Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

NewsBot

Misiune a poliţiştilor români, în Letonia

 

În perioada 8-10 octombrie 2013, o delegaţie formată din doi ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale – I.G.P.R., respectiv Serviciul de Investigaţii Criminale - I.P.J. Hunedoara, au participat la Întrunirea de lucru pe tema traficului ilicit cu bunuri culturale furate în Centrul şi Estul Europei, care s-a desfăşurat la Riga/Jurmala, Letonia.

 

La această întrunire, care este parte a programului de activităţi pe termen lung organizată de Secretariatul General INTERPOL, au luat parte reprezentanţi din 15 state – Albania, Belgia, Austria, Canada, Macedonia, Germania, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Elveţia şi Turcia, ai unor organizaţii internaţionale care au drept scop şi obiective protejarea moştenirii culturale – Comisia Europeană, ICOM, UNESCO, WCO, UNIDROIT, UNODC, precum şi ai Casei de Licitaţii Christie’s din Londra.

 

Agenda de lucru a întrunirii a avut în vedere atât prezentarea din partea statelor participante a rezultatelor obţinute în lupta împotriva traficului ilicit cu bunuri culturale mobile furate sau exportate ilegal, cât şi dezbateri pe marginea noilor instrumente de lucru identificate în ultimii trei ani (de la precedenta întrunire care a avut loc la Viena), inclusiv instrumente de ordin legal aflate pe masa de lucru a organismelor internaţionale.

 

Mesajul INTERPOL a fost axat pe necesitatea creşterii gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la cerinţa protejării moştenirii culturale, adoptarea unei legislaţii naţionale ferme în domeniu, realizarea inventarelor unităţilor deţinătoare de bunuri culturale, transmiterea de urgenţă a oricăror date cu privire la bunurile furate, sau la persoanele care sunt suspecte în comiterea de infracţiuni de gen, pentru a fi verificate în bazele de date ale INTERPOL, dar şi asigurarea instruirii corespunzătoare membrilor agenţiilor însărcinate cu aplicarea legii – poliţişti, lucrători vamali sau personal din cadrul muzeelor

 

În prezentarea făcută de reprezentanţii Poliţiei Române au fost menţionate atât aspectele organizatorice şi cadrul legal care susţin desfăşurarea activităţilor de identificare şi recuperare a bunurilor culturale sustrase sau care fac obiectul operaţiunilor de trafic intern şi internaţional, cât şi principalele rezultate obţinute de poliţiştii români în acest domeniu.

 

Astfel, au fost ilustrate rezultatele mai multor operaţiuni de anvergură desfăşurate în perioada 2010 - 2013: recuperarea icoanelor sustrase din bisericile monument istoric; recuperarea a 16.000 de bunuri sustrase din situri arheologice; recuperarea, în urma cooperării internaţionale, de bunuri sustrase din Rezervaţia Paleontologică din Haţeg, judeţul Hunedoara şi a 40 de bunuri culturale (22 tablouri şi 18 cărţi vechi) sustrase şi exportate ilegal din Italia.

 

De asemenea, au fost menţionate eforturile autorităţilor române pe plan internaţional şi recuperarea mai multor tezaure monetare antice sustrase din Munţii Orăştiei în anul 2013.

 

În finalul lucrărilor, au fost discutate şi adoptate de reprezentanţii statelor, concluziile şi recomandările cu privire la revizuirea legislaţiilor naţionale, întărirea cooperării cu UNESCO, UNODC, ICOM şi încurajarea parteneriatului public-privat în domeniu. De asemenea, s-a discutat despre întărirea protecţiei muzeelor, colecţiilor publice şi private, locurilor de cult şi siturilor arheologice; comunicarea oricăror informaţii în legătură cu bunuri culturale furate, falsificate sau recuperate, detalii cu privire la persoane sau reţele infracţionale Secretariatului General INTERPOL, pentru introducerea în bazele de date pe care le administrează, precum şi organizarea, în anul 2016, a unei noi întruniri pe aceeaşi temă, pentru reanalizarea problematicii specifice.

 

Participarea delegaţiei Poliţiei Române la această activitate internaţională a fost susţinută integral de către Fundaţia Collegium XXI din Bucureşti (Preşedinte dr. Monica Sechelariu), în baza Protocolului de colaborare în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional mobil încheiat cu I.G.P.R. - prin Direcţia de Investigaţii Criminale.

 

Cunoştinţele dobândite de membrii delegaţiei române vor fi diseminate în cadrul unor convocări naţionale organizate de către Fundaţia Collegium XXI, în parteneriat cu I.G.P.R. – D.I.C. până la finele anului 2013, la care vor lua parte poliţiştii cu atribuţii în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, în vederea specializării pe linia combaterii traficului intern şi internaţional cu bunuri culturale mobile.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

 

post-2-0-72662300-1381754653_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Exerciţiu comun româno - sârb de urmărire transfrontalieră

Poliţiştii timişeni şi omologii lor sârbi au efectuat un exerciţiu comun de urmărire transfrontalieră a unor presupuşi infractori, pentru evaluarea modului de acţiune într-un caz real. Activităţile s-au desfăşurat după acelaşi scenariu, atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul Republicii Serbia.

În perioada 22-24 octombrie a.c., sub coordonarea Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională şi Direcţiei Afaceri Europene Programe şi Relaţii Internaţionale – I.G.P.R. poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş în colaborare cu autorităţile din Republica Serbia, au efectuat un exerciţiu comun de urmărire tranfrontalieră pentru urmărirea unor presupuşi autori ai unei infracţiuni flagrante, comise pe teritoriul unui stat şi reţinerea lor pe teritoriul statului vecin.

Activitatea a fost realizată cu participarea domnului Thomas Pepper, Ataşat de Afaceri Interne al Austriei în Slovenia şi procurorului olandez Giel Franssen.

Zilele de 22 şi 24 octombrie au fost destinate pregătirii teoretice, fiind purtate discuţii cu privire la modul de realizare a urmăririi transfrontaliere şi a elementelor ce se impun a fi clarificate sau îmbunătăţite în scopul desfăşurării, la parametri optimi, a acestei activităţi poliţieneşti într-o situaţie reală.

Exerciţiul practic s-a desfăşurat în data de 23 octombrie a.c. şi a presupus realizarea activităţilor de urmărire de patrulele de poliţie a presupuşilor autori ai unui jaf armat asupra unei unităţi bancare, comis pe teritoriul unui stat. Urm[rirea s-a făcut pe raza de competenţă teritorială proprie și a continuat pe teritoriul statului vecin, unde, în cooperare cu autorităţile de poliţie competente, suspecții au fost opriți şi reţinuți.

Acelaşi scenariu s-a realizat atât pe teritoriul României, în localitatea Deta, cât și pe teritoriul Republicii Serbia, în localitatea Vrsac, prin intermediul punctului de trecere a frontierei Moraviţa.

Activitatea a urmărit modul în care se realizează comunicarea între poliţiştii celor două state, timpul de reacţie şi mobilizare a efectivelor angrenate, modul de prindere a persoanelor urmărite şi documentele necesar a fi întocmite.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Poliţia de Frontieră Română va prelua Preşedinţia Forumului de Cooperare Poliţienească la Marea Neagră

 

În perioada 11 – 14 noiembrie 2013, la Constanţa, se va desfăşura cea de-a XIV-a Întâlnire Anuală a Şefilor Poliţiilor de Frontieră / Gărzilor de Coastă din ţările riverane Mării Negre, în conformitate cu Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre în domeniul combaterii criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998, între statele riverane Mării Negre (Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi România).

Cu aceasta ocazie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române va prelua, pentru a treia oara, Preşedinţia Forumului de Cooperare Poliţienească la Marea Neagră.

La activitate vor participa inspectorul general Poliţiei de Frontieră Române, chestor şef de politie Ioan BUDA, şi şefii Serviciilor de Frontieră/Gărzilor de Coastă ale statelor riverane Mării Negre, însoţiţi de experţi naţionali.

Întâlnirile se organizează anual, scopul lor fiind să optimizeze schimbul de informaţii şi experienţă, precum şi dezvoltarea ideilor şi principiilor de bază ale colaborării.
În cadrul acestei reuniuni, se vor prezenta rezultatele înregistrate în cadrul Grupurilor de Lucru, constituite în cursul anului 2013, între experţii naţionali ai statelor riverane Mării Negre, se va analiza activitatea din zonele de competenţă şi se vor propune noi metode de cooperare în vederea combaterii eficiente a infracţionalităţii transfrontaliere din zona Mării Negre.

Principalul punct de discutie pe agenda de lucru din acest an este intensificarea legăturilor existente între agenţiile de frontieră/gărzile de coastă pentru prevenirea si combaterea migraţiei ilegale şi alte tipuri de activităţi ilegale, precum şi întărirea siguranţei şi securităţii navigaţiei în Marea Neagră.


INFORMAŢII DE BACKGROUND

Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre în domeniul combaterii criminalităţii, în special a formelor ei organizate - deschis spre semnare la Istanbul, în anul 2006 - încheiat între Direcţia Generală „Poliţia de Frontieră” din cadrul Serviciului Naţional „Poliţia” din Ministerul de Interne al Republicii Bulgaria, Ministerul de Interne al Georgiei, Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor al României, (semnatar al Acordului în anul 2007 la Burgas-Bulgaria), Comandamentul Gărzii de Coastă din Republica Turcia, Administraţia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, are ca principal obiectiv dezvoltarea securităţii şi stabilităţii în cadrul cooperării dintre statele riverane Mării Negre, prin:

• Promovarea păcii şi stabilităţii în regiune pe baza încrederii şi securităţii între statele riverane Mării Negre;
• Intensificarea legăturilor existente între agenţiile de frontieră/gărzile de coastă pentru prevenirea traficului de droguri, substanţelor psihotrope, a substituienţilor şi precursorilor acestora, muniţiilor, explozivilor, substanţelor radioactive, otrăvitoare şi cu efect puternic şi a petrolului, migraţiei ilegale în Marea Neagră;
• Punerea bazelor cooperării în ceea ce priveşte protecţia resurselor naturale ale Mării Negre şi prevenirea încălcării regulilor privind pescuitul;
• Prevenirea poluării maritime şi protecţia mediului înconjurător maritim;
• Promovarea activităţii de cercetare ştiinţifică pe probleme de oceanografie şi hidrografie în Marea Neagră.

Fotografii sunt disponibile pe site-ul: www.politiadefrontiera.ro

I.G.P.F. - Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

O nouă misiune a poliţiştilor români în Franţa

 

Astăzi, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre Tobă, s-a întâlnit cu poliţiştii români care vor efectua o nouă misiune de cooperare poliţienească internaţională pe teritoriul Franţei.

„Poliţia Română este o poliţie profesionistă, un partener de încredere. Misiunile anterioare s-au bucurat de apreciere şi sunt convins că şi noua misiune va fi un succes. Vă asigur de tot sprijinul meu, sunt încredinţat că nu se vor înregistra evenimente nedorite şi vă aştept cu bine acasă.” – le-a transmis şeful Poliţiei Române poliţiştilor care participă la misiune.

20 de poliţişti români vor participa la cea de-a cincea misiune de tip suport operativ – patrulare, în perioada 2 decembrie a.c. – 31 ianuarie 2014, în Paris, Franţa. Aceştia vor însoţi autorităţile de resort pariziene în activităţi de patrulare şi misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

De asemenea, în perioada 2-31 decembrie a.c., un poliţist român se va afla în misiune de patrulare în oraşul Strasbourg.

Poliţiştii care participă la misiuni au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române şi au parcurs un proces de selecţie, ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care vor desfăşura misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie. 

Partenerii francezi au apreciat sprijinul oferit de Poliţia Română în cadrul misiunilor temporare de cooperare poliţienească internaţională în perioadele estivale şi a sărbătorilor de iarnă, la Paris, estimând că, astfel, a scăzut cu 10% infracţionalitatea comisă de cetăţenii români pe teritoriul francez.

În anul 2013, poliţiştii români au desfăşurat misiuni de cooperare poliţienească internaţională şi în Marea Britanie, Italia, Belgia, Elveţia, Finlanda, Austria şi Bulgaria.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Bunuri culturale recuperate de autorităţile române, restituite celor din Italia

 

Astăzi, 10 decembrie, au fost predate, către o delegaţie a carabinierilor, 40 de opere de artă sustrase din Italia şi recuperate de poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.G.P.R., împreună cu cei de la I.P.J. Hunedoara şi procurori.

Cele 40 de opere de artă – tablouri, icoane şi cărţi religioase vechi – introduse ilegal în România, au fost predate către o delegaţie a unităţii de carabinieri pentru protecţia patrimoniului cultural Monza. Predarea a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Operele de artă au fost recuperate de către poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul I.G.P.R. şi cei ai Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul I.P.J. Hunedoara, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Informaţii de background:

La data de 29 septembrie 2012, în urma percheziţiilor domiciliare efectuate la domiciliul unui bărbat de 32 de ani, din judeţul Sibiu, au fost găsite şi ridicate de către poliţişti 22 opere de artă, respectiv tablouri şi icoane pe pânză, icoane pe lemn şi o icoană realizată în tehnica ulei pe tablă de cupru, toate având temă religioasă, precum şi 18 cărţi vechi, dintre care cea mai veche a fost tipărită în anul 1610. Unul dintre tablouri, intitulat „Ecce Homo” a fost sustras dintr-o biserică din Cremona, în anul 1978 şi se afla în urmărire internaţională.

Cercetările şi expertizele efectuate în cauză au stabilit că bunurile proveneau din Italia, fiind introduse pe teritoriul României la sfârşitul anului 2011, fără documente de provenienţă sau licenţă de export, în scopul comercializării, fapta constituind infracţiunea de introducere pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea, organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale în vigoare, şi care au fost exportate ilegal.

Din schimbul de date avut cu unitatea de carabinieri pentru protejarea patrimoniului cultural din Monza, Italia, a reieşit faptul că bunurile importate din Italia de către suspect intră sub incidenţa convenţiilor internaţionale privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal.

Operele de artă – susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional italian – au fost expertizate de către autorităţile române. Astfel, s-a stabilit că aparţin unor curente artistice italiene specifice secolelor XVII – XVIII şi ar fi fost sustrase din biserici din Italia.

În urma sesizării făcute de Poliţia Română, autorităţile italiene au înregistrat pe numele bărbatului de 32 de ani, un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăinuire şi scoatere sau export ilegal de opere de artă - faptă prevăzută de legislaţia italiană.

Totodată, autorităţile italiene au solicitat participarea, pe teritoriul României, la activităţi investigative faţă de suspect.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

O nouă misiune a poliţiştilor români în Bulgaria

 

La data de 16 decembrie debutează o nouă misiune a poliţiştilor români în Bulgaria. Este al patrulea sezon de iarnă în care poliţiştii români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko.

 

În perioada 16 decembrie 2013 – 16 martie 2014, poliţişti români, în trei serii, de câte doi poliţişti, toţi cunoscători ai limbii bulgare vor desfăşura activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari şi greci în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.

 

Pe timpul misiunii, poliţişti români vor patrula împreună cu poliţiştii bulgari şi greci, în cadrul unor patrule auto sau pedestre, în uniforma de serviciu proprie. Aceştia, vor consilia, sprijinii şi îndruma turiştii români aflaţi pe teritoriul bulgar.

 

Seria acţiunilor va fi deschisă de doi poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Teleorman.

 

În sezonul trecut, poliţiştii români au consiliat 1.028 de turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii de cazare sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă. De asemenea, au participat, alături de poliţiştii bulgari, la 89 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, precum şi solicitări făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar.

 

Este al patrulea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
vinetu

stie cineva ceva legat de articolul acesta?

Armata României realizează două misiuni esenţiale: apărarea României şi, respectiv, apărarea aliaţilor săi prin participarea la operaţii de apărare colectivă şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. Efortul principal îl constituie, în continuare, participarea în cadrul operaţiei ISAF din Afganistan şi cu menţinerea angajării în teatrul de operaţii din Balcani.

“În anul 2014, Armata României va disloca la misiuni şi operaţii din afara teritoriului statului român un număr de 1.311 militari. Comparativ cu anul 2013, numărul acestor forţe este diminuat cu 725 de militari. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele care vor participa în anul 2014 la misiuni sub egidele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ale Uniunii Europene, ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) vor fi de 791 de militari şi poliţişti. Faţă de anul 2013, numărul acestora este mai mare cu 301 persoane”

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Misiuni de cooperare poliţienească internaţională

 

Poliţiştii români au acţionat, în colaborare cu structurile de aplicare a legii din ţările respective, pentru prevenirea și combaterea infracţionalităţii, sprijinirea unor anchete, precum şi asistarea autorităţilor străine în activităţile de patrulare şi misiuni de siguranţă publică. De menționat faptul că, majoritatea infracțiunilor de care sunt suspectați cetățenii români în aceste țări fac parte din categoria “mica criminalitate sau criminalitatea de vitrină”.

Germania - În perioada 25 noiembrie – 23 decembrie a.c., trei poliţişti români au efectuat o misiune operativă la Berlin, pentru prevenirea și combaterea infracţiunilor care ar putea fi comise de cetățenii români. Polițiștii români au acţionat, împreună cu partenerii germani, pentru prevenirea și combaterea furturilor din buzunare, înşelăciunilor stradale şi spargerilor din locuinţe.

De asemenea, în perioada 2 - 20 decembrie a.c., doi poliţişti români au participat la o misiune de cooperare poliţienească internaţională, în oraşul Duisburg, Germania.

* * *

Franţa - În anul 2013, în baza solicitărilor transmise de autoritățile franceze, precum și a Scrisorii de intenție între ministrul afacerilor interne din România și ministrul de interne din Republica Franceză referitoare la întărirea cooperării polițienești operative și la trimiterea în misiune a polițiștilor români în Franța, semnată la București, la data de 17 iunie a.c., s-au desfăşurat 4 misiuni, la care au participat poliţişti români.

În prezent, 20 de poliţişti români au început cea de-a cincea misiune de tip suport operativ – patrulare, care se desfășoară în perioada 2 decembrie a.c. – 31 ianuarie 2014, în Paris, Franţa. Aceştia vor însoţi autorităţile de resort pariziene în activităţi de patrulare şi misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

De asemenea, în perioada 2-31 decembrie a.c., un poliţist român se află în misiune de patrulare în oraşul Strasbourg.

Partenerii francezi au apreciat sprijinul oferit de Poliţia Română în cadrul misiunilor temporare de cooperare poliţienească internaţională în perioadele estivale şi a sărbătorilor de iarnă, la Paris, estimând că, astfel, a scăzut cu 10% infracţionalitatea comisă de cetăţenii români pe teritoriul francez.

În perioada 16 septembrie - 16 noiembrie a.c., un poliţist român a participat la o misiune de suport operativ la Nantes, iar în perioadele 5 august – 4 octombrie şi 21 octombrie – 13 decembrie a.c., un poliţist român a desfăşurat o misiune operativă la Lille.

* * *

Marea Britanie - În cursul anului 2013 au avut loc 6 misiuni la Londra, pe linia combaterii infracţiunilor din mijloacele de transport în comun. La aceste misiuni au participat 8 poliţişti români.

De asemenea, în perioada 15 – 19 iulie a.c., 4 poliţişti din cadrul Direcţiei Rutiere au participat, în Marea Britanie, la Birmingham, la Operaţiunea „Snowball”, în calitate de specialişti suport operativ.

În cadrul Proiectului dintre autorităţile române, poloneze şi cele britanice denumit ,,Nexus”, în perioada 1 octombrie – sfârşitul lunii decembrie a.c., 8 poliţişti se află în misiune la Londra, unde desfășoară, în comun cu omologii englezi și polonezi, activități specifice de combatere a cerşetoriei, vagabondajului şi a infracţiunilor stradale.

De asemenea, s-au desfășurat trei misiuni, în perioadele 14 iulie – 2 august, 8 – 27 septembrie şi 3 – 22 noiembrie a.c., pentru acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor engleze în investigarea unor infracțiuni pe linia fraudelor cu cărţi de credit.

* * *

Italia - În anul 2013, au avut loc 2 misiuni în cadrul Operaţiunii ITA.RO 13, la care au participat 3 poliţişti români. În perioada 11 noiembrie 2013 – 10 ianuarie 2014 se desfăşoară misiunea ITA.RO 14, la care participă un poliţist român.

În cadrul întâlnirii dintre chestorul-şef de poliţie Petre TOBĂ și domnul prefect Alessandro PANSA, șeful Poliţiei Italiene, la Conferinţa Şefilor Poliţiilor din Regiunea Balcanilor, de la Belgrad, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie a.c., oficialul italian a subliniat excelenta cooperare poliţienească existentă între structurile de poliţie din cele două state, în special în domeniul investigaţiilor criminale şi combaterii criminalităţii organizate.

* * *

Belgia - În anul 2013, în perioadele 12 iunie – 28 august şi 1 septembrie – 28 noiembrie a.c., au avut loc 2 misiuni temporare cu caracter operativ pe linia combaterii furturilor din buzunare şi din locuinţe, la care au participat 4 poliţişti români. Misiunile s-au desfășurat în baza Planului bilateral de acţiune româno-belgian pentru perioada 2013 – 2014, semnat la București, la data de 28 mai a.c., de șefii celor două poliții, respectiv chestorul-șef Petre Tobă și doamna comisar general Catherine de Bolle.

* * *

Elveţia - 3 ofiţeri din cadrul Poliţiei Române au desfăşurat, în cadrul a 3 misiuni operative, din 14 – 20 aprilie, 15 iulie– 24 august a.c. și 23 septembrie – 11 decembrie activităţi de asistenţă şi sprijin operativ autorităţilor elveţiene, pe linia combaterii infracțiunilor de prostituție.

* * *

Danemarca - În perioadele 28 februarie – 26 mai şi 2 septembrie – 1 noiembrie a.c. au avut loc două misiuni operative la care a participat câte un poliţist român. În cadrul acestora, a fost acordat sprijin autorităţilor daneze în vederea prevenirii infracţiunilor care ar fi putut fi comise de cetăţenii români. Ofiţerii Poliţiei Române au participat la activităţi specifice în dosare privind traficul de fiinţe umane, proxenetism şi prostituţie, la solicitarea Poliţiei Copenhaga.

Începând din 2 decembrie, un poliţist român participă la o nouă misiune de cooperare poliţienească internaţională, pe teritoriul Regatului Danemarca, ce se va derula până la data de 28 februarie 2014.

* * *

Finlanda - În anul 2013, un ofiţer din cadrul I.G.P.R. a desfăşurat, în perioadele 1 iunie – 31 iulie şi 12 august – 11 octombrie a.c., activităţi de asistenţă şi sprijin autorităţilor finlandeze, pentru prevenirea infracțiunilor ce ar fi putut fi comise de cetățeni români.

* * *

Austria - În anul 2013, doi poliţişti români au desfăşurat acţiuni comune cu omologii din Viena, în perioada 15-30 aprilie a.c., pentru prevenirea cerşetoriei.

Primăria Viena a transmis, la data de 26 iulie a.c., o scrisoare de mulţumire pentru activitatea depusă de cei doi poliţişti în timpul misiunii.

* * *

Bulgaria - În anul 2013, în baza Acordului intitulat ,,Reguli privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”, au avut loc 2 misiuni de patrulare. Acestea s-au desfăşurat în perioada 17 decembrie 2012 – 31 martie 2013, în staţiunea montană bulgară Bansko, respectiv în perioada 30 iunie – 1 septembrie a.c., în staţiunile estivale bulgare Albena şi Nisipurile de Aur.

Rezultatele au fost apreciate atât de turiștii români, cât și de autoritățile bulgare. Astfel, o nouă misiune a început la data de 16 decembrie, în staţiunea montană bulgară Bansko, doi polițiști români fiind pregătiți să acorde asistență turiștilor români și să patruleze alături de colegi bulgari și greci.

IGPR - Centrul de Informare și Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Colaborare de succes a poliţiştilor români cu cei din Bulgaria

 

Prima serie de poliţişti români care a desfăşurat activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko, şi-a încheiat misiunea cu succes. Alţi doi poliţişti români continuă misiunea.

În perioada 16 decembrie 2013 – 16 martie 2014, trei serii a câte doi poliţişti români, toţi cunoscători ai limbii bulgare, desfăşoară activităţi de siguranţă publică în cadrul unor patrule comune cu poliţiştii bulgari, în staţiunea turistică Bansko, din Bulgaria.

Pe parcursul primei serii, care s-a desfăşurat în perioada 16 decembrie 2013 -15 ianuarie 2014, cei doi poliţiştii români care au deschis misiunea au acordat sprijin colegilor bulgari pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică corespunzător şi au intermediat relaţionarea turiştilor români cu autorităţile bulgare. 

Poliţiştii români au consiliat 245 de turişti români şi au efectuat 17 verificări în bazele de date, prin intermediul Biroului de Contact Giurgiu. 

De asemenea, au participat, alături de omologii bulgari, la 27 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi solicitările făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, datorită diferenţelor dintre cursul afişat şi cel practicat.

La data de 15 ianuarie a.c., s-a realizat primul schimb de serii, urmând ca, până la data de 16 februarie a.c., alţi doi poliţişti români, din cadrul I.P.J. Dolj şi I.P.J. Timiş să acţioneze în staţiunea montană.

Este al patrulea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor din România, care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

* * * 


Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând în special cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna), în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Protocol de colaborare între poliția română și poliția de stat italiană

 

Astăzi, șeful Poliției Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi prefectul Alessandro PANSA, şeful Poliţiei de Stat şi Directorul General al Siguranţei Publice din Republica Italiană, au semnat Protocolul de colaborare între Poliţia Română din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România şi Departamentul Siguranţei Publice din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Italiene.

La data de 21 ianuarie a.c., cu ocazia vizitei de lucru pe care delegația Poliției Italiene a avut-o la la sediul Inspectoratului General al Poliției Române, a fost semnat Protocolul de colaborare între Departamentul Siguranței Publice din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Italiene și Inspectoratul General al Poliției Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România pentru prevenirea criminalității, localizarea și arestarea urmăriților internaționali și constituirea unor echipe comune de lucru.

Obiectivul Protocolului îl constituie întărirea colaborării dintre Parteneri pentru prevenirea și combaterea criminalității sub toate aspectele sale, precum și pentru efectuarea unor investigații comune pentru localizarea și prinderea urmăriților internaționali de interes reciproc.

Prin acest Protocol, se instituie ca metodă de lucru, pentru localizarea și prinderea urmăriților internaționali de interes reciproc, crearea unei echipe comune de lucru italo - române. Aceasta presupune schimb de informații, o analiză comună a informațiilor obținute, precum și operațiuni și activități comune pentru localizarea și prinderea urmăriților italieni în România și a urmăriților internaționali români în Italia.

Prima întâlnire a acestui grup de lucru va avea loc în cursul acestei zile.

Din partea română, grupul de lucru va fi coordonat de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Din subunitatea română vor face parte Direcția de Investigații Criminale, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Direcția de Investigare a Fraudelor, Direcția de Poliție Transporturi, Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Direcția Rutieră și Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor, direcții care vor fi sprijinite de Direcția Operațiuni Speciale.

În cadrul întâlnirii avute, prefectul Alessandro PANSA a subliniat nivelul înalt la care se desfășoară cooperarea poliţienească între cele două țări și a adresat mulţumiri Poliției Române pentru deschiderea arătată în menținerea și dezvoltarea relațiilor instituționale dintre cele două poliții.

La rândul său, chestorul-șef Petre TOBĂ a reiterat întreaga deschidere pe care Poliția Română o are pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare polițienească dintre cele două state.

* * *

Semnarea Protocolului de Colaborare are loc în contextul relațiilor tradiționale dintre cele două instituții și a voinței comune a Partenerilor de a întări cooperarea polițienească între cele două țări în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere pe relația România – Italia.

Încă din anul 2006 relațiile de cooperare dintre Poliția Română și autoritățile italiene au fost intensificate, urmare a semnării protocolului de cooperare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul de Interne din Republica Italiană. Din 2006 până în prezent, în cadrul acestui protocol au fost desfășurate 16 misiuni operative, respectiv 2 grupuri de lucru și 14 misiuni ITA.RO - operațiunea ITA.RO 14 este în derulare până la sfârșitul lunii februarie.

Prin aceste misiuni, în cadrul cărora au fost angrenați peste 130 de polițiști, s-a urmărit acordarea de sprijin, asistență directă, dar și facilitarea unui schimb de date și informații cu autoritățile de resort din Italia, care desfășoară activități în sfera prevenirii și combaterii fenomenului infracțional și care instrumentează cauze de natură judiciară în care sunt implicate persoane de cetățenie română.

Colaborarea foarte bună cu omologii italieni reiese și din numărul total de cereri de asistență primite și transmise pe canalele de cooperare de Poliția Română, Italia aflându-se pe locul 3, cu aproximativ 1.850 de cereri și mesaje schimbate.

Majoritatea infracțiunilor comise de cetățenii români în Italia o reprezintă cele de furt – din magazine, din locuințe și din buzunare, dar și infracțiuni din sfera criminalității organizate, respectiv trafic de persoane în scop de exploatare prin muncă.

În luna octombrie a anului trecut, la Belgrad, în cadrul întâlnirii bilaterale cu dintre chestorul-șef Petre TOBĂ și prefectul Alessandro Pansa, cu ocazia Conferinței Șefilor de Poliție din Regiunea Balcanică, a fost identificată nevoia comună de intensificare a documentării activităților infracționale circumscrise domeniului infracțiunilor financiare, precum și a activităților de căutare și depistare a persoanelor urmărite, în cadrul unor noi operațiuni comune.

În cursul anului 2013 au fost localizați, depistați și predați din Italia, fiind puse în aplicare mandatele europene de arestare emise în acest sens, aproape 200 de infractori urmăriți de către autoritățile române.

În urma unei analize efectuate la nivelul Poliției Române, a reieșit faptul că, în prezent, se dețin informații referitoare la alte 600 de persoane urmărite întrucât se sustrag punerii în aplicare a unor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea sau mandate de arestare preventivă, care s-ar afla pe teritoriul Italiei.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Un articol scris de nişte proşti făcuţi grămadă. Dar proşti rău de tot.

Dacă şeful Poliţiei Române a declarat, înseamnă că da, este adevărat, dar retardaţii din protv, deşi spun că nu le-a explicat nimeni nimic îşi dau cu părerea spunând numai aberaţii şi tâmpenii.

Auzi la ei, cică: Apoi intervine profilerul. El va culege de la locul faptei si altfel de probe ...

Nişte proşti, ce privesc ca broasca la bordură şi după ce se uită la serialul ăla de doi lei, CSI încep să bată câmpii cu voioşie. Proştii din protv nici măcar nu fac diferenţa între Serviciile de criminsalistică şi cele de investigaţii criminale.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

Mai degraba e reclama ieftina, indirecta la noul serial ce va fi difuzat pe PRO TV :D

"Lie to me", Sa vedeti cati o sa caste ochii mai ales daca au vazut reportajul acesta.

Share this post


Link to post
Share on other sites
razvan0209

La asta m-am gandit si eu ben. :))

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Parteneriat româno-bulgar pentru siguranţa turiştilor români din Bulgaria

Parteneriat româno-bulgar pentru siguranţa turiştilor români din Bulgaria

Aproape 1.300 de turişti români au beneficiat de consiliere și sprijin din partea poliţiştilor români detaşaţi în stațiunea bulgară Bansko. Pe durata sezonului turistic de iarnă, în urma activităților desfășurate împreună cu partenerii bulgari, nu au fost înregistrate infracţiuni sau încălcări grave ale ordinii şi liniştii publice comise de cetăţeni români.

În perioada 16 decembrie 2013 –16 martie 2014, şase poliţişti români au desfăşurat activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari şi greci, în staţiunea montană Bansko. Misiunile de patrulare s-au desfăşurat în trei perioade, pentru fiecare etapă fiind desemnaţi câte doi poliţişti români vorbitori de limbă bulgară.

Este al patrulea sezon în care se organizează asemenea misiuni în zona montană din Bulgaria, activităţile desfăşurate bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români. Astfel, aceştia, deşi se aflau pe teritoriul altui stat, au avut posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea problemelor întâmpinate.

La activitățile comune de ordine și siguranță publică au participat şi poliţişti din Grecia, având în vedere numărul mare al turiştilor din această ţară prezenţi în Staţiunea Bansko.

Conform prevederilor acordului dintre cele două state, poliţiştii români au acţionat în vederea acordării de sprijin colegilor bulgari pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică şi intermedierea relaţionării turiştilor români cu autorităţile bulgare.

Astfel, în urma activităţilor desfăşurate în perioada 16 decembrie 2013 – 16 martie a.c., cei şase poliţişti români detaşaţi în Bulgaria au consiliat 1.233 de turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii de cazare sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă, facilitând comunicarea între autorităţile bulgare şi turiştii români.

Poliţiştii români, care au acţionat alături de cei bulgari şi greci în patrule mixte, au intervenit la 43 evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor divergenţe între personalul hotelier şi turişti sau ridicarea de autovehicule parcate ilegal. De asemenea, au efectuat 23 verificări în bazele de date prin intermediul Centrului Comun de Contact Giurgiu.

Pe timpul misiunii, conform datelor statistice existente la nivelul poliţiei din staţiunea Bansko, nu s-au înregistrat cazuri de implicare a unor cetăţeni români în comiterea unor fapte penale.

* * *

Exemple semnificative:

La data de 29 decembrie 2013, poliţiştii români au fost sesizaţi de o tânără, din Bucureşti, cu privire la faptul că prietenul ei, tot din Bucureşti, s-a pierdut pe pârtia de schi şi nu cunoaşte drumul către baza pârtiei. Împreună cu personalul staţiunii (salvamont), poliţiştii români au plecat pe pârtie în căutarea tânărului, iar după aproximativ 30 de minute acesta a fost găsit şi transportat către locul de cazare.

La aceeaşi dată, poliţiştii români au fost sesizaţi cu privire la faptul că unui grup de turişti români care se află la un hotel din Staţiunea Bansko i se refuză cazarea întrucât hotelul nu a încasat integral contravaloarea serviciilor de cazare de la agenţia de turism din România.

Poliţiştii români s-au deplasat la faţa locului, iar în urma discuţiilor purtate cu administratorul hotelului, precum şi cu sprijinul Ambasadei române în Bulgaria, s-a reuşit cazarea turiştilor pentru noaptea respectivă. A doua zi situația a fost rezolvată, hotelul încasând integral suma aferentă de la agenţia de turism.

La data de 24 decembrie 2013, un bărbat din Bucureşti, a sesizat faptul că în cursul aceleiaşi zile, în timp ce se afla în telegondolă împreună cu fiica sa minoră, schiurile acesteia au căzut în parcarea auto de la ultima staţie a gondolei.

În urma vizualizării imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere, s-a constatat că schiurile au fost găsite şi luate de un cetăţean grec. În colaborare cu poliţiştii greci a fost identificată persoana în cauză, schiurile fiind recuperate şi predate proprietarului.

* * *

Informaţii de background:

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, în baza acordului susmenţionat, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe durata sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

I.G.P.R. - CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Parteneriat româno-bulgar pentru siguranţa turiştilor români de pe litoralul bulgăresc

Poliţia Română continuă parteneriatul cu Poliţia din Bulgaria. Astfel, şi în perioada 17 – 22 aprilie a.c., doi poliţişti români vor desfăşura, alături de poliţiştii bulgari, activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, în staţiunea turistică Nisipurile de Aur.

Doi poliţişti, de la I.P.J. Dolj şi I.P.J. Teleorman, cunoscători ai limbii bulgare, vor fi alături de turiştii români care îşi vor petrece Sfintele Sărbători de Paşti pe litoralul bulgaresc, în staţiunea Nisipurile de Aur.

Pe durata misiunii, poliţiştii români acţionează în uniformă şi execută activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. Poliţiştii detaşaţi au rolul de a-i consilia şi a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ţării vecine.

Misiunile anterioare ale poliţiştilor români s-au bucurat de apreciere atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi, cel mai important, a turiştilor români, plăcut surprinşi să constate că, deşi se află pe teritoriul altui stat, se pot adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme.

Reamintim că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”, prin care poliţişti români efectuează activităţi de patrulare, în echipe mixte, în staţiunile bulgăreşti unde se concentrează un număr însemnat de turişti români.

Astfel, în baza acestui acord, poliţiştii din cele două ţări acţionează în patrule comune, în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

IGPR - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
Misiunea polițiștilor români în Bulgaria, la final
 
În perioada Sfintelor Sărbători de Paști, doi polițiști români, cunoscători ai limbii bulgare, au fost alături de turiştii români care au petrecut pe litoralul bulgaresc. Cei doi polițiști i-au consiliat, în special prin indicarea unor locuri de interes şi prin furnizarea de informaţii referitoare la prevederile legislative din ţara gazdă. 
 
În perioada Sfintelor sărbători ale Paștelui Ortodox și Catolic, doi polițiști români, de la I.P.J. Dolj şi I.P.J. Teleorman, au fost alături de turiştii români care au petrecut pe litoralul bulgaresc, în staţiunea Nisipurile de Aur.
 
Pe durata misiunii, poliţiştii români au acţionat în uniformă şi au executat activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. Poliţiştii detaşaţi au avut rolul de a-i consilia şi a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ţării vecine.
 
Cei doi polițiști au consiliat 240 de turişti români, în special prin indicarea unor locuri de interes şi prin furnizarea de informaţii referitoare la prevederile legislative din ţara gazdă. 
 
De asemenea, în cadrul patrulelor mixte cu partenerii bulgari, polițiștii au intervenit la 14 evenimente.
 
Poliţiştii români au acordat sprijin unui turist român, la solicitarea familiei acestuia, pentru o cauză medicală, înlesnind transportul de urgenţă al persoanei la Varna pentru acordarea de îngrijiri medicale. 
 
Totodată, polițiștii au intervenit în cazul unui turist care a surprins o persoană ce încerca să-i sustragă autoturismul. Persoana depistată a fost reținută. 
 
Reamintim că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”, prin care poliţişti români efectuează activităţi de patrulare, în echipe mixte, în staţiunile bulgăreşti unde se concentrează un număr însemnat de turişti români.
 
Astfel, în baza acestui acord, poliţiştii din cele două ţări acţionează în patrule comune, în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.
 
I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Acţiuni româno-bulgare, pentru siguranţa turiştilor

 

Doi poliţişti români vor desfăşura, alături de poliţiştii bulgari, activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, în staţiunea turistică Nisipurile de Aur, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor români care au ales să își petreacă minivacanța de 1 Mai pe litoralul bulgăresc.

În perioada 30 aprilie - 5 mai a.c., doi poliţişti, de la I.P.J. Teleorman şi I.P.J. Timiş, cunoscători ai limbii bulgare, vor fi alături de turiştii români care îşi vor petrece minivacanţa de 1 Mai pe litoralul bulgăresc, în staţiunea Nisipurile de Aur.

Pe durata misiunii, poliţiştii români acţionează în uniformă şi execută activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. Poliţiştii detaşaţi au rolul de a-i consilia şi a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ţării vecine.

Misiunile anterioare ale poliţiştilor români s-au bucurat de apreciere atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi, cel mai important, a turiştilor români. În perioada Sfintelor Sărbători ale Paștelui Ortodox și Catolic, alți doi polițiști români, de la I.P.J. Dolj şi I.P.J. Teleorman, au consiliat 240 de turişti români și au intervenit, în cadrul patrulelor mixte cu partenerii bulgari, la 14 evenimente.

În baza acordului semnat la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, de către şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, poliţiştii din cele două ţări acţionează în patrule comune, în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari, în perioada sezonului turistic, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Misiune a poliţiştilor români în Olanda

 

La invitația Poliției Olandeze, doi poliţişti români au desfăşurat o misiune operativă la Alkmaar, cu ocazia desăşurării Festivalului Indian de Vară. Și această misiune s-a bucurat de apreciere din partea autorităților olandeze, pe timpul acesteia nefiind înregistrate evenimente deosebite în care să fie implicaţi cetăţeni români.

În baza Proiectului Programului de lucru privind cooperarea dintre România şi Olanda 2014-2015, Poliţia Olandeză a transmis o invitaţie Poliţiei Române de a desfăşura o misiune operativă, la Alkmaar.

Doi poliţişti români, cu experiență în prevenirea și combaterea furturilor din buzunare, au acționat în echipe mixte, în perioada 13-16 iunie a.c., pe durata desfăşurării Festivalului Indian de Vară.

Misiunea poliţiştilor români a avut ca scop sprijinirea autorităţilor olandeze pentru asigurarea măsurilor de ordine publică pe durata evenimentului la care au participat aproximativ 16.000 de oameni.

Aceasta este cea de-a doua misiune organizată în baza Proiectului Programului de lucru privind cooperarea dintre România şi Olanda 2014-2015, prima având loc în perioada 25-27 aprilie a.c., la Amsterdam, cu ocazia Zilei Regilor, eveniment la care au participat aproximativ 1.000.000 de persoane.

Autoritățile olandeze au apreciat misiunea desfășurată de polițiștii români.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
Cooperare poliţienească româno - franceză
 
Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Arad au efectuat o percheziţie domiciliară în localitatea Sânmartin. Activităţile s-au desfăşurat în baza unei comisii rogatorii internaţionale a autorităţilor judiciare franceze. 
 
La data de 23 iunie a.c., poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad au efectuat o percheziţie domiciliară, în localitatea Sânmartin.
 
Activităţile s-au desfăşurat în baza unei comisii rogatorii internaţionale a autorităţilor judiciare franceze şi au vizat destructurarea unei grupări infracţionale, formată din cetăţeni de naţionalitate română, specializate în comiterea de infracţiuni de proxenetism, pe teritoriul Franţei. 
 
În urma percheziţiei, au fost ridicate în vederea cercetărilor mai multe înscrisuri care constituie mijloace materiale de probă. 
 
De asemenea, a fost indisponibilizat în vederea instituirii sechestrului asigurator, un autoturism de lux, în valoare de aproximativ 25.000 de euro, achiziţionat de către unul dintre membrii grupării. 
 
Din cercetări a reieşit că, liderul grupului, o arădeancă în vârstă de 45 de ani, pusă sub urmărire penală în Franţa, ar fi primit sume importante de bani de la mai multe prostituate, pe care ulterior le-ar fi transmis prin transfer bancar familiei sale, din localitatea Sânmartin.
 
În cauză, autorităţile judiciare franceze au identificat cinci persoane, din judeţul Arad, care ar fi practicat prostituţia în folosul grupării, pe teritoriul Franţei.
 
I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
Polițiști români în misiune, în stațiunile turistice din Bulgaria
 
Prima serie formată din șase polițiști români, cunoscători de limba bulgară, va fi detașată, în perioada 1 iulie – 31 iulie, în staţiunile turistice din Bulgaria, pentru a-i consilia şi a le acorda sprijin cetăţenilor români care aleg să-și petreacă vecanța pe teritoriul acestei țări. În acest sezon, la solicitarea autorităţilor bulgare, polițiștii români vor fi prezenți și în stațiunea Balcic.
 
La data de 1 iulie, își va începe misiunea în Bulgaria, în Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic, prima serie de polițiști români. Trei polițiști din Teleorman și câte unul din Dâmbovița, Sibiu și Timiș se deplasează în Bulgaria pentru a-și începe misiunea.
 
În acest sezon, la solicitarea autorităţilor bulgare, față de perioadele anterioare, numărul polițiștilor a fost suplimentat cu câte doi pe serie, întrucât activitățile comune cu polițiștii bulgari vor fi desfășurate și în stațiunea Balcic.
 
Este al cincilea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat. 
 
Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”. 
 
Poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. 
 
Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic 
(atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.
 
În această vară, polițiștii români vor desfăşura activităţi comune cu poliţiştii bulgari în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur, Albena şi Balcic din Bulgaria. 
 
Pe durata misiunii, polițiștii români vor acţiona în uniformă și vor executa activități de patrulare împreună cu polițiști bulgari, în patrule mixte.
 
De asemenea, polițiștii detașați au rolul de a-i consilia şi de a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar. 
 
Misiunea polițiștilor români se va desfășura în două serii, respectiv 1 iulie – 31 iulie şi 1 august - 31 august, în fiecare din cele trei staţiuni urmând să acționeze câte doi polițiști români pe durata fiecărei serii.
 
 
I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot
Misiune operativă a poliţiştilor români la marele premiu de formula 1 de la Hungaroring
 
Cinci poliţişti români desfăşoară o misiune operativă în Ungaria, cu ocazia Marelui Premiu de Formula 1 de la Hungaroring. Misiunea se derulează la invitaţia autorităţilor ungare.
 
În perioada 24-28 iulie, o echipă formată din cinci poliţişti români desfăşoară o misiune de suport operativ în Ungaria.
 
Misiunea are drept scop sprijinirea autorităţilor ungare pentru asigurarea măsurilor de ordine publică cu ocazia Marelui Premiu de Formula 1 de la Hungaroring, din 27 iulie a.c.. 
 
În concret, poliţiştii români realizează activităţi operative în colaborare cu structurile de aplicare a legii din Ungaria, acordând sprijin şi asistenţă atât pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, cât şi pentru facilitarea schimbului de informaţii operative în eventuale anchete.
 
Misiunea se desfăşoară în baza invitaţiei adresate de Căpitănia de Poliţie din Pesta, iar poliţiştii participanţi sunt cunoscători ai limbii maghiare.
 
I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Poliţişti români, trimişi în sprijinul poliţiei olandeze

 

Cinci poliţişti români, cu experienţă în domeniul cooperării internaţionale, participă la o misiune operativă în Olanda, în perioada 31 iulie – 3 august a.c..

O delegaţie română, formată din cinci poliţişti cu experienţă în domeniul investigării furturilor din buzunare şi al analizei informaţiilor, se va deplasa în Olanda, în perioada 31 iulie – 3 august a.c., pentru a participa la o misiune operativă, cu ocazia desfăşurării evenimentului „Gay Pride”.

Misiunea poliţiştilor români vizează acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor olandeze care instrumentează cauze de natură judiciară referitoare la infracţiuni contra proprietăţii – furturi din buzunare.

De asemenea, poliţiştii acţionează pentru facilitarea schimbului de date şi informaţii de interes poliţienesc cu caracter operativ, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor.

Deplasarea poliţiştilor români are loc în conformitate cu „Programul de lucru privind cooperarea dintre România şi Olanda 2014-2015”, ce cuprinde activităţi de analiză şi cunoaştere a domeniului traficului de persoane, al traficului de droguri, al criminalităţii informatice şi al infracţiunilor organizate contra proprietăţii.

Aceasta este cea de-a treia misiune organizată în baza programului de lucru, prima având loc în perioada 25-27 aprilie a.c., la Amsterdam, cu ocazia Zilei Regilor, eveniment la care au participat aproximativ 1.000.000 de persoane, iar cea de-a doua, în perioada 13-16 iunie a.c., pe durata desfăşurării Festivalului Indian de Vară, eveniment la care au participat aproximativ 16.000 de oameni.

Autoritățile olandeze au apreciat cele două misiuni desfășurate de polițiștii români.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Parteneriat româno - bulgar pentru siguranţa turiştilor români

Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria, în perioada 1 iulie – 31 august a.c., în staţiunile Balcic, Albena şi Nisipurile de Aur, şi-au încheiat misiunea comună de patrulare cu poliţiştii bulgari.

Pentru al cincilea sezon estival consecutiv, poliţiştii români au desfăşurat activităţi comune cu poliţiştii bulgari, în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur şi Albena din Bulgaria. De asemenea, la solicitarea autorităţilor bulgare, a fost primul an în care poliţişti români s-au aflat în localitatea Balcic.

Pe durata misiunii, poliţiştii români au acţionat în uniformă şi au executat activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. De asemenea, poliţiştii detaşaţi au avut misiunea de a-i consilia şi de a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.

Misiunea poliţiştilor români s-a desfăşurat în două serii, în perioada 1 iulie – 31 august, în fiecare din cele trei staţiuni acţionând câte doi poliţişti români pe durata fiecărei serii.

Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria au consiliat 1.872 de turişti români, în special cu privire la identificarea unor spaţii sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă.

De asemenea, poliţiştii români au participat alături de poliţiştii bulgari la 297 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale sau ridicarea de autovehicule parcate ilegal.

În cadrul activităţilor desfăşurate, poliţiştii români s-au deplasat la recepţiile hotelurilor, alături de colegii bulgari, pentru a-i informa pe administratorii hotelurilor despre prezenţa lor, în vederea colaborării în cazurile în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Este al cincilea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

* * *

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-general de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

POLIŢIA ROMÂNĂ, PARTICIPANTĂ LA OPERAŢIUNEA TRIVIUM 3, ÎN MAREA BRITANIE

 

Poliţiştii români participă la operaţiunea TRIVIUM 3, desfăşurată de Organizaţia Europeană a Poliţiilor Rutiere - TISPOL şi Poliţia Britanică, la Birmingham, Marea Britanie, în cursul acestei săptămâni. TISPOL TV va transmite, online, 60 de minute cu aspecte din timpul desfăşurării acţiunii.
 
În perioada 20-24 octombrie a.c., Organizaţia Europeană a Poliţiilor Rutiere - TISPOL şi Poliţia Britanică organizează cea de-a treia operaţiune, denumită generic TRIVIUM.
 
Acţiunea vizează identificarea şi oprirea în trafic, respectiv controlul unor autovehicule şi/sau persoane din Europa de Est, despre care există informaţii că ar fi implicate în diverse activităţi infracţionale, pe teritoriul Regatului Unit.
 
Operaţiunea, la care au fost invitaţi să participe câte patru poliţişti rutieri din România, Polonia şi Lituania, se va desfăşura în Birmingham, Marea Britanie.
 
Observatori ai forţelor de poliţie din Belgia, Danemarca, Letonia, Irlanda, Italia, Finlanda, Spania şi alte ţări se vor alătura colegilor din Lituania, Polonia şi România.
 
Trivium 3 demonstrează valoarea lucrului în echipă. Un rol important în cadrul operaţiunii îl are EUROPOL, ai cărui ofiţeri vor aduna şi schimba informaţii despre infractori cunoscuţi şi grupări infracţionale.
 
La operaţiune mai participă şi alte instituţii de aplicare a legii din Marea Britanie.
 
Poliţiştii români vor acorda sprijin Poliţiei Britanice, prin facilitarea dialogului cu cetăţenii români bănuiţi de comiterea de infracţiuni şi prin efectuarea de verificări, în timp real, în bazele de date naţionale, pentru identificarea autovehiculelor şi persoanelor supuse controalelor.
 
Pentru depistarea activităţilor infracţionale, poliţiştii vor folosi diferite mijloace de obţinere a  informaţiilor, incluzând recunoaşterea automată a numerelor de înmatriculare (Automatic Number Plate Recognition – A.N.P.R.).
 
La data de 22 octombrie a.c., la ora 15.00 (ora 13.00 în Marea Britanie), TISPOL TV va transmite, online, 60 de minute cu aspecte din timpul desfăşurării acţiunii.
 
■ Supt. Paul Keasey, de la Poliţia West Midland explică intenţia acestei operaţiuni: “ Multe ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, sunt afectate de infracţiunile comise de membri ai unor grupări infracţionale mobile. Trivium 3, ca şi precedentele  operaţiuni Trivium, se concentrează pe identificarea şi destructurarea grupărilor infracţionale specializate în migraţii ilegale, trafic de fiinţe umane, atacuri cu arme de foc, fraude, furturi de metale, jafuri, infracţiuni în domeniul drogurilor şi multe alte fapte ilicite. În mod special, vom căuta reţelele operaţionale şi în afara graniţelor, având în vedere că acestea reprezintă ameninţări atât pentru multe dintre persoanele vulnerabile ale societăţii, cât şi pentru comunităţi şi medii de afaceri.Este foarte greu pentru forţele regionale şi naţionale de poliţie să depisteze grupări infracţionale, din cauza mobilităţii transnaţionale a acestora. În timp ce o poliţie de la nivel local încearcă să stabilească circumstanţele comiterii unei infracţiuni, acel grup infracţional poate să acţioneze într-o cu totul altă regiune sau altă ţară, iar membrii principali ai acestuia să fie fără nicio problemă în alte ţări. Trivium 3 va folosi informaţiile pentru a aborda criminalitatea organizată, pentru a trage la răspundere aceşti infractori şi pentru ca drumurile Europei să devină mai sigure.
 
■ Pasi Kemppainen, directorul TISPOl a declarat: “ Trivium 3 ilustrează buna practică a colaborării internaţionale în domeniul aplicării legii, importanţa schimbului de informaţii şi beneficiile tuturor formelor de muncă în echipă”.Turismul infracţional este  una dintre principalele ţinte ale activităţii TISPOL şi această operaţiune sprijină operaţiunile noastre aflate în desfăşurare, pentru a interzice infractorilor să folosească drumurile noastre şi pentru a preoteja populaţia de comiterea acestor infracţiuni.

 

Sursă: IGPR

 

 

Trivium Live - from the heart of a police operation

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Administrator
      By Administrator
      Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
      În vigoare de la 09 mai 2002
      Actualizare din octombrie 2019 include modificările aduse prin Legea 192/2019
      CAPITOLUL I
      Dispoziţii generale
      Art. 1. - Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.
      Art. 2. - Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
      Art. 3. - În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliţia Română cooperează cu instituţiile statului şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în limitele legii.
      Art. 4. - (1) Poliţia Română se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării.
      (2) Poliţia Română se poate organiza şi conform specificului unor sectoare ale economiei naţionale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice şi sociale, în funcţie de importanţa şi de numărul acestora.
      (3) Unităţile de poliţie se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      CAPITOLUL II
      Organizare şi funcţionare
      SECŢIUNEA 1 - Structura organizatorică
      Art. 5. - Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:
      a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
      b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;
      c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;
      d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.
      Art. 6. - În cadrul Poliţiei Române funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, ale cărei atribuţii sunt stabilite prin legea privind statutul poliţistului.
      Art. 7. - Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.
      Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (2) Inspectorul general este ajutat de adjuncţi numiţi de către ministrul afacerilor interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      Art. 9. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române funcţionează Consiliul Superior, denumit în continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, adjuncţii inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, şefii direcţiilor generale şi ai direcţiilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române, 5 şefi ai unităţilor teritoriale ale poliţiei, desemnaţi prin rotaţie în fiecare an, preşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor şi rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".
      (2) Consiliul se întruneşte o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Consiliul analizează şi hotărăşte activităţile Poliţiei Române conform strategiei Ministerului Afacerilor Interne. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului se duc la îndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      (3) Desemnarea nominală a membrilor Consiliului şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      Art. 10. - În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Consiliul.
      Art. 11. - Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.
      SECŢIUNEA a 2-a - Unităţi teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române
      Art. 12. - (1) În municipiul Bucureşti se organizează şi funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, condusă de un director general, ajutat de adjuncţi.
      (2) În judeţe se organizează şi funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, inspectorate de poliţie, conduse de un inspector-şef, ajutat de adjuncţi.
      (3) Directorul general al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectorii-şefi ai inspectoratelor de poliţie judeţene sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor şi cu avizul consultativ al prefectului.
      Art. 13. - (1) În cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia.
      (2) În fiecare sector se organizează şi funcţionează secţii de poliţie. Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne, în funcţie de întinderea teritoriului, numărul populaţiei, de numărul şi importanţa obiectivelor economice, sociale şi politice.
      Art. 14. - (1) În municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti, iar în comune, posturi de poliţie.
      (2) În municipii pot fi înfiinţate secţii de poliţie, iar în comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi înfiinţate birouri de poliţie, potrivit criteriilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
      Art. 15. - (1) În structura organizatorică a Poliţiei Române pot fi înfiinţate şi alte unităţi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.
      (2) Numărul, competenţa şi structura organizatorică ale acestor unităţi se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (3) Şefii unităţilor organizate în condiţiile alin. (1) şi (2) sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      Art. 16. - (1) Atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare.
      (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General al Poliţiei Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităţilor teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      SECŢIUNEA a 3-a - Autoritatea teritorială de ordine publică
      Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii.
      (2) Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefect, 6 consilieri desemnaţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliul judeţean, 3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului judeţean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi, după caz, şeful poliţiei locale din municipiul reşedinţă de judeţ.
      (21) Participarea şefului Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de jandarmi judeţean şi a şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau a şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean în autoritatea teritorială de ordine publică se realizează în legătură cu activităţile desfăşurate de aceste instituţii în calitate de forţe de sprijin care participă la planificarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice sub conducerea Poliţiei Române.
      (22) Aspectele referitoare la activităţile desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne şi cele ale poliţiei locale în planul menţinerii ordinii şi siguranţei publice se prezintă integrat prin intermediul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau inspectoratului de poliţie judeţean.
      (3) Desemnarea nominală a autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de către consiliul judeţean pentru o perioadă de 4 ani.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică este condusă de un preşedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau al consiliilor judeţene pe o perioadă de 4 ani.
      Art. 18. - Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuţii:
      a) contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică;
      b) sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie;
      c) face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
      d) organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice;
      e) prezintă trimestrial informări în şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliului judeţean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii;
      f) elaborează anual un raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie, care se dă publicităţii.
      Art. 19. - (1) Autoritatea teritorială de ordine publică se întruneşte în şedinţe ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
      (2) La şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică au dreptul să participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului, primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv preşedintele consiliului judeţean, conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate. şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică pot fi şi publice.
      (3) În exercitarea atribuţiilor sale autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competenţe în problemele operative ale poliţiei.
      Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfăşurarea activităţii autorităţii teritoriale de ordine publică se suportă din bugetul municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului.
      Art. 21. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
      SECŢIUNEA a 4-a - Raporturile dintre poliţie şi autorităţile administraţiei publice locale
      Art. 22. - (1) În plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii, autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile judecătoreşti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii.
      (2) În vederea înfiinţării unor noi unităţi, secţii, birouri sau posturi de poliţie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor ori comunelor, după caz, care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora.
      Art. 23. - (1) şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şefii inspectoratelor de poliţie judeţene, ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale în faţa autorităţii teritoriale de ordine publică, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, consiliilor municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz, referitoare la măsurile întreprinse în îndeplinirea atribuţiilor specifice.
      (2) Şefii unităţilor prevăzute la alin. (1) informează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefecţii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, ai municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.
      Art. 24. - Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi, după caz, cu primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor în domeniul ordinii publice.
      Art. 25. - (1) În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei.
      (2) Dacă poliţia nu îşi îndeplineşte responsabilităţile în baza protocolului încheiat, administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie.
      CAPITOLUL III
      Atribuţiile Poliţiei Române
      Art. 26. - (1) Poliţia Română are următoarele atribuţii principale:
      1. apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
      2. aplică măsuri pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, aplică măsuri, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi terorismului, de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
      3. sprijină unităţile de jandarmerie cu informaţii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi altele asemenea;
      4. asigură, direct sau în cooperare cu alte instituţii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice şi intervenţiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea şi neutralizarea dispozitivelor explozive, radioactive, nucleare, chimice sau biologice amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vătămării integrităţii corporale, sănătăţii persoanelor sau provocării de daune proprietăţii publice ori private;
      41. desfăşoară activităţi de negociere şi asigură intervenţia, pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei;
      42. desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor stabilite prin lege, ca reacţie la acte de terorism iminente sau în desfăşurare în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acţiunilor agresive şi/sau a mijloacelor şi dispozitivelor utilizate de terorişti;
      5. avizează şi controlează, în condiţiile legii, înfiinţarea societăţilor private de detectivi, pază, supraveghere şi gardă de corp;
      6. culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
      7. realizează activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei, a criminalităţii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracţiunii în domeniul informaticii şi a crimei organizate;
      8. desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea;
      9. asigură paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere şi de arest preventiv organizate în cadrul unităţilor de poliţie;
      10. constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;
      11. asigură protecţia martorului, colaboratorului, informatorului şi a victimei, în condiţiile legii;
      12. asigură protecţia poliţiştilor, magistraţilor şi a familiilor acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine, cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune;
      13. desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
      14. desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;
      15. foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului faptei şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, efectuând constatări şi expertize criminalistice, prin specialişti şi/sau experţi proprii acreditaţi, precum şi rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infracţional ori a personalităţii criminale;
      16. efectuează, independent sau în cooperare, evaluări, studii şi cercetări ştiinţifice pentru îmbunătăţirea metodelor şi mijloacelor folosite în activitatea de poliţie, în special a celor tehnico-ştiinţifice criminalistice, de analiză a informaţiilor, de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor fapte ilegale, precum şi pentru identificarea unor noi metode şi mijloace;
      17. exercită controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a materialelor explozive, a precursorilor de explozivi, asupra modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii, materii explozive şi precursori de explozivi, precum şi asupra funcţionării atelierelor de reparat arme şi asupra poligoanelor de tir;
      18. exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive şi nucleare, substanţelor toxice şi stupefiante, precum şi asupra altor obiecte şi materii supuse autorizării, potrivit legii;
      19. supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, şi colaborează cu alte autorităţi publice, instituţii, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării circulaţiei, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi luarea unor măsuri de educaţie rutieră a participanţilor la trafic;
      20. desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;
      21. exercită controlul asupra legalităţii stabilirii domiciliului sau reşedinţei cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării, în condiţiile legii;
      22. ţine evidenţa nominală a cetăţenilor români cu obligaţii militare în mediul rural;
      23. organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidenţei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal şi constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliţiei;
      24. efectuează studii şi cercetări privind dinamica infracţionalităţii în România şi propune măsuri de prevenire a acesteia;
      25. acordă sprijin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea desfăşurării activităţii acestora;
      26. participă, în condiţiile legii, împreună cu alte unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
      27. colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru pregătirea antiinfracţională a populaţiei;
      28. desfăşoară, potrivit legii, activităţi specifice de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională, precum şi de cooperare judiciară internaţională în materie penală, conlucrează cu structuri de profil din alte state şi de la nivelul unor instituţii internaţionale pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere ori pentru schimb sau transfer de experienţă şi bune practici;
      29. participă la constituirea forţelor internaţionale de poliţie, destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească sau pentru acţiuni umanitare;
      30. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
      (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia Română îşi organizează propria bază de date, potrivit legii.
      Art. 27. - (1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnează poliţişti care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      (2) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracţiunilor săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      Art. 28. - (1) În îndeplinirea activităţilor specifice poliţistul are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.
      (2) În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice poliţistul poate acţiona şi pe raza teritorială a altor unităţi de poliţie, comunicând despre aceasta unităţii competente.
      (3) În caz de detaşare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unităţi de poliţie, poliţistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate. Poliţistul încadrat în Inspectoratul General al Poliţiei Române are competenţă teritorială generală.
      (4) Poliţistul este obligat să intervină şi în afara orelor de program, a atribuţiilor sale de serviciu şi a competenţei teritoriale a unităţii din care face parte, când ia cunoştinţă de existenţa unei infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.
      CAPITOLUL IV
      Personalul Poliţiei Române
      Art. 29. - (1) Personalul Poliţiei Române se compune din poliţişti, alţi funcţionari publici şi personal contractual.
      (2) Drepturile şi îndatoririle specifice ale poliţistului se stabilesc prin statut.
      Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
      CAPITOLUL V
      Drepturi şi obligaţii
      Art. 31. - (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
      a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor, în condiţiile prezentei legi;
      b) să conducă persoane la sediul poliţiei, ca măsură administrativă, în condiţiile prezentei legi;
      c) să invite la sediul poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi motivului invitaţiei;
      d) să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor, în condiţiile prevăzute de lege;
      e) în cazul săvârşirii unei infracţiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acţiuni teroriste, să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale;
      f) să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, în condiţiile prezentei legi;
      g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;
      h) să poarte asupra sa armamentul şi muniţia necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, şi să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei;
      i) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate din fondurile unităţilor de poliţie sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenţia, nu mai târziu de 15 zile;
      j) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din poliţia pentru transporturi, pe cele feroviare şi navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimaţiei de serviciu;
      k) să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale;
      l) să procedeze, în condiţiile legii, la cererea persoanelor interesate sau în scopul identificării criminalistice a persoanelor care au săvârşit infracţiuni ori sunt suspecte de săvârşirea unor infracţiuni, la prelevarea sau, după caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare şi orice alte date biometrice, stocate în baza de date criminalistice.
      m) să interzică, temporar, accesul sau prezenţa oricărei persoane în perimetrul locului săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, dacă prin aceasta ar fi afectată desfăşurarea normală a activităţii organelor abilitate, legată de probarea faptelor;
      n) să interzică, temporar, pătrunderea într-un spaţiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale, a sa ori a altei persoane;
      o) să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile ilegale;
      p) să oprească forţat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii;
      q) să consulte specialişti ori experţi, să solicite şi, în condiţiile legii, să obţină obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi ori instituţii publice, precum şi să solicite obiecte, înscrisuri sau relaţii de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
      r) să exercite orice alte drepturi şi să îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege.
      (2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege poliţistul are obligaţia să respecte întocmai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.
      (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă. Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare şi abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale.
      Art. 32. - (1) În vederea obţinerii de date şi informaţii cu privire la activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum şi pentru identificarea, căutarea, localizarea şi/sau prinderea persoanelor date în urmărire potrivit legii, Poliţia Română poate folosi informatori.
      (2) Sursele de informare, metodele şi mijloacele activităţii de culegere a informaţiilor au caracter confidenţial şi nu pot fi dezvăluite de nimeni în nicio împrejurare. Excepţie fac cazurile în care îndatoririle funcţiei, nevoile justiţiei sau legea impune dezvăluirea lor. În aceste situaţii dezvăluirea se va face, după caz, cu asigurarea protecţiei necesare.
      (3) Prin activitatea de culegere, verificare şi valorificare a datelor şi informaţiilor poliţiştii nu trebuie în niciun fel să lezeze sau să îngrădească în mod ilegal drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa privată, onoarea sau reputaţia acestora.
      (4) Ministerul Afacerilor Interne asigură protecţia şi încadrarea în muncă a poliţiştilor care, lucrând sub acoperire, au fost deconspiraţi în împrejurări care exclud culpa acestora.
      (5) Organizarea şi funcţionarea activităţii de culegere a informaţiilor pentru activitatea specifică poliţiei se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      (6) Ministrul afacerilor interne prezintă, anual sau ori de câte ori se impune, Consiliului Suprem de Apărare a ţării şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informaţiilor şi fondurile utilizate în acest scop.
      (7) Colectarea, stocarea şi utilizarea datelor despre persoanele aflate în atenţia poliţiei se fac în conformitate cu legea şi cu principiile internaţionale privind protecţia datelor.
      Art. 321. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege:
      a) ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
      b) depărtarea picioarelor;
      c) adoptarea poziţiei şezut;
      d) adoptarea poziţiei culcat;
      e) altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.
      (3) Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei. Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.
      (4) În înţelesul prezentei legi, prin atac armat se înţelege atacul săvârşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      (5) Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor prevăzute la alin. (1), referitoare la renunţarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2).
      Art. 322. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
      a) aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe necesită sprijinul organelor abilitate;
      d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
      e) aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
      f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
      g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. g);
      h) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
      (2) Poliţistul este obligat să aducă la cunoştinţă persoanei, verbal, motivul legitimării.
      (3) Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.
      (4) La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a înmâna acestuia actele prevăzute la alin. (3) şi de a comunica informaţiile necesare stabilirii sau, după caz, verificării identităţii sale.
      (5) Atunci când măsurile prevăzute la alin. (3) nu au permis stabilirea identităţii, pentru realizarea acestui scop, poliţistul este îndreptăţit să procedeze la:
      a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informaţii cu privire la identitate, dacă este posibil;
      b) fotografierea, luarea şi procesarea amprentelor, semnalmentelor şi semnelor particulare ale persoanei;
      c) să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
      (6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se realizează chiar şi în lipsa consimţământului persoanei. Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
      (7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se şterg din bazele de date ale poliţiei imediat după identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu excepţia situaţiei în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare în curs, caz în care acestea urmează regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.
      Art. 323. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:
      a) ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
      b) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
      c) identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
      d) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
      (2) Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul. În înţelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
      (3) Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului, persoana este obligată să le prezinte.
      (4) Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a le deschide şi de a prezenta conţinutul bagajului.
      (5) Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care, prin construcţie, sunt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor.
      (6) În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor prevăzute la alin. (3)-(5), poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei.
      (7) Obiectele se examinează la exterior fără a fi desfăcute sau demontate. Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.
      (8) Nu constituie control corporal acţiunea poliţistului de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.
      (9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu şi/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substanţelor.
      (10) Rezultatul controlului se consemnează într-un proces- verbal, care se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      (11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului poliţistului de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi condiţiile prevăzute de normele de procedură penală sau de cele privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.
      Art. 324. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când:
      a) în condiţiile art. 322 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
      b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
      d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
      (2) Poliţistul are obligaţia de a raporta şefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliţiei, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
      (3) Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale.
      (4) Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată.
      (5) Poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei după finalizarea activităţilor conform alin. (4) sau a măsurile legale care se impun.
      (6) Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliţiei într-un centru de reţinere şi arestare preventivă.
      (7) Dacă în cadrul verificărilor se constată existenţa unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, se procedează conform normelor de procedură penală. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) nu se aplică în cazul în care s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă.
      Art. 325. - Dacă persoana legitimată sau condusă la sediul poliţiei sau al altor instituţii prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe.
      Art. 326. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei are următoarele drepturi:
      a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei;
      b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;
      c) de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, potrivit art. 327;
      d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea, precum şi de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, cu excepţia comunicării datelor de identificare ori a unor informaţii necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a sa ori a altei persoane;
      e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;
      f) de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini;
      g) de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;
      h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte, nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.
      (2) Poliţistul este obligat să informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), înainte de a lua măsura conducerii la sediul poliţiei, iar potrivit alin. (1) lit. b), în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, poliţistul are obligaţia de a contacta persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g). Dreptul prevăzut la alin. (1) lit. h) se asigură la cerere sau din oficiu.
      (3) În cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu, poliţistul are obligaţia:
      a) de a informa cu privire la măsura luată părinţii, tutorele ori alt reprezentant legal sau, dacă niciunul dintre aceştia nu poate fi contactat sau nu se prezintă, autoritatea competentă potrivit legii;
      b) de a nu lua declaraţii de la aceasta sau de a nu îi solicita semnarea unor înscrisuri, în lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autorităţii competente, cu excepţia comunicării datelor de identificare.
      (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere normelor de procedură penală sau celor privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care se aplică în mod corespunzător.
      Art. 327. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei, în situaţiile prevăzute la art. 324 alin. (1), poate contesta măsura dispusă de poliţist, înainte de încetarea acesteia, la şeful ierarhic al poliţistului.
      (2) Contestaţia se depune, în scris, la poliţist sau la şeful ierarhic al acestuia. Poliţistul care primeşte contestaţia este obligat să o transmită de îndată şefului său ierarhic. La depunerea contestaţiei, persoana condusă la sediul poliţiei primeşte o dovadă de primire.
      (3) Şeful ierarhic al poliţistului se pronunţă cu celeritate, în scris. Înscrisul se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie, iar o copie a acestuia se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal. Refuzul primirii copiei se consemnează pe înscris.
      (4) În cazul în care constată că nu este necesară menţinerea măsurii, şeful ierarhic al poliţistului are obligaţia de a permite persoanei să părăsească sediul poliţiei.
      Art. 328. - (1) Poliţistul întocmeşte un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliţiei, măsurile realizate cu această ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor prevăzute la art. 326, ca urmare a aducerii la cunoştinţă, rezultatul controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculului, dacă a utilizat mijloace de constrângere, prezenţa unor urme vizibile de violenţă la momentul legitimării şi al finalizării verificărilor, ora iniţierii deplasării la sediul poliţiei şi finalizării verificării situaţiei persoanei şi luării măsurilor legale.
      (2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie şi se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentatul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      Art. 329. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare; cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole.
      (2) Folosirea mijloacelor de constrângere nu trebuie să depăşească, prin intensitate şi durată, nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei.
      (3) Folosirea mijloacelor de constrângere încetează de îndată ce scopul intervenţiei a fost realizat.
      (4) Folosirea mijloacelor de constrângere se face în mod gradual, după avertizarea verbală prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor legale ale poliţistului. În situaţia unei acţiuni violente iminente îndreptate împotriva poliţistului sau a altei persoane, mijloacele de constrângere pot fi folosite fără avertizarea verbală prealabilă.
      (5) Folosirea mijloacelor de constrângere în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea civilă a poliţistului pentru pagubele produse.
      (6) Pentru pagubele produse prin faptele poliţistului prevăzute la alin. (5) se angajează răspunderea statului, în condiţiile legii.
      Art. 3210. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să folosească forţa fizică în scopul înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei care, fără a folosi violenţa, se opune ori nu se supune solicitărilor legale ale poliţistului, potrivit art. 31 alin. (1) lit. m)-o) sau referitoare la:
      a) conducerea la sediul poliţiei sau al altor organe judiciare;
      b) efectuarea percheziţiei potrivit normelor de procedură penală, a controlului corporal şi al bagajelor persoanei legitimate, precum şi a vehiculului utilizat de aceasta;
      c) aplicarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare.
      (2) Folosirea forţei fizice nu trebuie să aibă ca scop provocarea unor suferinţe fizice, altele decât cele inerente înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei.
      (3) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace adecvate pentru a opri şi a pătrunde în vehicule sau pentru a pătrunde în orice spaţii închise în care se află persoana care se regăseşte în situaţiile prevăzute la alin. (1), în scopul extragerii acesteia.
      Art. 3211. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze cătuşe sau alte mijloace de imobilizare în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale oricărei persoane.
      (2) În scopul prevenirii autovătămării persoanei ori apariţiei unei stări de pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a poliţistului sau a altei persoane, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloacele prevăzute la alin. (1), dacă:
      a) persoana condusă la sediul poliţiei este cunoscută cu un comportament violent la adresa sa, a persoanelor sau a bunurilor;
      b) persoana condusă la sediul poliţiei a comis sau este suspectă de săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă ori a unor acte de terorism;
      c) persoana a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere ori s-a sustras de la executarea unei măsuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate;
      d) dotările mijlocului de transport utilizat sau itinerarul de deplasare nu permit adoptarea altor măsuri care să prevină săvârşirea unor acţiuni violente sau fuga;
      e) persoana face obiectul unei măsuri privative de libertate dispuse în vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.
      (3) Dispoziţiile legale referitoare la utilizarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, prevăzute de reglementările privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, se aplică în mod corespunzător.
      Art. 3212. - Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când:
      a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat; sau
      b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      Art. 3213. - Poliţistul este obligat ca, în cel mai scurt timp, să solicite serviciilor specializate acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor împotriva cărora au fost utilizate dispozitive cu electroşocuri, persoanelor afectate de utilizarea substanţelor iritant-lacrimogene, precum şi persoanelor rănite prin utilizarea mijloacelor de constrângere. De îndată ce va fi posibil, situaţia se raportează verbal şi, ulterior, se întocmeşte un proces- verbal.
      Art. 33. - (abrogat)

      Art. 34. - (1) În caz de necesitate poliţistul poate folosi, în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, forţa armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc după somaţia: "Stai, stai că trag!"
      (2) În cazurile de legitimă apărare poliţistul poate folosi armele de foc, fără somaţie.
      (3) - (abrogat)
      Art. 35. - (1) Se interzice folosirea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, a armelor albe sau a armelor de foc, precum şi a mijloacelor prevăzute la art. 3212 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.
      (2) Poliţistul este obligat să permită persoanei aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.
      Art. 351. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are obligaţia să poarte asupra sa insigna de poliţist sau legitimaţia de serviciu şi mijloacele de constrângere şi de protecţie din dotare, precum şi să utilizeze mijloacele din dotare necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.
      Art. 352. - (1) Unităţile de poliţie trebuie să asigure pregătirea profesională a poliţistului cu privire la modul de acţiune în situaţia aplicării măsurilor poliţieneşti şi utilizarea mijloacelor de constrângere. Poliţistul este obligat să participe la programele de pregătire profesionale şi să menţină un nivel adecvat de pregătire fizică.
      (2) În cadrul pregătirii profesionale a poliţistului, potrivit alin. (1), va fi avută în vedere jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special în ceea ce priveşte dreptul la viaţă, interzicerea torturii, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi interzicerea discriminării.
      Art. 36. - (1) Poliţia Română poate interveni în forţă, în condiţiile legii, împotriva celor care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum şi împotriva celor care ameninţă cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
      (2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai după avertizarea şi somarea, prin mijloace de amplificare sonoră, a participanţilor la dezordine asupra necesităţii respectării legii şi ordinii publice. Dacă după avertizare se încalcă în continuare ordinea publică şi legile, poliţistul numit ca şef al dispozitivului de ordine sau şefii ierarhici îi somează pe participanţi folosind formula: Prima somaţie: "Atenţiune, vă rugăm să părăsiţi . . .Vom folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase. Dacă după trecerea perioadei de timp necesare dispersării cei somaţi nu se supun, se foloseşte o ultimă somaţie, astfel: Ultima somaţie: "Părăsiţi. . . Se va folosi forţa!"
      (3) Dacă în astfel de situaţii, precum şi în cele prevăzute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, cu modificările ulterioare, se impune uzul de armă, în prealabil se va folosi o ultimă somaţie, astfel: "Părăsiţi. . . Se vor folosi armele de foc!"
      (4) Folosirea mijloacelor de împiedicare şi constrângere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.
      Art. 37. - Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul va fi întocmit în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
      Art. 38. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru înlăturarea pericolelor care ameninţă ordinea publică sau siguranţa persoanelor, în toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre acestea.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să pătrundă, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru:
      a) a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol;
      b) a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată;
      c) a prinde autorul unei infracţiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu;
      d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu.
      (3) Dreptul prevăzut la alin. (2) se exercită inclusiv prin folosirea forţei:
      a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
      b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu.
      (4) Înainte de a pătrunde în spaţiul privat, poliţistul are obligaţia de a raporta verbal despre aceasta, ierarhic, cu excepţia situaţiei în care nu este posibil. În acest caz, raportarea se face în cel mai scurt timp posibil.
      (5) După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii sau actelor de terorism, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, cu excepţia situaţiei în care obţine consimţământul de a rămâne din partea persoanei îndreptăţite. Cu această ocazie nu se efectuează acte specifice percheziţiei domiciliare.
      (6) În situaţia în care este necesară luarea unor măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă, poliţistul este îndreptăţit să îndepărteze temporar persoanele din spaţiul respectiv sau să solicite acestora să rămână pe loc până la identificarea lor.
      (7) Cu privire la pătrunderea în spaţiul privat şi măsurile adoptate, poliţistul întocmeşte un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se predă persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul în care a pătruns poliţistul.
      Art. 381. - În toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre posibile cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului, poliţistul este obligat să sesizeze direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege.
      Art. 39. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanelor a căror pază o asigură şi, în special, să ia imediat măsuri ca îngrijirile medicale să le fie acordate de fiecare dată când acestea se impun.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite intervenţia autorităţilor competente sau să sesizeze reprezentantul legal, atunci când, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, identifică persoane care, din cauza vârstei sau stării fizice ori psihice se află în dificultate şi este necesară luarea unor măsuri de protecţie. Autorităţile competente sau reprezentantul legal au/are obligaţia de a interveni de îndată.
      Art. 391. - (1) În vederea asigurării protecţiei persoanelor prevăzute la art. 26 alin. (1) pct. 11 şi 12, unitatea de poliţie competentă elaborează un plan de protecţie care va cuprinde cel puţin următoarele: date privind persoana a cărei protecţie se acordă, temeiul legal al protecţiei, măsurile de protecţie instituite, resursele logistice, umane sau de altă natură alocate, perioada în care se acordă protecţia, situaţiile în care protecţia încetează.
      (2) Protecţia se acordă dacă persoana care face obiectul măsurilor de protecţie sau, după caz, reprezentantul acesteia:
      a) îşi exprimă acordul cu privire la măsurile de protecţie;
      b) oferă informaţiile necesare implementării măsurilor de protecţie;
      c) se conformează măsurilor de protecţie stabilite;
      d) se abţine de la orice activitate care pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa, a poliţiştilor care asigură protecţia ori a altei persoane, sau ordinea publică.
      (3) Protecţia încetează în cazul în care una dintre condiţiile prevăzute la alin. (2) nu mai este îndeplinită. În cazul în care măsura de protecţie a fost instituită în baza normelor de procedură penală, pentru încetarea acesteia unitatea de poliţie sesizează organul judiciar care a dispus-o.
      Art. 392. - (1) În scopul realizării activităţilor de prevenire, depistare, investigare sau urmărire penală a infracţiunilor sau executării pedepselor, prevenire şi combatere a altor fapte ilegale, precum şi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice:
      a) acţiunile poliţistului în spaţii publice, precum şi intervenţia realizată în condiţiile art. 38 ori pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate;
      b) Poliţia Română este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţi publice desfăşurate în locuri publice, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracţiuni sau alte fapte ilegale ori tulburată ordinea şi siguranţa publică.
      (2) Poliţia Română este autorizată să acceseze, în mod direct şi gratuit, sistemele de supraveghere a spaţiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalităţii, pazei bunurilor şi protecţiei persoanelor sau supravegherii traficului rutier şi care aparţin organelor administraţiei publice centrale sau locale, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atunci când:
      a) există motive verosimile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea:
      1. persoanelor care pregătesc, săvârşesc sau au săvârşit o infracţiune;
      2. persoanelor care au fost prezente la locul săvârşirii unei infracţiuni ori au cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      3. persoanelor date în urmărire sau căutate potrivit legii;
      4. bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară;
      b) imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme sunt necesare pentru:
      1. constituirea şi adaptarea dispozitivelor de menţinere a ordinii publice, cu ocazia adunărilor publice sau a evenimentelor ce implică prezenţa unui public numeros, precum şi pentru realizarea intervenţiei în cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat;
      2. îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie rutieră.
      (3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
      (4) Poliţia Română poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) sau (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.
      Art. 40. - (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi facă, în prealabil, cunoscută calitatea, astfel:
      a) dacă este în uniformă, prin prezentarea verbală a numelui şi prenumelui, precum şi a unităţii de poliţie din care face parte;
      b) dacă este în ţinută civilă, prin prezentarea datelor prevăzute la lit. a), precum şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei.
      (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci când siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei ar putea fi periclitate, poliţistul îşi face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenţia poliţistului se face prin anunţare: «Poliţia!».
      Art. 41. - (1) Poliţistul este obligat să verifice permanent competenţa acţiunilor sale.
      (2) În efectuarea investigaţiilor poliţistul este obligat să se bazeze pe date sau informaţii privind săvârşirea unor fapte ilegale.
      CAPITOLUL VI
      Asigurarea logistică, materială şi financiară
      Art. 42. - (1) Poliţia Română poate deţine în folosinţă imobile, armament, muniţie, echipamente şi aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (2) Unităţile de poliţie utilizează, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu şi alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (3) Pe lângă unităţile de poliţie se pot constitui secţii sau asociaţii sportive.
      (4) Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei pot avea cabinete medicale care să asigure asistenţa medicală la locul de muncă, pot deţine în folosinţă baze de tratament şi unităţi de cazare a personalului şi a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.
      Art. 43. - Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei folosesc locuinţe de protocol, de serviciu, de intervenţie şi sociale ce pot fi repartizate poliţiştilor, celorlalţi funcţionari publici şi personalului contractual, precum şi familiilor acestora.
      Art. 44. - Dotarea Poliţiei Române se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat şi din alte surse constituite potrivit legii.
      Art. 45. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române este abilitat:
      a) să aprobe, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiţii şi să urmărească executarea acestora la termenele stabilite;
      b) să stabilească normele de întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru tehnica specială din dotare;
      c) să execute controlul mijloacelor materiale şi băneşti repartizate unităţilor subordonate;
      d) să exercite orice alte atribuţii conferite prin actele normative, în domeniile asigurării materiale şi financiare.
      CAPITOLUL VII
      Dispoziţii finale
      Art. 46. - Poliţia Română cooperează cu instituţii similare din alte state şi cu organisme internaţionale de profil, pe baza înţelegerilor la care România este parte, inclusiv prin ofiţeri de legătură.
      Art. 47. - (1) În interesul asigurării ordinii publice şi securităţii colective, la solicitarea Preşedintelui României, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Poliţiei Române pot participa, în afara teritoriului naţional, la constituirea forţelor internaţionale de poliţie destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească, precum şi pentru acţiuni umanitare.
      (2) Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin. (1) efectivele de poliţie participante vor avea statutul personalului detaşat la organizaţii internaţionale şi vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
      Art. 48. - Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se reglementează prin lege.
      Art. 49. - Ziua Poliţiei Române este 25 martie.
      Art. 50. - Uniforma de poliţist, forma şi conţinutul insignei şi ale documentelor de legitimare a poliţiştilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
      Art. 51. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
    • Catalin
      By Catalin
      Vă propun să strângem aici propuneri, idei sau modificări prin care să se realizeze o reformă adevărată şi reală a Poliţiei Române.
      Noul ministru intermar de interne Mihai Viorel Fifor a declarat imediat după ce a preluat această funcţie că a primit ca misiune să facă o reformă profundă, să dea un reset. Nu ştiu cum văd politicienii sau strategii din minister această reformă a poliţiei, dar vă propun să le strângem noi aici, atât şi cum ne pricepem noi ... cine ştie poate le vede cineva şi le preia, adaptează, etc.
      Dacă veţi putea argumenta cât de cât ideea, propunerea sau modificarea, cu atât ma bine. 
      Şi dacă tot v-am propus acest lucru, o să încep eu cu câteva măsuri pe care personal le cred  absolut necesare pentru a putea discuta despre o reformă în Poliţia Română adevăratul sens al cunvântului.
      Cei ce frecventaţi acest forum de la începuturi sunt convins că deja intuiţi şi îmi cunoaşteţi optica, având în vedere că am tot discutat şi rediscutat pe aceste subiecte. În fine să sperăm că cineva se va inspira şi din părerile poliţiştilor.
      Prima măsură şi cea mai importantă, care să reformeze această instituţie ar fi modificarea statutului poliţistului, în sensul că:
      1. Trebuiesc eliminate complet anagajările din sursă externă. 
      Nu o să mai reiau aici grămada de argumente strânse pe acest site de-a lungul anilor. Cert este că numai în acest mod meseria noastră va deveni cu avedărat o profesie şi nu o titulatură. Faptul că există angajări directe a indus românilor ideea că oricine poate fi poliţist şi că este necesar doar să-l îmbraci în uniformă şi să-l trimiţi pe stradă. Aşa s-a deprofesionalizat această instituţie, iar dacă vrem o reformă adevărată trebuie să gândim în perspectivă, pentru cei ce vor vei după noi.
      2. Funcţiile de poliţist trebuie să existe doar în structurile operative.
      Specialiştii trebuie să rămână specialişti, adică contabili, ingineri, IT-işti, doctori, etc nu e nevoie să fie şi poliţişti. Să fie plătiţi cum trebuie şi să se renunţe la această practică prin care ne furăm singuri căciula, iar când se calculază nr. de poliţişti raportat la nr. de locuitori să avem cifre mincinoase.
      3. Funcţiile de conducere să aibă mandat bine determinat (3-4-5 ani) ca în cazul altor categorii profesionale.
      Cel ce vrea să devină şef să se prezinte la concurs cu plan/program de management în care să prezinte ce vrea să facă în mandatul pe care-l doreşte. În acest fel poate fi şi verificat dacă a realizat ce şi-a propus. Nu ca acum când o ată ce a fost numit şef, rămâne şef până la pensie dacă este cuminte, supus şi pupăcios, fără să supere în vreun fel mai marii zilei.
       
      Şi mai am ceva idei, dar vă las şi pe voi pentru că sunt convins că aveţi idei/propuneri bune
    • Administrator
      By Administrator
      Secţiunea privată a poliţiştilor a fost creată în urma propunerilor membrilor şi pentru a oferi posibilitatea poliţiştilor de a comunica între ei într-un spaţiu privat.
      Discuţiile din alte secţiuni ale forumului nu vor avea de suferit şi vom susţine în permanenţă dezvoltarea ariilor în care au acces toţi membri forumului.

      Accesul în secţiunea rezervată doar poliţiştilor se poate obţine astfel:

      1. - Principala şi cea mai eficientă/sigură modalitate prin care puteţi obţine confirmarea este să vă înregistraţi ori să asociaţi contului de utilizator de aici, adresa de e-mail oficială de serviciu (este vorba de adresa prenume.nume@codjud.politiaromana.ro - adresa de mail cu care vă conectaţi în webmail.politiaromana.ro, ATENŢIE! - NU folosiţi adresa de Intrapol, cea de genul nume@politia.local pentru că aceasta din urmă NU FUNCŢIONEAZĂ pe internet) după care postaţi pentru a anunţa acest lucru în topicul "Sprijin pentru accesul în aria dedicată poliţiştilor" specificând că aţi asociat adresa de e-mai oficială contului de mebru.
      Detalii despre adresa de e-mai oficială găsiţi aici: Cum se obţine e-mail oficial de serviciu @politiaromana.ro?

      2. - O altă modalitate excepţională mult mai anevoioasă şi care nu vă asigură/garantează reuşita, dar prin care ne putem asigura că sunteţi poliţist/ă, este când un membru ce are deja acces acolo (sunt membrii care au + sub avatar), vă cunoşte (recunoaşte) personal şi confirmă pentru dvs. în aria privată, astfel ne oferă o minimă garanţie că sunteţi angajat al Poliţiei Române. Nu ne interesează să aflăm date cu caracter personal, doar dorim să ne asigurăm că dvs. sunteţi şi în realitate ceea ce afirmaţi.
      Pentru a facilita membrilor care nu au încă acces, dar doresc acest lucru, să poată lua legătura cu colegii lor, ce au deja acces în aceea arie, am iniţiat acest topic:
      În acest topic puteţi căuta membrii din zona / unitatea de poliţie unde activaţi cărora să le solicitaţi ajutorul. Tot în acest topic puteţi posta solicitarea voastră de a fi contactaţi de către colegii din structura / unitatea / zona unde lucraţi, pentru ca ulterior cel puţin unul dintre aceştia să confirme faptul că sunteţi poliţist.

      NUMAI dacă niciuna dintre etapele de mai sus nu au rezolvat problema şi abia după ce aţi postat deja o solicitare în topicul mai sus amintit, am rugămintea să timiteţi un mesaj personal @Administrator şi voi încerca să vă ajut să contactaţi poliţişti care să confirme pentru dvs.

      Nu trimteţi solicitări pentru acces în aria privată prin intermediul formularului de contact "Contactaţi-ne" - pentru că nu sunt luate în considerare. Urmaţi procedura descrisă aici.

      În conformitate cu prevederile legale, site-ul Politisti.ro protejează intimitatea şi confidenţialitatea membrilor săi. Nu vom dezvălui niciun fel de informaţii despre utilizatorii forumului către terţe părţi, fără acordul prealabil al acestora.

      De asemenea, utilizatorii acestui forum au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra numelor reale ale membrilor, dezvăluirea unor date personale pe acest forum este o decizie personală, iar responsabilitatea aparţine exclusiv utilizatorului care face acest lucru.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.