Search the Community

Sunt foarte mulţi concetăţeni ce se plâng că poliţiştii stau la pândă. În general această idee a fost preluată de la televizor, unde fel şi fel de persoane ce nu au vreo legătură cu acest domeniu al muncii de poliţie, îşi dau cu părerea. Iar această aşa-zisă problemă a fost imediat preluată în special de cei certaţi cu legea, în încercarea penibilă şi jenantă de a-şi justifica comportamentul de tip "kamikaze", pe care îl adoptă atunci când sunt la volan, mulţumită mentalităţii tipice celui ce se crede buricul pământului. Ce este şi mai rău, este faptul că datorită încadrărilor directe şi a politizării excesive a Poliţiei Române, au ajuns în fruntea acestei instituţii specimene ce nu au nicio legătură cu acest domeniu şi care nu au studii de specialitate în munca de poliţie, dar care îşi dau cu părerea şi chiar au puterea de decizie să modifice proceduri sau modul de acţiune al poliţistului, deşi au ajuns în Academia de Poliţie sau una din cele două şcoli de poliţie, doar în vizită, iar despre manualele de tactică poliţienească doar au auzit. Sau dacă au absolvit vreo astfel de şcoală, au trecut prin ea la fel ca gâsca prin apă. Astfel de conducători, ies în mass-media şi abordează acest subiect, ţinând trena tuturor habarniştilor formatori de opinie, ce au devenit peste noapte specialişti în absolut toate domeniile. Revenind la acest stereotip, ce a fost indus în conştiinţa românilor, conform căruia poliţistul nu trebuie să "stea la pândă", trebuie să ştiţi că este o FALSĂ PROBLEMĂ. În primul rând, această „pândă”, nu s-a inventat în România, se practică peste tot în lume şi în absolut toate manualele de tactică poliţienească, această SUPRAVEGHERE (pentru că aşa se numeşte) a unei zone, este printre primele măsuri şi procedee pe care le învaţă orice viitor poliţist din toată lumea asta. Pentru că această supraveghere este una dintre măsurile specifice poliţiştilor din lumea întreagă prin care surprind în flagrant persoanele ce încalcă legea şi este evident că ea se aplică şi în domeniul traficului rutier. În al doilea rând, munca de prevenire nu constă nicidecum în prezenţa poliţistului la vedere, în stradă. Ba din contră, un astfel de mod de acţiune, are ca efect reducerea fluenţei traficului în aceea zonă, întrucât majoritatea conducătorilor auto, la vederea unui poliţist frânează din instinct, chiar dacă nu există niciun motiv real să o facă. Şi sunt convins că fiecare dintre voi aţi întâlnit o astfel de situaţie în trafic, unde cei din faţă frânează fără vreun rost, la vederea unui poliţist. În occident, poliţia rutieră are un mod de acţiune cu totul şi cu totul diferit, pe care mulţi dintre românii ce au mers pe acolo l-au simţit pe pielea lor. Dar, evident că acolo nu mai sunt deranjaţi sau revoltaţi. De exemplu, în Germania aproximativ 80% dintre efective, acţionează în ţinută civilă şi cu autoturisme fără însemne, dar dotate cu sisteme radar. De ce? Pentru că neamţul îşi doreşte să circule fără stres, linistit şi relaxat, dar în condiţii de siguranţă, iar poliţia rutieră să-şi facă simţită prezenţa numai acolo unde este nevoie şi se impune acest lucru. Rezultatul este că poliţia rutieră de la ei este peste tot, dar nu la vedere, pentru a intimida sau stânjeni participanţii la trafic, iar atunci când apare vreun inconştient, poliţiştii apar imediat şi îl temperează pe inconştient. Aici puteţi vedea cum arată maşinile echipate cu aparate radar la elveţieni: Peste tot în lumea asta „frica păzeşte strugurii”, fie că ne place nouă sau nu să o recunoaştem. Dar asta nu înseamnă că cetăţeanul de rând trebuie să fie stresat, intimidat sau exasperat de o prezenţă asemănătoare unei stări de asediu a poliţiei. E doar un mod rudimentar de a face prevenire şi mai ales o dovadă a unor viziuni de mult depăşite. Cetăţeanul de rând, cel cinstit şi cerebral trebuie şi are dreptul să se deplaseze dintr-un punct în celălalt, într-un mod sigur şi fără să fie agasat de prezenţa aparatului represiv al societăţii. În realitate, majoritatea oamenilor, care este formată din cei cinstiţi şi cerebrali, nu sunt interesaţi unde a amplasat poliţia aparatul radar, sau dacă poliţistul stă la pândă după vreun copac, panou publicitar ori chiar cocoţat în vreun pom, deoarece stilul normal de conducere nu contravine regulilor de circulaţie. În schimb la noi, conform trendului ultimilor ani, cei certaţi cu legea sunt promovaţi cu obstinaţie, fiind şi cei mai vizibili, ba chiar transformându-se în formatori de opinie. Aceştia sunt cei mai revoltaţi şi promovează această falsă problemă. Şi uite aşa românul de rând este manipulat şi total debusolat, de tot felul de habarnişti ce au reuşit în decursul ultimilor ani, să inducă în conştiinţa publică ideea conform careia poliţistul trebuie să stea proţăpit în mijlocul drumului, pentru a face … vezi doamne, „prevenire”. O tâmpenie, mai ales dacă luăm în considerare că acelaşi român îşi doreşte să nu mai fie oprit fără motiv, pentru celebrele controale de rutină specifice vremurilor de dinainte de ’89. Sigur că la noi, trebuie să mai treacă multă vreme până ce românii vor realiza că acest concept utilizat în occident, ce presupune ca poliţia să-şi facă simţită prezenţa numai acolo unde este nevoie şi unde se impune, este mult mai eficient şi civilizat. Deocamdată suntem încă într-un stadiu rudimentar, unde majoritatea românilor nu vor să fie opriţi fără motiv, dar nici să fie supraveheaţi discret. Dacă s-ar putea să nu mai existe niciun fel de regulă, restricţie sau control!? În schimb, când românul trece frontiera, instantaneeu are loc o tranformare radicală a comportamentului său pe şoselele străine. Nu mai este deloc revoltat de tratamentul primit din partea poliţiştilor străini, uitând complet de stilul de conducere de tipul „kamikaze” pe care-l adoptă în ţară. Cu siguranţă veţi auzi şi de aceea scuză penibilă invocată pe post de circumstanţă atenuantă sau justificare, în legătură cu starea infrastructurii din România. Nu e decât o altă modalitate prin care ne furăm singuri căciula. Pentru că modul de acţiune al poliţiei nu are nicio legătură cu infrastructura. Este o imbecilitate ca cineva să-şi justifice încălcarea unor reguli cu bună ştiinţă, motivând că nu poate ajunge într-un anumit interval de timp la o distanţă anume. Asta ar însemna ca haosul să se instaureze în mod oficial şi toţi descreieraţii, inconştienţii sau „reisării” sătuli de NFS, să circule după cum îi taie capul, întrucât nu există o infrastructură corespunzătoare. În concluzie, o poliţie rutieră eficientă cu adevărat, este atunci cand supravegherea traficului se face atât de bine, încât cel ce a încălcat legea este imediat identificat, oprit şi temperat, fără ca ceilalţi participanţi la trafic să observe. Prevenirea NU constă în prezenţa la vedere a politistului, pe post de sperietoare. La fel cum "pânda" este o măsură poliţienească elementară, ce se învaţă în toate sistemele poliţieneşti din lumea asta, încă din cele mai vechi timpuri. Dacă faci parte din categoria celor deranjaţi de pânda poliţiei rutiere, te invit să conduci legal, respectând regulile de circulaţie. În felul acesta nu vei mai fi interesat unde şi cum este amplasat aparatul radar. Lasă-i fără obiectul muncii, bagă-i în şomaj!

Dacă eşti elev al uneia dintre şcolile de poliţie sau student al Academiei de Poliţie şi intenţionezi să alegi profilul "poliţie rutieră" în cele ce urmează vei afla câteva particularităţi despre munca la rutieră, pe care este bine să le cunoşti înainte de a alege această specializare. Acestea nu au nicio legătură cu teoria pe care o învăţaţi la cursuri. În primul şi primul rând, o să trebuiască să vă formaţi nişte nervi de oţel. Este cea mai grea parte din munca asta. Dacă eşti o fire colerică, fereşte-te de rutieră, acolo e nevoie să nu-ţi sară muştarul imediat, din contră, trebuie să ai un control şi o stăpânire de sine, ieşite din comun. Fără îndoială asta este cea mai grea particularitate a acestei linii de muncă, restul le înveţi dacă există puţină voinţă. După o tură veţi ajunge un pachet de nervi acasă ... Dacă crezi că vei putea să-ţi formezi aceea stăpânire de sine ieşită din comun, atunci te poţi gândi să alegi ca profil "rutiera", în caz contrar orientează-te spre alt profil. Nicăieri, la nicio altă linie de muncă din Poliţia Română nu e necesară această abilitate într-o doză atât de mare ca la poliţia rutieră. După o vreme veţi cunoaşte toate scuzele penibile, posibile şi imposibile pe care şoferii vi le servesc, atunci când îi opriţi. Dar în esenţă, vă veţi convinge că majoritatea încearcă să vă spună acelaşi lucru, respectiv că: ei sunt mai cu moţ, mai speciali şi că nu ai făcut tocmai bine atunci când l-ai oprit tocmai pe el. Cam asta vă vor spune toţi, numai că sub diferite forme. Absolut toţi vor să se aplice legea la sânge, DAR începând cu URMĂTORUL, NU cu el. Toţi sunt un caz mai special, o excepţie şi aşa mai departe. Zi de zi veţi vedea ipocrizia în cea mai pură formă, chiar dacă se manifestă diferit. Veţi opri în trafic tot felul de cocalari, de o prostie rară, dar plini de fiţe şi aere de superioritate sau tot felul de parveniţi, ce sunt analfabeţi şi scriu cu dificultate câteva rânduri, dar care vor afişa nişte aere şi ifose greu de imaginat pentru un om sănătos la cap. O să vedeţi că de cele mai multe ori, oamenii simpli, cu o situaţie modestă sunt mult mai demni şi cu onoare, în comparaţie cu îmbuibaţii plini de bani ce conduc maşini scumpe, dar care ar face absolut orice pentru a nu primi o amărâtă de amendă. După ce veţi căpăta ceva experienţă, veţi vedea că după primele replici shimbate cu un şofer, îl veţi citi imediat şi veţi intui comportamentul pe care îl are. Veţi mirosi scandalagii imediat sau pe cei ce au caracter şi îşi asumă greşeala ori pe cei supăraţi pe viaţă, pe societate şi pe ţară, ce trăiesc cu impresia că sunt buricul pământului, că sunt urmăriţi, vânaţi sau persecutaţi de te miri cine şi care cred că de vină pentru amenda pe care o primesc este Obama sau Ceauşescu. Deci nu uitaţi că cea mai dificilă parte a acestei munci este autocenzura. Atenţie, asta nu înseamnă că toţi românii sunt cocalari sau parveniţi, chiar dacă majoritatea celor pe care îi opriţi sunt "clienţi fideli". Dar nu trebuie să confundaţi majoritatea şoferilor pe care îi opriţi cu majoritatea românilor niciodată. Pentru că majoritatea concetăţenilor sunt oameni serioşi, ce conduc responsabil şi corect, numai că aceştia sunt "invizibili", nu ies în evidenţă cu nimic în trafic. Sunt acei conducători auto ce sunt opriţi în trafic foarte rar sau chiar deloc. Voi acolo interesele şi drepturile lor le apăraţi, chiar dacă despre ei nu vorbeşte nimeni, chiar dacă ei nu apar pe la televizor sau în ziare să urle că au fost abuzaţi, ei există şi formează majoritatea celor ce deţin un permis de conducere. În schimb majoritatea celor pe care-i veţi opri este formată din acei "burici ai pământului" sau "clienţii fideli", ce au un "cazier rutier" stufos. Iar cu timpul vă veţi convinge că majoritatea celor cu care aveţi voi de-a face sunt cam unii şi aceiaşi, deci o minoritate din totalul celor ce conduc. Totuşi, foarte important este să nu vă pierdeţi demnitatea şi să vă murdăriţi, indiferent de greutăţile prin care treceţi, pentru că acum la început vă veţi forma, iar dacă o veţi lua pe o cale greşită, nu mai există drum de întoarcere. Nu e decât o chestiune de timp până ce veţi intra în categoria "trecătorilor" prin această meserie.