Jump to content
POLITISTI.ro

  • 1
Constantin

Aşa-zisa poliţie LOCALĂ (fostă comunitară) are dreptul să încalce legea?

Question

Constantin

Bună ziua,

În ultimele zile a apărut o înregistrare video pe internet (care văd că fost postată şi pe acest site în topicul politia LOCALA incalca legea) în care aceşti angajaţi ai primăriei încalcă cu nonşalanţă normele rutiere.

Din ce ştiu, legislaţia rutieră română prevede foarte clar care sunt autovehiculele ce pot încălca normele rutiere (vezi explicaţiile de aici Încălcarea normelor rutiere de auto poliţiei) şi aş vrea să-mi spuneţi dacă acesti gardieni publici transformaţi în poliţişti locali beneficiază de aceste drepturi şi pot încălca legislaţia rutieră.

În caz contrar, vă rog să-mi spuneţi ce se poate face?

Mulţumesc.

Share this post


Link to post

2 answers to this question

Recommended Posts

  • 0
Marius

Conform legislaţiei rutiere au regim de circulaţie prioritara numai autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b) din iar conducătorii acestor autovehicule pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată.

 

ART. 61

(1) Au regim de circulaţie prioritara numai autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b), atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă. Pentru a avea prioritate de trecere, aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune semnalele luminoase şi sonore.

(2) Conducătorii autovehiculelor aparţinând instituţiilor prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b) pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

 

ART.32.

(2) Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

a) pentru lumina roşie – autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;

b) pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale care însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, atunci când se deplaseazã în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;

 

În concluzie gardienii locali NU au dreptul legal să încalce normele rutiere, indiferent de situaţie. În astfel de situaţii se poate depune o reclamaţie scrisă la poliţia rutieră şi/sau la prefectură.

 

Off Topic: Nu cred că era nevoie să iniţiezi un topic nou, există deja un topic ce tratează astfel de probleme şi mai corect ar fi fost să postezi direct în topicul

  • Upvote 3

Share this post


Link to post

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

  • 0
Constantin

Ok, mulţumesc. Se poate închide.

Share this post


Link to post
Guest
This topic is now closed to further replies.

  • Similar Content

    • Catalin
      By Catalin
      Vă propun să aruncăm o privire peste modul în care a evoluat instituţia poliţiei în Olanda, întrucât am observat în repetate rânduri faptul că foştii gardieni publici, atunci când nu au argumente în discuţiile privind necesitatea şi utilitatea existenţei aşa-zisei poliţii locale, invocă faptul că înfiinţarea acesteia s-ar fi făcut pe considerentul că în toate statele europene ar exista o astfel de structură. Aşa că atunci când mai auziţi vreun gardian public sau pe oricine altcineva cum povesteşte despre faptul că în toate ţările civilizate europene există poliţii locale/autonome ce sunt conduse de primari sau politicieni locali, să ştiţi că staţi de vorbă cu un hanarnist ce bate câmpii grav.
      Evoluţia şi reforma Poliţiei Olandeze
      Între anii 1945 şi 1993 olandezii au avut două poliţii, un locală, la nivelul municipiilor (municipal police - Gemeentepolitie) şi una naţională (Rijkspolitie). Exact cum se întâmplă azi în România.
      În anul 1994, întregul sistem de aplicare a legii a fost reorganizat în 25 structuri regionale (Regiokorpsen) şi o structură centrală (KLPD). Practic Olanda a renuţat la conceptul de „poliţie locală”, aşa cum este la noi astăzi, încă din anul 1994. Noile structuri de poliţie regionale erau conduse de un consiliu la nivelul regiunii respective. Exact ce doresc politicienii români să facă prin regionalizarea mult lăudată, în Olanda s-a întâmplat încă din anul 1994.
      Numai că în privinţa poliţiei, această regionalizare nu a fost suficientă, olandezii şi-au dat seama că în acest domeniu regionalizarea are limitele ei şi nu e deloc eficientă, drept urmare în ianuarie 2013 poliţia din Olanda a fost reorganizată într-o singură structură, astfel că noua Politie din Olanda este în prezent o singură instituţie (Korps Nationale Politie), formată din 10 unităţi regionale şi o unitate la nivel central.
       IMPORTANT: 
      Să nu credeţi că „localii” primărilor au fost transformaţi în poliţişti peste noapte, cum s-a întâmplat în România şi cum ar fi tentaţi unii să creadă.
      Nu, în Olanda primarii au şi ei un aparat de control şi reglementare, cu atribuţii asemănătoare localilor de la noi, atribuţii privind disciplina în construcţii, sănătatea publică şi alte asemenea atribuţii specifice primăriilor. Numai că aceştia nu sunt poliţişti, denumirea lor este Handhaving, care în traducere înseamnă ceva „întreţinere” sau „punere în aplicare” (sau dacă vă este mai uşor, în engleză se traduce în „maintenance”).
      În concluzie „poliţia locală” de la noi, în Olanda nu este „poliţie”. Acolo nu s-a instituit impostura prin lege şi nu se doreşte ca aceştia să fie confundaţi cu poliţia, ci sunt o structură a primăriei ce au printre atribuţiile specifice şi unele privind parcările, ordinea publică în pieţele turistice, combaterea cerşetoriei, etc
      Iar pentru liniştea cârcotaşilor vă asigur că i-am văzut pe viu. În prima fotografie puteţi vedea doi angajaţi ai primăriei pe două scutere în piaţa Palatului Regal din Amstredam. Sunt dotaţi cu staţii de emisie recepţie, cătuşe, baston, dar nu purtau armă de foc. Iar în a doua fotografie puteţi vedea o maşină aparţinând Handhaving, iar în spate o maşină a poliţiei. După cum puteţi observa, au locuri speciale pentru staţionare, iar maşina angajaţilor primăriei nu are rampă de girofaruri şi inscripţionarea acesteia diferă de cea a poliţiei.
         
      Aici puteţi urmări un clip de pe canalul oficial al poliţiei olandeze, ce ne arată o scurtă istorie a evoluţiei poliţiei:
      Iar exemplele în privinţa angajaţilor primăriei pot continua cu Marea Britanie, unde în Londra poartă denumirea de traffic warden şi au ca principală atribuţie sancţionarea parcărilor şi a staţionărilor auto. 
    • OviU
      By OviU
      Buna ziua,
      Din ce stiti dvs., gardienii publici pot aplica sanctiuni conforme cu OUG 195 si Reg. de aplicare? Avand in vedere ca cele doua mentioneaza:
      OUG 195
      Art 1. Alin (3): Autoritatea competenta în domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea unor reglementari, precum si aplicarea si exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Române.
      Art 2.: Îndrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, care are obligatia sa ia masurile legale în cazul în care constata încalcari ale acestora.
      HG 1391/2006 (Reg de aplicare)
      Art. 177: (1) Indrumarea, supravegherea, controlul respectarii normelor privind circulatia pe drumurile publice si luarea masurilor legale in cazul in care se constata incalcari ale acestora se realizeaza de catre politistii rutieri din cadrul Politiei Romane.
      (2) Politistii rutieri sunt ofiterii si agentii de politie specializati si anume desemnati prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
      Ori ei, apartinand unui serviciu al primariei nu au nicio tangenta cu OUG 195, MAI sau IGPR. 
      E o curiozitate, poate stiti ceva din experienta dvs.  Mentionez ca am un dosar depus la judecatorie pe aceasta speta pe civil (prima plangere depusa, nu am mai ales aceasta cale pana acum, doar ca mi se pare grosolan din partea lor sa se foloseasca de o lege care nu li se adreseaza), cu siguranta vom stii mai multe dupa sedinta, daca speta e ambigua.
    • Politisti.ro
      By Politisti.ro
      Apariţia compartimentelor denumite "Poliţie Locală" din cadrul primăriilor şi aflate sub coordonarea şi controlul direct al primarului generează o serie de confuzii în rândul cetăţenilor şi favorizează permanent săvârşirea unor ilegalităţi din partea unor angajaţi ai Poliţiei Locale, care se folosesc de această confuzie apărută în rândul cetăţenilor pentru a comite diferite abuzuri asupra cetăţenilor.
      Pentru cetăţeanul obişnuit, "Poliţie Locală" sau "Poliţia Română" reprezintă doar autorităţi ale statului, iar diferenţa dintre atribuţiile şi rolul acestora este neclară şi foarte greu de remarcat, ori acest aspect atrage un dezavantaj major şi un tratament incorect al Statului Român faţă de cetăţenii săi.
      În prezent a devenit o practică comună şi de notorietate faptul că marea majoritate a angajaţilor din cadrul Poliţiei Locale încalcă legea cu nonşalanţă prin faptul că folosesc ilegal articole din uniforma Poliţiei Române, autoturisme cu inscripţii şi semnale speciale de avertizare identice cu cele ale poliţiei, întreţinând şi alimentând confuzia cetăţenilor. Un exemplu frecvent şi vizibil în care angajaţii poliţiei locale îşi depăşesc atribuţiile prevăzute de lege şi prin care încalcă flargant drepturile legitime ale cetăţenilor cu care intră în contact este oprirea şi controlul autovehiculelor în trafic, deşi legea nu le acordă acest drept. Aceste aspecte afectează grav unele valori sociale deosebit de importante şi favorizează săvârşirea anumitor fapte de natură penală ce produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice, asupra interesului general al societăţii, şi nu în ultimul rând, asupra încrederii cetăţenilor în autoritatea şi prestigiul instituţiilor statului.
      Primăriile trebuie să-şi creeze aceste compartimente cu o identitate, un renume şi o autoritate proprie, NU să-şi bată joc şi să inducă în eroare cetăţeanul, aşa cum se procedează în prezent, cu această aşa-zisă "instituţie" ce se zbate în impostură şi încearcă permanent să imite Poliţia Română din dorinţa de a beneficia de autoritatea acestei instituţii.
      Având în vedere cele de mai sus, singura măsură justă şi firească ar fi ca denumirea "Poliţie” să rămână exclusiv pentru Poliţia Română, iar compartimentele de poliţie locală ale primăriilor să primească o altă denumire, cea mai potrivită fiind de "Garda Publică". Numai în acest mod, actuala confuzie şi nedreptate se elimină complet, iar fosta "Poliţie Comunitară", actuală "Poliţie Locală", va fi mai uşor de asimiliat de către comunitate sub aspectul competenţelor şi rolului acesteia în societate.
      Termenul de "gardă" raportat la sensul dat acestuia în dicţionarul explicativ al limbii române pune în evidenţă prerogativele de PAZĂ a bunurilor şi expune cu exactitate într-un mod corect competenţele şi rolul actualei poliţii locale, care se diferenţiază foarte clar de cele ale Poliţiei Române, instituţie care NU are competenţe în privinţa executării de pază, competenţele poliţiei fiind exclusiv în domeniul de aplicare a legii.
      Această denumire de "Gardă" nu este ceva inedit, ci este cât se poate de firească şi normală, existând şi tradiţie în acest sens, pentru că instituţia gardienilor publici a existat şi a funcţionat în perioada interbelică, fiind transformată în "Paza contractuală" odată cu instalarea regimului comunist şi reînfiinţată în anii '90 când au purtat denumirea de "gardieni publici". Mai mult, în prezent denumirea de "Gardă" se regăseşte şi în multe dintre ţările occidentale atribuită unor instituţii similare care se află sub controlul şi coordonarea administraţiei locale.
      Cetăţeanul român are dreptul la o informare corectă şi un tratament corect din partea administraţiei publice, fapt care în prezent nu se realizează şi nu poate fi asigurat prin menţinerea actualei confuzii între cele două autorităţi distincte ale administraţiei publice, ce generează şi întreţin săvârşirea acestor abuzuri grave de către angajaţii primăriilor asupra drepturilor legitime ale cetăţenilor. 
      Dacă sunteţi de acord şi susţineţi aspectele semnalate în acest articol, vă rugăm să semnaţi petiţia iniţiată în urmă cu ceva vreme, în speranţa sensibilizării factorilor de decizie care au posibilitatea lgală să îndrepte aceste erori şi nedreptăţi din societatea românească, prin promovarea şi adoptarea unui act normativ care să schimbe denumirea actualei poliţii locale a primăriilor în Garda publică sau Gardienii publici.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.