Search the Community

Buna seara, Trebuie sa inchei un contract de inchiriere care are ca scop inchirierea unui automobil pentru o perioada determinata. Va rog sa ma indrumati cum sau daca pot notifica, Politia asupra schimbarii utilizatorului autovehicolului eventual de a nota in talon acest nou utilizator pentru a prevenii eventuale neplaceri pe care chiriasul le poate provoca involuntar proprietarului autovehicolului gen: - neplata rovigneta => amenda pe numele proprietarului - amenzi primite prin posta - eventuale accidente care pot avea un impact asupra proprietarului prin prisma maririi RCA s.a. Va multumesc

Parlamentul a adoptat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor - Procesul legislativ poate fi urmarit aici. Vineri, 10 iunie 2011, Basescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004, urmand sa apara in Monitorul Oficial. Puteti lectura proiectul de lege in forma trimisa spre promulgare la Presedintele Romaniei De remarcat: Conditiile accesului diferitelor categorii de persoane in incinta poligoanelor de tragere Art. 87. - (1) În funcţie de destinaţia poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul şi desfăşurarea activităţilor de tragere cu arma, pentru următoarele categorii de persoane: a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) şi c) personalul angajat la societatea specializată de pază, desemnat să poarte şi să folosească arme şi muniţie, persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g), precum şi orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activităţi de tragere de divertisment; Au disparut prevederile despre "cartea de identitate a armei" - Art. 88

După ce anul trecut , se pare că statutul poliţistului va fi modificat. Legea a fost deja adoptată de parlamentari, iar acum a fost trimisă la promulgare. Aici aveţi forma în care a fost trimisă: PARLAMENTUL ROMÂNIEI L E G E pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. – Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 54, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 54. – (1) Poliţistul poate fi recompensat prin: a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate, în situaţia în care se remarcă în mod deosebit în activitatea desfăşurată; b) mulţumiri scrise, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea în condiţii foarte bune a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor; c) felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor; d) premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate; e) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii, pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competiţii sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural- artistice şi sociale, ori al finalizării unor acţiuni/misiuni, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile; f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii de serviciu şi misiuni; g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii şi misiuni; h) înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui şi prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca şef de promoţie.” 2. La articolul 54, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins: „(11) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competenţa de numire în funcţie a poliţistului sau, după caz, de către şefii ierarhici superiori ai persoanelor menţionate, care au competenţă de gestiune a resurselor umane. (12) Pentru o sancţiune disciplinară dispusă de şeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea şefului unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul sancţionat. În cazul poliţistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară. (13) În cazul poliţistului aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.” 3. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 58. – (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt: a) mustrare scrisă; b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5–20% pe o perioadă de 1–3 luni; c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1–3 ani; d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut; e) destituirea din poliţie. (2) Mustrarea scrisă constă în reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat. (3) Procentul şi perioada pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancţionare. (4) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcţii superioare. În cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancţiunii curge de la data aplicării actului administrativ de sancţionare şi are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad. (5) Trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut se realizează prin eliberarea din funcţia deţinută şi numirea poliţistului într-o funcţie inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deţinut. În cazul poliţistului care ocupă o funcţie de conducere, numirea se poate face şi într-o funcţie de conducere inferioară pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare. (6) Destituirea din poliţie constă în încetarea raporturilor de serviciu.” 4. După articolul 58 se introduc patru noi articole, articolele 581 -584, cu următorul cuprins: „Art. 581. – Pentru prevenirea săvârşirii de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art.59 alin.(2) poate dispune atenţionarea poliţistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv şi nu produce consecinţe asupra raportului de serviciu. Art. 582. – Procedura disciplinară are la bază următoarele principii: a) prezumţia de nevinovăţie – poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită; b) garantarea dreptului la apărare – se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat; c) celeritatea procedurii – cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege; d) contradictorialitatea – asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată; e) proporţionalitatea – asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă; f) unicitatea sancţiunii – pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară; g) legalitatea sancţiunii – sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1). Art. 583. – (1) Procedura disciplinară nu este publică. (2) Citarea şi ascultarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor/ rapoartelor scrise ale acestuia şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale. (3) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe în apărare. Poliţistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară. (4) Poliţistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentarea poliţistului ales/desemnat nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare. (5) Nu au dreptul să asiste poliţistul cercetat, în condiţiile alin. (4), următoarele persoane: a) şeful unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplineşte atribuţiile titularului; b) poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă; c) poliţiştii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 623 alin. (1); d) poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne. Art. 584. – Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.” 5. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 59. – (1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs. (2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat la cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel: a) persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare; b) şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat, ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră; c) şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii. (3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art.60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acesteia. (4) Poliţiştii desemnaţi cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau care au studii juridice şi, de regulă, sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu poliţistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancţionare. (5) În actul administrativ prin care se declanşează cercetarea prealabilă se nominalizează poliţistul cercetat, poliţistul care va efectua cercetarea şi, după caz, un poliţist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.” 6. După articolul 59 se introduc patru noi articole, articolele 591-594, cu următorul cuprins: „Art. 591. – (1) Dacă în cadrul desfăşurării cercetării prealabile sunt identificate şi alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora. (2) La terminarea verificărilor, poliţistul desemnat întocmeşte un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură. (3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii la cunoştinţă, în condiţiile alin. (2), poliţistul cercetat poate formula obiecţii şi solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei şi, după caz, al verificărilor, se consemnează în proiectul raportului de cercetare prealabilă. (4) În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condiţiile alin.(3), o fotocopie a acestuia se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură. Art. 592. – Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu: a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile; b) descrierea faptei sesizate şi persoanele implicate; c) procedeele şi modalităţile de verificare; d) concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat; e) prevederile legale încălcate de poliţist şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază; f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către poliţistul cercetat; g) cauzele şi condiţiile care au generat şi favorizat comiterea abaterilor; h) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz. Art. 593. – După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri: a) clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei poliţistului cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat; b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile; c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b); d) sesizarea şi consultarea consiliului. Art. 594. – Rapoartele ofiţerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităţilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerinţele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.” 7. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 60. – (1) Sancţiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat la cunoştinţă despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar termenul de un an este termen de decădere. (2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancţiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare: a) de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală; b) de la data la care poliţistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, este trimis în misiuni, ori de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii sau, după caz, încheierii misiunii. (3) În situaţia în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârşite de mai mulţi poliţişti, iar pentru unul/unii dintre aceştia a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalţi poliţişti. (4) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise. (5) Sancţiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul. (6) Actul administrativ emis în condiţiile alin. (5) trebuie să cuprindă: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia; b) precizarea prevederilor legale încălcate de către poliţist; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate; d) sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu; e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în condiţiile art. 61, după caz; f) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară; g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz. (7) Actul administrativ prin care se dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare. (8) În cazul destituirii din poliţie, sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancţionare în condiţiile art. 61, şi se constată prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade profesionale, potrivit art.15.” 8. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 61. – (1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii ierarhic superioare. (2) Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia. (3) Efectele sancţiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a contestaţiei. (4) În situaţia în care poliţistul sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui termen. (5) În cazul în care a fost depusă contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de respingere/ admitere a contestaţiei. (6) Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz: a) respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate; b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 58 , în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel; c) admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare. (7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor legale încălcate de poliţist; c) analiza susţinerilor prezentate de poliţist în cuprinsul contestaţiei; d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; e) motivul admiterii sau respingerii contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată. (8) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. (9) În situaţia în care sancţiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.” 9. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 62. – (1) Consiliul se constituie şi funcţionează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor subordonate acestora. (2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică şi profesională a abaterilor comise de poliţişti şi a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2). (3) În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea şi consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unităţii. (4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese-verbale de şedinţă, iar concluziile şi propunerile se consemnează în încheiere. (5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele: a) numărul şi data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluţia persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea şi consultarea consiliului; b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor membri; c) gradul profesional, numele, prenumele şi funcţia poliţistului a cărui faptă a fost cercetată şi unitatea din care face parte; d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită; e) date şi informaţii referitoare la procedura urmată; f) evaluarea probelor administrate; g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz; h) propunerea consiliului; i) motivarea propunerii; j) gradul profesional, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale celorlalţi membri ai consiliului, precum şi ale secretarului; k) data întocmirii încheierii. (6) Consiliul poate propune: a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat; b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581; c) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 58 alin. (1). (7) Concluziile consiliului cu privire la existenţa/inexistenţa abaterii disciplinare şi vinovăţia/nevinovăţia poliţistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancţiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.” 10. După articolul 621 se introduc şapte noi articole, articolele 622-628, cu următorul cuprins: „Art. 622. – În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri: a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat; b) restituirea motivată a dosarului, aceluiaşi consiliu, pentru completarea cercetării disciplinare; c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1). Art. 623. – (1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepţia direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabileşte, prin act administrativ al şefului, un colectiv de poliţişti, desemnaţi câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivaţi în profesie, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate, denumit în continuare colectiv. (2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, o singură dată. (3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane. Art. 624. – (1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3 membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, şi un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în parte şi are în componenţă 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat preşedinte, şi un secretar. (2) În cazuri obiective, se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alţi membri din cadrul colectivului. (3) La desemnarea membrilor consiliului se urmăreşte ca unul dintre aceştia să aibă specialitatea poliţistului cercetat şi cel puţin unul dintre membri să fie licenţiat în drept. Cele două condiţii pot fi îndeplinite cumulativ de acelaşi membru. (4) Nu pot fi nominalizaţi membri ai consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare. Art. 625. – În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului, întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condiţiile art.61 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei penale. Art. 626. – (1) În perioada cercetării disciplinare, poliţistul nu poate fi mutat, delegat, detaşat, împuternicit pe o funcţie de conducere într-o altă unitate şi nici nu poate fi trimis la misiuni internaţionale. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul cercetat poate fi mutat în situaţia în care, în urma reorganizării unităţii, funcţia ocupată de acesta nu se mai regăseşte în statul de organizare. (3) Mutarea poliţistului în condiţiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanşată faţă de acesta. Art. 627. – Poliţistul se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare, după cum urmează: a) 6 luni de la aplicare, pentru sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a); b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) şi c), respectiv de la aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d); c) 7 ani de la data aplicării sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e). Art. 628. – Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.” Art. II. – Actele de cercetare disciplinară întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi pot fi utilizate în cadrul procedurilor disciplinare şi după această dată, numai dacă respectă condiţiile şi principiile stabilite prin prezenta lege. Art. III. – Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 628 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se adoptă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Art. IV. – Alineatul (2) al articolului 7 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 24 aprilie 2014, se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Răspunderea disciplinară se stabileşte în condiţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SENATULUI VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Bucureşti, Nr. 17

Taxe judiciare de timbru pentru introducerea plangerilor contraventionale precum si obligatia platii unor cheltuieli de judecata in favoarea statului pentru petentii care primesc o solutie de respingere a acestor plangeri ori care isi retrag plangerea. CSM propune modificarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru: În esenţă, propunerile de modificare se referă la reevaluarea cuantumului taxelor judiciare de timbru, cuantum care, în prezent, se situează încă la nivelurile stabilite pentru anul 2007, instituirea obligaţiei plăţii unei cauţiuni atunci când se solicită suspendarea executării unui act administrativ – de genul actelor care sancţionează contravenţiile şi amenzile de orice fel – , instituirea unei taxe judiciare de timbru pentru introducerea unei plângeri contravenţionale, precum şi obligaţia plăţii unor cheltuieli de judecată în favoarea statului pentru petenţii care primesc o soluţie de respingere a acestor plângeri (care, statistic, sunt cele mai numeroase) ori care îşi retrag plângerea. Totodată, a fost reanalizată o mai veche propunere a CSM referitoare la oportunitatea instituirii unor cheltuieli de procedură datorate statului nu doar în materie contravenţională, ci, în general, în cauzele civile. De asemenea, prin această propunere se are în vedere ca aceste taxe judiciare să revină titularului de drept, adică în administrarea puterii judecătoreşti, asigurând astfel o finanţare adecvată a sistemului de justiţie. În acelaşi timp, până la materializarea acestor propuneri, o parte a cuantumului taxei judiciare de timbru se propune a fi trecută în bugetul ordonatorilor de credite – instanţele de judecată. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât va fi necesară finanţarea implementării codurilor de proceduri civilă şi penală şi a Codului penal. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei în legătură cu aceste propuneri, în vederea elaborării/declanşării unei iniţiative legislative în materie, având ca scop actualizarea şi racordarea normelor la realităţile şi necesităţile actului de justiţie.

Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice Transparență decizională În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege urmăreşte crearea premiselor necesare actualizării permanente a evidenţei vehiculelor înmatriculate, facilitând identificarea utilizatorilor acestora, şi instituirea unui mecanism suplimentar de asigurare a executării sancţiunii amenzii contravenţionale pentru a reduce substanțial posibilitatea de fraudare a prevederilor legale. În acest sens, se propune ca autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state, deţinute cu orice titlu de persoane care au sediul, domiciliul sau reşedinţa în România, să poată circula pe drumurile publice pentru o perioadă de maximum 30 de zile de la data dobândirii titlului sau de la data înscrierii în evidenţa autovehiculelor şi remorcilor înmatriculate în alte state. La cererea poliţistului rutier, persoanele care conduc pe drumurile publice un vehicul înmatriculat în alt stat, au obligația de a prezenta, un document doveditor al titlului cu care este deţinut vehiculul. Excepțiile sunt expres prevăzute de lege. Nerespectarea acestor obligații se sancționează cu amendă și reţinerea certificatului de înmatriculare şi a plăcuţelor cu număr de înmatriculare. Datele referitoare la autovehicul şi documentul doveditor al titlului cu care este deţinut acesta vor fi înscrise în evidenţa autovehiculelor sau remorcilor înmatriculate în alte state, care se ţine de către poliţia rutieră. Proiectul de lege supus dezbaterii publice propune introducerea sancţiunii suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule în cazul nerespectării obligaţiei de a achita amenda contravenţională în termenul prevăzut de lege. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule intervine de drept în situaţia în care conducătorul auto sau, după caz, proprietarul vehiculului ori deţinătorul mandatat nu face dovada achitării amenzii contravenţionale în termen de 90 de zile de la data comunicării procesului verbal. Odată cu constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii, în situaţia în care plata acesteia nu se face pe loc, agentul constatator completează în procesul verbal şi înştiinţarea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule. Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta. Plângerea depusă suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare, precum suspendarea dreptului de a conduce autovehicule. Totodată, în vederea atingerii obiectivului de reducere a numărului de accidente este propusă înăsprirea sancțiunilor prevăzute pentru încălcarea unor norme rutiere. Astfel, nerespectarea normelor privind obligaţia de a acorda prioritate pietonului angajat regulamentar în traversare, nerespectarea limitelor de viteză prevăzute pentru categoria de drum şi vehicul şi nerespectarea interdicţiei de a conduce un autovehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sunt sancţionate mai aspru prin trecerea faptelor respective la clasa a V-a de sancţiuni, concomitent cu majorarea termenului prevăzut ca perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule, respectiv 120 zile. În acest context, se introduce o nouă treaptă privind limita de viteză, respectiv depăşirea cu peste 60 de km/h a limitei maxime prevăzute pentru sectorul respectiv de drum şi categoria de vehicul căreia i se aplică, sancționată cu aceeași pedeapsă menționată mai sus. În forma supusă dezbaterii publice, proiectul de act normativ propune ca, în situația în care noul proprietar al unui autovehicul nu solicită, în termen legal, autorităților competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, să opereaze de drept suspendarea înmatriculării vehiculului. O altă propunere de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se referă la înregistrarea video şi, după caz, audio, cu sisteme tehnice de monitorizare a modului de desfăşurare a probei teoretice şi a probei practice pentru obţinerea permisului de conducere. Pentru proba practică, sistemele tehnice de monitorizare se instalează pe autovehiculele folosite la susţinerea probei practice. Vehiculele utilizate la proba practică pentru categoriile AM, A1, A2 şi A sunt exceptate de la aceste dotări. Textul acestui document este afişat şi poate fi consultat pe pagina de Internet a instituţiei noastre: www.mai.gov.ro, la secţiunea Transparenţă decizională, precum şi la Centrul de Relaţii cu Publicul al M.A.I., din Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sector 1, Bucureşti. Propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt așteptate pe adresa de e-mail legislatie@mai.gov.ro, în termen de 10 de zile.

Mi-am schimbat conectorul ce modifică forța trăgaciului, ocazie cu care am făcut un mic tutorial cu câteva imagini și fotografii pentru cei ce vor dori să facă aceeași operațiune. Am trecut de la o forță a trăgaciului standard de 2,5 la una de 2. Conectorul este achiziționat de la Glock, este piesă oriciginală (OEM) și costă până în 50 de lei, nu mai rețin exact prețul. Toată treaba e destul de simplă și nu necesită scule speciale, găsiți tot ce aveți nevoie în cutia cu care vine pistolul. Mai exact veți folosi chestia aceea ajutătoare pe care producătorul o pune în cutie pentru a vă putea schimba cele două grip-uri cu are vine pistolul din fabrică. Dar la fel de bine puteți folosi și o simplă șurubelniță mai finuță. Sper să vă fie de folos, iar dacă imaginile nu sunt destul de edificatoare, nu ezitați să postați aici, pentru că nu îmi pot da sema acum, unde și dacă a rămas ceva neclar. Enjoy!

TRANSPARENŢĂ DECIZIONALĂ. În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Administraţiei şi Internelor supune dezbaterii publice proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea reorganizării Poliţiei locale. Detalii: Flux de stiri MAI