Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

Catalin

Cooperare polițienească româno-ungară

Poliţia din Ungaria şi România efectuează acţiuni de patrulare comune în cele două ţări vecine pe timpul perioadei concediilor de vară, a anunţat miercuri purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Hajdu-Bihar (est, la frontiera cu România).

Poliţişti din judeţul Bihor se vor alătura colegilor lor unguri, începând de vineri, în cadrul unor acţiuni de patrulare la Hajduszoboszlo (est), o staţiune balneară foarte populară în rândul turiştilor români, ucraineni şi polonezi.

Turiştii din România au petrecut anul trecut peste o sută de mii de nopţi de cazare la Hajduszoboszlo, lângă Debrecen - al doilea cel mai important oraş ungar, a precizat Eva Kelemen, o purtătoare de cuvânt a poliţiei din Hajdu-Bihar.

În mod similar, poliţişti unguri vor ajuta turiştii pe Platoul român Pădiş (Bucegi).

sursa: gandul.info

cooperarepoliieneascrom.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Patrule mixte româno-ungare acționează pentru a preveni victimizarea turiștilor

Patrule mixte formate din poliţişti români şi poliţişti ungari acționează în zonele turistice ale Euroregiunii Bihor - Hajdu – Bihar: Hajdúszoboszló - Debrecen / Padiş – Boga, până la sfârşitul lunii august, pentru a preveni victimizarea turiștilor.

Pentru al cincilea an consecutiv, Inpectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor a adresat Căpităniei de Poliţie a Judeţului Hajdu – Bihar, Ungaria, invitaţia de a forma două patrule mixte româno – maghiare, care să acționeze în zonele turistice ale judeţului Bihor, în perioada 10 august – 30 august a.c.. În acelaşi timp, doi agenţi de poliţie din cadrul poliţiei bihorene vor fi prezenţi în staţiunea Hajdúszoboszló din judeţul Hajdu - Bihar, Ungaria, pentru a forma alte două patrule mixte.

În urma succesului activităţilor desfăşurate în comun de reprezentanţii celor două instituţii pe parcursul a patru ani, acţiunea din acest an este menită să prevină victimizarea turiştilor români şi maghiari, vizând, totodată, compatibilizarea modului de acţiune a poliţiştilor din cele două țări.

Astfel, patrulele comune româno – ungare vor acţiona, în judeţul Bihor, în zona turistică montană - în Parcul Natural Apuseni, zona carstică Padiş şi Valea Boga, puncte de atracţie importante pentru turişti.

Totodată, în aceeaşi perioadă, poliţiştii bihoreni vor acţiona în patrule mixte alături de colegii maghiari în ştrandul Hajdúszoboszló - Ungaria, unul dintre cele mai mari ştranduri în aer liber din estul Europei, cu un mare aflux de turişti români în sezonul estival.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Continuă misiunea poliţiştilor români pe litoralul bulgăresc

În perioada 21 iulie – 10 august a.c., alături de poliţiştii bulgari, a doua serie de poliţişti români a desfăşurat activităţi comune de ordine şi siguranţă publică pe litoralul bulgăresc, în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur.

În timpul activităţilor desfăşurate în perioada 21 iulie – 10 august a.c., poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria au consiliat 597 turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii de cazare sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă şi au asistat 52 turişti români implicaţi în evenimente ca autori sau victime ale unor infracţiuni, facilitând comunicarea între autorităţile bulgăreşti şi turiştii români.

De asemenea, au participat alături de poliţiştii bulgari la 103 intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, precum şi solicitările făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, datorită neconcordanţelor existente între cursul afişat şi cel practicat.

De asemenea, poliţiştii români au continuat deplasările la recepţiile hotelurilor din cele două staţiuni, împreună cu colegii bulgari, pentru a-i informa pe administratorii acestora despre prezenţa lor şi scopul misiunii pe care o desfăşoară, arătându-şi disponibilitatea de colaborare pentru situaţiile în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Exemple:

La data de 5 august a.c., un român a sesizat Poliţia Bulgară cu privire la faptul că a schimbat 50 de euro la o persoană necunoscută pe stradă, primind în schimb o bancnotă bulgărească ieşită din circulaţie. Cetăţeanul român a fost sprijinit de poliţişti atunci când a formulat sesizarea, cât şi cu ocazia audierii ca martor privind fapta de înşelăciune.

La data de 27 iulie a.c., un poliţist român din staţiunea Nisipurile de Aur a participat împreună cu colegii bulgari la efectuarea cercetărilor privind furtul unui autoturism aparţinând unei femei din municipiul Hunedoara, cazată la un complex din Staţiunea Sfinţii Constantin şi Elena.

În seara zilei de 31 iulie a.c., poliţistul român aflat în Staţiunea Albena a fost solicitat de colegii bulgari să participe împreună la activităţile desfăşurate pentru identificarea şi prinderea unui cetăţean bulgar care nu a oprit la două filtre de poliţie rutieră. În urma activităţilor desfăşurate, respectivul a fost identificat şi prins în subsolul unei dependinţe.

Având în vedere principiul reciprocităţii din acordul încheiat între poliţiile celor două state, în perioada 12-31 august a.c., doi poliţişti bulgari vor desfăşura activităţi similare comune cu poliţiştii români, în staţiunile turistice de pe litoralul românesc.

Informaţii de background:

În baza Acordului intitulat ,,Reguli privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice’’, semnat la 28.06.2010 la Giurgiu de către şeful Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV, poliţişti din cadrul celor două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

În acest an, misiunile de patrulare s-au planificat a se desfăşura în trei perioade: 1- 20 iulie, 21 iulie – 10 august şi 11 – 31 august 2012, pentru fiecare etapă fiind desemnaţi câte patru poliţişti români vorbitori de limbă bulgară, câte doi pentru fiecare din cele două staţiuni.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Poliţiştii români, în misiune pe litoralul bulgăresc pentru siguranţa turiştilor

Începând 1 iulie a.c., poliţiştii români desfăşoară activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţiştii bulgari, pe litoralul bulgăresc, în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, intervenind în sute de situaţii în sprijinul turiştilor români aflaţi în concediu pe litoralul bulgăresc al Mării Negre. De asemenea, începând cu 12 august a.c., doi poliţişti bulgari desfăşoară activităţi similare comune cu poliţiştii români, în staţiunile turistice de pe litoralul românesc.

În timpul activităţilor desfăşurate de la începutul misiunii până în prezent, poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria au consiliat 689 turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii de cazare sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă şi au asistat 183 turişti români implicaţi în evenimente ca autori sau victime ale unor infracţiuni, facilitând comunicarea între autorităţile bulgăreşti şi turiştii români.

De asemenea, au participat alături de poliţiştii bulgari la 371 intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, precum şi la solicitările făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, datorită neconcordanţelor existente între cursul afişat şi cel practicat.

Poliţiştii români au continuat deplasările la recepţiile hotelurilor din cele două staţiuni, împreună cu colegii bulgari, pentru a-i informa pe administratorii acestora despre prezenţa lor şi scopul misiunii pe care o desfăşoară, arătându-şi disponibilitatea de colaborare pentru situaţiile în care sunt implicaţi cetăţeni români.

În urma modificărilor cadrului legislativ bulgăresc pe linie rutieră, de la 1 august a.c., poliţiştii români aflaţi în Bulgaria au îndrumat conducătorii auto români să respecte legislaţia bulgărească, evitând astfel comiterea unor abateri rutiere care au drept conseciţă sancţiuni pecuniare ridicate.

De asemenea, echipele mixte formate din poliţişti români şi bulgari au efectuat controale în trafic privind autovehiculele înmatriculate în Bulgaria care circulă pe teritoriul românesc. Astfel, de la începutul misiunii, oamenii legii au “periat” zona de sud a judeţului Constanţa, verificând aproximativ 900 de autovehicule.

Cu titlu exemplificativ:

La data de 1 iulie a.c., poliţiştii români au intervenit în găsirea unui minor român care se pierduse într-o staţiune, iar din cauza barierei de limbaj între părinţii copilului şi poliţia bulgară, aceştia din urmă nu reuşeau să stabilească semnalmentele copilului. Copilul a fost găsit şi predat familiei.

La data de 9 iulie a.c.,poliţiştii români din Nisipurile de Aur au fost solicitaţi să acorde sprijin la soluţionarea unui eveniment în care a fost implicat un cetăţean roman care a comis acte de huliganism în staţiune. Cetăţeanul român a fost reţinut şi prezentat instanţei pentru a lua măsurile legale.

La data de 4 iulie a.c., în jurul orei 05.00, în timpul activităţilor de patrulare în staţiunea Albena, patrula mixtă a identificat un autoturism înmatriculat în România cu geamurile deschise şi butucul rupt. Poliţiştii români au acordat sprijin colegilor bulgari în relaţionarea cu proprietarul autoturismului.

S-a acordat sprijin la două persoane de naţionalitate română care au fost victime ale furtului genţilor în care se aflau bunuri personale (telefoane mobile, documente).

Informaţii de background:

În perioada 1 iulie – 31 august 2012, 12 poliţişti români desfăşoară activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, pe litoralul bulgăresc în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, iar poliţişti bulgari desfăşoară activităţi comune alături de poliţişti români pe litoralul românesc în zona de sud.

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

În baza acordului, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

Este al treilea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare internaţională a poliţiilor din Arad şi Csongrad

Sub egida TISPOL, timp de două zile, poliţiştii rutieri şi de ordine publică din Arad şi Csongrad - Ungaria desfăşoară acţiuni în oglindă, în zonele apropiate graniţei.

În baza protocolului de cooperare existent între Inspectoratul Judeţean de Poliţie Arad şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie din Csongrad - Ungaria, poliţişti din cadrul celor două instituţii efectuează, pe parcursul a două zile, acţiuni comune pe linie de circulaţie.

Acţiunile care au debutat astăzi se desfăşoară sub egida TISPOL şi au ca scop întărirea cooperării româno-maghiare, atât în domeniul prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere, precum şi continuarea bunelor practici, dezvoltarea de proiecte comune şi întărirea relaţiilor dintre poliţiile celor două ţări.

Poliţiştii arădeni au acţionat pe D.N. 7, pe tronsonul Arad-Pecica, iar poliţiştii maghiari, de partea cealaltă a frontierei, la intrarea în Republica Ungaria.

Rezultatele pozitive obţinute prin astfel de activităţi au determinat continuarea acţiunilor comune desfăşurate de structurile de poliţie rutieră şi ordine publică, de o parte şi alta a frontierei, care să vizeze atât prevenirea şi combaterea accidentelor rutiere, cât şi asigurarea ordinii şi liniştii publice.

Centrul de Informare și Relaţii Publice - I.G.P.R.

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare poliţienească româno – franceză

Astăzi, 3 decembrie a.c., şeful Poliţiei Române, chestor şef de poliţie Petre Tobă, s-a întâlnit, la sediul I.G.P.R., cu poliţiştii români care vor desfăşura, pe parcursul a două luni, o nouă misiune operativă în Franţa.

Începând de mâine şi până la 31 ianuarie 2013, 25 de poliţişti români vor desfăşura o nouă misiune operativă în Franţa. Activităţile vor consta în misiuni de patrulare împreună cu poliţişti din cadrul Prefecturii de Poliţie din Paris

Poliţiştii români, care vor acorda sprijin şi asistenţă Poliţiei Franceze în instrumentarea cazurilor în care sunt implicaţi cetăţeni români, au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române şi sunt cunoscători ai limbii franceze.

De asemenea, pe lângă activităţile desfăşurate în comun cu partenerii francezi, poliţiştii vor facilita schimbul de informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor.

Vă cer să vă îndepiliniţi misiunea cu profesionalism şi nu uitaţi că reprezentaţi atât Poliţia Română, cât şi România. Vă doresc o misiune fără evenimente nedorite, vă asigur de tot sprijinul meu şi vă aştept cu bine acasă. Misiunile anterioare au fost apreciate de partenerii francezi. Sunt convins că şi de data aceasta veţi demonstra că Poliţia Română este o poliţie profesionistă.” - le-a transmis şeful Poliţiei Române.

255026_491944434172993_623906437_n.jpg

Misiunea poliţiştilor români a fost dispusă ca urmare a solicitării părţii franceze, fiind a treia de acest gen şi are rolul de a consolida buna cooperare poliţienească româno-franceză în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii.

De altfel, 5 dintre poliţişti au participat şi la precedentele două misiuni, iar 19 au participat la încă una, activitatea lor bucurându-se de apreciarea partenerilor francezi.

I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relatii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Parteneriat româno-bulgar pentru siguranţa turiştilor români din Bulgaria

8 poliţişti români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko.

Pentru a marca debutul activităţilor comune româno-bulgare în sezonul de iarnă 2012 – 2013, astăzi, în Bulgaria, a fost organizată o conferinţă de presă la care delegaţia română a fost reprezentată de chestor de poliţie Jianu Dumitru – director al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, comisar şef de poliţie Tudose Viorel – şef Serviciu Coordonare Mediul Urban, iar partea bulgară a fost reprezentată de domnii: comisar Ghiorghi Costov – directorul Direcţiei Regionale de Poliţie Blagoevgrad, inspector principal Ghiorghi Pidov – şeful Poliţiei Staţiunii Bansko şi Gheorghi Ikonomov – Primarul Staţiunii Bansko.

Activităţile comune se vor desfăşura în staţiunea montană Bansko, în perioada 18 decembrie 2012 – 31 martie 2013.

În acest interval de timp, 8 poliţişti români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, misiunile de patrulare fiind realizate în 4 perioade, respectiv: 18 decembrie 2012 – 15 ianuarie 2013, 15 ianuarie – 12 februarie 2013, 12 februarie – 12 martie 2013 şi 12 – 31 martie 2013, pentru fiecare etapă fiind desemnaţi câte doi poliţişti români vorbitori de limbă bulgară.

Informaţii de background:

Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010 la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

Centrul de Informare și Relaţii Publice - I.G.P.R.

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare poliţienească internaţională româno - austriacă

În urma cooperării dintre poliţiştii români şi austrieci au fost depistate pe teritoriul României două persoane suspecte de săvârşirea mai multor infracţiuni grave pe teritoriul Austriei.

La data de 6 februarie a.c., poliţişti din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - I.G.P.R. şi Serviciului de Investigaţii Criminale – I.P.J. Braşov, sub coordonarea Parchetului de pe langă Tribunalul Braşov, au efectuat cinci percheziţii la domiciliile unor persoane, suspectate de comiterea unor infracţiuni de omor şi tâlhărie, în formă gravă, comise pe teritoriul Austriei în cursul anului 2012.

La acţiunea desfăşurată în România, au participat şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din Austria, precum şi ofiţerul de legatură al Poliţiei Austriece în România.

Au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor mai multe bunuri provenite din comiterea faptelor (în special bijuterii, dar şi alte valori), precum şi alte mijloace materiale de probă de interes în cauză.

Totodata, au fost conduşi la audieri doi dintre suspecţii în cauză, alţi patru fiind identificaţi, localizaţi şi arestaţi preventiv pe teritoriul altor state, respectiv unul în Austria, unul în Ungaria şi doi în Germania.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare internaţională pentru prinderea unui traficant de opium

În urma datelor şi informaţiilor furnizate de poliţiştii români prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., la data de 8 aprilie a.c., un cetăţean iranian, urmărit internaţional de autorităţile române pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, a fost arestat în Ruse, Bulgaria.

În fapt, pe numele persoanei în cauză, Tribunalul Bucureşti a emis, la data de 1 martie 2012, mandat de executare a pedepsei închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc. La data de 29 ianuarie a.c., în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii, a fost emis mandat european de arestare, bărbatul fiind implementat în Sistemul de Informaţii Schengen.

Ulterior, Biroul SIRENE România a contactat Biroul SIRENE Bulgaria pentru a asigura fluxul informaţiilor în timp real între autorităţile române şi structurile operative ale Poliţiei Bulgare.

Astfel, la data de 8 aprilie a.c., în urma datelor şi informaţiilor necesare furnizate de către poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul I.P.J. Ilfov şi comunicate prin Biroul SIRENE autorităţilor bulgare, persoana a fost localizată în Gara Ruse şi reţinută de poliţiştii Poliţiei Bulgare, în vederea executării mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bucureşti.

Informaţii de background:

Instanţa a reţinut în sarcina condamnatului că, la data de 7 noiembrie 2004, în urma unui control corporal amănunţit efectuat asupra sa de către poliţiştii I.G.P.F. care îşi desfăşurau activitatea în incinta Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Otopeni, a fost găsită o pungă ce conţinea 9,71 grame de substanţă solidă de culoare maro închis, ascunsă în lenjeria intimă a acestuia. În urma testării iniţiale cu trusa narcotest şi, ulterior, a stabilirii naturii acestei substanţe în Laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul I.G.P.R., s-a constatat că substanţa găsită era opium.

Din investigaţiile efectuate a reieşit că acesta obişnuia să consume acest tip de drog, pe care îl procura de la şoferi iranieni de TIR ce tranzitau teritoriul României. Totodată a reieşit că, în cursul anului 2004, cetăţeanul iranian a achiziţionat în repetate rânduri, din aceleaşi surse, cantităţi cuprinse între 0,7 şi 4 kg de opium, contra unor sume cuprinse între 2.000 şi 2.500 USD/kilogram.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Parteneriat româno-bulgar pentru siguranţa turiştilor români de pe litoralul bulgăresc

În perioada 30 aprilie – 6 mai a.c., trei poliţişti români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţiştii bulgari, în staţiunile turistice Albena şi Nisipurile de Aur.

922843_557800707587365_2092439500_n.jpg

La data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”, prin care reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează activităţi de patrulare, în echipe mixte, în staţiunile bulgăreşti unde se concentrează un număr însemnat de turişti români.

Această iniţiativă s-a bucurat de apreciere, atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi a turiştilor români, plăcut surprinşi să constate că, deşi se află pe teritoriul altui stat, se pot adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme.

Ca urmare a solicitării primite din partea Poliţiei Bulgare, în perioada 30 aprilie – 6 mai a.c., trei poliţişti români se vor deplasa în Bulgaria, în vederea realizării unor patrule mixte cu poliţiştii bulgari, în staţiunile turistice Albena şi Nisipurile de Aur.

Astfel, în baza acestui acord, poliţiştii din cele două ţări vor acţiona în patrule comune, în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna), în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare poliţienească europeană

 

În perioada 16 iunie – 12 septembrie a.c., o echipă de poliţişti români va desfăşura o misiune de suport operativ, pe teritoriul Franţei. De asemena, în perioada 12 iunie – 28 august a.c., doi poliţişti români desfăşoară o misiune de acelaşi tip, în Belgia.

În perioada 16 iunie – 12 septembrie 2013, o echipă de poliţişti români va executa o misiune de cooperare poliţienească internaţională de tip suport operativ, pe teritoriul Franţei.

 

Misiunea are ca scop acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor franceze care instrumentează cauze de natură judiciară referitoare la infracţionalitatea de drept comun şi criminalitate organizată, în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

 

O altă misiune internaţională a început la data de 12 iunie a.c., când doi poliţişti români au plecat în Belgia în cadrul unei misiuni de cooperare poliţienească internaţională, de suport operativ, pentru prevenirea furturilor din buzunare şi din locuinţe.

 

Misiunea se desfăşoară în perioada 12 iunie – 28 august 2013, în baza Planului Comun de Acţiune între Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Poliţia Federală a Regatului Belgiei, document semnat de şefii celor două poliţii, la Bucureşti, la data de 28 mai a.c..

 

Activitatea are ca scop acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor de resort din Belgia care instrumentează cauze de natură judiciară referitoare la criminalitate stradală în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

 

Pe lângă activităţile specifice fiecărei misiuni din cele două ţări, acestea urmăresc facilitarea schimbului de date şi informaţii între structurile specializate din Belgia şi Franţa cu cele din România, competente să desfăşoare activităţi în sfera prevenirii şi combaterii infracţiunilor.

 

Pentru a participa la aceaste misiuni, poliţiştii au parcurs un proces de selecţie care a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii străine, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Semnarea Scrisorii de Intenţie pentru întărirea cooperării polițienești operative cu Franța

 

Luni, 17 iunie a.c., secretarul de stat Bogdan Tohăneanu, împreună cu ambasadorul Republicii Franceze în România, E.S. Philippe GUSTIN, au semnat Scrisoarea de Intenţie între ministrul Afacerilor Interne din România şi ministrul de Interne din Republica Franceză referitoare la întărirea cooperării poliţieneşti operative şi la trimiterea în misiune a poliţiştilor români în Franţa.

Documentul reprezintă dorinţa comună a celor două părţi de a formaliza, prin intermediul unui instrument bilateral de colaborare, modul în care se derulează cooperarea poliţienească prin intermediul reprezentanţilor Poliţiei Române care desfăşoară, începând cu 2010, misiuni temporare cu caracter operativ pe lângă Prefectura de Poliţie din Paris, Direcţia Generală a Poliţiei Naţionale şi Direcţia Generală a Jandarmeriei Naţionale din Republica Franceză.

Pentru implementarea documentului, părţile au în vedere accesarea de fonduri europene în vederea finanţării activităţilor prevăzute în cadrul conlucrării operative, cu atât mai mult cu cât, la nivelul Uniunii Europene, cadrul financiar 2014-2020 conţine un capitol distinct alocat cooperării poliţieneşti.

Documentul va face obiectul unor negocieri anuale în urma cărora vor fi avansate propuneri cu privire la continuarea/încetarea misiunii poliţiştilor participanţi, cât şi la numărul reprezentanţilor Poliţiei Române care ar urma să fie trimişi în activităţi temporare cu caracter operativ, în funcţie de cazuistica aflată pe rol.

 

Semnarea Scrisorii de Intenţie a fost convenită la data de 4 aprilie a.c., cu ocazia întrevederii pe care delegaţia franceză condusă de către prefectul Poliţiei din Paris, domnul Bernard BOUCAULT, a avut-o la sediul MAI cu reprezentanţi ai conducerii MAI.

În cadrul discuţiilor, oficialii francezi au adresat mulţumiri pentru demersurile angajate de autorităţile române în soluţionarea cazurilor de delincvenţă şi pentru efortul depus prin detaşarea unui număr mare de poliţişti români care, prin activitatea lor, au contribuit la creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor francezi, dar şi a turiştilor aflaţi în vacanţă la Paris.

În acest context, prefectul Poliţiei din Paris a solicitat prelungirea detaşării poliţiştilor români în Franţa cu încă un an, respectiv iunie 2013 - mai 2014, subliniind încă o dată importanţa şi eficienţa dovedită a activităţilor desfăşurate de aceştia.

Având în vedere rezultatele foarte bune obţinute în cadrul celorlalte trei misiuni de patrulare, partea franceză şi cea română au convenit trimiterea în misiune, în intervalul 28 iunie - 31 august 2013, a altor 20 de poliţişti, prezenţa poliţiştilor români îmbrăcaţi în uniformă fiind apreciată drept una de natură să aducă un plus de siguranţă locuitorilor şi turiştilor din capitala Franţei.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Francezii trimit aici o delegaţie condusă de "prefectul Poliţiei din Paris", deci corespondentul directorului DGPMB, iar la noi se bagă în seamă aparatul central din minister şi semnează scrisoarea un secretar de stat (ceva de genul adjunct al ministrului)!?

Doamne ce lingăi!!!

Nu era mai normal ca să semeneze scrisorica asta omologul sau cel mult şeful poliţiei? Nu ştiu, întreb şi eu!

Francezii vin, solicită şi au treabă cu poliţiştii şi Poliţia Română, iar ăia din aparatul central se bagă în seamă ...

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare judiciară internaţională pentru depistarea a doi suspecţi de trafic internaţional de heroină

 

În urma cooperării cu autorităţile judiciare din Germania şi Belgia, două persoane suspectate că fac parte dintr-o grupare specializată în trafic internaţional de heroină, au fost depistate, ieri, la Arad.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţi Organizate Arad şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Arad au depistat şi reţinut două persoane suspectate de conducerea şi finanţarea un grup criminal organizat, specializat în traficul internaţional de heroină.

Pentru realizarea probatoriului, anchetatorii au cooperat cu autorităţile judiciare din Germania şi Belgia.

În urma cercetărilor efectuate, au rezultat indicii că din grup fac parte cinci persoane, toate din Arad, care sunt suspectate că transportau heroină, cu avionul, pe relaţia Turcia - Belgia – Olanda sau Turcia – Germania – Olanda.

Trei dintre acestea se află arestate în Belgia şi Germania, iar în urma activităţilor desfăşurate de poliţişti şi procurori, în cursul zilei de ieri, au fost reţinuţi cei doi finanţatori şi coordonatori ai grupării.

Cei doi, o femeie, de 43 de ani, stabilită în Olanda şi un bărbat, de 26 de ani, stabilit în Austria, au fost depistaţi şi reţinuţi în municipiul Arad, fiind suspectaţi că, în cursul anilor 2010 – 2011, ar fi racolat mai mulţi bărbaţi din Arad, pe care i-ar fi plătit cu sume cuprinse între 2.000 şi 4.000 de euro, pentru a transporta peste 12 kg. de heroină.

Procurorul de caz a dispus reţinerea celor doi suspecţi, aceştia fiind prezentaţi magistraţilor Tribunalului Arad cu propunere de arestare preventivă.

Pe numele celor două persoane au fost emise mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, organizarea şi finantarea traficului international de droguri de mare risc.

Cercetările continuă pentru depistarea tuturor persoanelor implicate şi probarea întregii activităţi infracţionale a grupului infracţional organizat.

Centrul de Informare și Relaţii Publice - I.G.P.R.

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Vizită de lucru a unei delegaţii din Bulgaria la sediul Direcţiei de Investigaţii Criminale

 

În perioada 17-21 iunie a.c., s-a desfăşurat la Direcţia de Investigaţii Criminale din I.G.P.R. o vizită de lucru a unei delegaţii din Republica Bulgaria.

Vizita omologilor bulgari a avut drept scop studiul mecanismului Alertă Răpire Copil, lansat de Poliţia Română în anul 2011.

Partea bulgară a început implementarea unui proiect european, în ianuarie 2013, privind “Înfiinţarea sistemului naţional de alertă răpire copil”. Vizita de lucru într-o ţară membră a Uniunii Europene care are implementat un sistem similar a fost prevăzută în agenda proiectului.

În cadrul vizitei, cei opt experţi bulgari au avut o întâlnire cu conducerea Poliţiei Române care i-a asigurat de tot sprijinul în demersul lor.

Specialiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale au prezentat mecanismul naţional de alertă în cazul dispariţiilor de copii, soft-ul utilizat, precum şi procedurile utilizate în cazurile dispariţiilor de copii.

Mecanismul de alertă se declanşează numai în cazurile de răpiri de copii sau de dispariţie a acestora în circumstanţe în care viaţa sau sănătatea copilului sunt puse în pericol, fiind complementar activităţilor specifice ale poliţiei şi parchetului în cazul dispariţiilor de copii şi având rolul de a ajuta ancheta în curs cu informaţii suplimentare.

Este un mecanism care mobilizeaza mijloace excepţionale pentru situaţii excepţionale. Lansarea alertei oferă posibilitatea oricărei persoane care deţine o informaţie ce ar putea ajuta la găsirea unui copil răpit sau dispărut să informeze imediat autorităţile la numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112.

În România, proiectul CALLERT (Child Call Alert), a fost un proiect co-finanţat de Comisia Europeană în anul 2009, iar România a fost prima ţară intrată în ultimul val în Uniunea Europeană, care a implementat acest mecanism unic de ALERTĂ. Lansarea în România a mecanismului “ALERTĂ RĂPIRE COPIL!” a fost realizată la data de 20 mai 2011.

Alături de alte state, care au deja acest mecanism funcţional la nivel naţional, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa şi Grecia, România, prin Poliţia Română, împreună cu partenerii săi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual ”FOCUS” a reuşit să implice activ în implementarea, lansarea şi dezvoltarea acestui mecanism, 47 de parteneri, care se vor folosi de toate mijloacele pe care le au la dispoziţie în vederea unei diseminări cât mai rapide şi în medii cât mai eterogene a informaţiilor cu privire la alertă şi la copilul aflat în pericol, din momentul în care mecanismul devine operaţional.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Prima serie de polițiști români va începe misiunea în stațiunile turistice din Bulgaria

 

La data de 1 iulie, își va începe misiunea în Bulgaria, în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, în vederea realizării unor patrule mixte cu poliţiştii bulgari, prima serie de polițiști români.

Primii patru polițiști români, cunoscători de limba bulgară, vor fi detașați în perioada 1 iulie-20 iulie, respectiv câte doi poliţişti în fiecare stațiune.

Doi polițiști din Giurgiu, unul din Teleorman și unul din Dolj se deplasează în Bulgaria pentru a-și începe misiunea.

Este al patrulea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

Întrucât, această iniţiativă s-a bucurat de apreciere, atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi a turiştilor români, noua conducere a Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria şi-a manifestat, printr-o scrisoare transmisă şefului Poliţiei Române, dorinţa de a continua practica stabilită în anii anteriori.

Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

Și în această vară, polițiștii români vor desfăşura activităţi comune cu poliţiştii bulgari în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur şi Albena din Bulgaria. Pe durata misiunii, polițiștii români vor acţiona în uniformă și vor executa activități de patrulare împreună cu polițiști bulgari, în patrule mixte. De asemenea, polițiștii detașați au rolul de a-i consilia şi a le vor acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.

Misiunea polițiștilor români se va defășura în trei serii, respectiv 1 iulie-20 iulie, 21 iulie-10 august şi 11 august-31 august, în fiecare din cele două staţiuni urmând să acționeze câte doi polițiști români pe durata fiecărei serii.

 

Centrul de Informare și Relaţii Publice - I.G.P.R.

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare poliţienească româno-franceză

 

Astăzi, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre Tobă, s-a întâlnit cu poliţiştii români care vor efecuta, în perioada 1 iulie – 31 august a.c., o misiune de cooperare poliţienească internaţională de tip suport operativ – patrulare, pe teritoriul Franţei.

În cadrul întâlnirii, inspectorul general a subliniat faptul că buna cooperare între autorităţile române şi franceze reprezintă un exemplu pentru celelalte state europene.

 

„Poliția Română a dovedit că este un partener de încredere, fapt dovedit și de participarea dumneavoastră la o nouă misiune. De altfel, misiunile anterioare s-au bucurat de apreciere și sunt convins că şi de data aceasta veţi demonstra că Poliţia Română este o poliţie profesionistă. Vă asigur de tot sprijinul meu, sunt convins că va fi o misiune fără evenimente nedorite şi vă aştept cu bine acasă” – le-a transmis şeful Poliţiei Române.

 

La întâlnirea care a avut loc la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române a participat și ataşatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti, colonelul Frederic Bayard.

 

În cea de-a patra misiune de tip suport operativ – patrulare, pe teritoriul Franţei, care se desfășoară în perioada 1 iulie – 31 august a.c., 20 de poliţişti români vor acorda sprijin şi asistenţă directă autorităţilor franceze ce instrumentează cauze de natură judiciară în care sunt implicate persoane de cetăţenie română.

 

Poliţiştii care își încep azi misiunea în Franţa au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române, iar pentru a participa la această misiune au parcurs un proces de selecţie ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii franceze, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie. De altfel, mai mult de jumătate dintre aceștia au participat la misiunile precedente.

 

Activitatea se desfăşoară în baza scrisorii de intenţie semnată între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministerul de Interne din Republica Franceză referitoare la întărirea cooperării poliţieneşti operative şi la trimiterea în misiune a poliţiştilor români în Franţa.

 

Documentul reprezintă dorinţa comună a celor două părţi de a formaliza, prin intermediul unui instrument bilateral de colaborare, modul în care se derulează cooperarea poliţienească prin intermediul reprezentanţilor Poliţiei Române care desfăşoară, începând cu 2010, misiuni temporare cu caracter operativ pe lângă Prefectura de Poliţie din Paris, Direcţia Generală a Poliţiei Naţionale şi Direcţia Generală a Jandarmeriei Naţionale din Republica Franceză.

 

Prezenţa poliţiştilor români îmbrăcaţi în uniformă a fost apreciată drept una pozitivă, prin activitatea lor contribuind la creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor francezi, dar şi a turiştilor aflaţi în vacanţă la Paris.

 

I.G.P.R. - Centrul Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare judiciară româno - croată

La data de 2 iulie a.c., Biroul Central Naţional INTERPOL Zagreb a informat Biroul Naţional INTERPOL Bucureşti din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională - I.G.P.R. că, în cursul dimineţii, autorităţile croate au arestat două persoane în vederea predării către România.

Cei în cauză sunt G. Florentina, de 31 de ani şi G. Nicuşor, de 38 de ani care erau urmăriţi din anul 2008 întrucât au fost condamnaţi pentru trafic de persoane. Instanţa de judecată a reţinut în sarcina acestora că, în cursul anului 2006, sub pretextul rezolvării unor probleme medicale, au transportat în Croaţia o persoană cu dizabilităţi care a cerşit în folosul lor.

Astăzi, Biroul Naţional Central INTERPOL Bucureşti a sesizat instanţa emitentă a mandatului european de arestare pentru traducerea şi transmiterea acestuia către autorităţile croate.

La data de 1 iulie a.c., Croaţia a devenit al 28-lea membru al Uniunii Europene, în plan judiciar aceasta înseamnând şi înlocuirea procedurii extrădarii cu cea a mandatului european de arestare.

Mandatul european de arestare reprezintă o procedură judiciară simplificată de predare în scopul urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranţă privativă de libertate. Un mandat european de arestare emis de autorităţile judiciare ale unui stat membru este valabil pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene.

I.G.P.R. - Centrul de Informare si Relatii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cea de-a doua serie de poliţişti români detaşaţi pe litoralul bulgăresc pregătită să îşi înceapă misiunea

 

Cei patru poliţişti români, detaşaţi în perioada 1 iulie-20 iulie, în Bulgaria, în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, îşi încheie misiunea. Alţi patru poliţişti, doi din Teleorman, unul din Giurgiu şi unul din Dolj sunt pregătiţi să îşi înceapă misiunea pe litoralul bulgăresc, misiune ce se va desfăşura în perioada 21 iulie-10 august.

Şi în această vară, poliţiştii români desfăşoară activităţi comune cu poliţiştii bulgari în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur şi Albena din Bulgaria. Pe durata misiunii, poliţiştii români acţionează în uniformă şi execută activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. De asemenea, poliţiştii detaşaţi au rolul de a-i consilia şi a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.

Misiunea poliţiştilor români se desfăşoară în trei serii, respectiv 1 iulie-20 iulie, 21 iulie-10 august şi 11 august-31 august, în fiecare din cele două staţiuni acţionând câte doi poliţişti români pe durata fiecărei serii.

Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria, în prima serie, au consiliat 593 de turişti români, în special cu privire la informaţii referitoare la identificarea unor spaţii sau în legătură cu prevederile legislative din ţara gazdă şi au asistat 43 de turişti români implicaţi în diferite evenimente, facilitând comunicarea între autorităţile bulgăreşti şi turiştii români.

De asemenea, au participat alături de poliţiştii bulgari la 93 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, precum şi solicitări făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, cauzate de neconcordanţele existente între cursul afişat şi cel practicat.

Totodată, poliţiştii români s-au deplasat la recepţiile hotelurilor, alături de colegii bulgari, pentru a-i informa pe administratorii hotelurilor despre prezenţa lor, în vederea colaborării în cazurile în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Este al patrulea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

Întrucât, această iniţiativă s-a bucurat de apreciere, atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi a turiştilor români, noua conducere a Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria şi-a manifestat, printr-o scrisoare transmisă şefului Poliţiei Române, dorinţa de a continua practica stabilită în anii anteriori.

Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Acţiune comună româno – maghiară pentru siguranţa traficului rutier

 

100 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate în timpul unei acţiuni organizată de poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş şi cei de la Căpitănia de Poliţie Csongrad – Ungaria, pentru prevenirea evenimentelor rutiere. Mai mult de jumătate dintre amenzile date au fost pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

În baza protocolului de colaborare în domeniul cooperării transfrontaliere, încheiat între Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş şi Căpitănia de Poliţie Csongrad, în perioada 18 – 19 iulie a.c., poliţiştii rutieri din cadrul celor două instituţii au desfăşurat acţiuni pentru prevenirea evenimentelor rutiere.

 

Astfel, poliţiştii au acţionat pe D.N. 6 (Timişoara – Sînnicolau Mare – Cenad), principala arteră rutieră spre punctul de trecere a frontierei Cenad-Kiszombor.

 

De asemenea, omologii lor maghiari au executat misiuni graduale între localităţile Nagylak, Magyarcsanad, Apatfalva, Mako, respectiv pe căile de comunicaţii adiacente, precum şi pe şoseaua 4415, aflată între punctul de trecere a frontierei Kiszombor şi E68.

 

Prin aceste acţiuni ,,în oglindă”, poliţiştii au urmărit depistarea şi sancţionarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, nu folosesc centura de siguranţă, conduc autovehicule sub influenţa băuturilor alcoolice, precum şi verificarea legalităţii transportului rutier de mărfuri şi persoane.

 

Au fost controlate 239 de autovehicule şi aplicate 100 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 31.000 de lei, 55 dintre acestea fiind pentru nerespectarea limitelor legale de viteză.

 

Totodată, au fost reţinute în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice şase permise de conducere şi au fost retrase trei certificate de înmatriculare pentru conducerea unor autoturisme cu defecţiuni tehnice.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare si Relatii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cea de-a treia serie de poliţişti români detaşaţi pe litoralul bulgăresc, pregătită să îşi înceapă misiunea

 

Cei patru poliţişti români, detaşaţi în perioada 21 iulie - 10 august a.c., în Bulgaria, în staţiunile Albena şi Nisipurile de Aur, îşi încheie misiunea.

Alţi patru poliţişti vor desfăşura, în perioada 11 - 31 august a.c., activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţiştii bulgari. Totodată, poliţiştii detaşaţi au rolul de a-i consilia şi a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.

 

Poliţiştii români desfăşoară, şi în această vară, activităţi comune cu poliţiştii bulgari, în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur şi Albena, din Bulgaria.

 

Misiunea poliţiştilor români se desfăşoară în trei serii, respectiv 1 iulie - 20 iulie, 21 iulie - 10 august şi 11 august - 31 august, în fiecare din cele două staţiuni acţionând câte doi poliţişti români pe durata fiecărei serii. Poliţiştii români acţionează în uniformă şi execută activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte.

 

Astfel, poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria, în cea de-a doua serie, au consiliat 1.090 de turişti români, în special cu privire la prevederile unor acte normative din Bulgaria, a modului de efectuare a schimbului valutar, asigurarea bunurilor personale, precum şi spaţii în care funcţionează diferite instituţii de interes turistic (bănci, ATM - uri, hoteluri etc.).

 

De asemenea, poliţiştii români au asistat 71 de turişti români implicaţi în diferite evenimente, facilitând comunicarea între autorităţile bulgăreşti şi turiştii români.

 

În această perioadă, poliţiştii români au participat, alături de poliţiştii bulgari, la 51 de intervenţii la evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal, precum şi solicitările făcute în urma operaţiunilor de schimb valutar, cauzate de neconcordanţele existente între cursul afişat şi cel practicat.

Totodată, poliţiştii români s-au deplasat la recepţiile hotelurilor, alături de colegii bulgari, pentru a-i informa pe administratorii hotelurilor despre prezenţa lor, în vederea colaborării în cazurile în care sunt implicaţi cetăţeni români.

 

Reamintim faptul că, în baza Acordului intitulat ,,Reguli privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice’’, semnat la 28.06.2010, la Giurgiu, de către şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, comisar-şef Kalin GEORGIEV, poliţişti din cadrul celor două state acţionează în patrule comune, în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat.

Este al patrulea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut, astfel, posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

Întrucât, această iniţiativă s-a bucurat de apreciere, atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi a turiştilor români, noua conducere a Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria şi-a manifestat, printr-o scrisoare transmisă şefului Poliţiei Române, dorinţa de a continua practica stabilită în anii anteriori.

 

I.G.P.R. - Centrul de Informare si Relatii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Cooperare poliţienească româno-franceză

 

Ieri, 31august, 20 de poliţişti de la diferite structuri ale Poliţiei Române care au participat la o misiune de cooperare poliţienească internaţională de tip suport operativ – patrulare, pe teritoriul Franţei, s-au întors din misiune.

În perioada 1 iulie – 31 august a.c., 20 de poliţişti români au participat, în Franţa, împreună cu autorităţile poliţieneşti franceze, la activităţi de patrulare pentru combaterea infracţionalităţii în zona pariziană.

Misiunea poliţiştilor români a fost dispusă ca urmare a solicitării părţii franceze, fiind a patra de acest gen. Scopul ei l-a constituit acordarea de sprijin şi asistenţă Poliţiei Franceze în instrumentarea cazurilor în care sunt implicaţi cetăţeni români, precum şi facilitarea schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor.

Activităţile desfăşurate de către poliţiştii români, precum şi modul în care şi-au dovedit profesionalismul, au fost apreciate pozitiv de către autorităţile franceze, cu prilejul fiecărei misiuni de patrulare.

La încheierea acestei misiuni, prefectul Parisului, domnul Bernard BOUCAULT a subliniat aportul substanţial al poliţiştilor români în scăderea, pentru a doua oară consecutiv, cu încă 6%, a infracţionalităţii din aglomerarea pariziană. Totodată, apreciind că experienţa acumulată de ambele părţi este benefică, domnia sa şi-a exprimat dorinţa să revadă pe bulevardele din Paris poliţiştii români în perioada sărbătorilor de iarnă.

Poliţiştii participanţi la misiune au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române, iar pentru a participa la această misiune au parcurs un proces de selecţie ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii franceze, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie. De altfel, mai mult de jumătate dintre aceştia au participat la misiunile precedente.

Conducerea Poliţiei Române le-a mulţumit pentru modul profesionist în care şi-au exercitat misiunea, dovedind încă odată faptul că Poliţia Română este un partener de încredere.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Misiunea poliţiştilor români pe litoralul bulgăresc, la final

 

La data de 31 august a.c., s-a încheiat misiunea celei de-a treia serii a poliţiştilor români detaşaţi pe litoralul bulgăresc. / În perioada 1 iulie – 31 august a.c., 12 poliţişti români au desfăşurat activităţi comune de ordine şi siguranţă publică cu poliţiştii bulgari pe raza staţiunilor turistice Albena şi Nisipurile de Aur.

Misiunea poliţiştilor români s-a desfăşurat în trei serii, respectiv 1 iulie-20 iulie, 21 iulie-10 august şi 11 august-31 august, în fiecare din cele două staţiuni acţionând câte doi polițişti români pe durata fiecărei serii.

Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria au consiliat peste 2.000 de turişti români, au asistat 136 de turişti români implicaţi în evenimente şi au participat alături de poliţiştii bulgari la 311 intervenţii la evenimente. De asemenea, au desfăşurat acţiuni comune pentru siguranţa traficului rutier şi au efectuat 45 de verificări în bazele de date prin intermediul Centrului Comun de Contact Giurgiu.

Este al patrulea an în care s-au organizat asemenea misiuni, activităţile bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români care au avut astfel posibilitatea de a se adresa direct poliţiştilor români pentru soluţionarea unor probleme, deşi se aflau pe teritoriul altui stat.

Reamintim faptul că, la data de 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Petre TOBĂ şi secretarul general al Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, au semnat „Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

Întrucât, această iniţiativă s-a bucurat de apreciere, atât din partea autorităţilor bulgare, cât şi a turiştilor români, noua conducere a Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria şi-a manifestat, printr-o scrisoare transmisă şefului Poliţiei Române, dorinţa de a continua practica stabilită în anii anteriori.

Astfel, poliţişti din cele două state acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. De asemenea, cooperează şi acordă asistenţă în cadrul activităţilor specifice, relaţionând îndeosebi cu cetăţeni ai propriului stat. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic (atât vara, cât şi iarna) în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

Şi în această vară, poliţiştii români au desfăşurat activităţi comune cu poliţiştii bulgari în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur şi Albena din Bulgaria. Pe durata misiunii, poliţiştii români au acţionat în uniformă, executând activităţi de patrulare împreună cu poliţişti bulgari, în patrule mixte. De asemenea, poliţiştii detaşaţi au avut rolul de a-i consilia şi de a le acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul bulgar.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Şeful Gărzilor Federale de Frontieră din Elveţia, în vizită la Poliţia de Frontieră Română

 

În perioada 02-05.09.2013, o delegaţie a Gărzilor Federale de Frontieră din Confederaţia Elveţiană, condusă de şeful instituţiei, domnul general de brigadă Jürg NOTH, a efectuat o vizită oficială la Poliţia de Frontieră Română, în scopul dezvoltării contactelor bilaterale dintre structurile poliţiei de frontieră din cele două state.

Cu ocazia acestei întâlniri, inspectorul general al Poliţie de Frontieră, chestor şef de poliţie Ioan BUDA, a prezentat oficialilor elveţieni structura, competenţele şi atribuţiile Poliţiei de Frontieră Române, precum şi activităţile derulate pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de Poliţia de Frontieră pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

Delegaţia elveţiană a vizitat, la sediul I.G.P.F., Centrul de Comandă şi Control al Poliţiei de Frontieră Române, care are ca principală utilitate colectarea şi procesarea informaţiilor de la sistemele de supraveghere şi control instalate pe frontieră, în scopul optimizării timpului de răspuns şi al gestionării resurselor la un nivel unitar.

Totodată, delegaţia elveţiană s-a deplasat la Constanţa şi Tulcea, pentru a vizita Sistemul Integrat Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR).

Aici au fost prezentate activităţile desfăşurate de poliţiştii de frontieră din zona de responsabilitate a Garzii de Coastă, dotările Poliţiei de Frontieră pe linie de mobilitate navală, precum şi acţiunile întreprinse în vederea securizării frontierelor externe Schengen şi UE, cu precădere a frontierei albastre.

De asemenea, membrii delegaţiei elveţiene au participat la o misiune de supraveghere aeriană şi navală pe Dunăre, la frontiera româno – ucraineană.

Cu ocazia vizitei în România, delegaţia elveţiană a apreciat Poliţia de Frontieră Română ca fiind un partener competent şi credibil în lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere şi o instituţie care se bucură de respectul şi aprecierea structurilor similare din ţările membre UE.
Această vizită se înscrie în programul derulat de Poliţia de Frontieră Română în scopul intensificării relaţiilor de cooperare inter-instituţională internaţională în domeniul frontalier, în vederea asigurării securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

I.G.P.F. - Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Schimb de experienţă româno- italian, pentru protejarea patrimoniului cultural

 

O delegaţie a Poliţiei Române a participat, în perioada 10-12 septembrie a.c., la o vizită de lucru în Italia, ce a avut ca obiect schimbul de experienţă în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional.

În perioada 10-12 septembrie a.c., o delegaţie, alcătuită din trei ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R.- Direcţia de Investigaţii Criminale şi I.P.J. Hunedoara – Serviciul de Investigaţii Criminale, a participat la o vizită de lucru în Italia.

Întrunirea a avut ca obiect schimbul de experienţă al poliţiştilor români în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional cu reprezentanţi ai Comandamentului de Carabinieri Protecţia Patrimoniului Cultural din Roma, Italia, cea mai mare unitate specializată în domeniul protejării moştenirii culturale din Europa.

Discuţiile au vizat metodele specifice de lucru folosite de poliţiile celor două state, aspectele de interes operativ pe linia traficului internaţional cu bunuri culturale mobile sau efectuării de falsuri ale unor opere de artă de mare valoare şi modul de gestionare a bazelor de date ale operelor de artă furate.

De asemenea, în cadrul întâlnirilor de lucru cu reprezentanţii Secţiei Opere de Artă din cadrul Biroului Interpol Roma, au fost dezbătute aspecte practice privind modul de aplicare a măsurilor din Proiectul PSHYCHE, proiect care are în vedere modernizarea şi diversificarea bazei de date a operelor de artă, gestionată în prezent de O.I.P.C.- INTERPOL.

Totodată, a fost discutată oportunitatea creării unui nou software care să permită identificarea imagistică a operelor de artă sustrase, într-un timp real.

Activitatea a beneficiat de asistenţa ataşaţilor de interne români la Roma, iar la eveniment au participat şi reprezentanţi ai Biroului Interpol Roma.

Aspectele de interes pentru Poliţia Română şi bunele practici evidenţiate în cadrul activităţii comune româno-italiene vor fi implemente, la nivel naţional, prin organizarea unor seminarii cu poliţiştii specialişti în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, acţiune ce va benficia şi de sprijinul Fundaţiei Collegium XXI.

I.G.P.R. - Centrul de Informare și Relații Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Administrator
      By Administrator
      Postaţi în acest topic solicitarea de confirmare a contului de membru numai după ce aţi asociat şi validat contului de membru o adresă de e-mail oficială de serviciu (prenume.nume@jud.politiaromana.ro).
      Multumesc pentru intelegere.
    • Administrator
      By Administrator
      Secţiunea privată a poliţiştilor a fost creată în urma propunerilor membrilor şi pentru a oferi posibilitatea poliţiştilor de a comunica între ei într-un spaţiu privat. Discuţiile din alte secţiuni ale forumului nu vor avea de suferit şi vom susţine în permanenţă dezvoltarea ariilor în care au acces toţi membri forumului.
      Accesul în secţiunea rezervată este permis doar poliţiştilor, (mai exact, conturilor de membru ce sunt confirmate ca aparţinând unui poliţist/ă), iar sigură şi unica modalitate prin care puteţi obţine confirmarea contului este să vă înregistraţi ori să asociaţi contului de utilizator de aici, adresa de e-mail oficială de serviciu (este vorba de adresa prenume.nume@jud.politiaromana.ro - adresa de mail cu care vă conectaţi în webmail.politiaromana.ro), după care postaţi pentru a anunţa acest lucru în topicul "Solicitări pentru confirmarea contului de membru" specificând că aţi asociat adresa de e-mai oficială contului de membru.
      ATENŢIE! - NU folosiţi adresa internă de pe Intrapol, cea de genul nume@politia.local pentru că aceasta din urmă NU FUNCŢIONEAZĂ pe internet) 
      Detalii despre adresa de e-mai oficială găsiţi aici: Cum se obţine e-mail oficial de serviciu @politiaromana.ro?
      Procedura privind asocierea unei noi adrese de e-mail contului de membru, o găsiţi explicată aici: Schimbarea adresei de e-mail asociată contului de membru
      Nu ne interesează să aflăm date cu caracter personal, doar dorim să ne asigurăm că dvs. sunteţi şi în realitate ceea ce afirmaţi.
      În conformitate cu prevederile legale, site-ul Politisti.ro protejează intimitatea şi confidenţialitatea membrilor săi. Nu vom dezvălui niciun fel de informaţii despre utilizatorii forumului către terţe părţi, fără acordul prealabil al acestora.
      Nu trimteţi solicitări pentru confirmarea contolui ori acces în aria privată prin intermediul formularului de contact "Contactaţi-ne" - pentru că nu sunt luate în considerare. Urmaţi procedura descrisă mai sus!
    • Administrator
      By Administrator
      Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
      În vigoare de la 09 mai 2002
      Actualizare din octombrie 2019 include modificările aduse prin Legea 192/2019
      CAPITOLUL I
      Dispoziţii generale
      Art. 1. - Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.
      Art. 2. - Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
      Art. 3. - În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliţia Română cooperează cu instituţiile statului şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în limitele legii.
      Art. 4. - (1) Poliţia Română se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării.
      (2) Poliţia Română se poate organiza şi conform specificului unor sectoare ale economiei naţionale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice şi sociale, în funcţie de importanţa şi de numărul acestora.
      (3) Unităţile de poliţie se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      CAPITOLUL II
      Organizare şi funcţionare
      SECŢIUNEA 1 - Structura organizatorică
      Art. 5. - Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:
      a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
      b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;
      c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;
      d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.
      Art. 6. - În cadrul Poliţiei Române funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, ale cărei atribuţii sunt stabilite prin legea privind statutul poliţistului.
      Art. 7. - Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.
      Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (2) Inspectorul general este ajutat de adjuncţi numiţi de către ministrul afacerilor interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      Art. 9. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române funcţionează Consiliul Superior, denumit în continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, adjuncţii inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, şefii direcţiilor generale şi ai direcţiilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române, 5 şefi ai unităţilor teritoriale ale poliţiei, desemnaţi prin rotaţie în fiecare an, preşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor şi rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".
      (2) Consiliul se întruneşte o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Consiliul analizează şi hotărăşte activităţile Poliţiei Române conform strategiei Ministerului Afacerilor Interne. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului se duc la îndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      (3) Desemnarea nominală a membrilor Consiliului şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      Art. 10. - În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Consiliul.
      Art. 11. - Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.
      SECŢIUNEA a 2-a - Unităţi teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române
      Art. 12. - (1) În municipiul Bucureşti se organizează şi funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, condusă de un director general, ajutat de adjuncţi.
      (2) În judeţe se organizează şi funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, inspectorate de poliţie, conduse de un inspector-şef, ajutat de adjuncţi.
      (3) Directorul general al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectorii-şefi ai inspectoratelor de poliţie judeţene sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor şi cu avizul consultativ al prefectului.
      Art. 13. - (1) În cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia.
      (2) În fiecare sector se organizează şi funcţionează secţii de poliţie. Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne, în funcţie de întinderea teritoriului, numărul populaţiei, de numărul şi importanţa obiectivelor economice, sociale şi politice.
      Art. 14. - (1) În municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti, iar în comune, posturi de poliţie.
      (2) În municipii pot fi înfiinţate secţii de poliţie, iar în comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi înfiinţate birouri de poliţie, potrivit criteriilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
      Art. 15. - (1) În structura organizatorică a Poliţiei Române pot fi înfiinţate şi alte unităţi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.
      (2) Numărul, competenţa şi structura organizatorică ale acestor unităţi se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
      (3) Şefii unităţilor organizate în condiţiile alin. (1) şi (2) sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      Art. 16. - (1) Atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare.
      (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General al Poliţiei Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităţilor teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
      SECŢIUNEA a 3-a - Autoritatea teritorială de ordine publică
      Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii.
      (2) Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefect, 6 consilieri desemnaţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliul judeţean, 3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului judeţean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi, după caz, şeful poliţiei locale din municipiul reşedinţă de judeţ.
      (21) Participarea şefului Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de jandarmi judeţean şi a şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau a şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean în autoritatea teritorială de ordine publică se realizează în legătură cu activităţile desfăşurate de aceste instituţii în calitate de forţe de sprijin care participă la planificarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice sub conducerea Poliţiei Române.
      (22) Aspectele referitoare la activităţile desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne şi cele ale poliţiei locale în planul menţinerii ordinii şi siguranţei publice se prezintă integrat prin intermediul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau inspectoratului de poliţie judeţean.
      (3) Desemnarea nominală a autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de către consiliul judeţean pentru o perioadă de 4 ani.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică este condusă de un preşedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau al consiliilor judeţene pe o perioadă de 4 ani.
      Art. 18. - Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuţii:
      a) contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă minimali, având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică;
      b) sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie;
      c) face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
      d) organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice;
      e) prezintă trimestrial informări în şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliului judeţean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii;
      f) elaborează anual un raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie, care se dă publicităţii.
      Art. 19. - (1) Autoritatea teritorială de ordine publică se întruneşte în şedinţe ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
      (2) La şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică au dreptul să participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului, primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv preşedintele consiliului judeţean, conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate. şedinţele autorităţii teritoriale de ordine publică pot fi şi publice.
      (3) În exercitarea atribuţiilor sale autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare.
      (4) Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competenţe în problemele operative ale poliţiei.
      Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfăşurarea activităţii autorităţii teritoriale de ordine publică se suportă din bugetul municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului.
      Art. 21. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
      SECŢIUNEA a 4-a - Raporturile dintre poliţie şi autorităţile administraţiei publice locale
      Art. 22. - (1) În plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii, autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile judecătoreşti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii.
      (2) În vederea înfiinţării unor noi unităţi, secţii, birouri sau posturi de poliţie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor ori comunelor, după caz, care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora.
      Art. 23. - (1) şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şefii inspectoratelor de poliţie judeţene, ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale în faţa autorităţii teritoriale de ordine publică, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, consiliilor municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz, referitoare la măsurile întreprinse în îndeplinirea atribuţiilor specifice.
      (2) Şefii unităţilor prevăzute la alin. (1) informează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefecţii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, ai municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.
      Art. 24. - Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi, după caz, cu primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor în domeniul ordinii publice.
      Art. 25. - (1) În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei.
      (2) Dacă poliţia nu îşi îndeplineşte responsabilităţile în baza protocolului încheiat, administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie.
      CAPITOLUL III
      Atribuţiile Poliţiei Române
      Art. 26. - (1) Poliţia Română are următoarele atribuţii principale:
      1. apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
      2. aplică măsuri pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, aplică măsuri, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi terorismului, de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
      3. sprijină unităţile de jandarmerie cu informaţii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi altele asemenea;
      4. asigură, direct sau în cooperare cu alte instituţii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice şi intervenţiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea şi neutralizarea dispozitivelor explozive, radioactive, nucleare, chimice sau biologice amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vătămării integrităţii corporale, sănătăţii persoanelor sau provocării de daune proprietăţii publice ori private;
      41. desfăşoară activităţi de negociere şi asigură intervenţia, pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei;
      42. desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor stabilite prin lege, ca reacţie la acte de terorism iminente sau în desfăşurare în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acţiunilor agresive şi/sau a mijloacelor şi dispozitivelor utilizate de terorişti;
      5. avizează şi controlează, în condiţiile legii, înfiinţarea societăţilor private de detectivi, pază, supraveghere şi gardă de corp;
      6. culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
      7. realizează activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei, a criminalităţii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracţiunii în domeniul informaticii şi a crimei organizate;
      8. desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea;
      9. asigură paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere şi de arest preventiv organizate în cadrul unităţilor de poliţie;
      10. constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;
      11. asigură protecţia martorului, colaboratorului, informatorului şi a victimei, în condiţiile legii;
      12. asigură protecţia poliţiştilor, magistraţilor şi a familiilor acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine, cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune;
      13. desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
      14. desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;
      15. foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului faptei şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, efectuând constatări şi expertize criminalistice, prin specialişti şi/sau experţi proprii acreditaţi, precum şi rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infracţional ori a personalităţii criminale;
      16. efectuează, independent sau în cooperare, evaluări, studii şi cercetări ştiinţifice pentru îmbunătăţirea metodelor şi mijloacelor folosite în activitatea de poliţie, în special a celor tehnico-ştiinţifice criminalistice, de analiză a informaţiilor, de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor fapte ilegale, precum şi pentru identificarea unor noi metode şi mijloace;
      17. exercită controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a materialelor explozive, a precursorilor de explozivi, asupra modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii, materii explozive şi precursori de explozivi, precum şi asupra funcţionării atelierelor de reparat arme şi asupra poligoanelor de tir;
      18. exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive şi nucleare, substanţelor toxice şi stupefiante, precum şi asupra altor obiecte şi materii supuse autorizării, potrivit legii;
      19. supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, şi colaborează cu alte autorităţi publice, instituţii, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării circulaţiei, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi luarea unor măsuri de educaţie rutieră a participanţilor la trafic;
      20. desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;
      21. exercită controlul asupra legalităţii stabilirii domiciliului sau reşedinţei cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării, în condiţiile legii;
      22. ţine evidenţa nominală a cetăţenilor români cu obligaţii militare în mediul rural;
      23. organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidenţei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal şi constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliţiei;
      24. efectuează studii şi cercetări privind dinamica infracţionalităţii în România şi propune măsuri de prevenire a acesteia;
      25. acordă sprijin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea desfăşurării activităţii acestora;
      26. participă, în condiţiile legii, împreună cu alte unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
      27. colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru pregătirea antiinfracţională a populaţiei;
      28. desfăşoară, potrivit legii, activităţi specifice de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională, precum şi de cooperare judiciară internaţională în materie penală, conlucrează cu structuri de profil din alte state şi de la nivelul unor instituţii internaţionale pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere ori pentru schimb sau transfer de experienţă şi bune practici;
      29. participă la constituirea forţelor internaţionale de poliţie, destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească sau pentru acţiuni umanitare;
      30. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
      (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia Română îşi organizează propria bază de date, potrivit legii.
      Art. 27. - (1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnează poliţişti care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      (2) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracţiunilor săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.
      Art. 28. - (1) În îndeplinirea activităţilor specifice poliţistul are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.
      (2) În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice poliţistul poate acţiona şi pe raza teritorială a altor unităţi de poliţie, comunicând despre aceasta unităţii competente.
      (3) În caz de detaşare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unităţi de poliţie, poliţistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate. Poliţistul încadrat în Inspectoratul General al Poliţiei Române are competenţă teritorială generală.
      (4) Poliţistul este obligat să intervină şi în afara orelor de program, a atribuţiilor sale de serviciu şi a competenţei teritoriale a unităţii din care face parte, când ia cunoştinţă de existenţa unei infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.
      CAPITOLUL IV
      Personalul Poliţiei Române
      Art. 29. - (1) Personalul Poliţiei Române se compune din poliţişti, alţi funcţionari publici şi personal contractual.
      (2) Drepturile şi îndatoririle specifice ale poliţistului se stabilesc prin statut.
      Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
      CAPITOLUL V
      Drepturi şi obligaţii
      Art. 31. - (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
      a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor, în condiţiile prezentei legi;
      b) să conducă persoane la sediul poliţiei, ca măsură administrativă, în condiţiile prezentei legi;
      c) să invite la sediul poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi motivului invitaţiei;
      d) să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor, în condiţiile prevăzute de lege;
      e) în cazul săvârşirii unei infracţiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acţiuni teroriste, să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale;
      f) să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, în condiţiile prezentei legi;
      g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;
      h) să poarte asupra sa armamentul şi muniţia necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, şi să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei;
      i) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate din fondurile unităţilor de poliţie sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenţia, nu mai târziu de 15 zile;
      j) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din poliţia pentru transporturi, pe cele feroviare şi navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimaţiei de serviciu;
      k) să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale;
      l) să procedeze, în condiţiile legii, la cererea persoanelor interesate sau în scopul identificării criminalistice a persoanelor care au săvârşit infracţiuni ori sunt suspecte de săvârşirea unor infracţiuni, la prelevarea sau, după caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare şi orice alte date biometrice, stocate în baza de date criminalistice.
      m) să interzică, temporar, accesul sau prezenţa oricărei persoane în perimetrul locului săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, dacă prin aceasta ar fi afectată desfăşurarea normală a activităţii organelor abilitate, legată de probarea faptelor;
      n) să interzică, temporar, pătrunderea într-un spaţiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale, a sa ori a altei persoane;
      o) să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile ilegale;
      p) să oprească forţat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii;
      q) să consulte specialişti ori experţi, să solicite şi, în condiţiile legii, să obţină obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi ori instituţii publice, precum şi să solicite obiecte, înscrisuri sau relaţii de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
      r) să exercite orice alte drepturi şi să îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege.
      (2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege poliţistul are obligaţia să respecte întocmai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.
      (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă. Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare şi abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale.
      Art. 32. - (1) În vederea obţinerii de date şi informaţii cu privire la activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum şi pentru identificarea, căutarea, localizarea şi/sau prinderea persoanelor date în urmărire potrivit legii, Poliţia Română poate folosi informatori.
      (2) Sursele de informare, metodele şi mijloacele activităţii de culegere a informaţiilor au caracter confidenţial şi nu pot fi dezvăluite de nimeni în nicio împrejurare. Excepţie fac cazurile în care îndatoririle funcţiei, nevoile justiţiei sau legea impune dezvăluirea lor. În aceste situaţii dezvăluirea se va face, după caz, cu asigurarea protecţiei necesare.
      (3) Prin activitatea de culegere, verificare şi valorificare a datelor şi informaţiilor poliţiştii nu trebuie în niciun fel să lezeze sau să îngrădească în mod ilegal drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa privată, onoarea sau reputaţia acestora.
      (4) Ministerul Afacerilor Interne asigură protecţia şi încadrarea în muncă a poliţiştilor care, lucrând sub acoperire, au fost deconspiraţi în împrejurări care exclud culpa acestora.
      (5) Organizarea şi funcţionarea activităţii de culegere a informaţiilor pentru activitatea specifică poliţiei se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
      (6) Ministrul afacerilor interne prezintă, anual sau ori de câte ori se impune, Consiliului Suprem de Apărare a ţării şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informaţiilor şi fondurile utilizate în acest scop.
      (7) Colectarea, stocarea şi utilizarea datelor despre persoanele aflate în atenţia poliţiei se fac în conformitate cu legea şi cu principiile internaţionale privind protecţia datelor.
      Art. 321. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege:
      a) ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
      b) depărtarea picioarelor;
      c) adoptarea poziţiei şezut;
      d) adoptarea poziţiei culcat;
      e) altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.
      (3) Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei. Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.
      (4) În înţelesul prezentei legi, prin atac armat se înţelege atacul săvârşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      (5) Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! - Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor prevăzute la alin. (1), referitoare la renunţarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2).
      Art. 322. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
      a) aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe necesită sprijinul organelor abilitate;
      d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
      e) aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
      f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
      g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. g);
      h) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
      (2) Poliţistul este obligat să aducă la cunoştinţă persoanei, verbal, motivul legitimării.
      (3) Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii.
      (4) La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a înmâna acestuia actele prevăzute la alin. (3) şi de a comunica informaţiile necesare stabilirii sau, după caz, verificării identităţii sale.
      (5) Atunci când măsurile prevăzute la alin. (3) nu au permis stabilirea identităţii, pentru realizarea acestui scop, poliţistul este îndreptăţit să procedeze la:
      a) identificarea unei alte persoane care poate oferi informaţii cu privire la identitate, dacă este posibil;
      b) fotografierea, luarea şi procesarea amprentelor, semnalmentelor şi semnelor particulare ale persoanei;
      c) să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
      (6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se realizează chiar şi în lipsa consimţământului persoanei. Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
      (7) Datele cu caracter personal preluate potrivit alin. (5) se şterg din bazele de date ale poliţiei imediat după identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu excepţia situaţiei în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare în curs, caz în care acestea urmează regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.
      Art. 323. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:
      a) ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
      b) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
      c) identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
      d) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
      (2) Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul. În înţelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
      (3) Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului, persoana este obligată să le prezinte.
      (4) Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a le deschide şi de a prezenta conţinutul bagajului.
      (5) Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care, prin construcţie, sunt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor. La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor.
      (6) În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor prevăzute la alin. (3)-(5), poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei.
      (7) Obiectele se examinează la exterior fără a fi desfăcute sau demontate. Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.
      (8) Nu constituie control corporal acţiunea poliţistului de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.
      (9) La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu şi/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substanţelor.
      (10) Rezultatul controlului se consemnează într-un proces- verbal, care se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      (11) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului poliţistului de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi condiţiile prevăzute de normele de procedură penală sau de cele privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.
      Art. 324. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când:
      a) în condiţiile art. 322 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
      b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
      c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
      d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
      (2) Poliţistul are obligaţia de a raporta şefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliţiei, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
      (3) Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale.
      (4) Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată.
      (5) Poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei după finalizarea activităţilor conform alin. (4) sau a măsurile legale care se impun.
      (6) Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliţiei într-un centru de reţinere şi arestare preventivă.
      (7) Dacă în cadrul verificărilor se constată existenţa unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, se procedează conform normelor de procedură penală. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) nu se aplică în cazul în care s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă.
      Art. 325. - Dacă persoana legitimată sau condusă la sediul poliţiei sau al altor instituţii prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe.
      Art. 326. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei are următoarele drepturi:
      a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei;
      b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;
      c) de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, potrivit art. 327;
      d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea, precum şi de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, cu excepţia comunicării datelor de identificare ori a unor informaţii necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a sa ori a altei persoane;
      e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;
      f) de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini;
      g) de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;
      h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte, nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.
      (2) Poliţistul este obligat să informeze persoana, potrivit alin. (1) lit. a), înainte de a lua măsura conducerii la sediul poliţiei, iar potrivit alin. (1) lit. b), în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu. La solicitare, poliţistul are obligaţia de a contacta persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d)-g). Dreptul prevăzut la alin. (1) lit. h) se asigură la cerere sau din oficiu.
      (3) În cazul minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu, poliţistul are obligaţia:
      a) de a informa cu privire la măsura luată părinţii, tutorele ori alt reprezentant legal sau, dacă niciunul dintre aceştia nu poate fi contactat sau nu se prezintă, autoritatea competentă potrivit legii;
      b) de a nu lua declaraţii de la aceasta sau de a nu îi solicita semnarea unor înscrisuri, în lipsa unui reprezentant legal sau a celui al autorităţii competente, cu excepţia comunicării datelor de identificare.
      (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere normelor de procedură penală sau celor privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care se aplică în mod corespunzător.
      Art. 327. - (1) Persoana condusă la sediul poliţiei, în situaţiile prevăzute la art. 324 alin. (1), poate contesta măsura dispusă de poliţist, înainte de încetarea acesteia, la şeful ierarhic al poliţistului.
      (2) Contestaţia se depune, în scris, la poliţist sau la şeful ierarhic al acestuia. Poliţistul care primeşte contestaţia este obligat să o transmită de îndată şefului său ierarhic. La depunerea contestaţiei, persoana condusă la sediul poliţiei primeşte o dovadă de primire.
      (3) Şeful ierarhic al poliţistului se pronunţă cu celeritate, în scris. Înscrisul se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie, iar o copie a acestuia se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal. Refuzul primirii copiei se consemnează pe înscris.
      (4) În cazul în care constată că nu este necesară menţinerea măsurii, şeful ierarhic al poliţistului are obligaţia de a permite persoanei să părăsească sediul poliţiei.
      Art. 328. - (1) Poliţistul întocmeşte un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliţiei, măsurile realizate cu această ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor prevăzute la art. 326, ca urmare a aducerii la cunoştinţă, rezultatul controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculului, dacă a utilizat mijloace de constrângere, prezenţa unor urme vizibile de violenţă la momentul legitimării şi al finalizării verificărilor, ora iniţierii deplasării la sediul poliţiei şi finalizării verificării situaţiei persoanei şi luării măsurilor legale.
      (2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie şi se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentatul legal. O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
      Art. 329. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare; cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole.
      (2) Folosirea mijloacelor de constrângere nu trebuie să depăşească, prin intensitate şi durată, nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei.
      (3) Folosirea mijloacelor de constrângere încetează de îndată ce scopul intervenţiei a fost realizat.
      (4) Folosirea mijloacelor de constrângere se face în mod gradual, după avertizarea verbală prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor legale ale poliţistului. În situaţia unei acţiuni violente iminente îndreptate împotriva poliţistului sau a altei persoane, mijloacele de constrângere pot fi folosite fără avertizarea verbală prealabilă.
      (5) Folosirea mijloacelor de constrângere în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea civilă a poliţistului pentru pagubele produse.
      (6) Pentru pagubele produse prin faptele poliţistului prevăzute la alin. (5) se angajează răspunderea statului, în condiţiile legii.
      Art. 3210. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să folosească forţa fizică în scopul înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei care, fără a folosi violenţa, se opune ori nu se supune solicitărilor legale ale poliţistului, potrivit art. 31 alin. (1) lit. m)-o) sau referitoare la:
      a) conducerea la sediul poliţiei sau al altor organe judiciare;
      b) efectuarea percheziţiei potrivit normelor de procedură penală, a controlului corporal şi al bagajelor persoanei legitimate, precum şi a vehiculului utilizat de aceasta;
      c) aplicarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare.
      (2) Folosirea forţei fizice nu trebuie să aibă ca scop provocarea unor suferinţe fizice, altele decât cele inerente înfrângerii rezistenţei fizice a persoanei.
      (3) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace adecvate pentru a opri şi a pătrunde în vehicule sau pentru a pătrunde în orice spaţii închise în care se află persoana care se regăseşte în situaţiile prevăzute la alin. (1), în scopul extragerii acesteia.
      Art. 3211. - (1) Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze cătuşe sau alte mijloace de imobilizare în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale oricărei persoane.
      (2) În scopul prevenirii autovătămării persoanei ori apariţiei unei stări de pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a poliţistului sau a altei persoane, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloacele prevăzute la alin. (1), dacă:
      a) persoana condusă la sediul poliţiei este cunoscută cu un comportament violent la adresa sa, a persoanelor sau a bunurilor;
      b) persoana condusă la sediul poliţiei a comis sau este suspectă de săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă ori a unor acte de terorism;
      c) persoana a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere ori s-a sustras de la executarea unei măsuri preventive sau a unei pedepse privative de libertate;
      d) dotările mijlocului de transport utilizat sau itinerarul de deplasare nu permit adoptarea altor măsuri care să prevină săvârşirea unor acţiuni violente sau fuga;
      e) persoana face obiectul unei măsuri privative de libertate dispuse în vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.
      (3) Dispoziţiile legale referitoare la utilizarea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, prevăzute de reglementările privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, se aplică în mod corespunzător.
      Art. 3212. - Poliţistul este îndreptăţit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când:
      a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat; sau
      b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
      Art. 3213. - Poliţistul este obligat ca, în cel mai scurt timp, să solicite serviciilor specializate acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor împotriva cărora au fost utilizate dispozitive cu electroşocuri, persoanelor afectate de utilizarea substanţelor iritant-lacrimogene, precum şi persoanelor rănite prin utilizarea mijloacelor de constrângere. De îndată ce va fi posibil, situaţia se raportează verbal şi, ulterior, se întocmeşte un proces- verbal.
      Art. 33. - (abrogat)

      Art. 34. - (1) În caz de necesitate poliţistul poate folosi, în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, forţa armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc după somaţia: "Stai, stai că trag!"
      (2) În cazurile de legitimă apărare poliţistul poate folosi armele de foc, fără somaţie.
      (3) - (abrogat)
      Art. 35. - (1) Se interzice folosirea cătuşelor sau a altor mijloace de imobilizare, a armelor albe sau a armelor de foc, precum şi a mijloacelor prevăzute la art. 3212 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.
      (2) Poliţistul este obligat să permită persoanei aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.
      Art. 351. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are obligaţia să poarte asupra sa insigna de poliţist sau legitimaţia de serviciu şi mijloacele de constrângere şi de protecţie din dotare, precum şi să utilizeze mijloacele din dotare necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.
      Art. 352. - (1) Unităţile de poliţie trebuie să asigure pregătirea profesională a poliţistului cu privire la modul de acţiune în situaţia aplicării măsurilor poliţieneşti şi utilizarea mijloacelor de constrângere. Poliţistul este obligat să participe la programele de pregătire profesionale şi să menţină un nivel adecvat de pregătire fizică.
      (2) În cadrul pregătirii profesionale a poliţistului, potrivit alin. (1), va fi avută în vedere jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special în ceea ce priveşte dreptul la viaţă, interzicerea torturii, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi interzicerea discriminării.
      Art. 36. - (1) Poliţia Română poate interveni în forţă, în condiţiile legii, împotriva celor care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum şi împotriva celor care ameninţă cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
      (2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai după avertizarea şi somarea, prin mijloace de amplificare sonoră, a participanţilor la dezordine asupra necesităţii respectării legii şi ordinii publice. Dacă după avertizare se încalcă în continuare ordinea publică şi legile, poliţistul numit ca şef al dispozitivului de ordine sau şefii ierarhici îi somează pe participanţi folosind formula: Prima somaţie: "Atenţiune, vă rugăm să părăsiţi . . .Vom folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase. Dacă după trecerea perioadei de timp necesare dispersării cei somaţi nu se supun, se foloseşte o ultimă somaţie, astfel: Ultima somaţie: "Părăsiţi. . . Se va folosi forţa!"
      (3) Dacă în astfel de situaţii, precum şi în cele prevăzute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, cu modificările ulterioare, se impune uzul de armă, în prealabil se va folosi o ultimă somaţie, astfel: "Părăsiţi. . . Se vor folosi armele de foc!"
      (4) Folosirea mijloacelor de împiedicare şi constrângere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.
      Art. 37. - Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul va fi întocmit în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
      Art. 38. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru înlăturarea pericolelor care ameninţă ordinea publică sau siguranţa persoanelor, în toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre acestea.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să pătrundă, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru:
      a) a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol;
      b) a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată;
      c) a prinde autorul unei infracţiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu;
      d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu.
      (3) Dreptul prevăzut la alin. (2) se exercită inclusiv prin folosirea forţei:
      a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
      b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu.
      (4) Înainte de a pătrunde în spaţiul privat, poliţistul are obligaţia de a raporta verbal despre aceasta, ierarhic, cu excepţia situaţiei în care nu este posibil. În acest caz, raportarea se face în cel mai scurt timp posibil.
      (5) După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii sau actelor de terorism, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, cu excepţia situaţiei în care obţine consimţământul de a rămâne din partea persoanei îndreptăţite. Cu această ocazie nu se efectuează acte specifice percheziţiei domiciliare.
      (6) În situaţia în care este necesară luarea unor măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă, poliţistul este îndreptăţit să îndepărteze temporar persoanele din spaţiul respectiv sau să solicite acestora să rămână pe loc până la identificarea lor.
      (7) Cu privire la pătrunderea în spaţiul privat şi măsurile adoptate, poliţistul întocmeşte un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se predă persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul în care a pătruns poliţistul.
      Art. 381. - În toate situaţiile în care ia cunoştinţă direct ori când este sesizat despre posibile cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului, poliţistul este obligat să sesizeze direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege.
      Art. 39. - Poliţistul este obligat să ia măsurile necesare pentru ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanelor a căror pază o asigură şi, în special, să ia imediat măsuri ca îngrijirile medicale să le fie acordate de fiecare dată când acestea se impun.
      (2) Poliţistul este îndreptăţit să solicite intervenţia autorităţilor competente sau să sesizeze reprezentantul legal, atunci când, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, identifică persoane care, din cauza vârstei sau stării fizice ori psihice se află în dificultate şi este necesară luarea unor măsuri de protecţie. Autorităţile competente sau reprezentantul legal au/are obligaţia de a interveni de îndată.
      Art. 391. - (1) În vederea asigurării protecţiei persoanelor prevăzute la art. 26 alin. (1) pct. 11 şi 12, unitatea de poliţie competentă elaborează un plan de protecţie care va cuprinde cel puţin următoarele: date privind persoana a cărei protecţie se acordă, temeiul legal al protecţiei, măsurile de protecţie instituite, resursele logistice, umane sau de altă natură alocate, perioada în care se acordă protecţia, situaţiile în care protecţia încetează.
      (2) Protecţia se acordă dacă persoana care face obiectul măsurilor de protecţie sau, după caz, reprezentantul acesteia:
      a) îşi exprimă acordul cu privire la măsurile de protecţie;
      b) oferă informaţiile necesare implementării măsurilor de protecţie;
      c) se conformează măsurilor de protecţie stabilite;
      d) se abţine de la orice activitate care pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa, a poliţiştilor care asigură protecţia ori a altei persoane, sau ordinea publică.
      (3) Protecţia încetează în cazul în care una dintre condiţiile prevăzute la alin. (2) nu mai este îndeplinită. În cazul în care măsura de protecţie a fost instituită în baza normelor de procedură penală, pentru încetarea acesteia unitatea de poliţie sesizează organul judiciar care a dispus-o.
      Art. 392. - (1) În scopul realizării activităţilor de prevenire, depistare, investigare sau urmărire penală a infracţiunilor sau executării pedepselor, prevenire şi combatere a altor fapte ilegale, precum şi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice:
      a) acţiunile poliţistului în spaţii publice, precum şi intervenţia realizată în condiţiile art. 38 ori pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate;
      b) Poliţia Română este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţi publice desfăşurate în locuri publice, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracţiuni sau alte fapte ilegale ori tulburată ordinea şi siguranţa publică.
      (2) Poliţia Română este autorizată să acceseze, în mod direct şi gratuit, sistemele de supraveghere a spaţiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalităţii, pazei bunurilor şi protecţiei persoanelor sau supravegherii traficului rutier şi care aparţin organelor administraţiei publice centrale sau locale, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atunci când:
      a) există motive verosimile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea:
      1. persoanelor care pregătesc, săvârşesc sau au săvârşit o infracţiune;
      2. persoanelor care au fost prezente la locul săvârşirii unei infracţiuni ori au cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
      3. persoanelor date în urmărire sau căutate potrivit legii;
      4. bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară;
      b) imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video prelucrate prin aceste sisteme sunt necesare pentru:
      1. constituirea şi adaptarea dispozitivelor de menţinere a ordinii publice, cu ocazia adunărilor publice sau a evenimentelor ce implică prezenţa unui public numeros, precum şi pentru realizarea intervenţiei în cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat;
      2. îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie rutieră.
      (3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
      (4) Poliţia Română poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) sau (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.
      Art. 40. - (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi facă, în prealabil, cunoscută calitatea, astfel:
      a) dacă este în uniformă, prin prezentarea verbală a numelui şi prenumelui, precum şi a unităţii de poliţie din care face parte;
      b) dacă este în ţinută civilă, prin prezentarea datelor prevăzute la lit. a), precum şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei.
      (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci când siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei ar putea fi periclitate, poliţistul îşi face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenţia poliţistului se face prin anunţare: «Poliţia!».
      Art. 41. - (1) Poliţistul este obligat să verifice permanent competenţa acţiunilor sale.
      (2) În efectuarea investigaţiilor poliţistul este obligat să se bazeze pe date sau informaţii privind săvârşirea unor fapte ilegale.
      CAPITOLUL VI
      Asigurarea logistică, materială şi financiară
      Art. 42. - (1) Poliţia Română poate deţine în folosinţă imobile, armament, muniţie, echipamente şi aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (2) Unităţile de poliţie utilizează, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu şi alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
      (3) Pe lângă unităţile de poliţie se pot constitui secţii sau asociaţii sportive.
      (4) Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei pot avea cabinete medicale care să asigure asistenţa medicală la locul de muncă, pot deţine în folosinţă baze de tratament şi unităţi de cazare a personalului şi a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.
      Art. 43. - Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile teritoriale ale poliţiei folosesc locuinţe de protocol, de serviciu, de intervenţie şi sociale ce pot fi repartizate poliţiştilor, celorlalţi funcţionari publici şi personalului contractual, precum şi familiilor acestora.
      Art. 44. - Dotarea Poliţiei Române se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat şi din alte surse constituite potrivit legii.
      Art. 45. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române este abilitat:
      a) să aprobe, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiţii şi să urmărească executarea acestora la termenele stabilite;
      b) să stabilească normele de întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru tehnica specială din dotare;
      c) să execute controlul mijloacelor materiale şi băneşti repartizate unităţilor subordonate;
      d) să exercite orice alte atribuţii conferite prin actele normative, în domeniile asigurării materiale şi financiare.
      CAPITOLUL VII
      Dispoziţii finale
      Art. 46. - Poliţia Română cooperează cu instituţii similare din alte state şi cu organisme internaţionale de profil, pe baza înţelegerilor la care România este parte, inclusiv prin ofiţeri de legătură.
      Art. 47. - (1) În interesul asigurării ordinii publice şi securităţii colective, la solicitarea Preşedintelui României, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Poliţiei Române pot participa, în afara teritoriului naţional, la constituirea forţelor internaţionale de poliţie destinate unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare poliţienească, precum şi pentru acţiuni umanitare.
      (2) Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin. (1) efectivele de poliţie participante vor avea statutul personalului detaşat la organizaţii internaţionale şi vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
      Art. 48. - Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea poliţiei comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se reglementează prin lege.
      Art. 49. - Ziua Poliţiei Române este 25 martie.
      Art. 50. - Uniforma de poliţist, forma şi conţinutul insignei şi ale documentelor de legitimare a poliţiştilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
      Art. 51. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.