Jump to content
POLITISTI.ro

Procedura de sancţionare a poliţiştilor este neconstituţională


Marius
 Share

Recommended Posts

  • Moderator

Comunicatul CCR:

 

 

Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi art.61 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind Statutul Poliţistului.

 

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi ale art.62 alin.(3) din sunt neconstituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

 

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale

 

Deci art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi ale art.62 alin.(3) din privind sunt neconstituţionale.

 

ART. 59

(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplină, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliilor de disciplină.

(2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Cercetarea prealabilă se efectuează de şeful unităţii sau de poliţişti anume desemnaţi.

(4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezultă date şi indicii că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua şi cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări, să fie sesizate organele judiciare.

(5) Ascultarea celui în cauză şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.

(6) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(7) În faţa consiliilor de disciplină poliţistul are dreptul de a fi asistat de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de Corp.

(8) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

(9) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

(10) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

 

ART. 60

(1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).

(2) Destituirea din poliţie se dispune în mod corespunzător de persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa să acorde gradele profesionale ale poliţiştilor.

 

ART. 62

(1) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei se constituie Consiliul superior de disciplină, iar la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie, unităţile teritoriale şi instituţiile de învăţământ ale poliţiei se constituie consilii de disciplină.(2) Consiliile de disciplină se constituie şi funcţionează pe lângă şefii unităţilor de poliţie şi au caracter consultativ.

(3) Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

 

Curtea Constituţională urmează să motiveze decizia şi să o publice în Monitorul Oficial.

Documentul a fost luat în discuţie de judecătorii constituţionali în urma unei sesizări făcute de un poliţist sancţionat în baza unui act normativ pe care nu-l cunoaşte, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial, şi care conţine dispoziţii cu caracter de lege. 

  • Upvote 9
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Ca să ştiţi şi voi de unde a plecat totul, iar dacă altcineva îşi arogă vreun merit să ştiţi că minte cu neruşinare.

 

Un comunicat al sindicatului Diamantul. 

Apropo, nu sunt membru al acestui sindicat, nu-i fac lobby, dar e bine ca noi aici pe forum să ştim adevărul şi să fim cât mai obiectivi posibil.

 

Emil PASCUT, presedintele SPR Diamantul, a desfiintat Legea privind statutul politistului la Curtea Constitutionala

 
Azi, miercuri 02.07.2014, presedintele SPR Diamantul, Emil Pascut, a reusit performanta exceptionala si mult asteptata de noi toti, de a desfiinta Legea 360/2002, la Curtea Constitutionala.
 
Cu o intarziere de 4 zile, CCR a facut ofiterului de cercetare penala care conduce din anul 2008, sindicatul Diamantul, fost "misionar" in Kosovo si Bosnia-Hertegovina, cel mai frumos cadou de ziua lui. I-a admis exceptia de neconstitutionalitate a Legii 360/2002, in dosarul privind pe membrul nostru de sindicat, Dinca Emil Florin, agent de politie concediat abuziv de catre IPJ Ilfov, in octombrie 2011.
 
Citam din comunicatul Curtii Constitutionale:
 
"In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) si ale art.62 alin.(3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului sunt neconstitutionale. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal", se arata intr-un comunicat al CCR.
 
Art. 59 alin.(2) din L 360/2002 prevede: "Procedura cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor".
 
Art. 60 alin.(1) din L 360/2002 prevede: "Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, dupa expirarea termenului de contestare, prevazut la art. 61 alin. (1)".
 
Art. 62 alin.(3) din L 360/2002 prevede: "Consiliile de disciplina isi desfasoara activitatea in baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului administratiei si internelor".
 
Potrivit art. 31 din Legea 47/1992 a Curtii Constitutionale:
 
(1) Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.
(2) În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.
(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(4) Deciziile pronunţate în condiţiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.
(5) În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin. (4) cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia.
 
 
Consecintele admiterii exceptiei pentru colegul nostru, Dinca Emil Florin, sunt evidente. Dupa 3 ani de la concedierea abuziva si de lupta prin instante, colegul nostru va fi reincadrat in curand, cu plata unor despagubiri substantiale.
 
Impactul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate asupra noastra, a tuturor politistilor, este deasemenea urias.
In uma sutului tras in fundul MAI de catre SPR Diamantul, cu bocancul CCR, MAI este obligat sa faca un pas inainte si sa reformeze urgent Legea 360/2002, dupa ce ani de zile, functionarii care ne conduc au tergiversat, cu toate mijloacele posibile, promovarea unui nou statut al politistului, modern si care sa respecte exigentele statului de drept.
 
Multumim tuturor colegilor, membrii nostri de sindicat, care au avut incredere de-a lungul anilor, in echipa SPR Diamantul.
In curand va promitem ca vom darama la CCR si legile guvernului Boc. Exceptiile privind L 330/2009, L 284/2010 si L 285/2010, ridicate de SPR Diamantul in dosarele colective privind premiul anual pe 2010, isi asteapta solutionarea de catre CCR.
 
Azi cel putin, SPR Diamantul este no.1 !
Marin Serbanesco
Vicepresedinte 
 

 

sursa: sprdiamantul.ro

  • Upvote 3
Link to comment
Share on other sites

Bun,acum ce se intampla cu cei ce sunt cercetati in prezent? Se continua,se anuleaza,exista alte prevederi in baza carora pot fi cercetati?.........


Oricum RESPECT...........................

Link to comment
Share on other sites

Sa fiu sincer, nu prea inteleg ce s-a schimbat... Poate ma lamureste cineva... Pe cine afecteaza?? 

Cei care au fost sanctionati?? sau "cei care ar urma"?si in ce fel????

Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Încerc eu, atât cât mă pricep să vă explic care cred eu că e treaba.

Problema era că statutul poliţistului a fost modificat parşiveşte şi pe şest în mai multe rânduri, eliminându-se nişte prevedri clare dintr-o lege organică şi lăsându-se la latitudinea funcţionarilor din minister. Dacă se continuă cu aceeaşi metodă, în câţiva ani, întreg statutul ăsta al poliţistului poate ajunge să conţină un articol unic de genul "se stabileşte prin ordin al ministrului". Pentru că în fond cam asta e manevra prin care deştepţii ăia din minister modifică statutul poliţistului. 

De exemplu, dacă o lege organică conţinea clar care sunt pedepsele ce se pot aplica poliţiştilor, şmecherii din minister au motificat-o şi le-au eliminat înlocuind acele prevedri cu binecunoscuta formulare: "se stabilesc prin ordin al ministrului". Cu alte cuvinte, NU mai are rost ca o modificare sau nouă prevedere a legii să mai treacă prin parlament, să mai parcurgă  întreg procesul legislativ, dezbatere publică, dezbatere în parlament, transparenţă decizională, etc etc când şmekerii din minister ar putea să modifice orice prevedere ce îi interesează mult mai uşor printr-un ordin al ministrului care se poate emite mult mai uşor şi fără riscul apariţiei unor amendamente sau modificări, ori alte complicaţii. Înţelegeţi unde e miza? Dacă nea ministru se scoală dimineaţa cu faţa la cearşaf şi zice că de mâine toţi poliţiştii din ţara asta să poarte mustaţă de căldărari, emite un ordin sau modifică ordinul cu disciplina şi sancţiunile, iar cei ce nu-şi lasă mustaţă să fie daţi afară. 

 

Trecând peste acest tip pervers de a reduce din importanţa unei legi organice şi prin care politicienii şi plimbătorii de hârtii din minister îşi arogă competenţe ce în mod normal aparţin parlamentului într-un stat de drept, o altă problemă majoră a acestei practici perverse era faptul că acel ordin MAI 400 (privind regimul disciplinar al personalului) NU a fost niciodată publicat în M.Of. deşi legea spune că ordinele ministrului trebuie publicate. 

Chiar şi aici pe forum s-a discutat acum câţiva ani despre această perversitate a ministerului. Citiţi aici: 

 

Acum nu ştiu să vă spun care vor fi consecinţele, trebuie să vedem şi să studiem cu atenţie motivarea Curţii Constituţionale. Să vedem ce zic judecătorii acolo şi poate atunci vom putea anticipa mai bine care vor fi consecinţele.

  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

bun: daca a fost declarat neconstitutional paragraful din lege, inseamna ca omai 400 este caduc?!

daca da, dupa ce acte normative se face cercetarea prealabila, dupa 1344/2007 si 188/1999?!

ma poate lamuri cineva? vreo parere?

Link to comment
Share on other sites

nu mai de mult de o saptamana am primit vesnica si eterna "va atrag atentia" bazata pe omai 400.  deci, inca se practica.

 

alt motiv halucinant e ca am luat atentionarea deoarece in primul semestru am avut doar 2 informatii(desi lucrez cu surse ocazionale) si sa nu cad in abatere, ca cica daca n-ai informatii nu-ti indeplinesti atributiile de serviciu. dar se pare ca unii habar n-au ce inseamna cuv. "ocazional"

 

in fine...concluzie: inca se practica sanctionarea pe omai 400.

Link to comment
Share on other sites

Deciziile Curţii Constituţionale ARTICOLUL 147

(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

 

         Deci, din pacate O.MAI nr.400 produce in continuare efecte, pana la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale de neconstitutionalitate in Monitorul Oficial, aspect ce nu s-a realizat pana in prezent. Deciziile si cercetarile prealabile se vor suspenda doar pe perioada de 45 zile de dupa promulgare, iar efectele de neconstitutionalitate sunt valabile numai pentru viitor. Nu se aplica si celor care au primit ori inca primesc sanctiuni pana la promulgarea Deciziei CC in M.Of.

   
  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Decizia Curţii Constituţionale a fost publicată în Monitorul Oficial.

Nu a fost publicată motivarea curţii, dar decizia a fost publicată în M.Of. de acolo a apărut şi în presă.

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

Din pacate Catalin, nu ai dreptate, Decizia Curtii Constitutionale nu a fost publicata in M.Of.  Ceea ce a aparut in mass-media a fost un comunicat de presa al CCR emis de Compartimentul Relatii externe, relatii cu presa si protocol al CC. Motivarea apare in cuprinsul deciziei in momentul publicarii in monitorul oficial, care dealtfel este mult asteptat de noi. :good: 

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

multumesc drAGO5 si catalin pentru lamuriri! 

gasisem azi Legea nr. 47/1992  privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale . Art.31. - (1) Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.
(2) În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.
(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Edited by castana
  • Upvote 2
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Curtea Constituţională
 
Decizia nr. 392/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
 
Decizia nr. 392/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
 
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
 
Cu participarea în şedinţa publică din 12 iunie 2014 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
 
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Emil Florin Dincă în Dosarul nr. 4.371/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 28D/2014.
 
2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 12 iunie 2014, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 26 iunie 2014 şi, ulterior, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 2 iulie 2014, dată la care a pronunţat prezenta decizie. 
 
C U R T E A, 
 
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
 
3. Prin Decizia civilă nr. 5.682 din 12 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.371/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie invocată de Emil Florin Dincă într-o cauză având ca obiect un conflict de muncă privind funcţionarii publici, în faza procesuală a recursului.
 
4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura cercetării prealabile în materie disciplinară să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Textul criticat reprezintă o "normă în alb" prin care competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcţionarilor publici este transmisă unei autorităţi unipersonale din puterea executivă, şi anume ministrului administraţiei şi internelor.
 
5. Din prevederile coroborate ale art. 31, 73 şi 78 din Constituţie se desprinde concluzia că atunci când legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, legiuitorul constituant a voit ca reglementarea în cauză să fie adusă şi la cunoştinţa publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
6. Art. 59 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 nu a creat doar o situaţie juridică de conflict cu art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Pe lângă acest efect direct, art. 59 alin. (2) din lege reprezintă şi un factor indirect de încălcare a voinţei legiuitorului constituant de transparenţă a reglementării care are ca obiect statutul funcţionarului public. Aceasta întrucât organul public unipersonal al puterii executive, desemnat să execute prevederile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, ministrul administraţiei şi internelor, a emis un ordin iniţial, nr. 400/2004*), şi ordine modificatoare, pe care însă le-a sustras cu rea-credinţă de la formalităţile de publicitate specifice actelor normative. Niciodată, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002 şi până în prezent, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, reglementarea privind procedura cercetării disciplinare a poliţiştilor, deşi ordinele în cauză nu au fost emise cu caracter secret sau militar.
*) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 400/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanţa consideră că prin aceste dispoziţii legale a fost consacrată posibilitatea autorităţii administrative de a detalia principiile reglementate prin Legea nr. 360/2002 cu privire la procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare pentru poliţişti, precum şi la procedura de desfăşurare a cercetării disciplinare şi activitatea consiliilor de disciplină, cu referire la aceeaşi categorie de funcţionari publici cu statut special, nefiind aduse completări sau modificări unor dispoziţii exprese contrare inserate în conţinutul legii. În aceste condiţii, nu se poate aprecia că prin această delegare de reglementare menţionată în cuprinsul dispoziţiilor legale atacate ar fi fost afectat principiul legalităţii, al separaţiei puterilor în stat sau cerinţa ca statutul funcţionarilor publici să fie reglementat prin acte normative având natura unor legi organice.
 
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
 
9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta apreciază că legiuitorul a lăsat la aprecierea autorităţilor publice învestite cu executarea şi aplicarea legii fixarea cadrului normativ existent în materia desfăşurării cercetării disciplinare şi aplicării în concret a sancţiunilor disciplinare, fără ca prin aceasta să fie afectat, statutul funcţionarilor publici.

 

10. De asemenea, se mai arată că dispoziţiile legale criticate nu conţin în sine reglementări de natură a afecta statutul funcţionarilor publici, ci stabilesc o delegare de reglementare cu privire la procedura cercetării disciplinare şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare, în sensul reglementării acestora prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
 
11. Se mai susţine că o eventuală neconcordanţă între ordinul ministrului administraţiei şi internelor, emis în aplicarea textelor legale criticate, pe de o parte, şi dispoziţiile Legii nr. 360/2002, pe de altă parte, nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una ce ţine de aplicarea legii, această competenţă revenind exclusiv instanţelor de judecată.
 
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 
 
C U R T E A, 
 
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
 
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
 
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. În realitate, din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, prevederi care au următoarea redactare:
  • Art. 59 alin. (2): "Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne.";
  • Art. 60 alin. (1): "Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).";
  • Art. 62 alin. (3): "Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne."
15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi în art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.
 
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 59 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, dar prin raportare la critici relativ diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.146 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2008, şi Decizia nr. 1.165 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008). Cauzele respective vizau, în special, principiul egalităţii în faţa legii (reglementarea diferită a răspunderii disciplinare a poliţiştilor) şi dreptul la apărare (dreptul poliţistului de a fi asistat de un alt poliţist doar în anumite situaţii). În dosarul de faţă, în esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că aspecte esenţiale în materia răspunderii disciplinare, ce ţin de statutul funcţionarului public, sunt reglementate, în baza dispoziţiilor legale criticate, prin acte juridice infralegale, respectiv prin ordine ale ministrului administraţiei şi internelor.
 
17. Pentru a analiza incidenţa în cauză a art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Curtea reţine mai întâi că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002.
 
18. Răspunderea disciplinară, conform art. 4 alin. (2) şi cap. IV din Legea nr. 360/2002, se referă la modul de executare a raporturilor de serviciu şi, în condiţiile angajării acestei răspunderi, este afectată executarea raportului de serviciu, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia. De aceea, Curtea reţine că răspunderea disciplinară, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică, respectiv Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
 
19. Or, dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancţiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat să adopte ordine. Aşadar, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, de altfel, în cazul de faţă, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se apăra în mod eficient. În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară procedura, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil şi deci nici opozabil. Normele privind cercetarea disciplinară trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Or, delegarea de atribuţii de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp.
 
20. Curtea reţine că textul art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie este foarte clar: "Prin lege organică se reglementează: [...] j) statutul funcţionarilor publici". Deci, orice aspect care vizează cele trei elemente trebuie reglementat prin lege organică, inclusiv răspunderea disciplinară. Întrucât dispoziţiile legale criticate prevăd reglementarea prin acte administrative a acestor aspecte, ele contravin art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.
 
21. De altfel, art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie prevede că regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică. În acest sens, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede chiar un capitol distinct ce reglementează răspunderea disciplinară. De aceea, şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie prevede că statutul funcţionarului public trebuie reglementat tot prin lege organică, având în vedere că elementele care diferenţiază statutul acestuia reprezintă chiar derogări de la reglementarea generală în materie.
 
22. În aceste condiţii, Curtea constată atât încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului), precum şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât personalul vizat (care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii) nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii disciplinare.
 
23. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii constituţionale invocate, art. 31 şi 78, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în prezenta cauză.

 

24. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că soluţia legislativă cuprinsă în articolele criticate este neconstituţională, revenind Parlamentului, potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţie, obligaţia de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Legii fundamentale. Curtea mai constată că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie disting - cu privire la obligaţia de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei - între competenţa Parlamentului, pentru dispoziţiile din legi, pe de-o parte, şi cea a Guvernului, pentru dispoziţiile din ordonanţe ale acestuia, pe de altă parte. Ca atare, pe o perioadă de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei decizii, Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a pune de acord prevederile Legii nr. 360/2002 constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, chiar dacă art. 61 alin. (1) a fost modificat pe calea delegării legislative, dar poate iniţia un proiect de lege în acord cu cele stabilite prin prezenta decizie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010).
 
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, 
 
C U R T E A C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă 
 
În numele legii 
 
D E C I D E: 
 
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Florin Dincă în Dosarul nr. 4.371/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2014.
 
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
Edited by Catalin
  • Upvote 5
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.