Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'politia romana'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

  1. Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS), din cadrul Poliţiei Române, a aniversat, joi, 15 ani de la înfiinţare, printr-o ceremonie organizată la Casa de Cultură a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Serviciul a fost creat pentru creşterea capacităţii de ripostă a Poliţiei Române împotriva infracţiunilor comise cu violenţă şi, în mod specific, împotriva situaţiilor de criză ce implică luarea de ostatici şi răpirea persoanelor. A fost fondată în anul 1993, în cadrul unui nucleu incipient de luptă împotriva crimei organizate, însă misiunile dificile şi eficienţa dovedită prin finalizarea cu succes a acestora, a făcut ca, în 1995, SIAS să devină o unitate independentă şi complet operaţională. În aprilie 2007, Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, a devenit membru cu drepturi depline al Grupului „ATLAS”, grup care a apărut ca reacţie a structurilor Uniunii Europene la valul de atentate teroriste declanşat în 11septembrie 2001 şi a exacerbării infracţiunilor comise cu violenţă în spaţiul european. Toţi luptătorii de la SIAS sunt cei mai buni în ceea ce fac. "Ei sunt elita", spune comisarul-şef Teodor Stanca, şeful Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale al Poliţiei Române. Aici sunt încadraţi doar prin concurs şi numai după ce au trecut cele mai drastice probe fizice şi psihice, cei mai buni poliţişti. "Trebuie să ştie cum să folosească foarte bine o armă încă de la început. Vor deveni pe parcurs cei mai buni, dar după un antrenament asiduu şi nu într-un timp foarte scurt. Noi trebuie să lucrăm contra timp, la perfecţiunea unui ceas elveţian. Orice greşeală poate duce la pierderea misiunii", spunea şeful SIAS. În ultimii 10 ani, luptătorii SIAS au participat la aproape 2.000 de misiuni specifice în condiţii de pericol maxim. Au participat la anihilarea celor mai periculoase grupări infracţionale. Cătălin Teodor Georgescu şi Poenariu Nicuşor sunt doi polițiști din cadrul SIAS căzuţi la datorie. De activitatea SIAS se leagă reţinerea greilor lumii interlope din România, dar şi a infractorilor cu renume internaţional precum Francisc Bancsa - fost legionar în legiunea franceză, acuzat de comiterea unor jafuri armate la bănci din Belgia, Cojocaru Constantin - supranumit "Pisica" sau "Passaris de România", evadat din închisoarea de maximă securitate din Serbia şi prins datorită rănilor provocate prin împuşcare de luptătorii SIAS. Clanuri cunoscute ca Duduienii, Caranii, Gorun, Cordunenii, Craiu şi multe altele despre care a auzit oricine au fost anihilate sau destructurate cu ajutorul luptătorilor Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale al Poliţiei Române. http://www.youtube.com/watch?v=o6jvAA2A55I Fără a fi lipsiți de modestie, această unitate de elită a Poliției Române, este cea mai bună și cea mai experimentată dintre toate forțele speciale din România.
  2. tudorionut

    Mutare în Poliţia Română

    Bună ziua! Sunt student al Academie de Poliţie în anul III, şi teoretic în iulie noi ar trebui să fim încadraţi. Aş dori să ştiu dacă îmi poate explica cineva cum pot fi încadrat pe un loc în cadrul Poliţiei Române, nu contează ce profil sau specializare, sau cel puţin dacă se mai poate, în condiţiile în care specializarea mea este Poliţie de Frontieră. Am înţeles că ar trebui să fac un raport către domnul ministru, nu ştiu sigur.Ştiun că mulţi, în trecut au trecut la ordine publică. Mulţumesc celor care mă pot îndruma! O zi bună tuturor!
  3. Buna seara. Astazi am fost observat cu deosebit interes o patrula a Politiei Locale din Suceava in cadrul unui control efectuat intr-un autobuz TPL pentru a verifica respectarea masurilor de siguranta. Am constatat imediat faptul ca un agent comunitar avea in dotare o camera mobila pentru corp atasata rudimentar de catre epoletul din stanga. Nu am putut sa nu notez acest lucru intrucat atunci cand agentul respectiv a intrat in autobuz s-a intersectat in mod direct cu mine si aceasta mi-a sarit imediat in atentie. A fost extrem de neplacut pentru mine acest lucru deoarece acesta s-a pozitionat exact in fata mea si am fost expus prin surprindere din plin in fata camerei si nu am putut reactiona la timp pentru a ma feri din cadrul de focalizare al acesteia. A fost o experienta extrem de interesanta si care mi-a ridicat o serie de intrebari serioase in minte. Prin urmare, dupa ce eveniment s-a consumat am decis sa intreb o persoana avizata cu privire la cadrul legal de functionare al acestei practici. Exista o desebire de politica sau de baza legala in privinta camerlor video de corp intre Politia Romana si Politia Locala? Primul lucru pe care l-am observat atunci cand am sesizat camera este faptul ca nu am putut sa imi dau seama daca aceasta este pornita sau nu. Cum pot sa imi dau seama daca o camera este pornita si inregistreaza video persoana mea? Ce anume pot sa fac in caz ca nu sunt de acord ca persoana mea sa fie inregistrata video pe o camera care apartine Politiei Locale? Dar Politiei Romane? Este o practica extrem de dubioasa, din punct de vedere personal. Ca orice lucru, o camera se poate pierde, sau se poate sustrage, ceea ce rezulta in pierdere de informatie extrem de sensibila. Eu nu cunosc cum anume este stocata o astfel de informatie. Cum se proceseaza aceste inregistrari. Cum se securizeaza aceste informati. Care este institutia si personalul responsabil si calificat care supravegheaza acest proces? De asemenea, puteti sa imi spuneti ce tip de pregatire profesionala si pe baza legala parcurge un agent pentru a putea fi capabil sa utilizeze o camera? Cine anume decide punerea in practica a acestei proceduri? Cum se califica un agent pentru a purta o astfel de camera? Exista un program de reglementare valabil pentru acest tip de camere in cadrul Politiei Romane? Daca exista un set de practici pe care un agent trebuie sa il respecte, puteti sa imi indicati unde anume pot sa ma documentez cu privire la acestea? Multumesc frumos!
  4. DIRECȚIA RUTIERA Însemnul heraldic al Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă roșie, cu filiere de argint, încărcată cu credința de același metal, având în cartierul din stânga sus un leu rampant, de aur, cu coada ridicată și vârful acesteia curbat puțin spre spate, iar în cartierul din dreapta jos o roată de mașină cu pneul negru, janta de argint, cu spițele în stea, pe mijlocul căreia se află o turtă cu câmpul în tablă de șah, cu carouri alternând roșunegru, pe patru coloane și pe tot atâtea rânduri. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA RUTIERĂ * I.G.P.R. Drapelul distinctiv al Direcției Rutiere va avea culoare albă, cu lungimea flamurei egală cu 1,5 din lățime. Însemnul heraldic de mai sus se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, respectiv stânga și dreapta ale drapelului. Semnificația elementelor însumate: a) banda — apărare, protecție, ordine; b) credința (două mâini care se strâng) — unitate, colaborare; c) leul de aur — putere, autoritate, forță, curaj, inteligență, energie în serviciul binelui; d) limba, ochii și ghearele roșii — forța unității; DIRECȚIA ARME, EXPLOZIVI ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE Însemnul heraldic al Direcției arme, explozivi și substanțe periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă roșie, cu filiere de argint, încărcată cu o grenadă aprinsă, de asemenea, de argint și cu două pistoale de același metal, având în cartierul superior din stânga o balanță de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul inferior din dreapta un copac smuls, de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA ARME, EXPLOZIVI ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE * I. G. P. R. Semnificația elementelor însumate: a) banda — apărare, protecție, ordine; b) copacul smuls: rădăcinile — colaborarea între structuri; trunchiul — pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile — punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe; c) balanța — echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității de a-și desfășura activitatea în limitele legii; d) pistolul și grenada aprinsă — arme vorbitoare care fac referire la denumirea unității, la activitățile de prevenire, descoperire și constatare a infracțiunilor la regimul armelor, munițiilor, materialelor explozive, substanțelor și produselor toxice, de autorizare a persoanelor fizice și juridice pentru a deține arme și muniții, de avizare în vederea obținerii licențelor de import-export de arme și muniții, materii explozive și spray-uri iritant-lacrimogene; e) literele I.G.P.R. — sigla Inspectoratului General al Poliției Române. DIRECȚIA DE INVESTIGARE A FRAUDELOR Însemnul heraldic al Direcției de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut în tablă de șah, cu carouri alternând roșu și negru, pe opt coloane și zece rânduri, cu un grifon de argint, armat și limbat roșu, având deasupra trei bezanți de același metal, poziționați în șef. În exergă, între două cercuri liniare argintii, pe fond roșu, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, argintii: * DIRECȚIA DE INVESTIGARE A FRAUDELOR * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu și negru — investigare; b) grifon — forța cu viteza; capacitatea de a surmonta obstacolele, de a învinge dificultățile; c) limba și ghearele roșii — forța unității; d) bezanții de argint — banii; e) literele I.G.P.R. — sigla Inspectoratului General al Poliției Române DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE Însemnul heraldic al Direcției de investigații criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este compus dintr-un scut despicat și tăiat la dextra: 1) o tablă de șah, cu carouri alternând roșunegru, pe opt coloane și nouă rânduri; 2) pe aur, o balanță albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins și armat roșu, ținând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu-negru — investigare și cercetare penală împotriva autorilor de infracțiuni din competența unității; acțiuni operative în vederea combaterii unor infracțiuni; b) balanța — echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; c) leul de aur — putere, autoritate, forță, curaj, inteligență, energie în serviciul binelui; d) ochii și ghearele roșii — forța unității; e) stejar smuls — soliditate; merit obținut; rădăcinile — colaborare cu unități, cu structuri ale M.A.I. sau cu alte instituții; trunchiul — pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile — punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe; f) literele I.G.P.R. — sigla Inspectoratului General al Poliției Române DIRECȚIA OPERAȚIUNI SPECIALE Emblema Direcției operațiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: în centrul compoziției, pe albastru, o acvilă de argint, cu ciocul și ghearele roșii, în poziție de atac, ținând în gheare un triunghi vidat (delta), de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA OPERAȚIUNI SPECIALE * POLIȚIA ROMÂNĂ Semnificația elementelor însumate: a) acvila de argint — comunicarea, înțelepciunea, forța și tenacitatea, autoritatea și puterea; misiunea de observație; b) ciocul și ghearele roșii — forța unității; c) triunghiul — putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie și mediu. DIRECȚIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE Emblema Direcției de combatere a criminalității organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: globul pământesc ieșind, redat doar partea superioară, albastru, cu marginea, o linie de latitudine, concavă, intersectată de trei meridiane, toate de argint, pe care stă o acvilă, de asemenea, albastră, cu linii de contur argintii, redată din profil, cu aripile deschise, cea stângă spre dreapta, cea dreaptă spre stânga, și cu coada desfășurată în evantai. În exergă, între un cerc liniar de argint, la interior, și un alt cerc înconjurat de cinci coroane deschise, cu câte trei fleuroane, dispuse în stea, toate de același metal, la exterior, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, albe: * DIRECȚIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) acvila pe globul pământesc — comunicarea, înțelepciunea, forța și tenacitatea, autoritatea și puterea; misiunea de observație specifică a unității la nivel global; b) coroana deschisă — perfecțiune; c) literele I.G.P.R. — sigla Inspectoratului General al Poliției Române SERVICIUL PENTRU INTERVENȚII ȘI ACȚIUNI SPECIALE Emblema Serviciului pentru intervenții și acțiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond negru, o întâlnire de lup fioros, de argint, cu limba roșie, ochii aurii, pupilele negre; dedesubt, două săbii de argint, cu vârfurile puțin curbate spre interior și orientate în sus, având mânere duble, delimitate de câte șase inele puțin mai late, dispuse de trei ori câte două, totul de aur, și care se încrucișează, în partea de jos, în săritoare. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond negru, în partea de sus sunt literele S.I.A.S., de aur, iar în cea de jos deviza * CURAJ LEGE ONOARE*, scrisă cu litere de același metal, pe o eșarfă albă. Semnificația elementelor însumate: a) spadele — justiție; putere; capacitatea de a separa vinovăția de inocență; b) capul de lup de argint — capacitatea de a fi cunoscut; amenințare; curaj, loialitate, vigilență; c) literele S.I.A.S. — sigla Serviciului pentru intervenții și acțiuni speciale; d) deviza CURAJ LEGE ONOARE îmbogățește compoziția heraldică și scoate în evidență scopul unității. SERVICIUL SPECIAL DE INTERVENȚIE RAPIDĂ Însemnul heraldic al Serviciului special de intervenție rapidă din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București se prezintă după cum urmează: scut albastru, încărcat cu cap de lup fioros, smuls, de argint, limbat și aprins roșu, aflat deasupra unei spade de argint, înzestrate de aur, care se încrucișează, în săritoare, cu un fulger de argint; în cantoanele șefului, două ace de ceasornic argintii. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * SERVICIUL SPECIAL DE INTERVENȚIE RAPIDĂ * POLIȚIA CAPITALEI. Semnificația elementelor însumate: a) capul de lup de argint — capacitatea de a fi cunoscut; amenințare; curaj, loialitate, vigilență; b) limba și ochii roșii — forța serviciului; c) acele de ceasornic — executarea de planuri militare; d) spada — justiția; capacitatea de a separa vinovăția de inocență; e) fulgerul — putere, valoare, iscusință în expedițiile militare; capacitatea de a acționa cu rapiditate UNITATEA CENTRALĂ DE ANALIZĂ A INFORMAȚIILOR Însemnul heraldic al Unității centrale de analiză a informațiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: un scut albastru, cu un inel de argint, având în interior un caduceu de același metal. În exergă, între două cercuri liniare de aur, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * UNITATEA CENTRALĂ DE ANALIZĂ A INFORMAȚIILOR * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) inelul — unitatea și colaborarea în sânul unității; baza de date; b) caduceul de argint — reputația virtuților reale; c) literele I.G.P.R. — sigla Inspectoratului General al Poliției Române. SERVICIUL OMORURI Însemnul heraldic al Serviciului omoruri din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București se prezintă după cum urmează: scut despicat, având cartierul 1, din dreapta, pe argint, un chiparos natural, smuls, iar în cartierul 2, din stânga, o tablă de șah, cu pătrate care alternează roșu și negru, pe două coloane și cinci rânduri, peste care broșează un șarpe de argint. Scutul, așezat cu vârful pe două ramuri de stejar, cu ghinde, de aur, care se încrucișează în săritoare, în partea de jos, are ca suporți doi lei de aur, limbați, aprinși și armați roșu, afrontați, susținând cu labele anterioare scutul, cu cele posterioare stând pe aceleași ramuri. În exergă, între două cercuri liniare argintii, pe fond roșu, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, argintii: * SERVICIUL OMORURI * DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Semnificația elementelor însumate: a) chiparosul — moartea și accidente mortale; rădăcinile — colaborarea cu alte instituții, unități, structuri; b) tabla de șah, cu pătrate care alternează roșu și negru — investigarea; c) șarpele de argint — discreție și prudență; muncă glorioasă, dar dificilă; d) leii de aur — luptători prudenți, întâmpinați cu onoruri; putere, autoritate, curaj, înțelepciune, energie în serviciul binelui; e) ochii, limbile și ghearele roșii — forța serviciului; f) ramurile de stejar — putere, soliditate; merit obținut. INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ Emblema Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: în centru, o oglindă rotundă, de argint, cu marginea verde, plasată pe mijlocul unei diafragme de aparat de fotografiat, închisă două trepte, realizată din mai multe lamele metalice, în jurul căreia, pe aur, este așezat genomul uman roșu. Compoziția broșează, în câmp albastru, pe un atom de aur, din care se vede doar o parte din învelișul electronic alcătuit din trei electroni așezați pe orbite electronice. În jur, o amprentă papilară de argint, poziționată circular. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ * FORENSIC SCIENCE INSTITUTE. Semnificația elementelor însumate: a) oglinda de argint, cu marginea verde — instruirea personalului în scopul perfecționării metodelor și a mijloacelor proprii de muncă; realizarea de materiale documentare destinate pregătirii studenților, elevilor și cursanților din școlile Ministerului Administrației și Internelor; activitatea unității de standardizare a metodelor de lucru criminalistice pentru toate laboratoarele din subordine, conform normelor și standardelor internaționale; b) diafragma — dispozitiv al aparatelor fotografice cu ajutorul cărora se efectuează cercetarea la fața locului în cazul infracțiunilor și al evenimentelor date în competența poliției, precum și expertize și constatări tehnico-științifice în laboratoarele proprii, în scopul aflării adevărului în cauzele penale, dispuse conform legii; c) genomul uman — efectuarea de către Laboratorul de expertize genetice din unitate de analize prin metode genetice a urmelor biologice de natură umană, ridicate de la locul faptei pentru persoana care le-a creat, în scopul identificării rapide a autorilor infracțiunilor; d) atomul – activitatea Serviciului de expertize fizico-chimice, care are ca obiectiv identificarea substanțelor, descifrarea formulei chimice a compusului necunoscut; e) amprenta papilară — dactiloscopia — ramură importantă a criminalisticii al cărei obiect de activitate constă în examinarea și clasificarea desenelor papilare în vederea identificării persoanelor; f) cercurile — unitatea și colaborarea între lucrătorii din unitate; baza de date și colecții criminalistice. Conform OMAI nr. 490/2008
  5. Conform televiziunilor de stiri, seful Politiei Romane, chestorul Liviu Popa va fi inlocuit din functie de catre ministrul de Interne, Ioan Rus. Conducerea Politiei Romane va fi preluata de secretarul de stat Petre Toba, cel care a mai detinut aceasta functie in trecut si cel mai probabil, Liviu Popa se va intoarce la conducerea Inspectoratului Judetean de Politie Bihor.
  6. Vă propun să strângem aici propuneri, idei sau modificări prin care să se realizeze o reformă adevărată şi reală a Poliţiei Române. Noul ministru intermar de interne Mihai Viorel Fifor a declarat imediat după ce a preluat această funcţie că a primit ca misiune să facă o reformă profundă, să dea un reset. Nu ştiu cum văd politicienii sau strategii din minister această reformă a poliţiei, dar vă propun să le strângem noi aici, atât şi cum ne pricepem noi ... cine ştie poate le vede cineva şi le preia, adaptează, etc. Dacă veţi putea argumenta cât de cât ideea, propunerea sau modificarea, cu atât ma bine. Şi dacă tot v-am propus acest lucru, o să încep eu cu câteva măsuri pe care personal le cred absolut necesare pentru a putea discuta despre o reformă în Poliţia Română adevăratul sens al cunvântului. Cei ce frecventaţi acest forum de la începuturi sunt convins că deja intuiţi şi îmi cunoaşteţi optica, având în vedere că am tot discutat şi rediscutat pe aceste subiecte. În fine să sperăm că cineva se va inspira şi din părerile poliţiştilor. Prima măsură şi cea mai importantă, care să reformeze această instituţie ar fi modificarea statutului poliţistului, în sensul că: 1. Trebuiesc eliminate complet anagajările din sursă externă. Nu o să mai reiau aici grămada de argumente strânse pe acest site de-a lungul anilor. Cert este că numai în acest mod meseria noastră va deveni cu avedărat o profesie şi nu o titulatură. Faptul că există angajări directe a indus românilor ideea că oricine poate fi poliţist şi că este necesar doar să-l îmbraci în uniformă şi să-l trimiţi pe stradă. Aşa s-a deprofesionalizat această instituţie, iar dacă vrem o reformă adevărată trebuie să gândim în perspectivă, pentru cei ce vor vei după noi. 2. Funcţiile de poliţist trebuie să existe doar în structurile operative. Specialiştii trebuie să rămână specialişti, adică contabili, ingineri, IT-işti, doctori, etc nu e nevoie să fie şi poliţişti. Să fie plătiţi cum trebuie şi să se renunţe la această practică prin care ne furăm singuri căciula, iar când se calculază nr. de poliţişti raportat la nr. de locuitori să avem cifre mincinoase. 3. Funcţiile de conducere să aibă mandat bine determinat (3-4-5 ani) ca în cazul altor categorii profesionale. Cel ce vrea să devină şef să se prezinte la concurs cu plan/program de management în care să prezinte ce vrea să facă în mandatul pe care-l doreşte. În acest fel poate fi şi verificat dacă a realizat ce şi-a propus. Nu ca acum când o ată ce a fost numit şef, rămâne şef până la pensie dacă este cuminte, supus şi pupăcios, fără să supere în vreun fel mai marii zilei. Şi mai am ceva idei, dar vă las şi pe voi pentru că sunt convins că aveţi idei/propuneri bune
  7. Pentru că tot se vorbeste în aceste zile despre ultragierea poliţiştilor şi autoritatea Poliţiei Române, iar mass-media, clasa politică şi deontologii încep să priceapă că majoritatea cetăţenilor conştientizează cam ce legislaţie are România şi faptul că o poliţie cu autoritate slabă afectează liniştea şi siguranţa întregii societăţi, cred că ar fi util să încercăm o informare corectă referitor la acest subiect. Recentele ultraje asupra poliţiştilor sunt doar nişte efecte fireşti ca urmare a subminării autorităţii Poliţiei Române ce a fost promovată şi susţinută în ultimii 25 ani în societatea noastră. Cetăţeanul s-a bucurat şi a fost mulţumit de fiecare dată când clasa politică a ştirbit autoritatea poliţistului prin diferitele modificări legislative, percepând în mod greşit aceste chestiuni ca pe nişte victorii, iar acum începe să realizeze că o instituţie de aplicare a legii cu autoritate slabă are un impact negativ asupra tuturor. Societatea a analizat întodeauna această situaţie superficial şi asta datorită faptului ca mulţi cetăţeni se identifică în primul rând în rolul suspectului care intră în contact cu poliţia, ori drept urmare am ajuns în situaţia în care orice suspect are mai multe drepturi decât cetăţeanul onest şi cinstit. Publicul larg refuză să înţeleagă că poliţiştii sunt doar oameni proveniţi din rândurile lor, sunt oameni care îşi riscă viaţa şi integritatea lor sau a membrilor familiei, pentru a-şi face datoria, pentru a proteja valorile sociale, pentru a proteja oamenii cinstiţi şi oneşti care doresc să ducă o viaţă normală, lipsită de incursiunile unor derbedei certaţi cu legea. Principala cauză care a generat acestă situaţie este indulgenţa pe care Justiţia o manifestă în situaţiile de ultragiere a poliţiştilor, mai exact deciziile magistraţilor referitoare la cercetarea în stare de libertate, clasările dosarelor penale ori aplicarea sancţiunilor cu amendă în cazurile de ultraj, ce au dus la pierderea credibilităţii şi ştirbirea autorităţii poliţiei în faţa cetăţenilor, transmiţându-se un mesaj injust că ultrajul nu este o faptă gravă şi, automat, să încurajeze fenomenul. O altă cauză importantă este legislaţia specifică, stufoasă, interpretabilă şi contradictorie. În prezent deşi legislaţia prevede dreptul poliţistului să folosească armamentul din dotare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pentru imobilizarea infractorilor etc. formularea textului de lege nu oferă poliţistului nicio certitudine şi îl lasă în voia hazardului, pentru că nu există o interpretare şi o aplicare unitară a legii de către magistraţi. Ori fără prevederi legislative clare şi care să nu permită interpretări discreţionare, nu vom putea avea niciodată pretenţii să avem o poliţie fermă. Societatea civilă şi în special cei cu funcţii de decizie trebuie să conştientizeze că poliţiştul nu acţionează în interes personal şi nici în interesul şefilor ori al celor aflaţi vremelnic la putere, ci în interesul comunităţii şi al cetaţenilor cinstiţi. Exact ăsta este rolul său şi pentru asta e plătit un poliţist: să-i prindă şi să-i izoleze pe cei care nu respectă normalitatea şi aleg să treacă în rândul infractorilor, iar fără "instrumentele" necesare, poliţistul este legat de mâini şi nu poate să o facă. Actuala criză de legitimitate pe care o resimt absolut toţi poliţiştii din operativ, adică oamenii din stradă, cei trataţi ca nişte nimeni, fără respect, cei înjuraţi, scuipaţi, bătuţi, înjunghiaţi şi spulberaţi de maşini, este o situaţie foarte gravă ce necesită o rezolvare urgentă. Un prim pas important pentru o soluţionare corectă nu ar fi deloc dificil şi nici nu ar presupune costuri, pentru că ar necesita doar câteva modificări legislative privind uzul de armă al poliţistului şi eliminarea din legea penală a sancţiunii cu amendă penală ori posibilitatea de suspendare a pedepsei pentru faptele de ultraj asupra poliţistului, iar astfel de modificări legislative nu ar mai permite Justiţiei să manifeste clemenţă pentru astfel de infracţiuni. În prezent, societatea românească nu prea are nicio legatură cu civilizaţia şi sistemul de valori din ţările cu o democraţie adevarată, pentru că democraţia nu înseamnă numai libertate în sensul anarhiei. Altfel spus, libertatea nu este numai un drept, ci în primul rând este o responsabilitate şi o obligaţie de a respecta drepturile celorlalţi. Într-un cuvant, oricine este liber să facă tot ce îl taie capul, atâta timp cât acţiunile sale nu lezează pe ceilalţi, iar orice faptă antisocială, cât de mică şi neînsemnată pare, lezează interesele oamenilor normali. În concluzie, românii trebuie să se hotărască ce poliţie vor: una cu atitudine fermă, legală şi pentru siguranţa cetăţeanului sau doresc o poliţie cu multă toleranţă faţă de comportamentele infracţionale. Hotărâţi-vă, oameni buni şi renunţaţi la ipocrizie! Honoré de Balzac spunea: "Poliţia!... Cine sunt cei care o dispreţuiesc? Imbecili ce nu ştiu decît să batjocorească ceea ce înseamnă liniştea lor. Căci, suprimaţi Poliţia şi veţi suprima civilizaţia".
  8. Nu de puţine ori am întâlnit cazuri în care concetăţenii compară modul de intervenţie al poliţistului român cu cel american. Trecând peste faptul că , în marea lor majoritate, românii şi-au format o imagine a poliţiei americane bazată doar pe ce văd prin filme, iar acea imagine nu e tocmai identică cu ce se întâmplă în realitate, am să supun atenţiei dvs. un exemplu privind modul de acţiune în cazurile de violenţă în familie. Din păcate, sunt puţini cei care realizează dificultatea acestei munci de poliţie şi faptul că deseori poliţiştii ajung în situaţii unde sunt între ciocan şi nicovală. Datorită legislaţiei din ultimii ani, în munca noastră a devenit ceva firesc ca poliţistul să fie omul de sacrificiu, cel ce se face vinovat de ceva, indiferent de ce ar face sau cum ar acţiona. Şi am să vă explic de ce: Să luăm exemplul violenţei în familie. Un beţiv îşi snopeşte în bătaie nevasta. Soţia sună disperată la poliţie şi cere ajutor. Poliţistul merge acolo cu cele mai bune intenţii, el vrea să o ajute pe nefericită. Numai că societatea românească, prin aleşii săi, e puţin cam ipocrită, îi cere poliţistului să rezolve o problemă, dar nu-i oferă ustensilele necesare, adică o lege care să-i confere drepturile şi competenţele necesare pentru a putea acţiona la fel ca poliţistul american. Opinia publică vrea ca nenea poliţistul să meargă acolo şi să-l tăvălească imediat pe beţiv, să-l călărească puţin pe nenorocit şi exact ca în filmele americane, să-l ducă în arest până o să apară în faţa unui judecător sau eventual să-i dea un ordin de restricţie/protecţie, astfel încât mizerabilul să nu se mai apropie de soţia sa până se lămuresc lucrurile şi îşi bagă minţile-n cap. Corect, just şi frumos, da? Da, de pe margine şi teoretic aşa ar fi corect şi frumos, într-o societate civilizată, populată cu cei mai deştepţi, frumoşi şi grozavi oameni de pe planetă. Numai că un astfel de mod de acţiune pe care opinia publică şi-l doreşte, nu se regăseşte şi în legislaţie. Ca să vă convingeţi cum stă treaba cu legislaţia privind violenţa în familie, o să-mi permit să citez un coleg de aici de pe forum. În anul 2012 colegul nostru, dezamăgit de noile modificări legislative privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ne spunea: După cum puteţi vedea, nenea poliţistul se duce acolo mai mult la mişto, pentru că după legea aia grozavă, nu prea poate face mare lucru. Iar dacă derbedeul se întoarce şi-i aplică o corecţie nevestei pentru obrăznicia de a cere ajutor la 112, cine credeţi că va fi de vină şi va fi blamat de opinia publică sau de mass-media? Aţi ghicit! Poliţistul ăsta nemernic, pentru că nu a acţionat cum o fac şi americanii, nu l-a băgat la beci. Nimeni nu-şi îndreaptă atenţia către ce prevede legea sau către cei ce au iniţiat şi adoptat o asemenea lege. De curiozitate, vă invit să o studiaţi. Veţi constata că cea mai mare parte a legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie se ocupă de înfiinţarea, funcţionarea şi finanţarea a tot felul de unităţi şi centre, complet inutile, dar care sunt finanţate de la buget. În concluzie, dacă poliţistul român acţionează într-o astfel de speţă ca cel american, riscă să ajungă la puşcărie pentru abuz în serviciu, purtare abuzivă, lipsire de libertate, etc. Pentru că nu-i aşa, deşi poliţistul ajunge la faţa locului şi vede femeia cu ochii umflaţi, tăvălită şi cu hainele rupte, nu este el în măsură să aprecieze dacă într-adevăr beţivul şi-a bătut nevasta sau nu. O astfel de stare de fapt o poate constata numai un judecător, în urma pledoariei a tot felul de asistenţi sociali sau psihologi ce poartă tot felul de titulaturi pompoase. Numai că până atunci, derbedeul trebuie să se bucure de prezumţia de nevinovăţie. El are o grămadă de drepturi, ce nu trebuie lezate. Şi uite aşa, dacă nu vrea să încalce legea şi să ajungă la puşcărie, poliţistul trebuie să suporte oprobriul semenilor săi ce analizează superficial lucrurile. Din păcate, poliţiştii se lovesc zilnic de aceste probleme în cel mai palpabil şi real mod cu putinţă. Numai că nimeni nu e interesat de problemele lor. Exemplele pot continua şi în cazul altor genuri de speţe. Imaginează-ţi că te duci să intervii la un scandal iscat într-o cârciumă de cartier, iar acolo un beţiv sparge o sticlă şi nu sare la tine, ci doar te ameninţă că-ţi taie beregata, ca şi cum ai fi cel mai mare duşman al său, deşi tu acolo nu te-ai dus să-i faci lui vreun rău, ci doar pentru a aplana un conflict, doar pentru a-ţi face datoria. Ce faci? Scoţi pistolul şi bagi cartuş pe ţeavă? Pentru că eşti conştient de faptul că dacă beţivul trece la fapte, într-o secundă, maxim două (timp în care tu nu vei putea să scoţi pistolul din toc) te va face franjuri cu sticla aia spartă pe care o are în mână. Dar pe de altă parte, ştii foarte bine că domnii procurori şi judecători, în caz de ceva, îţi vor povesti despre grozavul şi mirificul principiu al intervenţiei proporţionale cu atacul. Îţi vor spune că arma ta e mult mai puternică decât sticla ăluia şi că dacă ai scos arma, acest detaliu a dus la iritarea beţivului. Şi alte asemenea principii şi dezabateri făcute la rece din spatele unui birou confortabil. Iar ca tacâmul să fie complet, îţi mai trece prin căpşor şi imaginea familiei tale, cu soţia şi copiii. Care în ambele cazuri, dacă situaţia degenerează, vor avea de suferit: copiii tăi îşi vor pierde tatăl, iar nevasta, soţul. Deoarece dacă-l împuşti, sunt mari şanse să te duci la puşcărie, iar dacă nu o faci, s-ar putea să ajungi într-un sicriu sau chiar mai rău, o povară pentru familie, dacă rămâi infirm ori schilodit. Nu-i aşa că viaţa de poliţist e grozavă?
  9. David McCullough spunea că: Istoria este un ghid de navigaţie în timpuri de răstrişte. Istoria reprezintă ceea ce suntem şi motivul pentru care suntem aşa. De aceea domnilor vă propun acest topic despre istoria acestei instituții. Toate datele ce urmează a le citi nu îmi aparțin, ci sunt preluate dintr-o lucrare a unui student al Academiei de Poliție. Nu am să vă postez întreaga lucrare aici, ci numai ceea ce mi s-a părut mie a fi important și într-o oarecare măsură asemănător cu ceea ce trăim astăzi. Cuvântul ”poliţie” derivă de la πολιτια (greacă), care însemna „activitate de Stat”, de la grecescul πολης (oraş), adică activitate de interes public, şi a fost asimilat şi preluat succesiv de diverse naţiuni, în acelaşi înţeles larg care, pe atunci cuprindea în sine întreaga gospodărire, guvernare şi administrare a treburilor obşteşti. . În ţara noastră termenul a pătruns pe filieră grecească în timpul domnilor fanarioţi. Un rol important în dezvoltarea instituţiei poliţiei, în aşezarea acesteia pe principii moderne de conducere, stabilirea atribuţiilor acesteia, care nu de puţine ori au dat naştere la conflicte, l-au avut reformele ministrului de interne liberal, Vasile Lascăr (1902-1904). El dorea să facă din poliţie „o a doua magistratură a ţării”, de numele lui legându-se prima lege organică a poliţiei prin care se pun bazele moderne ale poliţiei generale a statului într-o formulă unitară, concepută pe realităţi româneşti şi după principii ştiinţifice moderne. Aceste principii moderne priveau unitatea de conducere şi execuţie, admisibilitatea prin care se urmărea omai bună selecţionare a personalului poliţienesc, stabilitatea personalului şi moralizarea deprinderilor poliţieneşti. Însă aceste principii au rămas mai mult un deziderat sub Vasile Lascăr deoarece nu erau clar stabilite atribuţiile de poliţie ale funcţionarilor din cadrul Ministerului de Interne. Un rol important l-a avut statuarea principiului selecţionării personalului poliţienesc. Un principiu fundamental al legii a fost stabilitatea organelor poliţieneşti. De aceea se înfiinţează un tribunal disciplinar, independent de fluctuaţiile politice. Din păcate acest principiu nu era suficient respectat deoarece tribunalul disciplinar nu avea atribuţii precise, pentru ca stabilitatea să-i pună pe funcţionari la adăpost de mutările abuzive. Prin legea Vasile Lascăr s-a urmărit scoaterea poliţiei din luptele politice, depolitizarea instituţiei, îndepărtarea din poliţie a clientelei politice urmărind în acelaşi timp sporirea numărului poliţiştilor inferiori. Odată cu Legea lui Lascăr este reformată şi Poliţia Capitalei care primeşte o înfăţişare nouă. Numărul sergenţilor de oraş sporeşte şi se suprimă multe posturi superioare care „păreau inutile”. Din păcate aceste principii moderne de conducere care au reprezentat importanţa acestei legi au fost modificate printr-o suită de legi şi decrete-legi care i-au succedat. Ca poliţie administrativă, legea lui Lascăr a fost ideală, însă îi lipsea partea informativă, tocmai cea mai importantă, mai ales că în 1907 a fost anul răscoalei ţărăneşti. Răscoala de la 1907, datorată situaţiei economico-sociale a ţărănimii, a determinat în cadrul Ministerului de Interne necesitatea înfiinţării „unei mici organizaţii de informaţiuni” care ajunge în 1908 să-şi creeze ramificaţii în întreaga ţară, în oraşele importante, precum şi în străinătate. Au fost puse astfel bazele unei poliţii de siguranţă de stat, ce acţiona ca ramură superioară a poliţiei politice generale şi a unui serviciu de informaţii. Cel care a organizat serviciul de siguranţă a statului a fost Iancu Panaitescu: „el a dat acea organizare care face mândria unei ţări şi care şi-a dovedit cu prisosinţă temeinicia, în vremurile de linişte, ca şi în vremea de mare cumpănă prin care am trecut”. Guvernul otoman a intervenit chiar pentru trimiterea lui la Constantinopol pentru organizarea poliţiei turceşti. Un rol important în înfăptuirea idealului de unitate naţională a revenit organelor Ministerului de Interne, în special a celor poliţieneşti, în care activa şi poliţia de Siguranţă de Stat, ce constituia principalul organ de informaţiişi contrainformaţii al statului român. Prin legea lui Grigore Cantacuzino din 17 iunie 1905 s-au modificat profund principiile selecţionării personalului şi stabilităţii. Prin noua lege se permite reintrarea în poliţie a vechilor poliţişti „experimentaţi şi merituoşi”. Astfel scad exigenţele privind condiţiile de studii prevăzute la încadrare, vechii poliţişti putând reintra în poliţie, deşi nu îndeplineau condiţiile de admisibilitate ale legii, cu condiţia să treacă un examen de capacitate şi să fi servit cel puţin un an în poliţie. Nu mai era obligatoriu să aibă studii juridice considerându-se a fi suficiente alte titluri universitare sau numai Şcoala de Ştiinţe de Stat, care era şcoală particulară. Astfel militarii în rezervă începând de la gradul de locotenent puteau accede la funcţiile superioare din poliţie. Prin legea din 15 martie 1907 a lui Ion I.C. Brătianu, ministru de interne, este desfiinţat examenul de capacitate şi aptitudine la trecerea în poliţie, fiind prima lege votată de noul guvern liberal D. A. Sturza. Se suspendă stabilitatea funcţionarilor poliţieneşti şi administrativi şi se prevedea ca numirea şi înlocuirea din funcţie să se facă prin formalitatea decretului regal. Această lege va fi abrogată de cea din 28 martie 1908 care prevedea că în atribuţia Consiliului Administrativ Superior intra dreptul de a examina pe ofiţerii de poliţie şi a-i judeca pentru abaterile disciplinare. Prin legea Ion I. C. Brătianu din 25 martie 1908 s-a trecut Siguranţa Generală a Statului în sarcina Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Generale iar personalul special de siguranţă de pe lângă poliţiile din ţară a trecut în cadrul Direcţiei. S-a creat un Inspectorat General de Poliţie, care a fost pus sub conducerea Ministerului de Interne; s-au creat poliţiile de frontieră şi porturi. Prin legea Take Ionescu (20 iunie 1913), de organizare a serviciilor administrative centrale din Ministerul de Interne era prevăzută o mai bună stabilitate, nefiind permisă revocarea şi punerea în disponibilitate fără prealabila hotărâre a autorităţii disciplinare. Prin legea excepţională din 1916, s-a creat posibilitatea pătrunderii în cadrul poliţiei a sergenţilor-majori, a sergenţilor instructori şi a altor elemente fără pregătire profesională adecvată atribuţiilor pe linie de poliţie. Prin statutul din 1925 s-a confirmat şi s-a dat stabilitate personalului care a intrat în poliţie din 1905, fapt ce a însemnat „recunoaşterea” declinului instituţiei. În primul deceniu interbelic poliţia română a funcţionat sub incidenţa legilor şi regulamentelor de dinainte de război, în special a legii de organizare a poliţiei, adoptată în vremea ministrului de interne liberal Vasile Lascăr (1902-1904, cu modificările ulterioare) şi într-o mai mică măsură sub influenţa legilor \generale din prima decadă postbelică. Astfel activitatea poliţiei urbane s-a exercitat în baza Legii poliţiei comunale urbane din 19 decembrie 1902, modificată prin Legea asupra organizării Poliţiei generale a statului din 1 aprilie 1903 şi prin Legea pentru unificarea administrativă din 13 iunie 1925. Poliţia comunală în comunele rurale se executa în baza Legii privitoare la poliţia rurală din 1868, modificată prin Legea pentru unificarea administrativă din 1925, iar poliţia ţarinilor se realiza de guarzii comunali, conform Legii din 1 mai 1923 şi a Regulamentului asupra serviciului sergenţilor rurali din 13 octombrie 1904, precum şi a Regulamentului asupra serviciului agenţilor auxiliari ai poliţiei generale a statului din 20 iunie 1903. . În prima decadă interbelică din Ministerul de Interne s-au desprins direcţii care îngreunau buna desfăşurare a activităţii, trecând în cadrul ministerelor nou înfiinţate (Direcţia Generală a Poştei, Telegrafului şi Telefoanelor, trece prin Legea din 28 martie 1926 la Ministerul Lucrărilor Publice, Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar Civil, trece prin Legea din 25 aprilie 1922 la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, creat la 30 martie 1920, Direcţiunea Generală a Serviciului Penitenciarelor trece prin Legea din 23 aprilie 1914 la Ministerul Justiţiei, Direcţiunea Monitorului Oficial şi Imprimeriei Statului trece prin Legea din 31 decembrie 1927 la Ministerul Finanţelor). Concluzia este că în prima decadă interbelică poliţia română a funcţionat sub incidenţa legilor adoptate în timpul ministrului de interne liberal Vasile Lascăr care a realizat prima lege organică de organizare a poliţiei, bazată pe principii moderne de conducere, dar care prin modificările legislative ulterioare s-a imprimat instituţiei o organizare deficitară, ce s-a menţinut de-a lungul primului deceniu interbelic, al aşa numitei „decade brătienistă”. Sper să găsiți interesante aceste rânduri, iar dacă este așa o să mai revin și cu alte postări pe această temă. Iar chestiunea este bineînțeles deschisă discuției, și nu cer nimănui să fie de acord. Criticile și completările sunt binevenite.
  10. La numai câteva zile de la înmormântarea poliţistului ucis de un om de afaceri în Capitală, la Satu Mare s-a petrecut o speţă aproape identică. Marţi seara (25.08.2015) un om de afaceri din Satu Mare a luat pe capotă un poliţist. Diferenţa faţă de cazul de la Bucureşti este că acesta iniţial a oprit, numai că în timp ce unul dintre poliţişti efecuta verificările, individul a pornit şi a luat pe capotă celălalt poliţist rămas în stradă, pe o distanţă relativ scurtă, după care poliţistul a sărit de pe capotă, fără a suferi vătămări corporale sau alte leziuni. Evident s-a trecut la urmărirea şi blocarea acestuia în trafic, lucru ce s-a şi întâmplat ulterior, a scris voceatransilvaniei.ro Întrebarea firească care se pune este: de ce ar face cineva aşa ceva? Stimabilul patron de carmangerie avea permisul de conducere suspendat, cu alte cuvinte era un infractor surprins în flagrant. Iar infracţiunea comisă a fost una cu intenţie. Omul ştia foarte bine că nu are dreptul să conducă, dar nu l-a interesat, nu a avut nicio jenă sau reţinere să încalce legea cu bună ştiinţă. Dacă cineva ar fi tentat să spună că a fost doar o întâmplare sau o excepţie, trecutul infracţional al individului îl contrazice, deoarece afaceristul nu este la prima abatere. El a avut mai multe dosare penale, inclusiv pentru ultraj. În anul 2000 a lovit o persoană, în 2004 a agresat un poliţist de frontieră şi i-a distrus autoturismul de serviciu. În luna martie 2010 a bătut două persoane "confiscându-le" calul şi atelajul, în noiembrie 2010 a bătut şi agresat verbal o persoană în faţa unui supermarket, în martie 2011 a intrat în sediul unei societăţi adresând injurii şi scuipând o persoană din conducerea acelei firme, iar relativ recent, în iunie 2013, a agresat un inspector de la Inspectoratul de Stat pentru Construcţii. Un trecut infracţional bogat din care reiese destul de clar că stimabilul este o persoană violentă, ce nu dă doi bani pe legile din această ţară. Mai mult decât atât, la ultima sa ispravă, după ce a fost urmărit şi blocat, patronul a continuat să aibă un comportament "necorespunzător" faţă de poliţişti, fapt ce rezultă din comunicatul oficial al procurorilor. În concluzie, avem de-a face cu un infractor, ce comite infracţiuni cu bună ştiinţă, cu un cazier stufos ce dovedeşte că este o persoană violentă, ce manifestă un dispreţ total faţă de legile statului român şi care nu ezită să comită alte infracţiuni în încercarea de a se sustrage. Numai că pentru procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, toate acestea nu au fost suficiente pentru a propune arestarea individului, din moment ce a fost plasat sub control judiciar. Da, da, aţi citit corect! Individul a fost plasat sub control judiciar. Probabil din cauza faptului că poliţistul nu a suferit vătămări corporale sau leziuni a cântărit mult mai mult decât faptul că individul s-a urcat la volan deşi era conştient că comite o infracţiune, după care nu a ezitat să mai comită încă o infracţiune cu violenţă în încercarea de a se sustrage, ca să nu mai amintesc de comportamentul violent ce ar fi trebuit să constituie o circumstanţă agravantă la fel ca şi trecutul său infracţional plin de fapte comise prin violenţă. În schimb, românii se întreabă de ce poliţiştii din această ţară nu ripostează la fel ca poliţiştii americani sau cei din alte ţări occidentale. Aici puteţi vedea dragi români una dintre cauze. Încercaţi să vă imaginaţi ce se întâmpla în Statele Unite într-un caz similar. Şi vă ajut eu cu un clip recent, în care un individ oprit în trafic refuză să coboare din maşină şi porneşte maşina în marşarier. Această manevră este considerată a fi un atentat la siguranţa poliţiştilor şi a publicului, drept urmare poliţiştii americani nu ezită şi fac uz de armă. Acum încercaţi să vă imaginaţi ce ar fi păţit poliţistul român şi care ar fi fost părerea procurorului ce a instrumentat dosarul de ultraj în cazul de la Satu Mare, dacă colegul nostru ar fi folosit armamentul din dotare. În condiţiile în care a considerat că nu prezintă un pericol social suficient pentru a propune arestarea, deşi a comis două infracţiuni cu intenţie (conducere cu permisul suspendat şi ultraj) dintre care una cu violenţă, orice poliţist îşi pune întrebarea: Va considera domnul procuror că mi-a fost pusă viaţa în pericol? Va considera domnul procuror că uzul de armă a fost justificat? Deci, este sau nu este încurajată ultragierea poliţiştilor în România?
  11. Percheziţii la domiciliile unor suspecţi de furt de pe teritoriul statului francez Poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din cadrul D.C.C.O. – I.G.P.R. şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală şi Biroul Teritorial Giurgiu efectuează 10 percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Bucureşti (9) şi Giurgiu (1). Oamenii legii percheziţionează domiciliile a 10 învinuiţi, cercetaţi de către Tribunalul de Mare Instanţă din Rennes, Franţa, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat cu consecinţe deosebit de grave pe teritoriul statului francez. În fapt, autorităţile franceze efectuează cercetări cu privire la 21 de fapte de furt, comise de către cetăţeni români, în perioada iulie 2010 - decembrie 2011, marfa sustrasă din magazine constând în mare parte din aparatură optică medicală şi aparatură informatică. Valoarea estimată a prejudiciului este de 1.500.000 Euro. Acţiunea a fost declanşată în urma cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile judiciare franceze, D.I.I.C.O.T. primind mai multe cereri de asistenţă judiciară internaţională, în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor aflaţi pe teritoriul statului român. La acţiune participă şi luptători S.I.A.S. – I.G.P.R., dar şi 2 ofiţeri de poliţie şi 2 magistraţi francezi. I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice
  12. Arestaţi preventiv pentru trafic de droguri În ziua de 23 august a.c., poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi, Serviciul Antidrog, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.OT. - Serviciul Teritorial Iaşi, au executat o acţiune pe linia traficului intern de droguri de risc, respectiv canabis. Marţi, 23 august a.c., poliţiştii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi i-au prins în flagrant pe P.I.., de 26 de ani şi H.D., de 40 de ani, ambii din municipiul Iaşi, în timp ce deţineau, în scopul comercializării, 30 de grame canabis, respectiv 10 grame canabis. Au fost efectuate percheziţii domiciliare, fiind găsite la reşedinţa lui P.I. aproximativ 170 de grame canabis, droguri de risc, interzise prin Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, pe care acesta intenţiona să o comercializeze potenţialilor consumatori, de pe raza municipiului Iaşi. În baza probatoriului administrat în cauză, procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus reţinerea pentru 24 ore a suspecţilor, iar ieri, 24 august, faţă de cei doi s-a luat măsura arestării preventive pentru 29 de zile. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice
  13. Politisti romani trimisi la Paris, chiar daca francezii batjocoresc romanii În timp ce cea mai infectă şi împuţită naţie din europa ne bălăcăreşte, ne înjoseşte şi ne jignesc fără vreo urmă de bun simţ sau educaţie, Guvernul României a propus trimiterea unei echipe de 40 de poliţişti la Paris, de Crăciun, pentru combatarea cerşetoriei şi a furturilor comise de români, conform unei declaraţii a ambasadorului Franţei. De asemenea cică până la sfârşitul anului şi un magistrat francez va sosi în România.
  14. Urmăriţi, depistaţi În perioada 8 – 21 august a.c., poliţiştii de la ,,Urmăriri” au depistat 185 de persoane semnalate dispărute şi 105 persoane urmărite la nivel naţional. În urma activităţilor de căutare şi identificare desfăşurate de poliţiştii de investigaţii criminale au fost depistate 185 de persoane dispărute, dintre care 115 minori. Totodată, poliţiştii au depistat şi 105 persoane urmărite la nivel naţional, pe numele a 82 dintre acestea fiind emise mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 16 erau căutate în vederea arestării preventive, iar pe numele a 5 dintre persoanele în cauză erau emsie mandate europene de arestare. În această perioadă, urmare colaborării cu autorităţile altor state, prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Naţional Interpol şi Biroul Sirene, s-a reuşit localizarea şi arestarea, pe teritoriul altor state, a 56 de persoane urmărite de autorităţile române. B.C., de 42 ani, din Mehedinţi, era urmărit din 5 iulie a.c., întrucât se sustrăgea executării unei pedepse de 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate. La data de 9 august a.c., acesta a fost depistat de poliţiştii din Mehedinţi, în comuna Gruia şi încarcerat în arestul I.P.J. Mehedinţi. Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Sibiu, împreună cu luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţie Rapidă, l-au depistat, la 9 august a.c., pe R.A., de 27 ani, din Gilău, judeţul Cluj, urmărit din 7 august a.c., întrucât se sustrăgea arestării preventive pentru comiterea infracţiunii de ultraj. Bărbatul a fost prezentat instanţei de judecată pentru confirmarea măsurii dispuse. V. M., de 47 ani, din Liţeni, judeţul Suceava, era urmărit din 20 aprilie a.c., întrucât se sustrăgea executării unei pedepse de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă la viol şi violare de domiciliu. La 15 august a.c., bărbatul a fost depistat de poliţişti ai Serviciului de Investigaţii Criminale Suceava şi încarcerat în arestul unităţii. O fată de 9 ani, din Alexandria, judeţul Teleorman, care dispăruse la data de 7 iulie a.c., din Gara de Sud Piteşti, a fost găsită, la data de 9 august a.c., de poliţişti ai Serviciului de Investigaţii Criminale Argeş, pe raza oraşului Piteşti. Un băiat de 11 ani, din Tîrgu Ocna, judeţul Bacău, care plecase dintr-un centru de minori la data de 9 august a.c., a fost găsit, la data de 10 august a.c., de poliţiştii din Bacău, pe raza oraşului Tîrgu Ocna. La data de 8 iulie a.c., un băiat de 10 a plecat voluntar de la domiciliul din Călăraşi şi nu a mai revenit. În cursul aceleiaşi zile a fost identificat de poliţiştii din Călăraşi. Minorii depistaţi au fost încredinţaţi familiilor sau internaţi în centre pentru minori şi nu au fost victime ale vreunei infracţiuni. I.G.P.R.
  15. Sărbători de Paşti în siguranţă În perioada Sfintelor Sărbători ale Paştelui Ortodox, poliţiştii vor fi la datorie pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, patrimoniului acestora, precum şi pentru prevenirea oricăror fapte antisociale. Peste 11.000 de poliţişti vor acţiona, în medie, zilnic, atât pentru îndeplinirea responsabilităţilor curente necesare asigurării unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică, cât şi în cadrul dispozitivelor suplimentare instituite în zonele lăcaşurilor de cult sau de desfăşurare a manifestărilor publice circumscrise acestor sărbători, astfel: 7.868 de ordine publică, 1.253 poliţişti rutieri, 615 de la transporturi, 984 de investigaţii criminale, 416 de investigare a fraudelor şi 91 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase. Vor acţiona peste 4.200 de patrule, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Efectivele de poliţie rutieră vor acţiona pe 315 tronsoane de drumuri naţionale şi vor utiliza, în medie, zilnic, 668 de mijloace auto cu 396 aparate radar. Structurile de poliţie transporturi vor asigura patrularea, în medie, a 325 trenuri de călători (cu precădere pe rutele către staţiunile montane şi litoral), precum şi a 317 staţii şi triaje de cale ferată. Totodată, 78 de trenuri de marfă vor fi însoţite, pe durata deplasării, de către poliţişti. De asemenea, efectivele de poliţie transporturi vor patrula în 16 aerogări (internaţionale şi naţionale), precum şi în 29 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin Poliţiei Române, în perioada menţionată vor fi dispuse măsuri suplimentare la care vor fi angrenaţi 2.696 de poliţişti, dintre care 1.513 de ordine publică, 534 rutieri, 421 de investigaţii criminale, 228 din altele formaţiuni, care vor asigura un climat de ordine şi siguranţă publică în 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru 256 de manifestări publice de amploare (cu participarea a peste 1.000 de persoane). În perioada Sfintelor Sărbători ale Paştelui vor avea loc manifestări religioase şi culturale, inclusiv în aer liber, cu participarea unui public numeros şi cu un aflux important de persoane spre localităţile şi zonele turistice şi de agrement, care impun adaptarea corespunzătoare a activităţilor desfăşurate de structurile Poliţiei Române. Astfel, dispozitivele de ordine şi siguranţă publică organizate de Poliţia Română în această perioadă sunt constituite în proximitatea a peste 14.500 de lăcaşuri de cult ortodoxe şi a peste 1.000 catolice (dintre care peste 600 sunt mânăstiri şi aproximativ 60, catedrale şi mari catedrale). I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relaţii Publice
  16. Suspecţi de trafic internaţional de droguri, depistaţi Mai mulţi tineri, suspectaţi că procurau droguri din Olanda şi le vindeau ulterior în Bucureşti, au fost prinşi cu peste 4200 de comprimate de ecstasy. Timp de aproximativ cinci luni, poliţişti ai Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi procurori D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bucureşti, au investigat activitatea infracţională a unei reţele de trafic internaţional de droguri. Cei şase membri ai grupării infracţionale, cu vârste între 18 şi 26 de ani, procurau importante cantităţi de droguri, ecstasy (XTC) şi LSD din Olanda pe care le transportau pe cale rutieră în România, pentru a fi valorificate în Bucureşti. Operaţiunea a fost desfăşurată în perioada 22-24 octombrie a.c., când poliţiştii antidrog l-au prins în flagrant pe B.C., în timp ce transporta, disimulat între bagaje, 4.116 comprimate de ecstasy. Drogurile au fost procurate din Olanda şi introduse în ţară, ieri 23 octombrie a.c. şi erau destinate pieţei de consum din Bucureşti. Asupra acestuia au mai fost descoperite şi ridicate în vederea continuării cercetărilor şapte dispozitive de citit şi memorat datele de pe carduri bancare şi două dispozitive de blocat cardurile în ATM. Totodată, au mai fost ridicate pentru continuarea cercetărilor şi trei telefoane mobile şi patru cartele S.I.M., ce se aflau în deţinerea lui B.C.. În continuare, în dimineaţa zilei de 24 octombrie a.c., poliţiştii antidrog, în baza mandatelor de aducere emise de DIICOT Serviciul Teritorial Bucureşti au executat o acţiune complexă, în urma căreia au reuşit localizarea şi depistarea celorlalţi cinci membri ai grupului infracţional organizat. Valoarea de piaţă a întregii cantităţi de droguri ridicate de la membri grupării infracţionale în urma tuturor activităţilor efectuate, respectiv peste 4.200 de comprimate, este de aproximativ 80.000 de euro, iar a dispozitivelor folosite în comiterea de infracţiuni bancare este de 10.000 de euro. Toate cele şase persoane au fost prezentate procurorilor D.I.I.C.O.T., ce au dispus cercetarea acestora în stare de reţinere, pentru săvârşirea infracţiunilor de “constituirea unui grup infractional organizat”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7, alin.1, din Legea nr. 39/2003, “trafic internaţional de droguri de mare risc”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 3 din Legea nr. 143/2000, “trafic de droguri de mare risc”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2 , alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, urmând ca în cursul zilei de azi, 24 octombrie să fie prezentaţi în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Centrul de Informare şi Relaţii Publice - I.G.P.R.
  17. Salut, am 18 ani si recent am terminat bacalaureatul in Spania. Am 6 ani in Spania si spaniola o vorbe fluent. Engleza B1. As dori sa stiu cum pot sa intru in politie si daca in politia romana / SRI / MAPN, sunt anumite departamente printre care pot sa profit de limbile care le stiu, si sa ma trimeata in strainatate ca ofiter? Dar, cred ca este o problema: am auzit ca printre examenele de admitere in politie trebuie sa stiu si istoria romaniei, o problema foarte mare pentru mine. Trebuie sa studiez istoria romaniei de unde am ramas, pana sa plec in Spania?
  18. Există multe discuții pe acest subiect dezbătute pe forum. Și nu o singură dată au fost exemple prin care cei care dau ora exactă prin instituția numită Poliția Română au făcut astfel de lucruri. Mai nou, dacă nu știați, a apărut pe Intrapol adresa 183510/SFP/CF din 8.10.2012, emisă de Direcția Management Resurse Umane- I.G.P.R., prin care se aduce la cunoștință tuturor subunităților faptul că Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE informează despre existenţa unui număr de 36 de posturi ce pot fi ocupate de poliţişti români în cadrul direcţiilor Comisiei Europene. Nimic deosebit până aici. Numai că deși pentru fiecare post Comisia Europeană a stabilit condițiile de participare la acest concurs, IGPR a mai inventat o condiție esențială și anume ca polițiștii participanți la concurs să fie OFIȚERI de poliție. Nu vreau să stârnesc aici o polemică între agenții și ofițerii de poliție și nici ca acest topic să se transforme în așa ceva, dar nici nu pot sta impasibil atunci când văd că agenților de poliție le sunt tăiate orice posibilități de a promova în carieră, doar pentru că sunt.............. agenți de poliție și nu ofițeri. Știm cu toții că nu este o noutate faptul că printre agenți există o pondere destul de însemnată de oameni care studii superioare, mastere profesionale sau chiar doctorate, oameni care au experiență de muncă, iar cu toate acestea sunt marginalizați sau uneori jigniți. Trist este că în loc ca această practică să dispară, iar oamenii să fie promovați pe criterii de competență profesională și experiență, ”donii” șefi promoveză oamenii care sunt ofițeri, pentru că automat în mintea domniilor lor dacă ești ofițer ești mai capabil decât un agent. Din această cauză, (și aici chiar nu vreau să jignesc pe nimeni) ajung ofițeri debutanți, fără experiență de muncă în posturi pe care un agent cu experiență vastă nu va ajunge în viața sa. Vorba unui șef de la inspecție internă : ”dacă erai bun ajungeai ofițer ca noi nu rămâneai agent !”
  19. Poliţia Română în primul semestru al anului 2013 Activităţile desfăşurate de structurile Poliţiei Române în cele şase luni ale anului în curs au vizat scăderea fenomenului infracţional, combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea calităţii serviciului poliţienesc oferit cetăţenilor. Anul 2012 a fost primul an în care, după 9 ani, criminalitatea sesizată nu a mai înregistrat creşteri, ci o scădere semnificativă cu 5,66%. Trendul scăderii se menţine şi în primul semestru al anului 2013. La nivel naţional, s-a înregistrat o scădere cu 1,17% a infracţiunilor sesizate. Astfel, s-a înregistrat o scădere cu 13,45% a infracţiunilor contra persoanei şi cu 26,77% a infracţiunilor de tâlhărie comise în stradă. Au fost constatate cu 10,97% mai multe fapte infracţiuni economice. În urma activităţilor preventive desfăşurate, aproximativ 49% dintre infracţiunile judiciare înregistrate au fost descoperite în flagrant delict. Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, activitatea Poliţiei Române s-a axat, în primul semestru al anului în curs, pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea criminalităţii şi reducerea timpului de răspuns la solicitarea cetăţenilor sau la producerea unor evenimente. Astfel, eforturile depuse de Poliţia Română au dus la scăderea, în continuare, a fenomenului infracţional. Poliţiştii au intervenit la peste 368.000 de intervenţii la solicitarea cetăţenilor prin sistemul 112. În 82% din cazuri intervenţia s-a realizat sub 10 minute. Poliţia Română este cea mai solicitată structură a M.A.I. de către cetăţeni prin sistemul 112. Poliţiştii au efectuat aproximativ 80.000 de razii şi acţiuni cu efective lărgite în zonele cu potenţial criminogen. În urma activităţilor preventive desfăşurate, au descoperit 49.382 de infracţiuni, aproximativ 80% dintre acestea fiind descoperite în flagrant delict. Astfel, în urma efortului considerabil depus de poliţişti, infracţionalitatea şi-a păstrat trendul descrescător. În cele şase luni ale anului 2013, din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că infracţiunile contra persoanei au înregistrat o scădere cu 12,36% faţă de perioada similară a anului trecut. Infracţiunile de omor au scăzut cu 20,23%, iar infracţiunile de vătămare corporală au scăzut cu 11,12%. La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 1,34%. De menţionat că, furturile din locuinţe au scăzut cu 2,96%, furturile de auto au scăzut cu 24,72% iar furturile de animale au scăzut cu 13,28%. În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au scăzut cu 8,20%, iar cele de furt din auto au scăzut cu 8,75%. Au scăzut cu 20,44% infracţiunile de tâlhărie, iar cele prin smulgere de obiecte au scăzut cu 17,92%. În primul semestru, poliţiştii din cadrul structurilor de prevenire a criminalităţii au iniţiat campanii de informare şi prevenire atât în ceea ce priveşte furtul din locuinţe, cât şi infracţiunile de tâlhărie prin smulgere. Urmare a activităţilor conjugate ale poliţiştilor pe cele două paliere, prevenire şi combatere, dar şi a măsurilor de protecţie pe care cetăţenii le-au luat, au scăzut atât numărul infracţiunilor de furt, cât şi cel al infracţiunilor de tâlhărie prin smulgere. Obiectivul prioritar de acţiune al Poliţiei Române în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii economico-financiare rămâne creşterea siguranţei mediului de afaceri şi asigurarea legalităţii, în vederea susţinerii funcţionării economiei de piaţă. Astfel, în urma activităţilor desfăşurate pentru combaterea criminalităţii economico-financiare, structurile de poliţie au descoperit şi cercetează cu 12,75% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală. De asemenea, criminalitatea stradală este permanent în atenţia Poliţiei Române, infracţiunile care intră în această categorie, prin locul în care sunt săvârşite, creând o stare de disconfort şi nesiguranţă amplificată în rândul cetăţenilor. În urma activităţilor desfăşurate, infracţiunile stradale au scăzut cu 14,01%. Au scăzut infracţiunile de omor în stradă cu 25%, cele de tâlhărie comise pe stradă au scăzut cu 26,77%, iar infracţiunile de furt au scăzut cu 12,23%. De asemenea, infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au scăzut cu 14,83%. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale constituie o prioritate a Poliţiei Române. Astfel, au fost aplanate peste 98.000 de stări conflictuale (46.743 intrafamiliale, 7.786 între grupuri şi 45.515 din alte motive). Au fost luate măsuri în 10.891 de cazuri de minori lipsiţi de supraveghere care au fost predaţi familiilor, iar în 2.715 de cazuri au fost încredinţaţi centrelor de ocrotire. De asemenea, au fost aplicate peste 17.000 de sancţiuni contravenţionale persoanelor care apelau la mila publică sau vagabondau, iar peste 2.500 au fost predate familiilor sau internate în centre de ocrotire. Au fost prinse 4.975 de persoane urmărite în temeiul legii, din care 3.934 persoane urmărite la nivel naţional şi 1.041 internaţional. De asemenea, poliţiştii au participat la 4.592 de intervenţii în caz de calamităţi naturale, incendii, explozii, înzăpeziri, alunecări de teren etc., salvând astfel 2.686 de persoane. În urma acţiunilor, controalelor şi percheziţiilor domiciliare efectuate au fost ridicate în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv aproximativ 373.080 de euro, peste 220.000 de dolari, aproape 5 kg. de aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 62,668 kg. argint, peste 27.493.261 de lei proveniţi din operaţiuni ilicite, bunuri şi mărfuri în valoare de 254.603.873, 1.757 de arme, peste 41.000 de muniţii, 10073,666 kg. exploziv, 55,773 kg. mercur, 43.666,798 mc. material lemnos, 260.835,63 kg. metale feroase şi 21.087,169 kg. metale neferoase. Eforturile depuse de către Poliţia Română, au dus la scăderea, în continuare, a fenomenului infracţional, şi în primul semestru al anului 2013. Data: 21.07.2013 Sursa: I.G.P.R.
  20. Cetăţean irakian, suspectat de terorism, prins Un cetăţen irakian este suspectat de autorităţile române de săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. În mod concret, la data de 13 decembrie 2012, suspectul a fost depistat în flagrant delict de către poliţiştii Sectorului 1 Poliţie Bucureşti, în zona sediului ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, având asupra sa un cuţit cu lungimea de 22 cm. Poliţiştii au întocmit pe numele acestuia dosar penal pentru port fără drept, în locuri publice, de cuţit, faptă prev. şi ped. de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, fiind reţinut pentru 24 de ore. Dosarul a fost declinat procurorilor D.I.I.C.O.T. pentru competentă soluţionare. Din cercetări a rezultat că, inculpatul s-a deplasat pe teritoriul României in scopul săvârşirii de acte teroriste, respectiv cu intenţia de a comite infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unor reprezentanţi diplomatici ai Marii Britanii şi S.U.A. în România, în semn de protest faţă de acţiunile intreprinse de guvernele acestor state pe teritoriul statului irakian. Procurorii D.I.I.C.O.T. au colaborat în instrumentarea cauzei cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.C.C.O. - Biroul de Investigare a Terorismului. Suportul informativ a fost asigurat de către SRI. La propunerea procurorilor D.I.I.C.O.T., Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile. I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relaţii Publice
  21. Ziua Poliţiei Române - 2013 Poliţia Română va îmbrăca haine festive, cu ocazia împlinirii a 191 de ani de la atestarea documentară a Poliţiei Române Moderne. Poliţiştii români vă aşteaptă duminică, 24 martie, în Parcul Herăstrău din Capitală şi luni, 25 martie, în Piaţa Universităţii, să descoperiţi din secretele muncii pe care o desfăşoară zi de zi, dar şi dotările de care aceştia dispun în executarea misiunilor. Anul acesta, momentul aniversar va fi marcat prin organizarea mai multor evenimente, în Parcul Herăstrău - Intrarea Charles de Gaulle şi în Piaţa Universităţii. Duminică, 24 martie a.c., începând cu ora 10.00, cetăţenii sunt aşteptaţi în Parcul Herăstrău din Bucureşti - Intrarea Charles de Gaulle, unde vor fi prezentate standuri expoziţionale cu tehnică de ultimă generaţie, folosită în activitatea de poliţie şi vor avea loc demonstraţii de dresaj canin. Cei prezenţi vor putea să vadă autospecialele, motocicletele şi triciclurile folosite de poliţiştii rutieri, dotările trupelor de intervenţie specială, precum celelalte echipamente din dotarea unităţilor de poliţie. Serviciul Pirotehnic al Poliţiei Capitalei va prezenta „roboţelul pirotehnic”, un dispozitiv performant de detectare a explozivilor şi de dezamorsare a bombelor. Tot aici, va fi organizată o expoziţie de arme şi costume ale Serviciului Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale. Cetăţenilor care se vor afla duminică în Parcul Herăstrău le va fi prezentat un laborator mobil de ultimă generaţie, folosit de Institutul de Criminalistică pentru realizarea cercetării la locul comiterii unei infracţiuni. Poliţiştii criminalişti vor explica celor interesaţi modul în care laboratorul mobil îndeplineşte multiple funcţii şi permite descoperirea şi ridicarea amprentelor sau altor tipuri de urme şi realizarea de portrete robot. Echipe mixte, formate din poliţist-conductor şi câine, vor realiza diferite demonstraţii de patrulare, de prindere şi imobilizare a infractorilor sau de apărare la atacul prin surprindere. Pe toată perioada manifestărilor, poliţiştii vor împărţi pliante cu materiale de prevenire, iar vizitatorii vor putea afla despre diferite campanii desfăşurate de Poliţia Română pentru combaterea şi prevenirea infracţionalităţii. Copiii se vor bucura de o atenţie deosebită din partea poliţiştilor, pentru cei mici fiind organizate multe concursuri distractive. La aniversarea Zilei Poliţiei Române, în Parcul Herăstrău, va fi prezent Leonard Doroftei, preşedintele Federaţiei Române de Box. Aniversarea va fi marcată şi în ziua de luni, 25 martie a.c., de la ora 11.00, în Piaţa Universităţii, când cetăţenii sunt invitaţi să participe, alături de poliţişti, la manifestările organizate în aer liber. Şi aici vor avea posibilitatea să descopere aspecte din activităţile pe care le desfăşoară, zi de zi, poliţiştii, dar şi dotările de care aceştia dispun în executarea misiunilor. La aceste evenimente sunt invitaţi să participe jurnaliştii acreditaţi pe lângă Poliţia Română. Răsfoind filele istoriei Poliţiei Române, aflăm că, în anul 1822, domnitorul Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu, Şeful Poliţiei din acele timpuri, drapelul pe care era cusută sigla Steagului Agiei, legalizând, astfel, funcţionarea acestei instituţii. Alături de siglă se afla o ghirlandă din aur în interiorul căreia era prezentată Maica Domnului, înaintea Arhanghelului Gabriel, care îi aducea vestea cea bună (Buna Vestire). După proiectul lui vel aga Costache Cantacuzino, a luat fiinţă cea dintâi lege a Poliţiei statului, sub denumirea „Alcătuirea poliţiei şi îndatoririle sale”, în care misiunile instituţiei sunt, pentru prima dată, precis determinate. La 9 iunie 1850, s-a elaborat, în Moldova, una dintre cele mai complexe legi ale Poliţiei - „Condica poliţienească” - ale cărei principii s-au extins şi în Muntenia. În anul 1903, Vasile Lascăr, om politic, ministru de Interne la acea dată, a fundamentat noua lege de reorganizare a instituţiei, precizând: “trebuie să facem ca Poliţia să fie într-adevăr pavăza ordinei şi siguranţei interioare a statului”. Poliţia Română are o istorie amplă care reflectă evoluţia societăţii româneşti a cărei componentă este. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 Miliţia îşi schimbă denumirea în “Poliţie”. Momentul august 2002, prin legea numărul 360, marchează cel mai important eveniment din ultimele decenii: demilitarizarea Poliţiei. Astfel, profesia de poliţist a fost redefinită, oamenii legii devenind funcţionari publici cu statut special. Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să vină în întâmpinarea nevoii de siguranţă a cetăţeanului. Într-o formă sau alta, sub diferite denumiri, Poliţia, ca instituţie, a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie. Sursa: IGPR
  22. Persoanele aflate în curs de urmărire penală vor putea să candideze la examenele şi concursurile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Afacerilor Interne Propunere legislativă Initiator: Ministerul Afacerilor Interne Rezumat: Se abrogă următoarele prevederi din Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din MAI: - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de inspector general şi inspector general adjunct/similare al/ale inspectoratului general/similar, director general şi director general adjunct/similare din cadrul aparatului central al MAI, al inspectoratului general/similare sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, director şi director adjunct/similare din cadrul unităţilor aparatului central al MAI şi subordonate/aflate în coordonarea MAI ca aceşti candidaţi să nu se afle în curs de urmărire penală (art.20, alin 1, lit e). - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct/similare din inspectoratele judeţene de poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi, pentru situaţii de urgenţă şi al municipiului Bucureşti, precum şi de şef poliţie şi adjunct şef poliţie municipiu, director/similare şi director adjunct/similare din cadrul inspectoratelor generale/similare, şef unitate şi locţiitor şef unitate, comandant unitate şi locţiitor comandant unitate/similare să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 21, al 1 lit e) - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi a celor de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 22, lit.f) - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef birou să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 23, alin 1, lit e)
  23. Evaluarea activităţii Poliţiei Române, în anul 2012 Marți, 19 februarie a.c., în Sala Nichita Stănescu a Centrului Cultural al M.A.I., din strada Mihai Vodă nr.17, începând cu ora 15.00, a avut loc evaluarea activităţii desfăşurată de Poliţia Română, în anul 2012. Analiza activităţii desfășurate și a rezultatelor obținute a fost prezentată de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, chestor şef de poliţie, Petre TOBĂ şi s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă. La şedinţa de evaluare au participat domnul prim-ministru al României, Victor PONTA, vice prim-miniştrii Gabriel OPREA şi Liviu DRAGNEA, ministrul Afacerilor Interne - domnul Radu STROE, Marius IACOB –Ministerul Public, George MAIOR - directorul Serviciului Român de Informaţii, şefii structurilor centrale şi teritoriale din cadrul I.G.P.R., precum şi alţi invitaţi. Este pentru prima dată după 9 ani când criminalitatea scade. Dacă în 2011 au fost sesizate 733.356 de fapte, în anul 2012 numărul acestora a fost de 691.848, cu 41.508 mai puţine fapte sesizate. Infracţionalitatea sesizată în România a scăzut cu 5,6 %. Criminalitatea stradală în România este caracterizată de infracţiuni fără un pericol social deosebit, dar care creează o stare de disconfort şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor. Aceasta se menţine la valori reduse. Intensificarea activităţii Poliţiei Române a dus la creşterea numărului infracţiunilor descoperite în flagrant delict de către poliţişti. Astfel, 18,33% din totalul infracţiunilor produse în mediul stradal au fost surprinse în flagrant de poliţişti. Prin măsurile pe care le-a luat Poliţia în ceea ce priveşte mediul rural, de reîntoarcere a poliţiştilor la posturile de poliţie, s-a reuşit stoparea creşterii criminalităţii şi chiar să se înregistreze scăderi. A fost o măsură care şi-a dovedit eficienţa. În primele 8 luni ale anului a fost înregistrată o creştere de 4,9%, iar după implementarea noii concepţii de muncă în mediul rural, în lunile septembrie-decembrie s-a înregistrat o scădere de 9,9% a infracţiunilor sesizate. Practic în acest fel am reuşit ca, pe întregul an, să avem, din punct de vedere statistic, o scădere de 0,33%. Ca o caracteristică a anului 2012, inspectorul general a menţionat cooperarea foarte bună cu partenerii tradiţionali interni şi internaţionali, în special cu agenţiile de aplicare a legii din Statele Unite ale Americii. Astfel, în ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională şi internaţională, pe baza rezultatelor obţinute în acest domeniu, anul 2012 a fost „Anul creşterii vizibilităţii şi afirmării Poliţiei Române ca factor de securitate şi stabilitate”. O prioritate a Poliţiei Române pentru anul 2013 o reprezintă anihilarea grupărilor infracţionale, în special a celor care comit fapte cu violenţă în spaţiul public creând o stare de disconfort şi temere populaţiei. Anul trecut, poliţiştii au anihilat 580 de grupări infracţionale organizate, formate din 4.298 de persoane, dintre care 1.924 au fost arestate preventiv. Anul 2012, a însemnat o adevărată provocare pentru Poliţia Română. Concomitent cu îndeplinirea activităţilor şi misiunilor curente, structurile Poliţiei Române au fost direct implicate în gestionarea unor evenimente deosebit de importante, care au necesitat resurse şi eforturi considerabile, precum: Alegerile locale şi parlamentare, Referendumul, Finala Europa League sau acţiunile pentru prevenirea şi combaterea efectelor fenomenelor meteo periculoase. Poliţia Română şi-a îndeplinit toate misiunile cu succes, dovedind profesionalism şi fermitate în aplicarea legii. Activitatea de prevenire a criminalităţii, pe parcursul anului 2012, a fost prioritară pentru Poliţia Română. Au fost elaborate analize, studii şi sondaje de opinie privind evoluţia unor trenduri ale fenomenului infracţional, precum şi numeroase proiecte şi campanii de prevenire. Totodată, în ultimii ani s-a reuşit reducerea mortalităţii rutiere, de la 3.065 de persoane decedate în accidente de circulaţie în anul 2008, an de vârf în privinţa riscului rutier, la 2040 în 2012. Reducerea înregistrată a fost stopată în anul 2012, când s-au înregistrat, cu 22 mai multe persoane decedate faţă de 2011. În anul 2012, ca o recunoaştere a profesionalismului poliţiştilor din cadrul suportului operativ, Poliţia Română a câştigat, pentru prima dată, proiecte de asistenţă tehnică finanţate de Comisia Europeană, în cadrul cărora se realizează transferul de cunoştinţe către poliţişti din state non-UE. Pentru anul 2013, în concordanţă cu Programul de guvernare, activitatea Poliţie Române va urmări îndeplinirea a 4 obiective generale: - Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni. - Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate, destructurarea grupărilor infracţionale. - Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri. - Asigurarea resurselor umane şi a mijloacelor necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române. În urma analizei activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute de către Poliţia Română în anul 2012, putem concluziona că a fost un an greu însă s-au obţinut rezultate bune şi foarte bune datorită eforturilor considerabile depuse de către toţi poliţiştii. La finalul expunerii, inspectorul general, chestor şef de poliţie Petre TOBĂ a mulţumit tuturor poliţiştilor, pentru modul profesionist în care au acţionat, partenerilor, dar şi reprezentanţilor mass media, pentru modul obiectiv în care au prezentat realizările Poliţiei. I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice
  24. Ca prin post as dorii sa salut pe toata lumea. Am cateva nelamuriri legate de intrarea in politie. Pana acum am facut sport de performanta si nu m-a preocupat un loc de munca, dar din cauza unei accidentari am fost nevoit sa renunt la cariera sportiva din pacate. Intre timp am terminat facultatea de Transporturi sectia AR din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti in 2009, doar ca in domeniu este foarte greu sa mai gasesc un loc de munca... am sanse de angajare in politie dar ca ofiter si preferabil nu munca de birou fiindca nu cred ca as putea rezista 8 ore pe zi sau mai mult inchis intr-o camera. Ce parere aveti?
  25. As dori sa aflu ce posibilitati as avea sa intru in cadrul MAI in conditiile in care nu am urmat un colegiu, scoala ce are caracter militar, insa sunt studenta la Drept si Psihologie, si doresc sa fac cariera in acest domeniu?
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue. By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.