Jump to content
POLITISTI.ro

  • 1
Constantin

Aşa-zisa poliţie LOCALĂ (fostă comunitară) are dreptul să încalce legea?

Întrebare

Constantin

Bună ziua,

În ultimele zile a apărut o înregistrare video pe internet (care văd că fost postată şi pe acest site în topicul politia LOCALA incalca legea) în care aceşti angajaţi ai primăriei încalcă cu nonşalanţă normele rutiere.

Din ce ştiu, legislaţia rutieră română prevede foarte clar care sunt autovehiculele ce pot încălca normele rutiere (vezi explicaţiile de aici Încălcarea normelor rutiere de auto poliţiei) şi aş vrea să-mi spuneţi dacă acesti gardieni publici transformaţi în poliţişti locali beneficiază de aceste drepturi şi pot încălca legislaţia rutieră.

În caz contrar, vă rog să-mi spuneţi ce se poate face?

Mulţumesc.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

2 răspunsuri la această întrebare

Postare recomandată

  • 0
Marius

Conform legislaţiei rutiere au regim de circulaţie prioritara numai autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b) din iar conducătorii acestor autovehicule pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată.

 

ART. 61

(1) Au regim de circulaţie prioritara numai autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b), atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă. Pentru a avea prioritate de trecere, aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune semnalele luminoase şi sonore.

(2) Conducătorii autovehiculelor aparţinând instituţiilor prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b) pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

 

ART.32.

(2) Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

a) pentru lumina roşie – autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;

b) pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale care însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, atunci când se deplaseazã în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;

 

În concluzie gardienii locali NU au dreptul legal să încalce normele rutiere, indiferent de situaţie. În astfel de situaţii se poate depune o reclamaţie scrisă la poliţia rutieră şi/sau la prefectură.

 

Off Topic: Nu cred că era nevoie să iniţiezi un topic nou, există deja un topic ce tratează astfel de probleme şi mai corect ar fi fost să postezi direct în topicul

  • Apreciez 3

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

  • 0
Constantin

Ok, mulţumesc. Se poate închide.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Vizitator
Acest subiect este închis acum şi nu mai pot fi adăugate alte postări.

  • Conţinut similar

    • OviU
      de OviU
      Buna ziua,
      Din ce stiti dvs., gardienii publici pot aplica sanctiuni conforme cu OUG 195 si Reg. de aplicare? Avand in vedere ca cele doua mentioneaza:
      OUG 195
      Art 1. Alin (3): Autoritatea competenta în domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea unor reglementari, precum si aplicarea si exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Române.
      Art 2.: Îndrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, care are obligatia sa ia masurile legale în cazul în care constata încalcari ale acestora.
      HG 1391/2006 (Reg de aplicare)
      Art. 177: (1) Indrumarea, supravegherea, controlul respectarii normelor privind circulatia pe drumurile publice si luarea masurilor legale in cazul in care se constata incalcari ale acestora se realizeaza de catre politistii rutieri din cadrul Politiei Romane.
      (2) Politistii rutieri sunt ofiterii si agentii de politie specializati si anume desemnati prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
      Ori ei, apartinand unui serviciu al primariei nu au nicio tangenta cu OUG 195, MAI sau IGPR. 
      E o curiozitate, poate stiti ceva din experienta dvs.  Mentionez ca am un dosar depus la judecatorie pe aceasta speta pe civil (prima plangere depusa, nu am mai ales aceasta cale pana acum, doar ca mi se pare grosolan din partea lor sa se foloseasca de o lege care nu li se adreseaza), cu siguranta vom stii mai multe dupa sedinta, daca speta e ambigua.
    • Politisti.ro
      de Politisti.ro
      Apariţia compartimentelor denumite "Poliţie Locală" din cadrul primăriilor şi aflate sub coordonarea şi controlul direct al primarului generează o serie de confuzii în rândul cetăţenilor şi favorizează permanent săvârşirea unor ilegalităţi din partea unor angajaţi ai Poliţiei Locale, care se folosesc de această confuzie apărută în rândul cetăţenilor pentru a comite diferite abuzuri asupra cetăţenilor.
      Pentru cetăţeanul obişnuit, "Poliţie Locală" sau "Poliţia Română" reprezintă doar autorităţi ale statului, iar diferenţa dintre atribuţiile şi rolul acestora este neclară şi foarte greu de remarcat, ori acest aspect atrage un dezavantaj major şi un tratament incorect al Statului Român faţă de cetăţenii săi.
      În prezent a devenit o practică comună şi de notorietate faptul că marea majoritate a angajaţilor din cadrul Poliţiei Locale încalcă legea cu nonşalanţă prin faptul că folosesc ilegal articole din uniforma Poliţiei Române, autoturisme cu inscripţii şi semnale speciale de avertizare identice cu cele ale poliţiei, întreţinând şi alimentând confuzia cetăţenilor. Un exemplu frecvent şi vizibil în care angajaţii poliţiei locale îşi depăşesc atribuţiile prevăzute de lege şi prin care încalcă flargant drepturile legitime ale cetăţenilor cu care intră în contact este oprirea şi controlul autovehiculelor în trafic, deşi legea nu le acordă acest drept. Aceste aspecte afectează grav unele valori sociale deosebit de importante şi favorizează săvârşirea anumitor fapte de natură penală ce produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice, asupra interesului general al societăţii, şi nu în ultimul rând, asupra încrederii cetăţenilor în autoritatea şi prestigiul instituţiilor statului.
      Primăriile trebuie să-şi creeze aceste compartimente cu o identitate, un renume şi o autoritate proprie, NU să-şi bată joc şi să inducă în eroare cetăţeanul, aşa cum se procedează în prezent, cu această aşa-zisă "instituţie" ce se zbate în impostură şi încearcă permanent să imite Poliţia Română din dorinţa de a beneficia de autoritatea acestei instituţii.
      Având în vedere cele de mai sus, singura măsură justă şi firească ar fi ca denumirea "Poliţie” să rămână exclusiv pentru Poliţia Română, iar compartimentele de poliţie locală ale primăriilor să primească o altă denumire, cea mai potrivită fiind de "Garda Publică". Numai în acest mod, actuala confuzie şi nedreptate se elimină complet, iar fosta "Poliţie Comunitară", actuală "Poliţie Locală", va fi mai uşor de asimiliat de către comunitate sub aspectul competenţelor şi rolului acesteia în societate.
      Termenul de "gardă" raportat la sensul dat acestuia în dicţionarul explicativ al limbii române pune în evidenţă prerogativele de PAZĂ a bunurilor şi expune cu exactitate într-un mod corect competenţele şi rolul actualei poliţii locale, care se diferenţiază foarte clar de cele ale Poliţiei Române, instituţie care NU are competenţe în privinţa executării de pază, competenţele poliţiei fiind exclusiv în domeniul de aplicare a legii.
      Această denumire de "Gardă" nu este ceva inedit, ci este cât se poate de firească şi normală, existând şi tradiţie în acest sens, pentru că instituţia gardienilor publici a existat şi a funcţionat în perioada interbelică, fiind transformată în "Paza contractuală" odată cu instalarea regimului comunist şi reînfiinţată în anii '90 când au purtat denumirea de "gardieni publici". Mai mult, în prezent denumirea de "Gardă" se regăseşte şi în multe dintre ţările occidentale atribuită unor instituţii similare care se află sub controlul şi coordonarea administraţiei locale.
      Cetăţeanul român are dreptul la o informare corectă şi un tratament corect din partea administraţiei publice, fapt care în prezent nu se realizează şi nu poate fi asigurat prin menţinerea actualei confuzii între cele două autorităţi distincte ale administraţiei publice, ce generează şi întreţin săvârşirea acestor abuzuri grave de către angajaţii primăriilor asupra drepturilor legitime ale cetăţenilor. 
      Dacă sunteţi de acord şi susţineţi aspectele semnalate în acest articol, vă rugăm să semnaţi petiţia iniţiată în urmă cu ceva vreme, în speranţa sensibilizării factorilor de decizie care au posibilitatea lgală să îndrepte aceste erori şi nedreptăţi din societatea românească, prin promovarea şi adoptarea unui act normativ care să schimbe denumirea actualei poliţii locale a primăriilor în Garda publică sau Gardienii publici.
    • Politisti.ro
      de Politisti.ro
      Începând cu 01 aprilie 2013, Scoţia va avea o singură forţă de poliţie, prin fuzionarea forţelor de poliţie existente în prezent într-un serviciu unic de poliţie la nivel naţional, a cărui denumire generică va fi „Police Scotland„, format pentru început din aproximativ 17000 de poliţişti.
      Guvernul scoţian a anunţat încă din 08 septembrie 2011 că intenţioneză să creeze un singur serviciu poliţienesc la nivel naţional prin fuziunea celor opt forţe de poliţie ce erau împărţite în două mari şi principale ramuri, respectiv „Scottish Crime and Drug Enforcement Agency” şi „Scottish Police Services Authority”. După consultări şi dezbateri publice privind reforma sistemului poliţienesc dar şi cel al pompierilor, care vor absorbi şi ei ambulanţa, serviciul salvamont, etc formând un serviciu unic „Fire and Rescue”, la 27 iunie 2012 Parlamentul scoţian a aprobat pachetul de legi, iar în august 2012 a primit şi avizul regal.
      Trecând peste detaliile privind noua organizare, funcţiile de conducere, alocarea de resurse, obiectivele şi alte detalii tehnice, pe care le puteţi parcurge cei ce aveţi răbdarea necesară, citind propunera supusă dezbaterii publice de pe website-ul guvernului scoţian, vreau să subliniez aici principalele argumente şi motive pentru care scoţienii au ajuns la concluzia că este necesară unificarea serviciului poliţienesc şi renunţarea la această descentralizare excesivă, de care politicienii noştri încă sunt îndrăgostiţi.
      Primul argument a fost cel al banilor. Scoţienii şi-au dat seama că existenţa mai multor servicii în domeniul de aplicare a legii îi costă mai mult, iar controlul cheltuielilor este mult mai anevoios, chiar imposibil în cazul serviciilor teritoriale. Şi e logic ca în cazul existenţei mai multor servicii poliţieneşti, independente una de cealaltă, să existe cheltuieli mai mari. Sunt şefi mai mulţi, cheltuieli cu dotarea şi echipamentele neunitare şi discreţionare, în funcţie de interesele locale, etc. Pe când în cazul unui serviciu poliţienesc unic la nivel naţional, pregătirea, dotarea şi remunerarea poliţiştilor este unitară şi nu mai creează discrepanţe, cheltuielile fiind controlate mult mai strict şi eficient. Guvernul scoţian a susţinut că unificarea serviciului poliţienesc va reduce cheltuielile cu aprox. 1,7 miliarde lire sterline în următorii 15 de ani, tocmai prin eliminarea cheltuielilor făcute de societate pentru acelaşi serviciu, dar prestate de instituţii paralele.
      Al doilea important argument a fost cel al eficienţei serviciului poliţienesc, care odată cu fragmentarea lui duce inevitabil la o reducere a eficienţei, tocmai pentru că infracţionalitatea a evoluat şi politicile de combatere a stării infracţionale trebuie aplicate la nivel naţional, nu teritorial sau local. Astăzi, datorită evoluţiei tehnologiei, infrastructurii, mijloacelor de transport, etc infractorii nu mai acţionează doar în anumite zone, ci se plimbă şi comunică foarte uşor. Acest lucru trebuie să se întâmple şi la nivelul serviciului poliţienesc, astfel că o comunicare şi colaborare facilă este vitală. Iar dacă există servicii poliţieneşti locale şi independente, ce au obiective şi priorităţi proprii, este o naivitate să crezi că vor colabora şi comunica la fel de bine şi eficient ca în cazul unor structuri ce fac parte din acelaşi serviciu poliţienesc. De asemenea, scoţienii spun acolo că pentru o eficienţă mai mare, poliţistului de ordine publică îi trebuie acordate mai multe atribuţii, dorindu-se a se renunţa la vechea concepţie conform căreia sarcinile acestuia să se limiteze numai la patrulare şi intevenţia la apelurile de urgenţă. Vi se pare cunoscut acest principiu ce se încearcă să se impună şi la noi, nu? Oare nouă câţi ani ne vor trebui, ca factorii de decizie să realizeze că munca de poliţie din domeniu ordinii şi siguranţei publice nu constă şi se limitează la simplele patrulări (cu care jandarmii şi gardienii publici se laudă spunând că fac muncă de poliţie), iar poliţistul din stradă trebuie să facă o muncă ceva mai calificată şi să formeze cu adevărat o echipă, să fie un fel de frate al judiciaristului şi al proximistului, comunicând cu aceştia şi ţinându-i la curent cu starea de spirit şi ce se întâmplă şi discută acolo în stradă? Scoţienilor le-a luat ceva timp să realizeze că ordinea publică nu se rezumă numai la patrulare. Ei au folosit această competenţa de tip „to guard, patrol and watch” încă din anii 60 şi abia acum au realizat cât de ineficient este un astfel de concept.
      În fine, Police Service of Scotland o să aibă ca sediu central locaţia fostului Colegiu de Poliție Scoţian (Scottish Police College), respectiv în Castelul Tulliallan, iar începând cu 01 aprilie 2013, în Scoţia va exista o singură agenţie de aplicare a legii – Police Scotland – La noi în schimb, avem politicieni autişti, preocupaţi doar de înfiinţarea a cât mai multe agenţii, autorităţi şi instituţii paralele, complet inutile, dar populate cu funcţii de conducere pe care sunt numiţi fel şi fel de indivizi pe criterii politice şi căror singură calitate este să răspundă prompt la comenzile acestora.
      Din păcate noi suntem încă în stadiul prin care treceau scoţienii în anii 60, politicienii ne povestesc despre descentralizarea tuturor serviciilor ca despre un „must have„, fără vreun argument serios, ci doar din dorinţa de a realiza o feudalizare a acestei ţări, în care politicienii de la nivel local să controleze absolut totul. Toate acestea în condiţiile în care prin ţările cu apă caldă la robinet, vedem cum se renunţă la paralelismul din domenii, astfel că Belgia şi Austria şi-au desfiinţat jandarmeriile în urmă cu câţiva ani, în timp ce Franţa intenţionează să facă la fel (în prezent existând o dezbatere la nivel naţional pe această temă acolo), iar Elveţia a renunţat la poliţiile locale/regionale, printr-o reformă asemănătoare cu cea a scoţienilor.
  • Activi pe această pagină   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.