia unei validări sociale largi, atrăgând utilizatorii într-un cerc vicios de dezinformare și conformism.

O soluție pentru a păstra autonomia în fața influenței algoritmilor este educația digitală. Persoanele care nu se limitează doar la utilizarea rețelelor sociale și își caută informațiile din surse diverse – pe diferite site-uri, forumuri dedicate și alte platforme independente – sunt mai puțin susceptibili la manipulare. Acești oameni își păstrează gândirea critică și capacitatea de a lua decizii informate, bazate pe analiză și cercetare.
În plus, este important să fim conștienți de modul în care funcționează algoritmii și să ne cultivăm abilitatea de a identifica conținutul manipulator. Oferirea unor alternative educative și promovarea diversității opiniilor pot diminua impactul negativ al rețelelor sociale asupra societății.

Rețelele sociale nu sunt doar un instrument de conectare, ci și un spațiu în care autonomia personală este pusă la încercare. Mentalitatea de turmă, manipularea algoritmică și promovarea conținutului artificial afectează fără îndoială percepțiile și alegerile oamenilor. Pentru a vă proteja libertatea de gândire și acțiune, este esențial să vă mențineți și să vă dezvoltați educația digitală, gândirea critică și căutarea activă a informației din surse independente. Doar în acest fel puteți face față provocărilor unei lumi tot mai dominate de algoritmi și de dinamici sociale complexe.

Modificările legislației rutiere prin Ordonanța de Urgență nr. 84 din 28 iunie 2024 permit poliției rutiere să sancționeze comportamentul agresiv al conducătorilor de vehicule pe drumul public, în baza sesizării formulate de un participant la trafic care a perceput în mod nemijlocit și întâmplător efectuarea oricăreia dintre manevrele agresive și a surprins aceste fapte într-o înregistrare audio-video sau video, cu respectarea unor condiții specifice.
Pentru a fi acceptată de poliția rutieră, o sesizare trebuie să respecte următoarele reguli:

• Să surprindă comportamentul agresiv întâmplător – conducătorul auto nu a fost monitorizat intenționat de către persoana care a realizat filmarea;
• Sesizarea să nu fie repetitivă – dacă aceeași persoană raportează mai mult de:
  • o faptă contravențională a aceluiași șofer în decurs de 24 de ore,
  • 3 fapte contravenționale ale aceluiași șofer într-o perioadă de 15 zile,
  • 3 fapte contravenționale în același loc într-un interval de 24 de ore sau mai mult de 7 fapte similare într-o perioadă de 15 zile, sesizarea nu va fi considerată întâmplătoare.

Procedura de trimitere a sesizării
Sesizarea poate fi transmisă poliției rutiere, prin platforma electronică a MAI: https://hub.mai.gov.ro/esar, către unitatea de poliție din zona unde a avut loc incidentul. Aceasta trebuie să fie trimisă în termen de maximum 30 de zile de la data incidentului. Sesizările incomplete sau care nu respectă regulile de mai sus vor fi clasate automat de polițiști.

După accesarea platformei și autentificarea în contul de utilizator validat, pentru a trimite o sesizare trebuie să completați următoarele rubrici:

INFORMAȚII RECLAMANT:

• Nume
• Prenume
• CNP
• Telefon
• Adresă corespondență

Prin formularea sesizării, în temeiul art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, se declară pe propria răspundere că:

• aspectele relatate au fost percepute în calitate de participant la trafic;
• aspectele relatate împreună cu înregistrarea audio-video sau video anexată sunt veridice și că reflectă cu exactitate faptele percepute;
• că nu ați sesizat cu privire la același autovehicul, mai mult de o posibilă faptă contravențională săvârșită într-un interval de 24 de ore sau mai mult de 3 posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile;
• că nu ați sesizat cu privire la același loc, mai mult de 3 posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 24 de ore sau mai mult de 7 posibile fapte contravenționale săvârșite într-un interval de 15 zile.

INFORMAȚII RECLAMAȚIE:

1. Tip loc:

• în localitate,
• în afara localității.

2. Județul unde s-a săvârșit fapta.

3. Autovehicul înmatriculat în România.

• Da
• Nu

4. Număr înmatriculare.

5. Tip abatere:

• întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
• pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;
• deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta ale aceluiași sens de mers;
• folosirea repetată a semnalelor, nejustificat pentru a elibera banda de circulație;
• motocicleta sau moped numai una dintre roți pe carosabil;
• mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării altora;
• realizarea unui derapaj controlat pentru întoarcere / rotire;
• accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele din zona;
• distanță redusă față de un alt vehicul, de natură a intimida conducătorul acestuia;
• reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv, de natură a intimida conducătorul acestuia.

6. Data abaterii. (Nu trebuie să fie mai veche de 30 zile)

7. Oră abatere.

8. Înregistrare video. (Format: mp4, mkv, m4v, mov, 3gp, webm, avi; Mărime maximă: 100 MB)

9. Observații sesizare. (Se va completa orice element de natură să conducă la identificarea locului unde a fost percepută și surprinsă fapta. În situații speciale, pentru a putea fi interceptat în trafic se va completa direcția de deplasare).

Trebuie amintit că înregistrările camerelor de bord pot fi folosite pentru a sancționa doar comportamentul agresiv, nu și alte tipuri de abateri rutiere.
Dacă aveți întrebări, nu ezitați să le postați în comentarii.

Intrarea în vigoare:
Începând cu 31 august 2024 polițiștii acționează în baza Ordinului M.A.I. nr. 138 din 22 august 2024 privind stabilirea modalității de gestionare de către polițiști a cazurilor privind actele de violență.

Reglementări principale:
Ordinul stabilește procedura de intervenție a polițiștilor în cazurile privind actele de violență și de cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea actelor de violență, modelul formularului de evaluare a riscului iminent și metodologia de utilizare a acestuia, procedura de emitere și modelul ordinului de protecție provizoriu, procedura de punere în executare a ordinului de protecție provizoriu, precum și procedura de monitorizare a respectării măsurilor dispuse prin ordinele de protecție provizorii.

Sesizarea cazurilor:
Intervențiile polițiștilor la cazurile de violență se realizează ca urmare a sesizărilor prin:

• Serviciul de urgență 112;
• formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție.

Sesizările pot fi formulate de către:

• persoanele implicate în actele de violență;
• persoanele care au asistat la producerea actelor de violență;
• orice altă persoană care a luat cunoștință de producerea actelor de violență;
• din oficiu.

Intervenția poliției:
Pe parcursul intervenției, după caz, polițiștii iau măsuri pentru separarea victimei de agresor și realizează orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate, observă și adresează întrebări cu privire la starea fizică, emoțională și psihică a persoanelor implicate și, dacă se impune, solicită intervenția echipelor medicale, aduc la cunoștință victimei dreptul de a solicita un ordin de protecție provizoriu față de agresor și pun la dispoziția acestora formularul de cerere prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție.

Evaluarea riscului:
În timpul intervenției, în vederea stabilirii existenței unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, dacă victima formulează cerere scrisă pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu.
În urma evaluării gradului de risc premergătoare emiterii ordinului de protecție provizoriu, atât victimei, cât și agresorului li se solicită să dea câte o declarație.

Emiterea ordinului de protecție provizoriu:
În cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii emit ordinul de protecție provizoriu. În cazul în care se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii informează persoanele care susţin că sunt victime ale unui act de violenţă cu privire la posibilitatea formulării unei cereri către judecătoria de pe raza teritorială în care își are domiciliul/reședința victima, pentru emiterea unui ordin de protecţie, prin care pot fi dispuse mai multe obligații sau interdicții față de agresor.
Concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului sunt aduse la cunoștința victimei, care semnează de luare la cunoștință.

Servicii sociale și asistență:
După emiterea ordinului de protecție provizoriu, în situația în care constată necesitatea acordării de servicii sociale, polițiștii solicită intervenția echipelor de asistență socială, formate din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială.

Obligații și restricții:

• În situația în care agresorul este prezent la fața locului, polițistul procedează la informarea acestuia cu privire la măsura dispusă, agresorul luând cunoștință de aceasta, prin semnătură pe ordinul de protecție provizoriu.
• În caz contrar, dacă agresorul nu se află de față la emiterea ordinului de protecție provizoriu sau părăsește locul emiterii acestuia înainte de a-i fi aduse la cunoștință măsurile dispuse, polițiștii îl contactează pe acesta și îl informează despre existența, conținutul ordinului de protecție provizoriu și obligațiile legale ce îi revin potrivit legii, aspecte ce se consemnează într-un proces-verbal.

Monitorizarea agresorului:
Obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se poate dispune în conformitate cu prevederile Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, cu modificările și completările ulterioare, și normelor emise în temeiul acesteia.
După emiterea ordinului de protecție provizoriu, la nivelul unității de poliție pe raza teritorială unde își are domiciliul/locuiește în fapt victima, se constituie o mapă de supraveghere pentru monitorizarea respectării măsurilor dispuse.

Halatul alb vrea să judece: Când medicii legiști aspiră la scaunul de judecător și vor să redefinească legea.
Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) a publicat în 29.07.2024 un "Punct de vedere privind evaluarea șofatului sub influența substanțelor psihoactive" în care ne explică faptul că pentru a se stabili dacă un șofer se află sub influența drogurilor sau altor substanțe interzise, nu este suficientă doar prezența acestora în corpul conducătorului auto, ci este nevoie să analizeze ei punctual cât de mult din respectiva substanță este prezentă și cum afectează aceasta capacitatea șoferului de a conduce.
Se naște întrebarea firească: ce se ascunde cu adevărat în spatele acestei poziții? Răspunsul este ușor de intuit: setea de putere este adevărata miza a medicilor legiști.
Este evident că legiștii își doresc să primească întreaga puterea de a decide dacă un individ este sau nu sub influența substanțelor interzise identificate în organismul său și practic, vor să transforme "toleranța zero" care este în prezent stabilită de lege și practica judiciară într-o noțiune relativă, lăsând loc unor interpretări subiective, ce nu pot fi ulterior contestate și verificate.

Ce ignoră ori nu știu legiștii, este că practica judiciară a fost deja clar stabilită de magistrați.
Atât Înalta Curte de Casație și Justiție cât și Curtea Costituțională au stabilit clar, prin mai multe decizii că o persoană este considerată sub influența substanțelor psihoactive indiferent de cantitatea sau concentrația substanței identificate și indiferent dacă modificările fizice, psihice sau comportamentale sunt perceptibile. Textul de lege așa cum e formulat prezumă că orice substanță psihoactivă introdusă în organism generează modificări incompatibile cu conducerea în siguranță a unui vehicul.
Problema a fost tranșată de nenumărate ori de magistrați stabilindu-se că este suficientă constatarea faptului că la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice subiectul activ se afla sub influența substanțelor psihoactive, în sensul prezenței în corp a unor substanțe de acest gen.
Tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) C.pen. nu presupune în mod necesar alterarea capacităților psihofizice ale subiectului activ și, implicit, diminuarea aptitudinii de a conduce vehiculul pe drumurile publice. Starea de pericol pentru relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice ia naștere ca urmare a simplei acțiuni de conducere a vehiculului de către o persoană care a consumat substanțe cu efect psihoactiv, deoarece funcțiile cognitive, inclusiv atenția și capacitatea de reacție ale conducătorului auto sunt inevitabil afectate de consumul de substanțe psihoactive, chiar și atunci când influiența respectivelor substanțe nu se manifestă în modificări comportamentale neechivoce, ușor perceptibile. Aceasta înseamnă că, indiferent de concentrația de substanță identificată în probele biologice sau de eventualele modificări psiho-fizice efectiv prezentate de conducătorul auto, acțiunea de a conduce un vehicul de către persoana în organismul căreia sunt prezente substanțe psihoactive creează o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de legea penală și justifică astfel sancționarea faptei prin mijloace penale.
Mai mult, având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, în mod obiectiv, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentraţiei de substanţe psihoactive ca şi cerinţă esenţială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul acestei infracțiuni. În consecință, legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta în orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanţe psihoactive, prin consum înţelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat. (Decizia CCR nr. 138/2017, parag. 21, Decizia CCR nr. 101/2019, parag. 24 și Decizia ÎCCJ - Secția penală, decizia nr. 365/2020).

Consiliul Superior de Medicină Legală pare să aspire la rolul judecătorului, argumentând că trebuie să analizeze ei fiecare caz în parte pentru a decide dacă substanța identificată afectează sau nu capacitatea de a conduce. Ce "omit" ei cu bună știință este că o astfel de practică ar deschide calea către tot felul de favoruri, permițându-le domnilor medici legiști să poată scoate bazma curată pe oricine.
Inițial, când a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 84 din 2024, în M.Of. nr. 610 din 29 iunie 2024, actul normativ introducea posibilitatea ca poliția să-și inființeze laboratoare pentru stabilirea prezenței în organism de substanțe psihoactive, fapt ce a provocat o reacție vehementă din partea legiștilor și care a determinat modificarea textului de lege în sensul eliminării acestei posibilități. De ce? Pentru că asta ar fi însemnat pierderea monopolului pe care medicina legală îl deține asupra evaluărilor toxicologice. 

Este clar că în spatele poziției exprimate de CSML se ascunde de fapt dorința de a căpăta controlul total și întreaga putere de decizie asupra evaluărilor legate de consumul de substanțe psihoactive la volan. Numai că o astfel de măsură ar deschide ușa unor facile abuzuri și favoruri, subminând eforturile statului de a menține o politică de toleranță zero și de creștere a siguranței pe drumurile publice. Întrebarea care rămâne este: pe cine protejează legiștii și de ce se tem atât de mult de un sistem transparent și competitiv?

Documentele confidențiale ale companiei Cellebrite au fost dezvăluite recent pe internet și oferă informații privind capacitățile și limitările tehnologiei de pătrundere (deblocare) în telefoane. Instrumentele Cellebrite sunt utilizate de foarte multe instituții de aplicare a legii din întreaga lume.

Informațiile apărute pe internet dezvăluie că în aprilie 2024, Cellebrite nu putea debloca / pătrunde în iPhone-urile care folosesc iOS 17.4, sau mai nou, conform unor documente interne cu caracter confidențial, care evaluau abilitățile companiei israeliene. Documentele indică faptul că Cellebrite a adăugat recent suport pentru seria iPhone XR și iPhone 11 care rulează iOS 17.1 până la 17.3.1. Cu toate acestea, pentru iPhone 12 și modelele mai noi care rulează aceleași versiuni iOS, starea este listată ca "În cercetare".

Softul Cellebrite poate pătrunde / debloca, însă, majoritatea smartphone-urile cu Android, inclusiv Pixel 6, 7 și 8, dar nu în toate. Cellebrite nu putea, spre exemplu, să pătrundă / deblocheze telefoanele Google Pixel 6, 7 sau 8 care sunt oprite / închise.

Victor Ryan Cooper, director senior de comunicații la Cellebrite, a confirmat autenticitatea documentelor scurse pe internet, declarând că "acestea sunt destinate clienților companiei pentru a înțelege capacitățile tehnologice ale Cellebrite pentru efectuarea de investigații legale".

De regulă companiile de investigații digitale mobile nu publică detalii referitoare la modelele specifice în care pot sau nu pot să pătrunde instrumentele lor, ci folosesc în materialele de marketing doar termeni vagi.

Trebuie precizat faptul că abilitățile oferite de softul Cellebrite se dezvoltă continuu, iar aceste limitări arată capacitățile și limitările tehnologiei companiei din aprilie 2024.

În Monitorul Oficial nr. 610 din 29 iunie 2024 a fost publicată Ordonanță de urgență nr. 84 din 28 iunie 2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere
Modificările vizează, în special, oferirea pârghiilor legale necesare polițiștilor pentru depistarea persoanelor care conduc pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a substanțelor cu efect psihoactiv, dar și scurtarea perioadei de determinare a prezenței acestor substanțe în sânge, în urma analizării probelor biologice recoltate.

1. Măsuri cu privire la testarea conducătorilor auto pentru consum de substanțe interzise

• Introducerea unor criterii cu privire la stabilirea obligației legale a polițistului rutier de a solicita anumitor participanți la trafic efectuarea testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, după caz, cum ar fi:
  • situația în care observă în vehicul recipiente ce pot conține băuturi alcoolice și care prezintă urme de consum sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
  • săvârșirea în mod repetat, în ultimii 3 ani, a anumitor contravenții sau infracțiuni în legătură cu consumul de alcool, droguri sau substanțe psihoactive, după caz;
• Stabilirea unor aspecte ce țin de testarea conducătorilor vehiculelor în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, respectiv a celui privind recoltarea mostrelor biologice. Concret, se instituie posibilitatea ca determinarea prezenței în organismul unei persoane a substanțelor psihoactive să poată fi realizată și în cadrul laboratoarelor de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române acreditate în acest sens sau în unitățile sanitare publice acreditate pentru astfel de determinări și autorizate în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății;
• În cazul în care concentrația alcoolică este de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat, inclusiv, persoana testată poate solicita polițistului rutier să-i efectueze o a doua testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 minute de la primul test. În această situație, prezintă valoare juridică rezultatul celei mai mici concentrații de alcool pur în aerul expirat.

2. Testarea pentru alcoolemie a persoanelor care conduc biciclete și trotinete
Conducătorii de biciclete și trotinete electrice au obligația să se supună testării pentru consumul de alcool și substanțe psihoactive. Refuzul constituie contravenție și este sancționat.

3. Modificări privind examinarea medicală și psihologică
Sunt stabilite condiții clare în care poliția rutieră, după înștiințarea cadrelor medicale, poate retrage în vederea suspendării permisul de conducere în cazul în care evaluarea medicală și psihologică nu este efectuată, conform legii, sau rezultatul indică faptul că persoana examinată nu este aptă pentru a conduce pe drumurile publice.

4. Relocarea vehiculelor staționate regulamentar pe drumurile publice
Poliția rutieră poate dispune relocarea vehiculelor staționate regulamentar atunci când această măsură este necesară pentru a permite:

• executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii publice de interes național sau local;
• intervenția serviciilor de urgență în vederea prevenirii sau limitării efectelor unor accidente, calamități sau dezastre;
• instituirea unor măsuri de ordine și siguranță publică.

Poliția rutieră poate dispune relocarea vehiculelor din oficiu ori la solicitarea administrației publice locale, administratorului drumului public sau a instituțiilor care realizează intervenția. Relocarea se poate dispune numai dacă, în prealabil, au fost realizate măsuri de informare publică cu privire la necesitatea eliberării spațiului cu destinația de parcare, adecvate situației de fapt.
Relocarea vehiculelor se realizează, după caz, de către administrația publică locală sau de către administratorul drumului public, în imediata apropiere a locului staționării acestora ori în cel mai apropiat spațiu cu destinația de parcare, după caz.

5. Măsuri pentru folosirea mijloacelor video de către polițiști, pentru probarea abaterilor rutiere

• Abilitarea Poliției Române de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes județean și local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează. Această măsură vine în completarea Legii 383/2022 care a introdus aceleași prevederi pentru drumurile de interes național, prin sistemul informatic E-SIGUR;
• Extinderea modalității de constatare a contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice, în sensul instituirii unui mecanism prin care participanții la trafic pot depune sesizări cu privire la posibile situații de condus agresiv surprinse în înregistrări video sau audio-video, după caz. Mecanismul instituie reguli cu privire la modalitatea de comunicare a sesizării, faptele pentru care se poate formula sesizarea, competența de verificare a sesizării, conținutul acesteia, situațiile de clasare, precum și cu privire la responsabilizarea participanților la trafic prin depunerea unei declarații pe proprie răspundere prin care aceștia își asumă atât veridicitatea aspectelor percepute, cât și a înregistrării audio- video sau video, după caz, puse la dispoziția poliției rutiere competente.

6. Sancțiuni mai severe pentru administratorii drumurilor
Se elimină posibilitatea persoanei juridice cu atribuții în ceea ce privește asigurarea viabilității infrastructurii rutiere de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.

7. Introducerea unor noi indicatoare și marcaje

• Se introduce un nou indicator de avertizare în privința păstrării distanței față de vehiculul din față, precum și a unui marcaj cu același scop.
• Noile indicatoarele și marcajele vor fi aplicate pe drumurile expres și autostrăzi.

8. Eliminarea sancțiunii cu avertisment pentru anumite fapte contravenționale.
Se elimină posibilitatea polițistului rutier să poată acorda sancțiunea cu avertisment pentru anumite contravenții, în special pentru faptele pentru care legea prevede și suspendare dreptului de a conduce și implicit reținerea permisului de a conduce. 
Aceasta modificare este adusă prin introducerea la articolul 95 a unui nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins: „(1¹) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și (4) și art. 105 nu se aplică sancțiunea avertismentului.”.

Judeţul Dolj este printre singurele judeţe din ţară unde transportul cadavrelor de la locul faptei până la morgă nu se asigură de instituţia de medicină legală. De ce? Pentru că pur şi simplu conducătorii acestei instituţii nu vor şi nu le pasă de obligaţiile legale.

Din punct de vedere legal Poliţia Română nu are atribuţii ori competenţe privind manipularea cadavrelor umane. 
Activităţile privind manipularea cadavrelor sunt reglementate de două acte normative, respectiv:
– Legea nr. 104 din 27.03.2003 – privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului; publicată în M.Of. nr. 213 din 25 martie 2014.
– Ordinul comun dintre Ministerul Justiţiei şi Ministerul Sănătăţii nr. 1134/C din 25.05.2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale

Conform prevederilor legii 104/27.03.2003 privind manipularea cadavrelor umane, Poliţia Română nu se regăseşte printre instituţiile desemnate de actul normativ să efectueze astfel de activităţi, dreptul de manipulare a cadavrelor umane revine serviciilor de anatomie patologică şi de prosectură ale spitalelor şi instituţiilor de medicină legală, disciplinelor universitare de anatomie şi de anatomie patologică ale instituţiilor de învăţământ superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizează serviciile pentru utilizarea cadavrelor.
Situaţiile în care este necesară transportarea cadavrelor umane de la faţa locului la morgă sunt prevăzute şi reglementate în mod explicit de Ordinul comun al Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii, menţionat anterior, care la articolul 36 prevede următoarele:
Art. 36 (1) Transportul cadavrelor care urmează să fie autopsiate se asigură, de la locul faptei până la morgă, cu vehicule special amenajate, aflate în dotarea unităţilor medico-legale, sau cu alte mijloace speciale.

Drept urmare din punct de vedere legal Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj nu are responsabilităţi privind transportul cadavrelor umane de la locul unde au fost găsite la cea mai apropiată morgă. Responsabilitatea transportului cadavrelor umane, pe raza judeţului Dolj, revine conform actelor normative în vigoare, Institutului de Medicină Legală Craiova.

Vă veţi întreba ce se întâmplă cu cadavrele victimelor şi cum sunt acestea transportate la morgă?
Ei bine, datorită servilismului, slugărniciei şi incompetenţei a celor aflaţi din fruntea IPJ Dolj, de ani buni de zile această activitate de manipulare şi transport a cadavrelor umane a fost transferată ilegal în sarcina poliţiei. Iniţial a funcţionat în baza bine-cunoscutului principiu "decurcă-te/orientează-te", însă după ce sindicatele au făcut ceva valuri prin şedinţe, măreţii şi magnificii manageri au găsit soluţia într-un protocol de colaborare cu o firmă de pompe funebre. O soluţie ilegală din moment ce poliţia nu are atribuţii privind manipularea cadavrelor. 

Cu toate că a fost efectuată şi o informare oficială în scris către Institutul de Medicină Legală Craiova în vederea intrării în legalitate şi preluării acestei responsabilităţi, această instituţie pur şi simplu refuză să se achite de obligaţiile legale, invocând lipsa dotării cu vehicul special amenajat şi personal angajat în funcţia de conducător auto.

În urmă cu câţiva ani Consiliul Judeţean Dolj a făcut o investiţie prin care a renovat complet clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Institutul de Medicină Legală Craiova. Credeţi cumva că a remarcat cineva că Dolj-ul este singurul judeţ în care cadavrele victimelor nu sunt transportate de un vehicul al medicinei legale? Aţi intuit corect ... niciun factor de decizie nu a remarcat acest aspect!

De asemenea dacă credeţi că cei din conducerea inspectoratului de poliţie au făcut ceva pentru a se intra în nomalitate, ei bine trebuie să ştiţi că deşi li s-a adus la cunoştiinţă această anomalie, nu au făcut nimc, niciun demers. Asta în condiţiile în care participă la şedinţele  ATOP organizate şi patronate de Consiliul Judeţean, iar participanţii sunt remuneraţi pentru fiecare participare.

Mai mult decât atât, în perioada pandemiei, firma privată de pompe funebre (cel mai probabil sfătuită de nişte oameni îngrijoraţi de profitul acestei firme) a notificat inspectoratul solicitând rezilierea protocolului şi încheierea unui contract de prestări servicii. Astfel că în mod surprinzător compartimentul juridic a cerut părerea operativilor. Ocazie cu care le-am transmis faptul că, având în vedere prevederile legale incidente, încheierea unui contract de prestări servicii cu o societate comercială, ce implica automat asumarea unor obligaţii de natură financiară pentru activităţi ce nu intră în sfera atribuţiilor legale ale instituţiei, implică în mod automat riscul efectuării unor plăţi ce pot fi considerate în afara cadrului legal cu ocazia controalelor de natură financiară.

În concluzie, singura soluţie legală, justă şi temeinică ar fi efectuarea de demersuri astfel încât Institutul de Medicină Legală Craiova să preia responsabilitatea transportării cadavrelor umane prin mijlocare proprii sau prin încheierea unui contract de prestări servicii cu un prestator de servicii funerare ... însă sunt aproape patru ani de atunci şi nu s-a schimbat nimic.

Suspendarea şi anularea dreptului de a conduce urmează să se aplice pe întreg teritoriul UE

Parlamentul European a propus noi reguli pentru a face suspendarea şi anularea permisului de conducere valabilă în toată UE. Măsurile vizează combaterea infracțiunilor rutiere grave, cum ar fi depășirea excesivă a vitezei, conducerea sub influența alcoolului și conducerea fără permis valabil.
În prezent, dacă un șofer își pierde permisul în urma unei abateri rutiere comise într-o altă țară UE decât cea care a emis permisul, în cele mai multe situaţii sancțiunea se aplică doar în țara unde a fost comisă fapta, fără a implica restricții în restul UE.
Pentru a se asigura că suspendarea, restricționarea sau anularea permisului de conducere al unui non-rezident este aplicată în toate țările UE, noile norme impun ca această decizie să fie comunicată țării UE care a emis permisul de conducere.

Propunerile Parlamentului European:

• Extinderea listei de infracțiuni rutiere grave care pot duce la suspendarea permisului de conducere în toată UE. Adăugarea faptei de a conduce fără permis valabil alături de infracțiuni grave precum conducerea sub influența alcoolului sau producerea de accidentele mortale, iar conducerea cu 50 km/h peste limita de viteză ori cu 30 km/h peste limită în zonele rezidenţiale să atragă suspendarea permisului de conducere pe întreg teritoriul UE.
• Stabilirea unui termen de 10 zile lucrătoare pentru ca țările UE să se informeze reciproc despre suspendarea, restricționarea sau anularea permisului de conducere.
• Stabilirea unui termen de 15 zile lucrătoare pentru a decide dacă suspendarea permisului de conducere se va aplica în toată UE.
• Informarea șoferului în cauză despre o decizie finală în termen de 7 zile lucrătoare. 
• Crearea unui portal IT dedicat pentru schimbul de informații între statele membre privind infracțiunile rutiere.

Următoarele etape:
Parlamentul European a adoptat propunerea cu 372 de voturi pentru, 220 împotrivă și 43 de abțineri.
Consiliul UE trebuie să adopte o poziție faţă de aceste măsuri.
Parlamentul care urmează să fie ales în 2024 va continua lucrările la acest pachet de măsuri.
 
Context:
Aceste norme privind suspendarea permisului de conducere fac parte din pachetul de măsuri privind siguranța rutieră prezentat de Comisie în 2023. Pachetul își propune să îmbunătățească siguranța pentru toți utilizatorii drumurilor și să se apropie de obiectivul "Vision Zero" - zero decese în traficul rutier din UE până în 2050.

Ştiaţi că în România există instituţii publice ce plătesc unei alte instituţii publice, toate finanţate de la bugetul statului, pentru ca aceasta din urmă să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de lege. Nu vi se pare absurd? 
Activitatea de medicină legală în România este un monopol al statului. Iar acest fapt este instituit prin lege, mai exact prin art. 4 din ORDONANŢA nr. 1 din 20 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicina legală, care are următorul conţinut:

Citat:

Articolul 4
Instituţiile de medicina legală sunt singurele unităţi sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale.

Să analizăm cu atenţie ce presupune activitatea de medicină legală în ţara noastră.
Rolul principal al medicinei legale este să ofere asistenţă în rezolvarea problemelor juridice prin intermediul expertizei medicale. Iar acest aspect este stabilit în actul normativ ce le reglementează activitatea, unde la art. 2 alin. (1) găsim menţionat:

Citat:

Articolul 2
(1) Activitatea de medicina legală asigura mijloace de proba cu caracter ştiinţific organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti, precum şi la cererea persoanelor interesate, în soluţionarea cauzelor penale, civile sau de alta natura, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului.

Practic activitatea de medicină legală este în România un serviciu public, având în vedere faptul că nu există servicii private în domeniul medicinei legale. De ce? Pentru că legea zice că instituţiile de medicină legală sunt SINGURELE unităţi care efectuează constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale.

Mai mult decât atât, există şi argumente pentru care activitatea de medicină legală nu ar trebui să se efectueze contra-cost sau să fie supusă unor tarife direct plătite de către cine care beneficiază de aceste servicii. Iată câteva:

1. În primul rând se încalcă principiul dreptului la accesul liber la justiţie prin împiedicarea prerogativelor asociate dreptului la acţiune. Accesul la serviciile de medicină legală reprezintă un element esenţial pentru garantarea dreptului la justiţie, având o importanţă crucială în anchetarea infracţiunilor, evaluarea vătămarilor corporale şi în alte aspecte legate de procesul judiciar. Existenţa unor costuri asociate generează inegalităţi referitoare la accesul la justiţie pentru cei care nu îşi pot permite serviciile de medicină-legală.

În plus, este anormal ca între instituţii ale statului ce prestează un serviciu public să existe relaţii de natură comercială. Şi aici mă refer la anomalia prevăzută de art. 7 şi 8 din actul normativ menţionat mai sus, care instituie faptul că serviciile medico-legale prestate, se efectuează contra cost. Ceea ce este absurd. Instituţiile de medicină legală nu sunt societăţi comerciale care să presteze servicii într-o piaţă liberă şi să urmărească profitul financiar. Nu trebuie omis faptul că serviciile medico-legale constituie un monopol şi sunt în esenţă un serviciu public, adică vizează interesul public, nu profitul pecuniar.

2. În al doilea rând, această practică poate genera suspiciuni cu privire la obiectivitatea şi imparţialitatea acestor servicii. Experienţa a demonstrat că tarifele plătite de către persoane inevitabil generează presiuni sau conflicte de interese ce afectează obiectivitatea şi imparţialitatea în domeniul medicinei legale. Este important ca experţii medico-legali să lucreze în interesul justiţiei şi să nu fie influenţaţi de detalii ori aspecte care ar putea distorsiona rezultatele expertizei. Cu siguranţă aţi auzit sau aţi întâlnit cu situaţii în care un cetăţean, fără a prezenta nicio leziune sau afecţiune, s-a prezentat în faţa medicului legist, iar doar în baza declarațiilor verbale i s-a eliberat un certificat medico-legal, care atestă existența unor leziuni sau afecțiuni ce necesită 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, deşi în realitate, presupusa victimă nu are absolut nimic. Această practică se datorează şi faptului că cetăţeanul plătește o sumă de bani atunci când solicită eliberarea certificatului medico-legal. După ce a efectuat plata la casierie, medicul legist omite să menționeze în documentul medico-legal că individul în cauză nu prezintă leziuni sau afecțiuni. Însă această practică are un impact major din punct de vedere juridic, de exemplu, un accident rutier nu va mai fi din punct de vedere juridic o simplă tamponare, ci va deveni un accident rutier soldat cu victime, ceea ce implică automat declanşarea unei anchete penale, audieri, cercetări etc. Astfel de situații nu sunt normale.

Prin urmare, obiectivitatea şi imparţialitatea expertului trebuie să constituie o garanţie fundamentală pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, lucru de care nu se mai poate discuta în condiţiile actuale.

Accesului universal şi nediscriminatoriu la aceste servicii contribuie la menţinerea integrităţii actului de justiţie şi la respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, indiferent de poziţia socială, starea materială, etc.

Este aberant ca instituţii ale statului să plătească unei alte instituţii pentru efectuarea unui serviciu public ce vizează interesul public, într-un domeniu ce constituie monopol al statului. Cu alte cuvinte, o instituţie (medicina-legală) a statului prestează un serviciu public dar nu urmăreşte interesul public, ci profitul.
Mergând pe acelaşi principiu sau logică ... ce ar însemna ca poliţia să taxeze cetăţeanul pentru a interveni în urma apelurilor de urgenţă 112 sau poliţia ori parchetul să emită factură persoanei vătămate pentru cercetările ce se efectuează într-un dosar penal.

Un detaliu important ce nu trebuie pierdut din vedere este că în domeniul medicinei legale avem experţi oficiali din laboratoare sau instituţii de specialitate şi nu există experţi independenţi autorizaţi la care instituţiile judiciare să poată apela, cum se întâmplă în alte domenii.

Din aceste motive consider că se impune de urgenţă o reformă a cadrului normativ ce reglementează organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicina legală, respectiv o modificare a Ordonanţei nr. 1 din 20 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicina legală, care să abroge prevederile articolelor 7 şi 8, precum şi a celorlalte prevederi din conţinutul acesteia referitoare la costurile asociate serviciilor medico-legale, cel puţin a celor ce vizează faptele de natură penală.

Consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație a ridicat o problemă de drept, în sensul că au existat două opinii principale cu privire la acest aspect:

• Prima opinie a susținut că în situaţia în care conducătorul unui vehicul consumă alcool sau alte substanțe psihoactive după producerea unui accident de circulație fără victime, nu se aplică dispozițiile art. 78 din OUG nr. 195/2002, deoarece acest caz este reglementat expres în altă incriminare (art. 336 indice 1 Cod penal).
• A doua opinie afirmă că în situația în care accidentul de circulație nu a avut victime, dispozițiile art. 78 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 vor produce toate efectele derivate, inclusiv reținerea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite.

În acest context a apărut necesitatea stabilirii încadrării juridice a faptei, după introducerea la 9 iulie 2023 în Codul penal a infracţiunii prevăzute de art. 336 indice 1, care a modificat parțial practica judiciară anterioară. Astfel, art. 336 indice 1 incriminează conducătorul unui vehicul care, după producerea unui accident de circulație soldat cu victime, consumă alcool sau alte substanțe psihoactive până la momentul recoltării mostrelor biologice, indiferent de cantitatea introdusă în corp sau de rezultatul analizei ulterioare a mostrelor biologice.

Drept urmare, atâta timp cât după introducerea în Codul penal a infracțiunii prev. de art. 336 indice 1, săvârșirea acestei fapte este automat reținută în sarcina conducătorilor de vehicul care, ulterior producerii unui accident de circulație soldat cu victime consumă alcool sau alte substanțe psihoactive până la recoltarea mostrelor biologice, aplicarea față de aceste persoane în mod suplimentar și a prezumției cu caracter sancționator reglementată de art. 78 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 ar conduce la o dublă sancționare a aceleiași conduite interzise de lege.

Sintetizând, în cazul accidentelor cu victime, se reține doar infracțiunea prevăzută de art. 336 indice 1 Cod penal indiferent de rezultatul analizei mostrelor biologice, în timp ce în cazul accidentelor fără victime, se poate reține infracțiunea prevăzută de art. 336 Cod penal doar dacă analizele biologice relevă o alcoolemie superioară valorii de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau prezența unor substanțe psihoactive. 

Această concluzie a fost agreată în unanimitate în cadrul întâlnirii preşedinţilor secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicată discutării aspectelor de practică judiciară neunitară, desfășurată la București, 15-16 noiembrie 2023.

Potrivit unei postări pe blogul oficial din această săptămână, Google urmează să schimbe anul viitor modalitatea de stocare a istoricul de navigare al utilizatorilor. Pentru a oferi și mai mult control asupra istoricul de navigare, aceste informații vor fi stocate chiar pe dispozitivul utilizatorului, oferindu-i acestuia mai mult control asupra datelor sale - (în prezent istoricul de navigare al utilizatorilor este stocat pe serverele companiei). La fel ca şi în prezent, utilizatorul va putea să şteargă toate informațiile sau o parte dintre acestea în orice moment, sau va putea dezactiva complet setarea.

Compania precizează în postarea de pe blog că în momentul în care utilizatorul va activa pentru prima dată istoricul locațiilor, opţiunea "Ştergerea automată" va fi setată în mod prestabilit la 3 (trei) luni, ceea ce înseamnă că orice date mai vechi vor fi şterse automat. În prezent, această opțiune era setată la 18 luni. Dacă utilizatorul doreşte să salveze amintiri (date de navigare) pentru o perioadă mai lungă, poate alege oricând să prelungească perioada sau să dezactiveze complet comenzile de ştergere automată a istoricului.

Întrebarea care se naşte în urma acestor modificări este: dacă Google va mai putea comunica instituţiilor de aplicare a legii informaţii referitoare la utilizatori care s-au aflat în apropierea locului unde a fost comisă o infracţiune? În prezent, instanţele de judecată şi poliţia americană utilizează în mod frecvent astfel de date comunicate de Google pentru identificarea autorilor şi a martorilor, în baza unui mandat emis de judecător. 

Ce părere aveţi? Această modificare privind modalitatea de stocare a istoricul de navigare al utilizatorilor, va permite în continuare accesarea acestor date de către Google, ori compania nu va mai putea comunica datele solicitate de instituţiile de aplicare a legii în baza mandatelor emise de instanţele de judecată? 
Aşteptăm cu interes părerile voastre în comentarii!

Canalul Politisti.ro pe WhatsApp este un instrument de difuzare unidirecțională şi o modalitate confidenţială de a primi actualizări importante, fiind cel mai privat serviciu de difuzare disponibil. Canalul Politisti.ro pe WhatsApp este separat de conversațiile normale, iar persoanele care se abonează la acest canal nu sunt vizibile pentru ceilalți urmăritori. În acest fel sunt protejate toate informațiile personale ale urmăritorilor. Mai mult, când cineva urmăreşte acest canal, numărul său de telefon nu este afișat nici administratorilor şi nici altor urmăritori. Este alegerea fiecăruia ce canal decide să urmărească, iar acest aspect rămâne o informație privată.

Utilizatorii pot reacționa folosind emoji și pot vedea numărul total de reacții. Datele (numele sau numărul de telefon) utilizatorului care reacționează nu este afișat celorlalţi urmăritori. Urmăritorii acestui canal au posibilitatea să redirecționeze postările în alte conversații sau grupuri, iar acestea vor avea un link către canal pentru ca ceilalţi utilizatori să poată afla mai multe detalii.

Canalul Politisti.ro pe WhatsApp se găseşte într-o filă nouă a aplicaţiei, denumită "Noutăţi", unde se găseşte şi starea, separat de conversațiile cu membrii familiei, prietenii, colegii și comunitățile.

Android

iOS

După accesarea Canalului Politisti.ro în partea superioară a ecranului trebuie accesată funcţia "URMĂREŞTE".

Pe Canalul Politisti.ro sunt publicate doar știri esențiale, anunțuri și alte mesaje importante (ex: ultimele noutăţi legislative, comunicate oficiale, etc.) - în concluzie numai informații utile tuturor.
Pe acest canal vor exista numai postări serioase și cu o frecvenţă moderată de difuzare care să nu se transforme în mesaje deranjante pentru urmăritori.

Cei interesaţi pot accesa aici: Canalul Politisti.ro pe WhatsApp.

În contextul reorganizării manageriale şi funcţionale a Poliţiei Române anunţată recent de Ministrul Predoiu în cadrul eforturilor de reformare a instituţiei, este important să aducem în discuție o măsură crucială care poate revoluționa modul în care Poliția Română funcționează și își gestionează resursele. Este vorba despre oportunitatea introducerii mandatelor cu durată determinată pentru funcțiile de conducere din cadrul Poliției Române, cu accent pe funcţiile cu atribuții de ordonator de credite și adjuncții acestora.
Această măsură nu este doar o teorie, ci o necesitate în lumina ultimelor provocări semnificative din societatea românească, cât și a recomandărilor făcute de GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției - organism al Consiliului Europei), măsură menită să aducă un suflu proaspăt și o mai mare responsabilitate în acest domeniu crucial.
În următoarele rânduri, vom enumera câteva dintre beneficiile şi argumente care susțin această măsură esențială, respectiv implementarea unor mandate cu durată determinată în conducerea Poliției Române.
Una dintre principalele virtuți ale acestei măsuri este creșterea nivelului de responsabilitate și răspundere a celor care ocupă funcții de conducere. Cu mandate cu durată determinată, liderii poliției vor fi mai motivați să-și îndeplinească atribuțiile într-un mod responsabil și eficient, știind că vor fi supuși unei evaluări obiective la sfârșitul mandatului lor - Responsabilitate și răspundere
Limitarea duratei mandatelor pentru funcțiile de conducere împiedică concentrarea excesivă de putere în mâinile unor indivizi. Această măsură este esențială pentru prevenirea abuzurilor și corupției, garantând o mai mare echitate și transparență în luarea deciziilor. - Evitarea monopolizării puterii.
Un alt avantaj major este posibilitatea de evaluare obiectivă și revizuirea performanței liderilor la sfârșitul fiecărui mandat. Aceasta oferă oportunitatea de a corecta deficiențele și de a îmbunătăți strategiile și politicile instituției, asigurându-se astfel că Poliția Română este mereu în pas cu cerințele societății. - Evaluarea performanței.
Schimbarea periodică a liderilor aduce în conducere noi idei, perspective și abordări. Acest lucru îmbogățește procesele de luare a deciziilor și promovează inovarea în cadrul instituției. - Inovare și noi perspective.
Mai mult decât o simplă propunere, această măsură se aliniază recomandărilor GRECO, care subliniază importanța numirilor pe baza meritocraţiei și a concursurilor deschise, standardizate și transparente. Introducerea mandatelor cu durată determinată pentru funcțiile de conducere ar contribui semnificativ la respectarea acestor recomandări și ar consolida aceste principii, asigurând o mai mare transparență în procesul de numire în funcții de conducere.

În concluzie, introducerea mandatelor cu durată determinată pentru funcțiile de conducere din cadrul Poliției Române ar reprezenta un pas esențial pentru modernizarea și reformarea acestei instituții. Această schimbare ar sprijini valorile de responsabilitate, transparență și meritocratia, contribuind la consolidarea încrederii publicului în Poliția Română. Ar fi momentul ca factorii de decizie să facă o reformă constructivă pentru a avea un sistem de aplicare a legii mai puternic și mai responsabil.

Cazarea şi rezervările în spaţiile de recreere ale MAI sunt reglementate de O.M.A.I. nr. 243/28 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind utilizarea unor spații aflate în administrarea MAI, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste Norme stabilesc regulile privind modalitatea şi condiţiile în care se poate face cazarea în interes personal la centrele / bazele de pregătire şi recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției Generale Logistică.

Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.), sunt spații destinate activităților de pregătire a personalului Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), precum și refacerii capacității de muncă și întărirea / recuperarea sănătății personalului. De aceste unități beneficiază categoriile de persoane prevăzute la art. 42 din Normele Metodologice aprobate de O.M.A.I. nr. 243/2011 (personalul MAI şi familia acestuia, pensionarii MAI, membrii delegațiilor străine invitate de MAI, personalul altor instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională etc).
Din anul 2020, Direcția Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.) a anunţat faptul că rezervarea locurilor de cazare pentru interes personal în aceste centre, se realizează prin intermediul platformei informatice MAIBooking (https://maibooking.mai.gov.ro), pentru perioadele în care în cadrul acestora nu se desfășoară acțiuni de pregătire și instruire, în limita spaţiilor disponibile, având prioritate personalul aflat în misiune. De asemenea, prin intermediul acestei platforme se comunică și alte informații necesare a fi cunoscute de persoanele interesate (perioade de funcționare, program de servire a meselor, etc). 
Pentru situaţiile prevăzute la art. 40 din din Normele Metodologice aprobate de O.M.A.I. nr. 243/2011, rezervarea / cazarea în interes personal, poate fi anulată / întreruptă necondiţionat.(activităţi de protocol sau ordonate de conducerea MAI).
Direcţia Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.) a mai anunţat că durata sejurului / cazării în interes personal, nu poate depăși, de regulă, 5 nopți.

Centrele / bazele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției generale logistică - Direcției Asigurare Logistică Integrată sunt:

• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Paul Greceanu" - Bucureşti - 166 loc. - București, str. Paul Greceanu nr. 38, sec. 2 tel.: 021.210.3885; 021.3037080 interior 21802; fax: 021.2102403; e-mail: cazari.dgl@mai.gov.ro
• Baza de pregătire - Izvorani, județul Ilfov - 40 loc. - Comuna Ciolpani, satul Izvorani, județul Ilfov, tel.: 0213.500612
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" - Saturn - 434 loc. - Saturn - Mangalia, jud. Constanța; tel.: 0241.751178; e-mail: diana.dgl@mai.gov.ro
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Meridian" - Mamaia - 640 loc. - Mamaia, jud. Constanța, tel.: 0241.831888; fax: 0241.831726; email: meridian.dgl@mai.gov.ro
• Bază de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Piersicul" - Neptun - 40 loc. - Neptun, jud. Constanța, tel.: 0241.731437
• Baza de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Turist" – Predeal - 35 loc. - Predeal, str. Petru Rareș nr. 4, jud. Brașov; tel.: 0268.455460; IC 0681270;
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Excelsior" - Brașov - 152 loc. - Brașov, str. Matei Basarab nr. 41-43, jud. Brașov; tel.: 0268.470090; IC 0681285; e-mail: excelsior.dgl@mai.gov.ro
• Club "Excelsior" - București - 12 loc. - București, str. Știrbei Vodă nr. 24, sectorul 1; tel.: 11226; 021.3157394.

REPARTIZAREA LOCURILOR DE CAZARE PENTRU INTERES PERSONAL

• ÎN SEZON - Pentru Centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, în sezonul estival (de regulă, în perioada 01.05 – 30.09), respectiv Centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov și "Turist" din Predeal, în perioada sarbătorilor de iarnă (Crăciun și Revelion)
  • D.A.L.I. transmite structurilor M.A.I., numărul de locuri repartizate proporțional cu efectivele acestora;
  • fiecare structură M.A.I. repartizează locurile alocate, în funcție de solicitările primite de la personalul din subordine, inclusiv filialelor asociațiilor veteranilor de război și pensionarilor. Structurile care au competență privind repartizarea locurilor alocate, își stabilesc modul de repartizare și numărul de locuri ce vor fi repartizate filialelor asociațiilor veteranilor de război și pensionarilor;
  • evidența solicitărilor și a repartizărilor se va transmite către Direcția Asigurare Logistică Integrată, sub formă de liste cu persoanele beneficiare, pe serii și zile de intrare;
• ÎN EXTRASEZON - Pentru centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, în extrasezon, respectiv Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov, "Turist" din Predeal și "Paul Greceanu" din București:
  • - prin intermediul aplicației MAIBooking, care se accesează la adresa - https://maibooking.mai.gov.ro
    • Pentru a se efectua rezervări prin intermediul aplicației, mai întâi este necesară crearea unui cont de utilizator;
    • Conturile de utilizator se înregistrează de către fiecare persoană în parte, fiind necesară introducerea datelor aferente legitimației de serviciu sau a primei decizii de pensionare;
    • Problemele de ordin tehnic în accesarea / utilizarea aplicației MAIBooking, se transmit prin e-mail: suport.maibooking@mai.gov.ro;
    • Problemele de ordin logistic (referitoare la rezervările în interes personal) se transmit prin e-mail: cazari.dali@mai.gov.ro;
    • Prin intermediul aplicației se pot selecta maxim 2 camere / rezervare. Rezervările pentru 2 camere vor fi supuse unui proces de verificare și validare din partea D.A.L.I., telefonic sau prin e-mail;
    • În situația în care locul de cazare, rezervat inclusiv prin intermediul aplicației, face obiectul unor activități dintre cele prevăzute la art. 40 din Normele metodologice, rezervarea/ cazarea în interes personal poate fi anulată de D.A.L.I. sau, după caz, întreruptă;
    • Nu vor fi acceptate rezervări care, însumate, depășesc 6 zile consecutive;
  • - Solicitările de cazare transmise la adresa de e-mail cazari.dali@mai.gov.ro ori prin alte metode decât aplicația MAIBooking, NU SUNT LUATE ÎN CONSIDERARE.

Solicitările personale adresate Direcției Asigurare Logistică Integrată pentru rezervarea unor spaţii de cazare, la Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, care cuprind perioade din sezonul estival, respectiv la Centrele de pregătire și recuperare/ refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov și "Turist" din Predeal ce cuprind perioada sărbatorilor de iarnă, nu sunt onorate.
Pentru rezervarea unui spațiu de cazare, copiii polițiștilor decedați, precum și soții supraviețuitori/tutorii/curatorii acestora, transmit solicitarea prin e-mail la adresa cazari.dali@mai.gov.ro către Direcția Asigurare Logistică Integrată.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU CAZARE

• documentele de identitate ale tuturor persoanelor care se cazează;
• legitimația de serviciu, precum și ordinul de serviciu dacă este cazul (acestea nu înlocuiesc documentele de identitate tip C.I./B.I.);
• copie după decizia de pensionare pentru poliţiştii pensionaţi;
• certificat de naştere pentru copii sub 14 ani;
• pentru soțul / soția, fiul sau fiica angajatului M.A.I., care se cazează în absența titularului (personalului M.A.I.), este necesară prezentarea unei adeverințe eliberată de către structura în care este încadrat respectivul personal al M.A.I., din care să rezulte calitatea de membru de familie a acestuia;
• declarație de acceptare a condițiilor de cazare.