Jump to content
POLITISTI.ro

  • Marius
    Cu ocazia întâlnirii procurorilor şefi de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, DIICOT şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel, din martie 2020 - Bucureşti, a fost ridicată următoarea problemă: dacă tipicitatea infracţiunii de camătă prevăzută de art. 351 C.pen. presupune probarea tuturor împrumuturilor acordate de autorul infracţiunii sau trebuie probat efectiv doar caracterul de îndeletnicire (de obicei).
    În opinia Institutului Naţional al Magistraturii, tipicitatea infracţiunii de camătă presupune probarea efectivă a pluralităţii actelor necesare pentru a ajunge la consumare. Astfel, din condiţia ataşată elementului material, respectiv aceea ca darea de bani să se realizeze ca îndeletnicire, rezultă cerinţa repetabilităţii actului, ceea ce înseamnă că pentru a intra sub incidenţa legii penale este necesar un număr suficent de acte (minim 3 conform doctrinei1) din care să rezulte obişnuinţa, îndeletnicirea autorului.
    Prin urmare, având în vedere natura infracţiunii de camătă, respectiv aceea de infracţiune de obicei, consumarea acesteia va fi condiţionată de probarea tuturor actelor de executare similare care, analizate separat, nu au caracter infracţional dar care împreună demonstrează caracterul de obişnuinţă.
    La întâlnire, în unanimitate a fost agreată această opinie a I.N.M.
    Mai trebuie precizat că elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, ori altfel spus, acordarea repetată de împrumuturi cu dobândă. Pentru realizarea conţinutului infracţiunii, este necesară îndeplinirea condiţiei ca "acordarea repetată de împrumuturi cu dobândă" să fie o îndeletnicire, ceea ce înseamnă că fapta trebuie comisă de mai multe ori pentru a avea caracter penal (conform doctrinei, de cel puţin 3 ori1). Darea de bani cu dobândă constituie infracţiune indiferent dacă se realizează sau nu pe baza unui contract de împrumut sau prin intermediul unor acte simulate şi nu are nicio relevanţă procentul dobânzii practicate, dobânda obţinută de cămătar (ce poate fi orice persoană fizică sau juridică) este produsul infracţiunii.
    __________
    1 - în acest sens se poate vedea "Noul Cod penal comentat - Editura Hamangiu - Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu - 2011.

  • Marius
    Autosesizarea organelor de urmărire penală fără a indica sursa în actul de sesizare. Legalitatea actului de sesizare.
     
    Nu rezultă din nicio dispoziţie legală obligativitatea organului de urmărire penală de a menţiona expres sursa, izvorul de unde a aflat că s-a săvârşit o infracţiune, fiind prevăzută numai obligaţia de a întocmi un proces-verbal de sesizare din oficiu în cazul în care a aflat despre săvârşirea unei fapte penale pe altă cale decât plângere, denunţ, sesizare făcută de persoane cu funcţii de conducere şi alte persoane (pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289–291 C.pr.pen.).
    Nu se poate considera că prin neindicarea sursei autosesizării am fi în prezenţa nelegalităţii actului de sesizare şi implicit a tuturor actelor de urmărire penală subsecvente, efectuate ulterior autosesizării. Activitatea de documentare a unei fapte pretins infracţionale implică în mod obligatoriu o sursă de informare, a cărei devoalare poate compromite scopul procesului penal. De asemenea, caracterul real sau nereal al sursei nu este un criteriu de apreciere a oportunităţii continuării desfăşurării activităţilor de documentare a faptei, fiind imposibil ca această cenzură să poată fi efectuată la momentul incipient al aflării despre comiterea unei fapte penale. 
    (extras din încheierea penală din 27.02.2020 a Curţii de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori - portal.just.ro)

  • Marius
    Încadrarea juridică a faptei constând în smulgerea unei sume de bani/telefon – furt sau tâlhărie
    A fost ridicată problema încadrării juridice a faptei constând în smulgerea unei sume de bani/telefon/geată etc., fără a se preciza care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară.
    În opinia I.N.M., calificarea faptei ca infracţiune de furt sau tâlhărie depinde de circumstanţele concrete ale cauzei, în funcţie de particularităţile acesteia.
    Astfel, în ipoteza în care acţiunea de luare a bunului este, în sine, violentă, cum este cazul sustragerii bunului prin smulgere, în principiu ea realizează acţiunea specifică tâlhăriei. Aceasta întrucât smulgând chiar prin surprindere bunul, autorul înfrânge în mod violent contactul persoanei vătămate cu bunul său, iar impactul psihologic al faptei asupra victimei nu poate fi neglijat în caracterizarea faptei ca tâlhărie (Decizia nr. 363/1994 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală, Decizia nr. 1719/1999 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală, Decizia nr. 1569/2001 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală, Decizia nr. 3997/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală) violentarea lucrului răsfrângându-se asupra persoanei înseşi, victima simţindu-se constrânsă să cedeze obiectul împotriva voinţei sale. 

    Totuşi, luarea în mod brusc a lucrului aflat asupra unei persoane prin simpla detaşare a acestuia dintr-un contact nemijlocit superficial, fără ca deţinătorul să poată opune rezistenţă, întrucât făptuitorul după săvârşirea acestei acţiuni fuge, nu aduce vreo atingere relaţiilor sociale ce formează obiectul juridic adiacent al infracţiunii de tâlhărie. Astfel, deposedarea părţii vătămate de căciula pe care o poartă, prin smulgerea ei de pe capul acesteia, fără exercitarea vreunei acţiuni de natură a-i înfrânge opunerea, constituie infracţiunea de furt, iar nu de tâlhărie, deoarece lipseşte cerinţa privind întrebuinţarea de violenţe (Decizia nr.63/1991 a Curţii Supreme de Justiţie – Completul de 7 judecători).
    Prin urmare, pentru a fi în prezenţa unor violenţe, fie ele şi doar de natură psihică, este necesar ca victima să perceapă agresiunea. Altfel violenţele nu se realizează, valorile protejate în mod adiacent prin incriminarea tâlhăriei nu sunt lezate, iar fapta va putea fi încadrată doar ca infracţiune de furt. Violenţele îndreptate asupra lucrului ar putea realiza acţiunea adiacentă din compunerea elementului material al tâlhăriei atunci când, deşi materializată asupra bunului, reprezintă o ameninţare pentru victimă sau când aceasta, opunând rezistenţă, dispută pentru luarea bunului şi, respectiv pentru păstrarea lui, în toate aceste cazuri violenţele răsfrângându-se asupra persoanei.
    Prin urmare, atunci când luarea bunului s-a realizat prin smulgere, organul judiciar trebuie să cerceteze dacă prin acţiunea autorului s-a adus vreo atingere uneia din valorile sociale ce formează obiectul juridic adiacent al infracţiunii de tâlhărie, respectiv dacă acţiunea realizată a fost aptă pentru a servi ca mijloc la luarea bunului, păstrarea acestuia sau scăparea făptuitorului, prin înfrângerea opoziţiei sau a rezistenţei fizice a victimei împotriva acţiunii de luare sau prin intimidarea acesteia, silind-o să rămână inactivă şi să renunţe la orice rezistenţă sau împotrivire.
    În unanimitate a fost agreată această opinie a I.N.M.
    Extras din Minuta întâlnirii procurorilor şefi de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel Bucureşti din 9-10 martie 2020.

  • Marius

    Beretta Px4 Storm

    By Marius , in Police equipment,

    Beretta PX4 Storm este un pistol semi-automat fabricat de Fabbrica d'Armi Pietro Beretta din Italia începând din 2004 – present. Px4 Storm este construit în jurul unui concept modular potrivit căruia arma să poată fi adaptată nevoilor şi modurilor de operare diferite, foloseşte un sistem cu ţeavă rotativă, iar mecanismul de declanşare şi siguranţă e asemănător cu Beretta 92. Corpul pistolului (frame) este fabricat din polimer şi este prevăzut cu şină Picatinny pentru ataşarea de accesorii. Iniţial a fost disponibil în trei calibre - 9×19mm Parabellum, .40 S&W şi .45 ACP. 
    Beretta Px4 Storm este fabricat în patru modele. Tipul F este cel mai frecvent şi cel vândut comercial pe piaţa civilă. Variantele G, C și D au apărut iniţial doar pentru instituţiile de aplicare a legii şi sunt mai puţin cunoscute, dar pot fi găsite pentru cupărare şi pe piaţa civilă/comercială.
    MODEL ACŢIONAREA TRĂGACIULUI SIGURANŢĂ EXTERNĂ DECOCKER BERETTA Px4 STORM - TIP F D.A./S.A. PREZENTĂ PREZENT BERETTA Px4 STORM - TIP G D.A./S.A. FĂRĂ PREZENT  BERETTA Px4 STORM - TIP C S.A. ONLY FĂRĂ FĂRĂ BERETTA Px4 STORM - TIP D D.A. ONLY FĂRĂ FĂRĂ Fiecare versiune a pistolului Beretta Px4 Storm oferă funcţii diferite. 
    Px4 Storm tip F - acţiune dublă / unică (double/single action). Pârghia pentru acţionare manuală a siguranţei exterioare este ambidextră, pe ambele părţi laterale ale manşonului şi are o funcţie dublă de decuplare/dezarmare a cocoşului şi de asigurare. Modul de funcţionare este similar cu cel al cunoscutului pistol mod. 74 - Carpaţi.
    Px4 Storm tip G - acţiune dublă / unică (double/single action). Pârghia pentru acţionare manuală a decocker-ului este ambidextră, pe ambele părţi laterale ale manşonului şi are unica funcție de decuplare/dezarmare a cocoşului cu revenirea acestuia în poziţia superioară pe manşon. Acest model funcţionează similar cu tip F, cu diferenţa cu nu mai există siguranţă manuală exterioară. Pârghia/butonul de acţionare manuală a decocker-ului, după acţionare revine automat în poziţia superioară.
    Versiunile F și G au acţionare dublă la executarea primului foc de armă (prima acţionare a trăgaciului în modul double action va duce spre înapoi cocoşul complet şi apoi îl va elibera pentru a lovi cuiul percutor) şi o acţionare unică/simplă - single action pentru următoarele focuri de armă trase (întrucât după primul foc, cocoşul va rămâne în poziția armată). Primul foc de armă poate fi tras binenţeles și în modul single action, dacă cocoşul este armat manual spre înapoi, înainte de a acţiona trăgaciul. Asta presupune ca anterior, trăgătorul să fi armat pistolul pentru a alimenta camera cartuşului (să introducă glonţ pe ţeavă), după care să fi folosit decocker-ul pentru a avea cocoşul dezarmat - în poziţia sigură superioară/lipit de manşon.
    Px4 Storm tip C - doar cu acţiune unică (single action only). Fără siguranţă manuală şi fără decoker (funcţia de decuplare/dezarmare a cocoşului). La acest model cocoşul are dimensiuni mai reduse şi nu poate fi acţionat manual. Acesta este armat doar prin acţionarea către înapoi a manşonului. Modul de funcţionare al armei este similar celor striker-fired, în sensul că trăgaciul nu acţionează niciun mecanism atât timp cât pistolul nu este armat. (asemănător cu modul de funcţionare al pistoalelor Glock). 
    Px4 Storm tip D - doar cu dublă acţiune (double action only). Fără siguranţă manuală şi fără decoker (funcţia de decuplare/dezarmare a cocoşului). La aces model cocoşul are dimensiuni mai reduse şi nu poate fi acţionat manual şi este armat doar prin acţionarea către înapoi a manşonului, iar după fiecare lovitură, revine în poziţia decuplată/dezarmată.
    Puterea de foc pentru modelul standard.
    Beretta Px4 Storm cal. 9mmx19 - încărcător standard cu 17 cartuşe;
    Beretta Px4 Storm cal. .40 S&W - ncărcător standard cu 14 cartuşe;
    Beretta Px4 Storm cal. .45 Auto - încărcător standard cu 9-10 cartuşe.

  • Catalin
    Un banal control rutier efectuat cu profesionalism de către poliţiştii români a dus la condamnarea unui hoţ din locuinţe, pentru o serie de furturi comise în Somerset şi South Gloucestershire, ca urmare a unei bune colaborări poliţieneşti. 
    Hoţul, un cetăţean român de 23 de ani, a fost condamnat la trei ani şi 10 luni de către o instanţă din Taunton, după ce, pus în faţa probelor, a recunoscut participarea sa la mai multe furturi din locuinţe comise la începutul acestui an (între 20 – 28 ianuarie) în localităţile Tickenham, Nailsea, Dyrham, Chilton Polden, Wedmore şi Glastonbury.
    În data de 03.02.2020 individul fost oprit în trafic de către poliţiştii români pentru o banală abatere rutieră, însă cu ocazia controlului efectuat în autorturism, colegii noştri au găsit mai multe bunuri suspecte (articole de argint, medalii şi bijuterii). În urma verificărilor şi a schimbului de informaţii cu poliţiştii din Marea Britanie, s-a stabilit că acele bunuri provin ca urmare a unui furt din locuinţă comis în localitatea Nailsea pe 20 ianuarie 2020.
    În urma a probatoriului obţinut de poliţiştii români, coroborat cu probele ADN ridicate de la locul comiterii infracţiunilor de către poliţiştii englezi, individul a fost arestat în Scoţia, unde lucra la un hotel.
    Sursa informaţiilor şi mai multe detalii găsiţi aici:
    https://www.avonandsomerset.police.uk/news/2020/05/stop-check-of-car-in-romania-results-in-conviction-of-man-for-burglary-series
      

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.