Jump to content
POLITISTI.ro

Wallah

Propuneri privind modificari ale statutului poliţistului din 2013

Recommended Posts

cristiand20

Să fie introdus un art. sau alin. care în baza unui raport (cererei) motivat(e) să dea dreptul poliţistului să poarte şi să folosească pt.îndeplinirea atribuţiilor arma personală.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

Dan

Eu aș mai adăuga aici ca polițiștii să nu mai fie cercetați penal pentru vătămare corporală sau omor, în sensul folosirii armamentului din dotare, decât atunci când există elemente din care să reiasă că acesta a procedat ilegal.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Kendo2012

ce parere aveti despre proiectul noului statut al politistului luat in discutie? http://www.snppc.ro/...ocid=enhfpS1RL2

Tinand cont de faptul ca aceasta lege este , probabil, cel mai important obiectiv pentru organizatia noastra, SNPPC a invitat la “masa rotunda” toate organizatiile sindicale in scopul de a definitiva forma de proiect care va fi prezentata ministerului , forma asumata de organizatiile sindicale participante.

In acest sens, astazi , 05.03.2013 in urma unor discutii si analize ce au durat aproximativ 9 ore , suntem in masura sa va prezentam proiectul de lege privind Statutul Politistului.

Va rugam , cu aceasta ocazie , sa-l studiati foarte bine si , in cazul in care doriti sa veniti cu propuneri , sa contactati liderii SNPPC din Birourile Teritoriale din care faceti parte. Nu suntem stapanii “adevarului absolut” si probabil, acest proiect nu este unul perfect. Tocmai de aceea, cu riscul de a ne repeta, va rugam sa veniti cu propuneri de imbunatatire.

Este momentul ca facem front comun si sa ducem la bun sfarsit acest proiect.

Nota : S-au analizat articolele pana la 98, urmand ca restul sa fie discutate in cursul acestei saptamani.

STATUTUL POLIŢISTULUI (proiect)

CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

Cadrul legii

Art. 1. (1) Prezenta lege exprimă angajamentul Statului Român de a respecta şi apăra poliţistul, statutul lui profesional, onoarea şi demnitatea sa umană, sănătatea, integritatea fizică şi psihică a acestuia, siguranţa sa şi a familiei sale şi de a compensa în mod echitabil, din punct de vedere social, financiar şi material, serviciul în beneficiul comunităţii pe care îl efectuează.

(2) Prevederile prezentei legi constituie cadrul legal special în materia raporturilor de serviciu ale poliţistului şi se completează cu cadrul legal general, în măsura în care domeniul nu este reglementat în legislaţia specifică poliţistului.

Scopul legii

Art. 2. – (1) Scopul prezentei legi este de a reglementa caracterul special al profesiei de poliţist, de a stabili elementele definitorii ale Statutului poliţistului şi a asigura cadrul juridic al managementului carierei acestuia.

(2) În considerarea caracterului special al profesiei de poliţist, Statutul poliţistului instituie drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, precum şi reglementări privitoare la carieră aplicabile în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Definirea unor termeni

Art. 3. În prezenta lege, termenii de mai jos se întrebuinţează cu înţelesul atribuit fiecăruia, astfel:

a) cariera poliţistului – ansamblul situaţiilor şi efectelor juridice care intervin de la data naşterii raportului de serviciu, până la data încetării acestuia, potrivit dispoziţiilor actelor normative în vigoare şi opţiunilor individuale ale poliţistului;

b) chestură de poliţie – grup de unităţi de poliţie / unitate de poliţie ce are competenţă administrativ teritorială la nivel naţional / al municipiului Bucureşti;

c) comisariat de poliţie – unitate de poliţie ce are competenţă administrativ teritorială la nivel judeţean, al uneia sau mai multor localităţi;

d) familia poliţistului – soţul /soţia acestuia, precum şi copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a poliţistului;

e) norme de competenţă – reguli de gestiune a resurselor umane;

f) profilarea – obţinerea unei specializări poliţieneşti ulterioare specializării iniţiale obţinute în şcoala de ofiţeri de poliţie/Academia de Poliţie, dar în acelaşi domeniu de activitate.

g) program de lucru – intervalul de timp în care poliţistul îşi îndeplineşte atribuţiile funcţionale;

h) structuri de specialitate – componente de diferite tipuri şi niveluri ierarhice specializate în anumite domenii funcţionale, altele decât cele poliţieneşti, în care preponderente sunt posturile de specialitate, iar personalul provine majoritar din sursă externă;

i) unitate de poliţie – componentă structurală a poliţiei ce îndeplineşte atribuţii specifice acesteia, are personalitate juridică şi deţine competenţe de gestiune a resurselor umane.

Domeniul de aplicare a Statutului

Art. 4. Statutul poliţistului se aplică poliţiştilor din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, funcţionarilor publici cu statut special din unităţile centrale ale MAI, precum şi din alte componente ale MAI ce exercită atribuţii poliţieneşti.

CAPITOLUL 2

NATURA SPECIALĂ A PROFESIEI DE POLIŢIST

Natura statutară a profesiei de poliţist

Art. 5. – (1) Poliţistul este funcţionar public cu statut special.

(2) Statutul special al poliţistului este conferit de:

a) îndeplinirea de atribuţii de serviciu de tip special, în condiţii speciale, cu un grad ridicat de risc pentru viaţa şi sănătatea sa, care presupun solicitări fizice şi psihice intense şi prelungite ce atrag uzura prematură a organismului;

b) valorile specifice profesiei de poliţist;

c) sistemul specific de carieră;

d) formarea profesională specifică;

e) învestirea cu exerciţiul autorităţii publice;

f) exercitarea atribuţiilor legale date în competenţa unităţilor de poliţie;

g) portul, de regulă, al uniformei de poliţist, al însemnelor specifice, legitimaţiei şi al armamentului din dotare;

h) abilitarea de a folosi în condiţiile legii armamentul din dotare şi alte mijloace specifice;

i) îndeplinirea de atribuţii exclusiv în folosul cetăţeanului şi comunităţii, ce impun asumarea unei conduite speciale, privaţiuni şi restricţii individuale frecvente, retrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi instituirea de incompatibilităţi;

j) apariţia de situaţii profesionale care pot periclita viaţa, siguranţa personală şi a familiei poliţistului.

(3) În considerarea statutului său special, poliţistul beneficiază de drepturile profesionale şi compensatorii acordate în condiţiile legii.

Profesia de poliţist

Art. 6. – (1) Profesia de poliţist este ansamblul de activităţi specifice ce vizează apărarea legii, asigurarea ordinii şi siguranţei publice, precum şi îndeplinirea altor atribuţii poliţieneşti prevăzute de lege prin care se urmăreşte protecţia vieţii, drepturilor, libertăţilor şi a proprietăţii individului, a comunităţii şi a Statului Român.

(2) Profesia de poliţist se exercită de către persoana care a obţinut legal documentele de studii ce îi atestă nivelul de formare profesională, îi conferă dreptul de a deţine statutul de poliţist şi de a funcţiona în această calitate.

(3) Exercitarea profesiei de poliţist presupune respectarea regulilor de conduită stabilite în Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin hotărâre a guvernului.

Art. 7. – (1) Profesia de poliţist este reglementată specific de legislaţia naţională în domeniul ocupaţiilor.

(2) Pentru ocupaţiile din domeniile de activitate poliţieneşti se elaborează standardele ocupaţionale specifice, pe categorii de funcţii şi niveluri ierarhice.

(3) Gestiunea generală a activităţii de elaborare a standardelor ocupaţionale se asigură de către Direcţia Generală Management Resurse Umane (DGMRU) a MAI, iar cea specifică de către inspectoratele generale şi celelalte structuri care au în compunere poliţişti.

(4) Formarea profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor se realizează pe baza standardelor ocupaţionale şi a celor de pregătire aferente.

Responsabilităţi profesionale specifice poliţistului

Art. 8. – (1) Principalele domenii (responsabilităţi) profesionale specifice aferente calităţii de poliţist, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:

a) apărarea legii;

b) asigurarea de servicii şi asistenţă specifice populaţiei;

c) prevenirea şi combaterea criminalităţii;

d) menţinerea ordinii şi siguranţei publice;

e) protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului.

(2) Prin natura specifică a profesiei sale, poliţistul are un rol social important în protejarea statului de drept, în ceea ce priveşte educaţia antiinfracţională a populaţiei, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii în cadrul comunităţii.

(3) Prin excepţie de la tipul de domenii (responsabilităţi) profesionale specifice prevăzute la alin. (1), calitatea de poliţist poate fi deţinută şi de către persoane din structurile menţionate la art. 4 care îndeplinesc următoarele categorii de atribuţii:

a) formarea iniţială şi continuă a poliţiştilor;

b) managementul resurselor umane;

c) îndeplinirea în cadrul structurilor de diferite categorii ale MAI a sarcinilor ce necesită în mod expres cunoştinţe şi deprinderi poliţieneşti.

Valori profesionale specifice poliţistului

Art. 9. Valorile profesionale specifice după care poliţistul se conduce în activitatea sa sunt următoarele:

a) profesionalismul – exprimă angajamentul de a-şi îndeplini legal atribuţiile şi misiunile folosind integral cunoştinţele şi deprinderile dobândite prin procesele de formare, la nivelul standardelor instituţionale şi al solicitărilor populaţiei; de a aloca timp şi efort devoltării profesionale personale;

b) respectul – presupune egalitatea în faţa legii, acordarea în mod nepărtinitor a consideraţiei şi înţelegerii cuvenite comunităţii, colegilor, şefilor, instituţiei şi propriei persoane, echilibrul, nediscriminarea şi echidistanţa;

c) integritatea – semnifică forţa morală, curajul, cinstea, loialitatea, imparţialitatea, corectitudinea, echitatea, responsabilitatea, confidenţialitatea, onorabilitatea, demnitatea şi faptul de a fi de încredere;

d) disponibilitatea – defineşte orientarea către rezolvarea sarcinilor de muncă, deschiderea, transparenţa şi perseverenţa pentru soluţionarea problemelor comunităţii, supremaţia interesului public şi a responsabilităţilor faţă de interesele personale, faptul de a fi abordabil pentru public, şefi şi colegi;

e) flexibilitatea – reflectă adaptabilitatea, faptul de a acţiona gradual şi proporţional cu particularităţile situaţiei, acceptarea schimbării şi toleranţa faţă de diversitate;

f) încrederea – caracterizează capacitatea şi curajul de a se baza pe comunitate, instituţie, şefi şi colegi, de a-şi recunoaşte erorile şi a-şi asuma riscuri.

Îndeplinirea atribuţiilor

Art. 10. – (1) Poliţistul îndeplineşte numai atribuţii în legătură cu serviciul, care rezultă din dispoziţiile legale în vigoare, fişa postului şi ocupă numai funcţii adecvate statutului său profesional.

(2) Poliţistul exercită autoritatea publică numai în condiţiile legii.

(3) Raporturile ierarhice între poliţişti şi responsabilităţile aferente acestora se definesc cu claritate în regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor, precum şi în fişele posturilor.

(4) Şefii ierarhici răspund disciplinar, civil sau penal, după caz, de legalitatea, eficacitatea şi eficienţa dispoziţiilor pe care le dau, a activităţilor pe care le organizează şi le desfăşoară.

(5) Poliţistului i se asigură independenţa operaţională necesară îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor ce îi revin.

(6) Poliţistul, indiferent de nivelul ierarhic la care îşi desfăşoară activitatea, este personal responsabil de modul de îndeplinire a misiunilor şi atribuţiilor stabilite legal, de neglijenţe, de erorile săvîrşite şi de dispoziţiile date subordonaţilor.

(7) Poliţistul are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă persoana care a emis dispoziţia o formulează în scris, poliţistul este obligat să o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Poliţistul trebuie să aducă aceste situații la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia.

(8) Statul român adoptă măsurile necesare pentru asigurarea autorităţii legale a poliţistului şi pentru sprijinirea activităţii sale de către comunitate, autorităţi şi instituţii publice.

(9) MAI, chesturile generale şi celelalte unităţi care au poliţişti în compunere asigură oportun resursele, dotarea şi mijloacele necesare îndeplinirii de către aceştia a atribuţiilor şi misiunilor ce le revin.

Stabilitatea poliţistului

Art. 11. Poliţistul se bucură de stabilitate în exercitarea funcţiei publice speciale în condiţiile prezentei legi.

CAPITOLUL 3

CLASIFICAREA FUNCŢIILOR PUBLICE ŞI A GRADELOR PROFESIONALE SPECIALE POLIŢIŞTILOR. SISTEMUL POSTURILOR

Secţiunea 1

Funcţii publice speciale ale poliţiştilor

Clasificarea funcţiilor poliţiştilor

Art. 12. – (1) Funcţiile publice speciale poliţiştilor reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor aferente profesiei de poliţist, stabilite în vederea realizării competenţelor specifice poliţiei.

(2) Funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se clasifică după cum urmează:

a) după rolul organizaţional;

b) după nivelul studiilor necesare ocupării.

(3) Tabloul funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor şi corespondenţa acestora cu gradele profesionale se află în Anexa nr. 1., care face parte integrantă din prezenta lege.

Clasificare după rolul organizaţional

Art. 13. – (1) După rolul organizaţional, funcţiile poliţiştilor se clasifică în următoarele categorii:

a) Categoria Chestori de poliţie;

b) Categoria Comisari de poliţie ;

c) Categoria Inspectori de poliţie;

d) Categoria Corpul poliţienesc Principal.

(2) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categia Chestori îndeplinesc atribuţii de concepţie strategică, de îndrumare şi de conducere de nivel strategic, la direcţii generale / direcţii din aparatul central al MAI şi la chesturile de poliţie.

(3) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categoria Comisari îndeplinesc atribuţii de conducere de nivel înalt în unităţile aparatului central al MAI / chesturile generale, la nivelul conducerii comisariatelor de poliţie şi al structurilor din alcătuirea acestora, precum şi funcţii de execuţie în cadrul componentelor menţionate.

(4) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categoria Inspectori îndeplinesc atribuţii de conducere / supervizare de nivel mediu în unităţile aparatului central al chesturilor generale, la comisariatele / secţiile de poliţie (similare), precum şi funcţii de execuţie în cadrul structurilor menţionate.

(5) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Corpul Polițienesc Principal îndeplinesc rolul de interfaţă a poliţiei şi de relaţionare în comunitate, atribuţii de execuţie în cadrul structurilor poliţieneşti de toate categoriile, precum şi sarcini de conducere la nivel de post, grupă, echipă, schimb.

Clasificarea după nivelul studiilor

Art. 14. – După nivelul studilor necesare ocupării acestora, funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se împart în 3 clase, după cum urmează:

a) Clasa I, care cuprinde funcţiile pentru a căror ocupare sunt necesare studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă şi studii de masterat absolvite cu diplomă, în specialitatea prevǎzutǎ în fişa postului. În clasa I se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Categoria Chestori şi din Categoria Comisari.

b) Clasa a II – a, care cuprinde funcţiile pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, în specialitatea prevǎzutǎ în fişa postului. În clasa a II – a se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Categoria Inspectori

c) Clasa a III – a, care cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii postliceale poliţieneşti finalizate cu diplomă. În clasa a III – a se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Corpul Polițienesc Principal.

Art. 18. – Poliţiştii sunt debutanţi şi definitivi

Poliţişti debutanţi

Art. 181. – (1) Poliţiştii sunt debutanţi şi definitivi.

(2) Pot fi numiţi funcţionari publici cu statut special debutanţi:

a) absolvenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea iniţială a personalului MAI;

b) absolvenţii altor instituţii de învăţământ din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională formaţi pentru nevoile MAI;

(3) Poliţiştii debutanţi se numesc în funcţia publică specială pentru perioada de stagiu prevăzută de lege.

Poliţişti definitivi

Art. 19. – Pot fi numiţi funcţionari publici cu statut special definitivi poliţiştii care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultate corespunzătoare la evaluarea desfăşurată la finalizarea acesteia.

Funcţii publice speciale ale poliţiştilor

Art. 20. – Funcţiile publice speciale ale poliţiştiştilor, aferente Categoriei Chestorilor, sunt următoarele:

a) secretar de stat, şef departament ordine şi siguranţă publică;

b) adjunct al secretarului de stat, şeful departamentului ordine şi siguranţă publică;

c) funcţiile prevăzute cu grade profesionale de chestori de poliţie.

Art. 21. – Funcţiile publice speciale ale poliţiştiştilor, aferente Categoriei Comisarilor, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Comisarilor;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Comisarilor.

Art. 22. – Funcţiile publice speciale ale poliţiştilor, aferente Categoriei Inspectorilor, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Inspectorilor;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Inspectorilor.

Art. 23. – Funcţiile publice specifice poliţiştilor, aferente Corpului Polițienesc Principal, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Corpului Profesinal Principal;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Corpului Polițienesc Principal

Secţiunea a 2 – a

Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor

Art. 24. – (1) Corelativ clasificării realizate la art. 12, funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se diferenţiazã prin categorie, grad profesional şi criterii aferente salarizării.

Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor

Art. 25. – (1) Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor sunt structurate pe categorii.

(2) Pentru Categoria Chestorilor sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime în grad corespunzătoare acestora :

a) chestor general de poliţie;

b) chestor şef de poliţie: - 2 ani;

c) chestor principal de poliţie: - 2 ani;

d) chestor de poliţie: - 2 ani.

(3) Pentru Categoria Comisarilor sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) comisar-şef de poliţie: - 3 ani;

b) comisar-principal de poliţie: - 5 ani;

c) comisar de poliţie: - 5 ani.

(4) Pentru Categoria Inspectori sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) inspector-şef de poliţie: - 5 ani;

b) inspector-principal de poliţie: - 5 ani;

c) inspector de poliţie: - 3 ani.

(5) Pentru Corpul Polițienesc Principal sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) ofiţer de poliţie superior;

b) ofiţer de poliţie principal: – 7 ani;

c) ofiţer de poliţie asistent: – 6 ani;

d) ofiţer de poliţie: – 5 ani.

Competenţele de acordare a gradelor profesionale

Art. 26. Competenţele privind acordarea gradelor profesionale sunt următoarele:

a) Preşedintele României, la propunerea ministrului afacerilor interne, pentru ofiţerii de poliţie propuşi pentru avansare la gradele profesionale din Categoria Chestori;

b) ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor structurilor MAI, pentru avansarea la gradul profesional de comisar-şef, potrivit normelor de competenţă.

c) inspectorii generali (similari), pentru ofiţerii de poliţie din unităţile subordonate, potrivit normelor de competenţă.

Corelaţia funcţii – grade profesionale

Art. 27. – (1) Poliţiştii se încadrează în statele de organizare pe posturi prevăzute cu grade profesionale egale cu cele pe care le au, potrivit normelor de competentă aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2) Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au.

(3) Modul de salarizare ale politistilor în raport cu funcţiile prevăzute în Tabloul funcţiilor se stabileşte prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Secţiunea a 3 – a

Sistemul posturilor

Art. 28. – (1) Pentru îndeplinirea coerentă a misiunilor şi atribuţiilor instituţionale şi asigurarea funcţionalităţii regulilor de evoluţie în carieră a ofiţerului de poliţie, MAI, de la nivel central, şi chesturile generale / celelalte unităţi stabilite prin ordinul ministrului afacerilor interne, pentru structura proprie, realizează, anual, sistemul piramidal al posturilor, delimitarea pe roluri şi ierarhică a acestora.

(2) Ministrul afacerilor interne aprobă sistemul general al posturilor din MAI. Secretarii de stat aprobă sistemul posturilor pentru structurile pe care le coordonează, iar chestorii generali sistemul posturilor din cadrul chesturilor generale (similare).

(3) Prin sistemul posturilor se asigură corelarea între tipul / nivelul ierarhic al acestora, categoria de ofiţeri de poliţie destinată să le ocupe, numărul de ofiţeri de poliţie necesari pe categorii şi componente funcţionale. Proiecţia bugetară a cheltuielilor de personal se realizează pe baza sistemului posturilor.

(4) În cadrul sistemului posturilor, majoritatea acestora se plasează la nivelul de execuţie şi în structurile operative. Raportul optim numeric şi calitativ între funcţiile de conducere şi cele de execuţie, între funcţiile de diferite categorii, specialităţi, niveluri ierarhice şi grade profesionale, precum şi în interiorul structurilor, se asigură pe baza proceselor de analiză a posturilor şi a normelor de proiectare organizaţională aprobate prin ordinul ministrului afacerilor interne.

(5) În cadrul componentelor funcţionale se interzice suprapunerea nejustificată a atribuţiilor, stabilirea de responsabilităţi şi executarea aceluiaşi tip de sarcini de către ofiţeri de poliţie din categorii diferite.

(6) Prin proiectarea structurilor şi a sistemului posturilor se asigură concordanţa între gradele profesionale, tipul şi nivelul atribuţiilor / responsabilităţilor.

(7) La proiectarea structurilor se interzice ca în cadrul unei componente funcţionale să existe posturi prevăzute cu grade profesionale egale cu ale şefului acesteia, cu excepţia posturilor de adjuncţi şi de şefi ai structurilor imediat inferioare ierarhic.

(8) Dispunerea posturilor în cadrul structurilor funcţionale trebuie să permită ca la schimbarea gradului profesional şi nivelului ierarhic, poliţistului să i se modifice, în mod corelativ, şi atribuţiile funcţionale.

Art. 29. – (1) Posturile de toate categoriile care se vacantează în cursul anului prin încetarea din diferite motive a raporturilor de serviciu ale titularului îşi păstrează finanţarea şi se pot încadra în funcţie de nevoile unităţilor.

(2) Posturile vacante, finanțate, se ocupă prin modalităţile prevăzute de lege, în cel mult 60 de zile de la data vacantării. În situaţia în care există concurenţă pentru ocuparea funcţiilor respective se organizează concurs.

CAPITOLUL 4

MANAGEMENTUL FUNCŢIILOR PUBLICE SPECIALE ALE POLIŢIŞTILOR

Managementul general al funcţiilor poliţiştilor

Art. 30. – (1) Managementul general al funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor se realizează de către DGMRU a MAI.

(2) Pentru realizarea managementului general al funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor, DGMRU îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice speciale, al posturilor, proiectarea organizațională şi al poliţiştilor;

b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică specială şi poliţiştii;

c) monitorizează şi controlează modul de aplicare în MAI a legislaţiei privind funcţia publică specială și poliţiştii;

d) elaborează reglementări aplicabile în MAI privind funcţiile publice speciale, precum şi actele normative interne pentru aplicarea unitară a legislaţiei în domeniu;

e) elaborează proiecte de acte normative privind salarizarea poliţiştilor;

f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii poliţiştilor;

g) centralizează propunerile de instruire a poliţiştilor, stabilite ca urmare a identificării nevoilor de formare;

h) asigură coordonarea generală a sistemului de formare iniţială şi continuă a poliţiştilor;

i) colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici cu statut special;

j) întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor şi a poliţiştilor;

k) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice speciale pentru care are competenţa de gestiune a resurselor umane sau responsabilităţi nemijlocite;

l) asigură managementul general al carierei poliţistului;

m) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic structurile de resurse umane din MAI;

n) participă la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale poliţiştilor;

o) colaborează cu structuri internaţionale similare în domeniul său de activitate;

p) elaboreaza anual, cu consultarea structurilor interesate din MAI, Planul de ocupare a funcţiilor speciale ale poliţiştilor, pe care il supune spre aprobare ministrului afacerilor interne;

q) intocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice speciale ale poliţiștilor şi al poliţiştilor, pe care îl prezintă Colegiului MAI;

r) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

(3) În situaţia în care constată nerespectări ale legislaţiei privitoare la statutul și cariera poliţistului, DGMRU propune sau dispune, după caz, măsurile ce se impun.

Managementul specific al funcţiilor poliţiştilor

Art. 31. – (1) Managementul specific al funcţiilor poliţiştilor şi al carierei poliţiştilor se realizează de către chesturile generale şi celelalte componente ale MAI care au în structură poliţişti.

(2) Pentru realizarea managementului funcţiilor publice specifice poliţiştilor şi al carierei poliţiştilor, chesturile generale şi celelalte componente care au în structură poliţişti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 30 alin. (2).

CAPITOLUL 5

DREPTURILE, OBLIGAŢIILE, INTERDICŢIILE, RESTRÂNGEREA EXERCIŢIULUI UNOR DREPTURI ŞI INCOMPATIBILITĂŢILE POLIŢIŞTILOR.

Secțiunea 1

Drepturile polițistului

Drepturi generale

Art. 32. – Poliţistul are următoarele drepturi:

a) salariu lunar, acordat potrivit legislaţiei privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) concediu de odihnă, concediu de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, acordate în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, concedii medicale pentru maternitate, concedii medicale de risc maternal, acordate în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

e) concedii paternale, concedii pentru creşterea copilului şi concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, acordate în condiţiile legii;

f) dreptul la pensie, stabilit potrivit legislaţiei privind sistemul unitar de pensii publice.

g) drepturi de hrană, potrivit legii;

h) dreptul la uniformă, echipament specific, însemne distinctive, insignă şi documente de legitimare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

i) asistenţă medicală şi psihologică, servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, precum şi bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

j) tratament medical în străinătate, în cazul în care nu sunt posibilităţi de tratament în ţară, pentru afecţiuni contractate în de-a lungul carierei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;

l) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;

m) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării ori împuternicirii pe o funcţie de conducere în alte localităţi şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) portul permanent al armamentului din dotare, în condiţiile legii;

p) păstrarea armamentului dobândit personal sau ca recompensă şi după data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului, în condiţiile legii;

q) conferirea de ordine şi medalii, potrivit legii;

r) cursuri sau programe de reconversie profesională, în condiţiile prezentei legi;

s) facilităţi privind accesul la casele de odihnă, căminele, sanatoriile, bazele sportive, unităţile de pregătire şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

ş) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

t) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Compensaţia lunară pentru chirie

Art. 33. – (1) Poliţistul care nu deţine, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nici el şi nici soţul/ soţia sa, o locuinţă în localitatea sau pe o rază de 30 km în care îşi are sediul unitatea la care a fost numit în prima funcţie, beneficiază, la cerere, de dreptul la decontare a chiriei plătite pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii, denumit în continuare indemnizaţie de chirie. De acelaşi drept beneficiază şi poliţistul mutat în localitatea în care îşi are sediul unitatea. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează.

(2) Poliţistul beneficiază de indemnizaţia de chirie în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 32 lit. k).

(3) Indemnizaţia de chirie nu se acordă poliţiştilor care şi-au cumpărat locuinţa de serviciu în condiţiile Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia situaţiei în care aceştia au fost mutaţi ori împuterniciţi într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care se află respectiva locuinţă şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul articol pentru acordarea acestui drept.

(4) Nu beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul care, ulterior numirii în prima funcţie sau mutării, a înstrăinat o locuinţă proprietate personală, el sau soţul/ soţia acestuia, în localitatea sau pe o rază de 30 km, în care îşi are sediul unitatea la care este numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului, şi nici poliţistul al cărui soţ beneficiază de o formă de sprijin pentru folosirea / închirierea / achiziţionarea / construirea unui spaţiu locativ.

(5) Indemnizaţia de chirie se acordă, în condiţiile aplicării în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) – (4), şi poliţistului detaşat sau celui împuternicit într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care îşi are sediul unitatea în care este încadrat.

(6) Metodologia de acordare şi sistare a indemnizaţiei de chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(7) Plafonul în limita căruia se acordă indemnizaţia de chirie în condiţiile alin. (1) – (5) se stabileşte anual, prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe localităţi, în raport cu preţul chiriei practicat la nivelul pieţei, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat,

Despăgubiri pentru degradarea îmbrăcămintei şi bunurilor personale

Art. 34. – (1) Poliţistului căruia, urmare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

(2) Metodologia de acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Indemnizaţie de întreţinere

Art. 35. – (1) Soţul sau soţia poliţistului mutat în altă localitate, detaşat ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de întreţinere de până la 50% din salariul funcţiei Principal, în situaţia în care a fost încadrat/ încadrată în muncă, nu obţine venituri din desfăşurarea de activităţi independente autorizate, profesii liberale sau dividende şi şi-a întrerupt activitatea ca urmare a urmare mutării.

(2) Indemnizaţia lunară de întreţinere se acordă persoanei prevăzute la alin. (1) până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri de către aceasta, dar nu mai mult de 12 luni.

(3) De indemnizaţia lunară de întreţinere şi în condiţiile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi soţul/ soţia poliţistului mutat în altă localitate, detaşat ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate care era înscris/ înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după încetarea plăţii ajutorului de şomaj.

(4) Cuantumul indemnizaţiei lunare de întreţinere şi condiţiile de acordare şi sistare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Protecţia specială a poliţistului şi a familiei acestuia

Art. 36. – (1) Poliţiştii, inclusiv cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi familia acestora, au dreptul la măsuri de protecţie specială împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor, manifestate ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, constând în:

a) asigurarea pazei domiciliului sau a reşedinţei poliţistului, precum şi protecția pe timpul deplasării acestuia;

b) instalarea unui sistem de alarmă la domiciliul sau reşedinţa poliţistului;

c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio-video;

d) plasarea într-o reşedinţă temporară.

(2) Măsurile de protecție specială prevăzute la alin. (1) se iau, cu acordul poliţistului sau la solicitarea acestuia, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(3) Fondurile băneşti necesare pentru realizarea protecţiei speciale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul MAI.

Drepturi pentru familia poliţistului şi poliţiştii pensionari

Art. 37. – (1) Familia poliţistului şi poliţiştii pensionari beneficiază de asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 32 lit.i).

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de dreptul prevăzut la art. 32 lit.s).

(3) Poliţiştii pensionari care deţin Ordinul Meritul Militar, Semnul onorific În Serviciul Armatei, Semnul onorific în Serviciul Patriei sau alte semne onorifice de valoare similară, acordate pentru activitatea în poliţie, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi pensionarii militari.

Protecţia familiei poliţistului decedat

Art. 38. –(1) La decesul unui poliţist, MAI acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor financiar egal cu de 3 ori salariul funcţiei Principal avut.

(2) Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, pe baza unui test de aptitudini şi a rezultatelor la învăţătură obţinute în instituţiile civile de învăţământ, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Reconversia profesională

Art. 39. – (1) Poliţiştii beneficiază, în primele 6 luni de la încetarea raporturilor de serviciu, de programe de reconversie profesională dacă la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda dreptul la pensie, în condiţiile prevederilor legale aplicabile privind asigurările sociale şi pensiile şi sunt apte de muncă, în următoarele cazuri:

a) când încetarea raporturilor de serviciu s-a dispus în condiţiile prevăzute la art. 95 lit. e) în situaţia în care, urmare reorganizării MAI sau a unei structuri a acestuia ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţist, postul acestuia se desfiinţează;

b) când încetarea raporturilor de serviciu a avut loc în condiţiile art. 133 lit. i) pentru neîndeplinirea de către poliţist a condiţiei prevăzute la art. 77 alin. (2) lit. d).

(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) se asigură prin grija MAI, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile sale teritoriale, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.

(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(4) În vederea reconversiei profesionale, poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de MAI şi cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop, cu suportarea cheltuielilor de către MAI.

(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara MAI în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii medii brute pe economie.

Programul de lucru

Art. 40. – (1) Durata timpului de muncă al poliţistului este, de regulă, de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. Prevederile art. 114 alin.(1) şi (2) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă interesele serviciului poliţienesc o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.

(3) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Secţiunea a 2 – a

Obligaţiile poliţistului

Art. 41. – Pentru asigurarea unei conduite corespunzătoare profesiei, poliţistul este obligat:

a) să-şi îndeplinească cu profesionalism atribuţiile de serviciu;

b) să respecte Constituţia României şi legile ţǎrii,

c) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

d) să respecte jurământul de credinţă, să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;

e) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice serviciului public poliţienesc, în limitele competenţelor prevăzute de lege;

f) să îşi perfecţioneze continuu nivelul pregătirii profesionale şi să participe la formarea profesională continuă;

g) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;

h) să fie respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subordonaţi;

i) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;

j) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;

k) să asigure informarea corectă a cetăţenilor, potrivit competenţelor legal stabilite;

l) să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;

m) să nu exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;

n) să înştiinţeze, în scris, structura de resurse umane a unităţii din care face parte, despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate cu privire la persoana sa, în termen de 3 zile lucrătoare de la data informării sale oficiale.

Secţiunea a 3 – a

Interdicţii şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale

Interdicţii

Art. 42. – Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori sa facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, sume de bani, daruri sau alte avantaje;

b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa, ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri;

c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;

d) să provoace persoanelor suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la acestea sau de la terţi informaţii sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestea sau o terţe persoane le-au comis ori sunt bănuiți că l-au comis, de a le intimida sau de a face presiuni asupra lor ori asupra unor terţe persoane;

e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;

g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii din care face parte, interese de natură să-i compromită imparţialitatea şi independenţa;

h) să facă parte din partide politice, organizaţii cu caracter politic sau fundaţii ori asociaţii care funcţionează pe lângă partidele politice, ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;

i) să candideze pentru funcţii de demnitate publică alese;

j) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

k) să declare sau să participe la greve;

l) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau alte întruniri purtând asupra sa armamentul din dotare, uniforma de poliţist ori alte însemne distinctive specifice profesiei;

m) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de producție, comerţ sau prestări de servicii, ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca polițist, potrivit fişei postului.;

n) să aibă un comportament de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului ori prestigiul instituţional al MAI sau al unităţii din care face parte.

Exprimarea unor opinii şi secretul profesional

Art. 43. – (1) Poliţistul poate prezenta în public informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie, ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare. Condiţiile în care pot fi prezentate informaţii şi datele menţionate se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2) Poliţiştii pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Exercitarea dreptului de asociere

Art. 44. – (1) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

(2) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui sindicate în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea acestora.

Caracterul obligatoriu şi permanent al serviciului poliţienesc

Art. 45. – (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.

(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit. În afara programului de lucru, în situaţii temeinic justificate, poliţistul trebuie să se prezinte din dispoziţia scrisă a şefului ierarhic pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice, ori alte asemenea evenimente, poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.

(5) În cazul producerii unei situaţii din cele prevăzute la alin. (3) şi (4), poliţistul care se află într-o altă localitate se prezintă la cea mai apropiată unitate a MAI, informând superiorii săi despre aceasta.

Secţiunea a 4 – a

Incompatibilităţile poliţistului

Incompatibilităţi privind calitatea de poliţist

Art. 46. – (1) Dispoziţiile art. 94 și art. 96 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi cu privire la poliţişti.

(2) Nu se află în situaţie de incompatibilitate nici poliţistul care:

a) exercită activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale pentru a căror desfăşurare a intervenit suspendarea raportului de serviciu;

b) exercită o funcţie de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale care reprezintă interesele poliţiştilor pentru care poliţistul este salarizat, pentru a căror exercitare a intervenit suspendarea raportului de serviciu.

(3) Funcţiile şi activităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi exercitate exclusiv în afara orelor programului de lucru al poliţistului şi fără a afecta îndeplinirea în bune condiţii de către acesta a obligaţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

Incompatibilităţi privind raporturile ierarhice

Art. 47. – (1) Dispoziţiile art. 95 din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi cu privire la poliţişti.

(2) Prevederile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic are calitatea de funcţionar public sau cadru militar.

CAPITOLUL V

RECOMPENSE, RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ŞI SANCŢIUNI

Secţiunea 1

Recompense

Recompense morale sau materiale

Art. 48. –Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, poliţiştilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, după cum urmează:

a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare;

b) felicitări;

c) mulţumiri scrise;

d) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii;

e) ordine, decoraţii şi medalii, în condiţiile legii;

f) titluri de onoare, în condiţiile legii;

g) înscrierea, la absolvire, pe placa de onoare a instituţiilor de formare profesională iniţială ale MAI a gradului profesional, numelui şi prenumelui şefilor de promoţie;

h) arme albe sau arme de foc, în condiţiile legii;

i) premii în bani sau obiecte, acordate potrivit legislaţiei privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

(2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea de poliţie, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, o singură dată în cadrul unei categorii.

Secţiunea a 2-a

Răspunderea juridică şi sancţiuni disciplinare

Formele răspunderii juridice

Art. 49. – (1) Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu sau a normelor de etică şi deontologie profesională angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

(2) Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea atribuţiilor de serviciu, în limitele legii şi cu respectarea procedurilor de intervenţie aprobate potrivit competenţelor, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora ori bunurilor persoanelor juridice de drept public sau privat.

§. 1 Rǎspunderea disciplinarǎ

Abateri disciplinare

Art. 50. – (1) Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:

a) neexecutarea atribuţiilor de serviciu ori a dispoziţiilor legale ale şefilor ierarhici, executarea acestora cu încălcarea legii, ori darea sau executarea unor dispoziţii nelegale;

b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;

c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor / îndeplinirii misiunilor și atribuțiilor de serviciu, ori soluţionarea necorespunzătoare a acestora;

d) absenţa nemotivată de la serviciu;

e) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

f) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;

g) nerespectarea prevederilor prezentei legi referitoare la obligaţii, interdicţii, restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale;

h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;

i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;

j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri ilegale ori împiedicarea soluţionării unor cereri legale privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.

Sancţiunile disciplinare

Art. 51. – (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţistului sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5 – 20% pe o perioadă de 1 – 3 luni;

c) amânarea avansării în grade profesionale, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;

d) interdicția promovării în funcţii superioare de execuție și a participării la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

e) retrogradarea din funcţie până cel mult pe un post aflat la nivelul minim prevăzut pentru gradul profesional deţinut;

f) destituirea din poliţie.

(2) În cazul polițiștilor cu funcții de conducere, aplicarea sancţiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. e) poate fi dispusă inclusiv prin numirea într-o funcţie de conducere de nivel inferior, dacă prin aceasta sunt respectate celelalte cerinţe specifice de ocupare prevăzute în fişa postului.

(3) Sancţiunile disciplinare aplicate poliţiştilor se radiază de drept astfel:

a) la împlinirea termenului de 6 luni de la aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. a);

b) la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) – d);

c) la împlinirea termenului de 2 ani de la data aplicării sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. e).

Cercetarea prealabilă

Art. 52. – (1) Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se face numai după efectuarea cercetării prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă se realizează numai de ofiţeri de poliţie cu studii juridice:

a) desemnaţi de şeful unităţii din care face parte poliţistul cercetat, sau

b) din cadrul structurilor cu competenţe de control, desemnaţi de şefii ierarhici ai şefului unităţii din care face parte poliţistul cercetat.

(3) În urma efectuării cercetării prealabile, şeful unităţii poate dispune una dintre următoarele măsuri:

a) clasarea materialelor în cazul constatării inexistenţei faptelor imputate şi a nevinovăţiei poliţistului cercetat:

b) aplicarea sancţiunii disciplinare „mustrare scrisă”;

c) constituirea consiliului de disciplină.

Consiliul de disciplină

Art. 53. – (1) Consiliul de disciplină este un organism colectiv, cu rol consultativ, care formulează propuneri privind răspunderea disciplinară a poliţistului cercetat.

(2) Activitatea consiliului de disciplină se finalizează printr-o încheiere, care, împreună cu dosarul de cercetare prealabilă, se prezintă şefului unităţii.

(3) Lucrările consiliului de disciplină nu sunt publice şi se consemnează în procese-verbale de şedinţă.

Regulile procedurii disciplinare

Art. 54. – (1) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite, în condiţiile legii, copii ale documentelor neclasificate pentru a le utiliza în scopul fundamentării apărării sale.

(2) Ascultarea poliţistului cercetat şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Cercetarea prealabilă se face fără îndeplinirea acestor obligaţii, dacă, în mod nejustificat, poliţistul nu dă curs citării procedurale prin care i se aduce la cunoştinţă materialul de sesizare.

(3) Pe parcursul cercetării prealabile, precum şi în faţa consiliilor de disciplină, poliţistul are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt poliţist sau avocat.

(4) Drepturile prevăzute la alin.(3) se exercită, în toate cazurile, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.

(5) În cazul în care pe parcursul procedurii disciplinare rezultă date şi indicii că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală sunt sesizate organele judiciare competente. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei.

(6) Pe perioada procedurii disciplinare, în situaţia în care poliţistul a săvârşit o abatere disciplinară ce poate influenţa cercetarea, şeful unităţii are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea, fără ca prin aceasta să fie afectat dreptul la apărare.

Individualizarea sancţiunii disciplinare

Art. 55. – La stabilirea şi aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama, cumulativ, de:

a) conduita profesională a poliţistului;

b) modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;

b) cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare;

c) împrejurările în care abaterea a fost săvârşită;

d) gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii;

e) preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise;

f) existenţa antecedentelor disciplinare ale poliţistului, care nu au fost radiate, anulate sau ridicate ca recompensă, în condiţiile legii.

Aplicarea sancţiunilor disciplinare

Art. 56. – (1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit normelor de competenţă.

(2) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face la propunerea consiliului de disciplină, cu excepţia mustrării scrise, pentru care nu este necesară propunerea consiliului de disciplină. Şeful unităţii poate aplica o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliul de disciplină, cu obligaţia de a motiva în scris această decizie.

(3) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singura sancţiune disciplinară.

Termene de aplicare a sancţiunii disciplinare

Art. 57. – (1) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă despre comiterea faptei care poate constitui abatere disciplinară, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii acesteia. Termenul de 1 an este termen de prescripţie, iar termenul de 2 ani este termen de decădere.

(2) Termenul de 1 an pentru aplicarea sancţiunii disciplinare se suspendă în următoarele situaţii:

a) până la data la care şeful unităţii ia la cunoștință de actul prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal, în cazul în care fapta poliţistului întruneşte atât elementele constitutive ale unei abateri disciplinare, cât şi ale unei fapte prevăzute de legea penală;

b) până la data reluării activităţii poliţistului aflat în concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, în misiuni ori ale cărui raporturi de serviciu sunt suspendate.

Contestarea sancţiunilor disciplinare

Art. 58. – Sancţiunile disciplinare aplicate pot fi contestate în condiţiile legii contenciosului administrativ.

Reglementarea internă a răspunderii disciplinare

Art. 59. – Organizarea şi funcţionarea consiliilor de disciplină şi procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

§. 2 Răspunderea materială

Răspunderea materială

Art. 60. – (1) Poliţistul răspunde material pentru pagubele produse unităţii din care face parte sau patrimoniului MAI.

Art. 61. – Răspunderea materialǎ a poliţistului se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie unității din care face parte sau patrimoniului MAI

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de MAI, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Art. 62. – (1) Repararea pagubelor aduse MAI sau unitǎţii de poliţie în situaţiile prevăzute la art. 61 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

(2) Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare poliţistului în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

(3) Dreptul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Art. 63 Modalitatea de cercetare şi de stabilire a sumelor de platǎ se reglementeazǎ prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 64 Poliţistul nu răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în condiţiile legii.

CAPITOLUL 4

SISTEMUL DE CARIERĂ AL POLIŢISTULUI

Corpul profesional unic al ofiţerilor de poliţie

Art. 65. În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici cu statut special constituie Corpul Profesional Unic al Ofiţerilor de Poliţie.

Elementele sistemului de carieră

Art. 66. Sistemul de carieră al poliţistului cuprinde:

a) reglementarea juridică a carierei şi principiile carierei poliţistului;

b) regulile de acces şi evoluţie în carieră a poliţiştilor;

c) managementul carierei şi planificarea carierei poliţistului;

d) resursele alocate instituţional pentru managementul carierei poliţistului.

Secţiunea 1

Reglementarea juridică a carierei şi principiile carierei poliţistului

Reglementarea juridică a carierei

Art. 67. – (1) Cariera poliţisului constă în parcursul profesional pe care poliţistul îl urmează între momentul dobândirii calităţii de poliţist şi până la încetarea acesteia.

(2) Situaţiile juridice şi efectele acestora produse în cadrul raporturilor de serviciu ale poliţistului cu MAI şi unitatea de poliţie din care face parte se reglementează de prezenta lege şi actele normative subsecvente acesteia.

(3) Pentru situaţiile în care prezenta lege nu acoperă unele aspecte juridice specifice Statutului poliţistului, devin aplicabile dispoziţiile / instituţiile corespunzătoare din Statutul funcţionarului public şi din legislaţia comună a muncii.

(4) Prin actele normative emise în aplicarea Statutului poliţistului nu se admite adăugarea la lege, instituirea de norme derogatorii sau dispoziţii de interpretare.

Obţinerea şi pierderea statutului de poliţist

Art. 68. – (1) Obţinerea statutului de poliţist şi cariera poliţistului încep la data acordării primului grad profesional. Cu aceeaşi dată se nasc raporturile de serviciu cu MAI.

(2) Pierderea statutului de poliţist în activitate se produce la încetarea relaţiilor de serviciu cu MAI, în condiţiile prezentei legi.

Corpul de Rezervă Activă a Poliţiei

Art. 69. – (1) Poliţiştii care au încetat raporturile de serviciu şi continuă să îndeplinească criteriile prevăzute de lege pentru a deţine statutul de poliţist sunt incluşi, la cerere, în Corpul de Rezervă Activă a Poliţiei.

(2) Persoanele din Corpul de Rezervă Activă a Poliţiei au calitatea de poliţişti în rezervă.

(3) Corpul de Rezervă Activă a Poliţiei se constituie la chesturile generale de poliţie (similare) şi se gestionează de către structurile de resurse umane ale acestora şi de către structurile de resurse umane ale comisariatelor de poliţie.

(4) Poliţiştii din Corpul de Rezervă Activă a Poliţiei pot fi chemaţi să desfăşoare diferite activităţi specifice în sprijinul Poliţiei în condiţiile stabilite prin hotărâre de guvern.

(5) La vacantarea posturilor de poliţişti, care nu se pot ocupa din sursă internă sau cu absolvenţii din promoţiile anului în curs ai unităţilor de formare ale MAI, precum ş

Share this post


Link to post
Share on other sites
Wallah

Pe site-ul SNPPC a fost postst un proiect de modificare a Statutului Politistului.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Leonidas67

Interesant, dar de ce nu se face delimitarea clara a politiei fata de celelalte asa zise politii din alte ministere, cum ar fi conform vechiului statut la :

CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

Definirea unor termeni

Art. 3. În prezenta lege, termenii de mai jos se întrebuinţează cu înţelesul atribuit fiecăruia, astfel:

(1) Poliţistul - este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română, Politia de Frontiera Romana prin lege, ca instituţie specializata a statului.

(2) Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.

(3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.

Eu cred ca prin acest Statut s ar putea foarte bine elimina sintagma politia locala, politia sanitara, politia mediului etc.

Share this post


Link to post
Share on other sites
MTK

Sprijinirea politistului in cumpararea/construirea unei locuinte in timpul carierei nu se mai regaseste in noul Statut. Nu ca ar fi contat si pana acum,asa cum este stipulat in actualul Statut dar totusi....sa dai cu buretele fara sa pui nimic la loc nu trebuie sa treaca asa simplu....

Share this post


Link to post
Share on other sites
Leonidas67

Statutul Politistului - PROIECT - VARIANTA 06.03.2013

CAPITOLUL 1 DISPOZIŢII GENERALE

Cadrul legii

Art. 1. (1) Prezenta lege exprimă angajamentul Statului Român de a respecta şi apăra poliţistul, statutul lui profesional, onoarea şi demnitatea sa umană, sănătatea, integritatea fizică şi psihică a acestuia, siguranţa sa şi a familiei sale şi de a compensa în mod echitabil, din punct de vedere social, financiar şi material, serviciul în beneficiul comunităţii pe care îl efectuează.

(2) Prevederile prezentei legi constituie cadrul legal special în materia raporturilor de serviciu ale poliţistului şi se completează cu cadrul legal general, în măsura în care domeniul nu este reglementat în legislaţia specifică poliţistului.

Scopul legii

Art. 2. - (1) Scopul prezentei legi este de a reglementa caracterul special al profesiei de poliţist, de a stabili elementele definitorii ale Statutului poliţistului şi a asigura cadrul juridic al managementului carierei acestuia.

(2) În considerarea caracterului special al profesiei de poliţist, Statutul poliţistului instituie drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, precum şi reglementări privitoare la carieră aplicabile în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Definirea unor termeni

Art. 3. În prezenta lege, termenii de mai jos se întrebuinţează cu înţelesul atribuit fiecăruia, astfel:

a) cariera poliţistului - ansamblul situaţiilor şi efectelor juridice care intervin de la data naşterii raportului de serviciu, până la data încetării acestuia, potrivit dispoziţiilor actelor normative în vigoare şi opţiunilor individuale ale poliţistului;

b) chestură de poliţie - grup de unităţi de poliţie / unitate de poliţie ce are competenţă administrativ teritorială la nivel naţional / al municipiului Bucureşti;

c) comisariat de poliţie - unitate de poliţie ce are competenţă administrativ teritorială la nivel judeţean, al uneia sau mai multor localităţi;

d) familia poliţistului - soţul /soţia acestuia, precum şi copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a poliţistului;

e) norme de competenţă - reguli de gestiune a resurselor umane;

f) profilarea - obţinerea unei specializări poliţieneşti ulterioare specializării iniţiale obţinute în şcoala de ofiţeri de poliţie/Academia de Poliţie, dar în acelaşi domeniu de activitate.

g) program de lucru - intervalul de timp în care poliţistul îşi îndeplineşte atribuţiile funcţionale;

h) structuri de specialitate - componente de diferite tipuri şi niveluri ierarhice specializate în anumite domenii funcţionale, altele decât cele poliţieneşti, în care preponderente sunt posturile de specialitate, iar personalul provine majoritar din sursă externă;

i) unitate de poliţie - componentă structurală a poliţiei ce îndeplineşte atribuţii specifice acesteia, are personalitate juridică şi deţine competenţe de gestiune a resurselor umane.

Domeniul de aplicare a Statutului

Art. 4. Statutul poliţistului se aplică poliţiştilor din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, funcţionarilor publici cu statut special din unităţile centrale ale MAI, precum şi din alte componente ale MAI ce exercită atribuţii poliţieneşti.

CAPITOLUL 2

NATURA SPECIALĂ A PROFESIEI DE POLIŢIST

Natura statutară a profesiei de poliţist

Art. 5. - (1) Poliţistul este funcţionar public cu statut special.

(2) Statutul special al poliţistului este conferit de:

a) îndeplinirea de atribuţii de serviciu de tip special, în condiţii speciale, cu un grad ridicat de risc pentru viaţa şi sănătatea sa, care presupun solicitări fizice şi psihice intense şi prelungite ce atrag uzura prematură a organismului;

b) valorile specifice profesiei de poliţist;

c) sistemul specific de carieră;

d) formarea profesională specifică;

e) învestirea cu exerciţiul autorităţii publice;

f) exercitarea atribuţiilor legale date în competenţa unităţilor de poliţie;

g) portul, de regulă, al uniformei de poliţist, al însemnelor specifice, legitimaţiei şi al armamentului din dotare;

h) abilitarea de a folosi în condiţiile legii armamentul din dotare şi alte mijloace specifice;

i) îndeplinirea de atribuţii exclusiv în folosul cetăţeanului şi comunităţii, ce impun asumarea unei conduite speciale, privaţiuni şi restricţii individuale frecvente, retrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi instituirea de incompatibilităţi;

j) apariţia de situaţii profesionale care pot periclita viaţa, siguranţa personală şi a familiei poliţistului.

(3) În considerarea statutului său special, poliţistul beneficiază de drepturile profesionale şi compensatorii acordate în condiţiile legii.

Profesia de poliţist

Art. 6. - (1) Profesia de poliţist este ansamblul de activităţi specifice ce vizează apărarea legii, asigurarea ordinii şi siguranţei publice, precum şi îndeplinirea altor atribuţii poliţieneşti prevăzute de lege prin care se urmăreşte protecţia vieţii, drepturilor, libertăţilor şi a proprietăţii individului, a comunităţii şi a Statului Român.

(2) Profesia de poliţist se exercită de către persoana care a obţinut legal documentele de studii ce îi atestă nivelul de formare profesională, îi conferă dreptul de a deţine statutul de poliţist şi de a funcţiona în această calitate.

(3) Exercitarea profesiei de poliţist presupune respectarea regulilor de conduită stabilite în Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin hotărâre a guvernului.

Art. 7. - (1) Profesia de poliţist este reglementată specific de legislaţia naţională în domeniul ocupaţiilor.

(2) Pentru ocupaţiile din domeniile de activitate poliţieneşti se elaborează standardele ocupaţionale specifice, pe categorii de funcţii şi niveluri ierarhice.

(3) Gestiunea generală a activităţii de elaborare a standardelor ocupaţionale se asigură de către Direcţia Generală Management Resurse Umane (DGMRU) a MAI, iar cea specifică de către inspectoratele generale şi celelalte structuri care au în compunere poliţişti.

(4) Formarea profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor se realizează pe baza standardelor ocupaţionale şi a celor de pregătire aferente.

Responsabilităţi profesionale specifice poliţistului

Art. 8. - (1) Principalele domenii (responsabilităţi) profesionale specifice aferente calităţii de poliţist, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:

a) apărarea legii;

b) asigurarea de servicii şi asistenţă specifice populaţiei;

c) prevenirea şi combaterea criminalităţii;

d) menţinerea ordinii şi siguranţei publice;

e) protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului.

(2) Prin natura specifică a profesiei sale, poliţistul are un rol social important în protejarea statului de drept, în ceea ce priveşte educaţia antiinfracţională a populaţiei, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii în cadrul comunităţii.

(3) Prin excepţie de la tipul de domenii (responsabilităţi) profesionale specifice prevăzute la alin. (1), calitatea de poliţist poate fi deţinută şi de către persoane din structurile menţionate la art. 4 care îndeplinesc următoarele categorii de atribuţii:

a) formarea iniţială şi continuă a poliţiştilor;

b) managementul resurselor umane;

c) îndeplinirea în cadrul structurilor de diferite categorii ale MAI a sarcinilor ce necesită în mod expres cunoştinţe şi deprinderi poliţieneşti.

Valori profesionale specifice poliţistului

Art. 9. Valorile profesionale specifice după care poliţistul se conduce în activitatea sa sunt următoarele:

a) profesionalismul r11; exprimă angajamentul de a-şi îndeplini legal atribuţiile şi misiunile folosind integral cunoştinţele şi deprinderile dobândite prin procesele de formare, la nivelul standardelor instituţionale şi al solicitărilor populaţiei; de a aloca timp şi efort devoltării profesionale personale;

b) respectul r11; presupune egalitatea în faţa legii, acordarea în mod nepărtinitor a consideraţiei şi înţelegerii cuvenite comunităţii, colegilor, şefilor, instituţiei şi propriei persoane, echilibrul, nediscriminarea şi echidistanţa;

c) integritatea r11; semnifică forţa morală, curajul, cinstea, loialitatea, imparţialitatea, corectitudinea, echitatea, responsabilitatea, confidenţialitatea, onorabilitatea, demnitatea şi faptul de a fi de încredere;

d) disponibilitatea r11; defineşte orientarea către rezolvarea sarcinilor de muncă, deschiderea, transparenţa şi perseverenţa pentru soluţionarea problemelor comunităţii, supremaţia interesului public şi a responsabilităţilor faţă de interesele personale, faptul de a fi abordabil pentru public, şefi şi colegi;

e) flexibilitatea r11; reflectă adaptabilitatea, faptul de a acţiona gradual şi proporţional cu particularităţile situaţiei, acceptarea schimbării şi toleranţa faţă de diversitate;

f) încrederea r11; caracterizează capacitatea şi curajul de a se baza pe comunitate, instituţie, şefi şi colegi, de a-şi recunoaşte erorile şi a-şi asuma riscuri.

Îndeplinirea atribuţiilor

Art. 10. - (1) Poliţistul îndeplineşte numai atribuţii în legătură cu serviciul, care rezultă din dispoziţiile legale în vigoare, fişa postului şi ocupă numai funcţii adecvate statutului său profesional.

(2) Poliţistul exercită autoritatea publică numai în condiţiile legii.

(3) Raporturile ierarhice între poliţişti şi responsabilităţile aferente acestora se definesc cu claritate în regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor, precum şi în fişele posturilor.

(4) Şefii ierarhici răspund disciplinar, civil sau penal, după caz, de legalitatea, eficacitatea şi eficienţa dispoziţiilor pe care le dau, a activităţilor pe care le organizează şi le desfăşoară.

(5) Poliţistului i se asigură independenţa operaţională necesară îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor ce îi revin.

(6) Poliţistul, indiferent de nivelul ierarhic la care îşi desfăşoară activitatea, este personal responsabil de modul de îndeplinire a misiunilor şi atribuţiilor stabilite legal, de neglijenţe, de erorile săvîrşite şi de dispoziţiile date subordonaţilor.

(7) Poliţistul are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă persoana care a emis dispoziţia o formulează în scris, poliţistul este obligat să o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Poliţistul trebuie să aducă aceste situații la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia.

(8) Statul român adoptă măsurile necesare pentru asigurarea autorităţii legale a poliţistului şi pentru sprijinirea activităţii sale de către comunitate, autorităţi şi instituţii publice.

(9) MAI, chesturile generale şi celelalte unităţi care au poliţişti în compunere asigură oportun resursele, dotarea şi mijloacele necesare îndeplinirii de către aceştia a atribuţiilor şi misiunilor ce le revin.

Stabilitatea poliţistului

Art. 11. Poliţistul se bucură de stabilitate în exercitarea funcţiei publice speciale în condiţiile prezentei legi. CAPITOLUL 3

CLASIFICAREA FUNCŢIILOR PUBLICE ŞI A GRADELOR PROFESIONALE SPECIALE POLIŢIŞTILOR. SISTEMUL POSTURILOR

Secţiunea 1 Funcţii publice speciale ale poliţiştilor

Clasificarea funcţiilor poliţiştilor

Art. 12. r11; (1) Funcţiile publice speciale poliţiştilor reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor aferente profesiei de poliţist, stabilite în vederea realizării competenţelor specifice poliţiei.

(2) Funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se clasifică după cum urmează:

a) după rolul organizaţional;

b) după nivelul studiilor necesare ocupării.

(3) Tabloul funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor şi corespondenţa acestora cu gradele profesionale se află în Anexa nr. 1., care face parte integrantă din prezenta lege.

Clasificare după rolul organizaţional

Art. 13. r11; (1) După rolul organizaţional, funcţiile poliţiştilor se clasifică în următoarele categorii:

a) Categoria Chestori de poliţie;

b) Categoria Comisari de poliţie ;

c) Categoria Inspectori de poliţie;

d) Categoria Corpul poliţienesc Principal.

(2) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categia Chestori îndeplinesc atribuţii de concepţie strategică, de îndrumare şi de conducere de nivel strategic, la direcţii generale / direcţii din aparatul central al MAI şi la chesturile de poliţie.

(3) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categoria Comisari îndeplinesc atribuţii de conducere de nivel înalt în unităţile aparatului central al MAI / chesturile generale, la nivelul conducerii comisariatelor de poliţie şi al structurilor din alcătuirea acestora, precum şi funcţii de execuţie în cadrul componentelor menţionate.

(4) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Categoria Inspectori îndeplinesc atribuţii de conducere / supervizare de nivel mediu în unităţile aparatului central al chesturilor generale, la comisariatele / secţiile de poliţie (similare), precum şi funcţii de execuţie în cadrul structurilor menţionate.

(5) Titularii funcţiilor publice speciale aferente poliţiştilor din Corpul Polițienesc Principal îndeplinesc rolul de interfaţă a poliţiei şi de relaţionare în comunitate, atribuţii de execuţie în cadrul structurilor poliţieneşti de toate categoriile, precum şi sarcini de conducere la nivel de post, grupă, echipă, schimb.

Clasificarea după nivelul studiilor

Art. 14. r11; După nivelul studilor necesare ocupării acestora, funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se împart în 3 clase, după cum urmează:

a) Clasa I, care cuprinde funcţiile pentru a căror ocupare sunt necesare studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă şi studii de masterat absolvite cu diplomă, în specialitatea prevǎzutǎ în fişa postului. În clasa I se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Categoria Chestori şi din Categoria Comisari.

b) Clasa a II - a, care cuprinde funcţiile pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, în specialitatea prevǎzutǎ în fişa postului. În clasa a II r11; a se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Categoria Inspectori

c) Clasa a III - a, care cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii postliceale poliţieneşti finalizate cu diplomă. În clasa a III r11; a se includ funcţiile prevăzute pentru ofiţerii de poliţie din Corpul Polițienesc Principal.

Art. 18. - Poliţiştii sunt debutanţi şi definitivi

Poliţişti debutanţi

Art. 18^1. - (1) Poliţiştii sunt debutanţi şi definitivi.

(2) Pot fi numiţi funcţionari publici cu statut special debutanţi:

a) absolvenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea iniţială a personalului MAI;

b) absolvenţii altor instituţii de învăţământ din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională formaţi pentru nevoile MAI;

(3) Poliţiştii debutanţi se numesc în funcţia publică specială pentru perioada de stagiu prevăzută de lege.

Poliţişti definitivi

Art. 19. - Pot fi numiţi funcţionari publici cu statut special definitivi poliţiştii care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultate corespunzătoare la evaluarea desfăşurată la finalizarea acesteia.

Funcţii publice speciale ale poliţiştilor

Art. 20. - Funcţiile publice speciale ale poliţiştiştilor, aferente Categoriei Chestorilor, sunt următoarele:

a) secretar de stat, şef departament ordine şi siguranţă publică;

b) adjunct al secretarului de stat, şeful departamentului ordine şi siguranţă publică;

c) funcţiile prevăzute cu grade profesionale de chestori de poliţie.

Art. 21. - Funcţiile publice speciale ale poliţiştiştilor, aferente Categoriei Comisarilor, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Comisarilor;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Comisarilor.

Art. 22. - Funcţiile publice speciale ale poliţiştilor, aferente Categoriei Inspectorilor, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Inspectorilor;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Categoriei Inspectorilor.

Art. 23. - Funcţiile publice specifice poliţiştilor, aferente Corpului Polițienesc Principal, sunt următoarele:

a) funcţiile de conducere prevăzute cu grade profesionale aferente Corpului Profesinal Principal;

b) funcţii de execuţie prevăzute cu grade profesionale aferente Corpului Polițienesc Principal

Secţiunea a 2 - a Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor

Art. 24. - (1) Corelativ clasificării realizate la art. 12, funcţiile publice speciale ale poliţiştilor se diferenţiazã prin categorie, grad profesional şi criterii aferente salarizării.

Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor

Art. 25. - (1) Gradele profesionale speciale ale poliţiştilor sunt structurate pe categorii.

(2) Pentru Categoria Chestorilor sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime în grad corespunzătoare acestora :

a) chestor general de poliţie;

b) chestor şef de poliţie: - 2 ani;

c) chestor principal de poliţie: - 2 ani;

d) chestor de poliţie: - 2 ani.

(3) Pentru Categoria Comisarilor sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) comisar-şef de poliţie: - 3 ani;

b) comisar-principal de poliţie: - 5 ani;

c) comisar de poliţie: - 5 ani.

(4) Pentru Categoria Inspectori sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) inspector-şef de poliţie: - 5 ani;

b) inspector-principal de poliţie: - 5 ani;

c) inspector de poliţie: - 3 ani.

(5) Pentru Corpul Polițienesc Principal sunt prevăzute următoarele grade profesionale, în ordine descrescătoare, şi stagiile minime corespunzătoare acestora:

a) ofiţer de poliţie superior;

b) ofiţer de poliţie principal: - 7 ani;

c) ofiţer de poliţie asistent: - 6 ani;

d) ofiţer de poliţie: - 5 ani.

Competenţele de acordare a gradelor profesionale

Art. 26. Competenţele privind acordarea gradelor profesionale sunt următoarele:

a) Preşedintele României, la propunerea ministrului afacerilor interne, pentru ofiţerii de poliţie propuşi pentru avansare la gradele profesionale din Categoria Chestori;

b) ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor structurilor MAI, pentru avansarea la gradul profesional de comisar-şef, potrivit normelor de competenţă.

c) inspectorii generali (similari), pentru ofiţerii de poliţie din unităţile subordonate, potrivit normelor de competenţă.

Corelaţia funcţii - grade profesionale

Art. 27. - (1) Poliţiştii se încadrează în statele de organizare pe posturi prevăzute cu grade profesionale egale cu cele pe care le au, potrivit normelor de competentă aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2) Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au.

(3) Modul de salarizare ale politistilor în raport cu funcţiile prevăzute în Tabloul funcţiilor se stabileşte prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Secţiunea a 3 - a Sistemul posturilor

Art. 28. - (1) Pentru îndeplinirea coerentă a misiunilor şi atribuţiilor instituţionale şi asigurarea funcţionalităţii regulilor de evoluţie în carieră a ofiţerului de poliţie, MAI, de la nivel central, şi chesturile generale / celelalte unităţi stabilite prin ordinul ministrului afacerilor interne, pentru structura proprie, realizează, anual, sistemul piramidal al posturilor, delimitarea pe roluri şi ierarhică a acestora.

(2) Ministrul afacerilor interne aprobă sistemul general al posturilor din MAI. Secretarii de stat aprobă sistemul posturilor pentru structurile pe care le coordonează, iar chestorii generali sistemul posturilor din cadrul chesturilor generale (similare). (3) Prin sistemul posturilor se asigură corelarea între tipul / nivelul ierarhic al acestora, categoria de ofiţeri de poliţie destinată să le ocupe, numărul de ofiţeri de poliţie necesari pe categorii şi componente funcţionale. Proiecţia bugetară a cheltuielilor de personal se realizează pe baza sistemului posturilor.

(4) În cadrul sistemului posturilor, majoritatea acestora se plasează la nivelul de execuţie şi în structurile operative. Raportul optim numeric şi calitativ între funcţiile de conducere şi cele de execuţie, între funcţiile de diferite categorii, specialităţi, niveluri ierarhice şi grade profesionale, precum şi în interiorul structurilor, se asigură pe baza proceselor de analiză a posturilor şi a normelor de proiectare organizaţională aprobate prin ordinul ministrului afacerilor interne.

(5) În cadrul componentelor funcţionale se interzice suprapunerea nejustificată a atribuţiilor, stabilirea de responsabilităţi şi executarea aceluiaşi tip de sarcini de către ofiţeri de poliţie din categorii diferite.

(6) Prin proiectarea structurilor şi a sistemului posturilor se asigură concordanţa între gradele profesionale, tipul şi nivelul atribuţiilor / responsabilităţilor.

(7) La proiectarea structurilor se interzice ca în cadrul unei componente funcţionale să existe posturi prevăzute cu grade profesionale egale cu ale şefului acesteia, cu excepţia posturilor de adjuncţi şi de şefi ai structurilor imediat inferioare ierarhic.

(8) Dispunerea posturilor în cadrul structurilor funcţionale trebuie să permită ca la schimbarea gradului profesional şi nivelului ierarhic, poliţistului să i se modifice, în mod corelativ, şi atribuţiile funcţionale.

Art. 29. - (1) Posturile de toate categoriile care se vacantează în cursul anului prin încetarea din diferite motive a raporturilor de serviciu ale titularului îşi păstrează finanţarea şi se pot încadra în funcţie de nevoile unităţilor.

(2) Posturile vacante, finanțate, se ocupă prin modalităţile prevăzute de lege, în cel mult 60 de zile de la data vacantării. În situaţia în care există concurenţă pentru ocuparea funcţiilor respective se organizează concurs.

CAPITOLUL 4

MANAGEMENTUL FUNCŢIILOR PUBLICE SPECIALE ALE POLIŢIŞTILOR

Managementul general al funcţiilor poliţiştilor

Art. 30. - (1) Managementul general al funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor se realizează de către DGMRU a MAI.

(2) Pentru realizarea managementului general al funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor, DGMRU îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice speciale, al posturilor, proiectarea organizațională şi al poliţiştilor;

b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică specială şi poliţiştii;

c) monitorizează şi controlează modul de aplicare în MAI a legislaţiei privind funcţia publică specială și poliţiştii;

d) elaborează reglementări aplicabile în MAI privind funcţiile publice speciale, precum şi actele normative interne pentru aplicarea unitară a legislaţiei în domeniu;

e) elaborează proiecte de acte normative privind salarizarea poliţiştilor;

f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii poliţiştilor;

g) centralizează propunerile de instruire a poliţiştilor, stabilite ca urmare a identificării nevoilor de formare;

h) asigură coordonarea generală a sistemului de formare iniţială şi continuă a poliţiştilor;

i) colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici cu statut special;

j) întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor publice speciale ale poliţiştilor şi a poliţiştilor;

k) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice speciale pentru care are competenţa de gestiune a resurselor umane sau responsabilităţi nemijlocite;

l) asigură managementul general al carierei poliţistului;

m) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic structurile de resurse umane din MAI;

n) participă la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale poliţiştilor;

o) colaborează cu structuri internaţionale similare în domeniul său de activitate;

p) elaboreaza anual, cu consultarea structurilor interesate din MAI, Planul de ocupare a funcţiilor speciale ale poliţiştilor, pe care il supune spre aprobare ministrului afacerilor interne;

q) intocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice speciale ale poliţiștilor şi al poliţiştilor, pe care îl prezintă Colegiului MAI;

r) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

(3) În situaţia în care constată nerespectări ale legislaţiei privitoare la statutul și cariera poliţistului, DGMRU propune sau dispune, după caz, măsurile ce se impun.

Managementul specific al funcţiilor poliţiştilor

Art. 31. - (1) Managementul specific al funcţiilor poliţiştilor şi al carierei poliţiştilor se realizează de către chesturile generale şi celelalte componente ale MAI care au în structură poliţişti.

(2) Pentru realizarea managementului funcţiilor publice specifice poliţiştilor şi al carierei poliţiştilor, chesturile generale şi celelalte componente care au în structură poliţişti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 30 alin. (2).

CAPITOLUL 5

DREPTURILE, OBLIGAŢIILE, INTERDICŢIILE, RESTRÂNGEREA EXERCIŢIULUI UNOR DREPTURI ŞI INCOMPATIBILITĂŢILE POLIŢIŞTILOR.

Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Drepturi generale

Art. 32. r11; Poliţistul are următoarele drepturi:

a) salariu lunar, acordat potrivit legislaţiei privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) concediu de odihnă, concediu de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, acordate în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, concedii medicale pentru maternitate, concedii medicale de risc maternal, acordate în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

e) concedii paternale, concedii pentru creşterea copilului şi concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, acordate în condiţiile legii;

f) dreptul la pensie, stabilit potrivit legislaţiei privind sistemul unitar de pensii publice.

g) drepturi de hrană, potrivit legii;

h) dreptul la uniformă, echipament specific, însemne distinctive, insignă şi documente de legitimare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

i) asistenţă medicală şi psihologică, servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, precum şi bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;

j) tratament medical în străinătate, în cazul în care nu sunt posibilităţi de tratament în ţară, pentru afecţiuni contractate în de-a lungul carierei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;

l) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;

m) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării ori împuternicirii pe o funcţie de conducere în alte localităţi şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) portul permanent al armamentului din dotare, în condiţiile legii;

p) păstrarea armamentului dobândit personal sau ca recompensă şi după data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului, în condiţiile legii;

q) conferirea de ordine şi medalii, potrivit legii;

r) cursuri sau programe de reconversie profesională, în condiţiile prezentei legi;

s) facilităţi privind accesul la casele de odihnă, căminele, sanatoriile, bazele sportive, unităţile de pregătire şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

ş) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

t) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Compensaţia lunară pentru chirie

Art. 33. - (1) Poliţistul care nu deţine, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nici el şi nici soţul/ soţia sa, o locuinţă în localitatea sau pe o rază de 30 km în care îşi are sediul unitatea la care a fost numit în prima funcţie, beneficiază, la cerere, de dreptul la decontare a chiriei plătite pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii, denumit în continuare indemnizaţie de chirie. De acelaşi drept beneficiază şi poliţistul mutat în localitatea în care îşi are sediul unitatea. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează.

(2) Poliţistul beneficiază de indemnizaţia de chirie în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 32 lit. k).

(3) Indemnizaţia de chirie nu se acordă poliţiştilor care şi-au cumpărat locuinţa de serviciu în condiţiile Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia situaţiei în care aceştia au fost mutaţi ori împuterniciţi într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care se află respectiva locuinţă şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul articol pentru acordarea acestui drept.

(4) Nu beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul care, ulterior numirii în prima funcţie sau mutării, a înstrăinat o locuinţă proprietate personală, el sau soţul/ soţia acestuia, în localitatea sau pe o rază de 30 km, în care îşi are sediul unitatea la care este numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului, şi nici poliţistul al cărui soţ beneficiază de o formă de sprijin pentru folosirea / închirierea / achiziţionarea / construirea unui spaţiu locativ.

(5) Indemnizaţia de chirie se acordă, în condiţiile aplicării în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) r11; (4), şi poliţistului detaşat sau celui împuternicit într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care îşi are sediul unitatea în care este încadrat.

(6) Metodologia de acordare şi sistare a indemnizaţiei de chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(7) Plafonul în limita căruia se acordă indemnizaţia de chirie în condiţiile alin. (1) r11; (5) se stabileşte anual, prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe localităţi, în raport cu preţul chiriei practicat la nivelul pieţei, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat,

Despăgubiri pentru degradarea îmbrăcămintei şi bunurilor personale

Art. 34. - (1) Poliţistului căruia, urmare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

(2) Metodologia de acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Indemnizaţie de întreţinere

Art. 35. - (1) Soţul sau soţia poliţistului mutat în altă localitate, detaşat ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de întreţinere de până la 50% din salariul funcţiei Principal, în situaţia în care a fost încadrat/ încadrată în muncă, nu obţine venituri din desfăşurarea de activităţi independente autorizate, profesii liberale sau dividende şi şi-a întrerupt activitatea ca urmare a urmare mutării.

(2) Indemnizaţia lunară de întreţinere se acordă persoanei prevăzute la alin. (1) până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri de către aceasta, dar nu mai mult de 12 luni.

(3) De indemnizaţia lunară de întreţinere şi în condiţiile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi soţul/ soţia poliţistului mutat în altă localitate, detaşat ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate care era înscris/ înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după încetarea plăţii ajutorului de şomaj.

(4) Cuantumul indemnizaţiei lunare de întreţinere şi condiţiile de acordare şi sistare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Protecţia specială a poliţistului şi a familiei acestuia

Art. 36. - (1) Poliţiştii, inclusiv cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi familia acestora, au dreptul la măsuri de protecţie specială împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor, manifestate ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, constând în:

a) asigurarea pazei domiciliului sau a reşedinţei poliţistului, precum şi protecția pe timpul deplasării acestuia;

b) instalarea unui sistem de alarmă la domiciliul sau reşedinţa poliţistului;

c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio-video;

d) plasarea într-o reşedinţă temporară.

(2) Măsurile de protecție specială prevăzute la alin. (1) se iau, cu acordul poliţistului sau la solicitarea acestuia, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(3) Fondurile băneşti necesare pentru realizarea protecţiei speciale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul MAI.

Drepturi pentru familia poliţistului şi poliţiştii pensionari

Art. 37. - (1) Familia poliţistului şi poliţiştii pensionari beneficiază de asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 32 lit.i).

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de dreptul prevăzut la art. 32 lit.s).

(3) Poliţiştii pensionari care deţin Ordinul Meritul Militar, Semnul onorific În Serviciul Armatei, Semnul onorific în Serviciul Patriei sau alte semne onorifice de valoare similară, acordate pentru activitatea în poliţie, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi pensionarii militari.

Protecţia familiei poliţistului decedat

Art. 38. -(1) La decesul unui poliţist, MAI acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor financiar egal cu de 3 ori salariul funcţiei Principal avut.

(2) Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, pe baza unui test de aptitudini şi a rezultatelor la învăţătură obţinute în instituţiile civile de învăţământ, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Reconversia profesională

Art. 39. - (1) Poliţiştii beneficiază, în primele 6 luni de la încetarea raporturilor de serviciu, de programe de reconversie profesională dacă la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda dreptul la pensie, în condiţiile prevederilor legale aplicabile privind asigurările sociale şi pensiile şi sunt apte de muncă, în următoarele cazuri:

a) când încetarea raporturilor de serviciu s-a dispus în condiţiile prevăzute la art. 95 lit. e) în situaţia în care, urmare reorganizării MAI sau a unei structuri a acestuia ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţist, postul acestuia se desfiinţează;

b) când încetarea raporturilor de serviciu a avut loc în condiţiile art. 133 lit. i) pentru neîndeplinirea de către poliţist a condiţiei prevăzute la art. 77 alin. (2) lit. d).

(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) se asigură prin grija MAI, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile sale teritoriale, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.

(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(4) În vederea reconversiei profesionale, poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de MAI şi cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop, cu suportarea cheltuielilor de către MAI.

(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara MAI în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii medii brute pe economie.

Programul de lucru

Art. 40. - (1) Durata timpului de muncă al poliţistului este, de regulă, de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. Prevederile art. 114 alin.(1) şi (2) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă interesele serviciului poliţienesc o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.

(3) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Secţiunea a 2 - a Obligaţiile poliţistului

Art. 41. - Pentru asigurarea unei conduite corespunzătoare profesiei, poliţistul este obligat:

a) să-şi îndeplinească cu profesionalism atribuţiile de serviciu;

b) să respecte Constituţia României şi legile ţǎrii,

c) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

d) să respecte jurământul de credinţă, să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;

e) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice serviciului public poliţienesc, în limitele competenţelor prevăzute de lege;

f) să îşi perfecţioneze continuu nivelul pregătirii profesionale şi să participe la formarea profesională continuă;

g) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;

h) să fie respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subordonaţi;

i) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;

j) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;

k) să asigure informarea corectă a cetăţenilor, potrivit competenţelor legal stabilite;

l) să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;

m) să nu exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;

n) să înştiinţeze, în scris, structura de resurse umane a unităţii din care face parte, despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate cu privire la persoana sa, în termen de 3 zile lucrătoare de la data informării sale oficiale.

Secţiunea a 3 - a Interdicţii şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentaleInterdicţii

Art. 42. - Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori sa facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, sume de bani, daruri sau alte avantaje;

b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa, ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri;

c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;

d) să provoace persoanelor suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la acestea sau de la terţi informaţii sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestea sau o terţe persoane le-au comis ori sunt bănuiți că l-au comis, de a le intimida sau de a face presiuni asupra lor ori asupra unor terţe persoane;

e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;

g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii din care face parte, interese de natură să-i compromită imparţialitatea şi independenţa;

h) să facă parte din partide politice, organizaţii cu caracter politic sau fundaţii ori asociaţii care funcţionează pe lângă partidele politice, ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;

i) să candideze pentru funcţii de demnitate publică alese;

j) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

k) să declare sau să participe la greve;

l) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau alte întruniri purtând asupra sa armamentul din dotare, uniforma de poliţist ori alte însemne distinctive specifice profesiei;

m) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de producție, comerţ sau prestări de servicii, ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca polițist, potrivit fişei postului.;

n) să aibă un comportament de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului ori prestigiul instituţional al MAI sau al unităţii din care face parte.

Exprimarea unor opinii şi secretul profesional

Art. 43. - (1) Poliţistul poate prezenta în public informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie, ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare. Condiţiile în care pot fi prezentate informaţii şi datele menţionate se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2) Poliţiştii pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Exercitarea dreptului de asociere

Art. 44. - (1) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

(2) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui sindicate în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea acestora.

Caracterul obligatoriu şi permanent al serviciului poliţienesc

Art. 45. - (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.

(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit. În afara programului de lucru, în situaţii temeinic justificate, poliţistul trebuie să se prezinte din dispoziţia scrisă a şefului ierarhic pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice, ori alte asemenea evenimente, poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.

(5) În cazul producerii unei situaţii din cele prevăzute la alin. (3) şi (4), poliţistul care se află într-o altă localitate se prezintă la cea mai apropiată unitate a MAI, informând superiorii săi despre aceasta.

Secţiunea a 4 - a Incompatibilităţile poliţistului

Incompatibilităţi privind calitatea de poliţist

Art. 46. - (1) Dispoziţiile art. 94 și art. 96 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi cu privire la poliţişti.

(2) Nu se află în situaţie de incompatibilitate nici poliţistul care:

a) exercită activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale pentru a căror desfăşurare a intervenit suspendarea raportului de serviciu;

b) exercită o funcţie de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale care reprezintă interesele poliţiştilor pentru care poliţistul este salarizat, pentru a căror exercitare a intervenit suspendarea raportului de serviciu.

(3) Funcţiile şi activităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi exercitate exclusiv în afara orelor programului de lucru al poliţistului şi fără a afecta îndeplinirea în bune condiţii de către acesta a obligaţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

Incompatibilităţi privind raporturile ierarhice

Art. 47. - (1) Dispoziţiile art. 95 din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi cu privire la poliţişti.

(2) Prevederile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic are calitatea de funcţionar public sau cadru militar.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Andrew85

sincer...daca punem acelasi continut din 2 in 2 posturi sigur il vom invata pe de rost

maine punem "varianta din 08.03.2013" ??

Edited by Andrew85
  • Upvote 1
  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Leonidas67

Andrew85, o sa l punem in data de 08. cand el va fi finalizat si va fi trimis spre comisia juridica din parlament, si da ar cam fi cazul ca multi dintre noi sa l stie ca pe tatal nostru ! :)

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Andrew85

cu ce te ajuta ca-l cunosti daca nu e respectat???

si ca sa iti arat ca nu vorbesc tampenii iti dau 2 exemple care imi trec acum prin minte:

1. Art. 5.

Sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor.

Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect si sa controleze modul de indeplinire a lor.

Seful meu nu pierde nici o ocazie sa ne spuna ca daca nu venim la sedintele lunare, bilant, etc este obligatia noastra sa ne interesam ce ordine au fost prelucrate si noi sa mergem sa cerem lista, sa le citim si sa semnam de luare la cunostinta.

2. Art. 32.

(1) Politistul va fi sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul unitatea de politie la care este incadrat, in conditiile legii.

am facut demersuri si nici pana in zi de azi nu s-a dat un raspuns concret.

si exemplele mai pot continua. poate ar trebui sa fie scris in aceasta modificare un lucru expres: nerespectarea legii se pedepseste penal cu minim 1 an inchisoare cu executare. poate atunci as fi interesat "la sange" de modificarile aduse legii 360

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Wallah

Bine zis......pentru nerespectarea vreunei litere ,paragraf,al vreunui articol din acest statut doar noi talpasii ne-o luam dupa ceafa.Pentru ailalti se accepta interpretari sau se inventeaza portite prin normele de aplicare.Chestia asta cu cariera mi se pare stufoasa si implicit costisitoare punerea ei in practica.Ma tem ca de chirie vor beneficia doar cei ,,mutati in interes de serviciu IN FUNCTII DE CONDUCERE"-interpretabil nu?Nu-i cazul meu,nu ma afecteaza,deci nu ar trebui sa ma intereseze.Ma intereseaza in schimb dreptul la decontul deplasarii in interes de serviciu pentru toti politistii-nu cred ca legiuitorul intentioneaza sa sanctioneze pe unii politisti pentru ca sant mutati la cerere,sau sa creeze privilegii pentru cei mutati in interes de serviciu...pur si simplu ar fi ceva contrar Constitutiei si ar putea fi subiectul unei sesizari catre autoritatea competenta,respectiv Consiliul National Antidiscriminare(sau cum s-o numi).Reconversia profesionala-nu vad de ce s-ar face la sase luni dupa concediere si nu mai inainte cu sase luni.Nu aud nimic despre un studiu privind impactul pe care il va avea intrarea in Schengen asupra PFR.....

Share this post


Link to post
Share on other sites
guardpsg

Eu sunt consecvent in ceea ce scriu: politist = angajat operativ in cadrul POLITIEI ROMANE si punct. Altfel toti angajatii din structurile din M.A.I. vor fi numiti politisti.

Astept ziua cand pompierii vor fi demilitarizati si vor fi facuti functionari publici. Atunci distractie ; sunt agent sef de politie x de la I.S.U. al jud.y , ca si politistii de la Dinamo , Ciocarlia , Directia medicala, etc.

Cu stima.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
MariusD

E interesanta modalitatea prin care vor fi distribuiti in noile "tabele de functii" actualii politisti :) si trecerea in randul "Inspectorilor" va fi inaccesibila politistilor trecuti de o anumita varsta. Cine se mai duce sa faca 3 ani "facultatea de ordine publica" . si aici vorbesc de cei care au deja o facultate, unii agenti chiar 2 facultati, iar acum sunt obligati sa o faca pe a 3-a :)) si ei au deja peste 10 ani de vechime in ordine publica. pfff..

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
drAGO5

Sau altii peste 20 ani vechime in OP.........

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
MariusD

E o balarie totala acest nou statut. Este cam acelasi , chiar mai prost as putea spune. Aceleasi trepte de ierarhizare dar cu alte denumiri, obligatii si interdictii mai multe si mai bine punctate, si mai imi place asta cu restrangerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale:compensate cu ce????? vorbim de restrangerea unor drepturi si libertati FUNDAMENTALE!! Ce inseamna pentru voi asta dragi sindicalisti ?? Sau mai bine ce inseamna pentru noi asta. Cu ce se compenseaza restrangerea unor libertati fundamentale? Cu "statutul special" ca poti purta uniforma pistol si ai "dreptul la legitimatie si insigna" :)) Dragi colegi nu va mai lasati calcati in picioare de sindicatele noastre de 2 bani, pentru ca ele nu ne reprezinta pe noi. Ne baga sub nas ca "ne luptam pentru banii de chirie" sau "sa nu va mai mute sefu cand vrea" si marile probleme sunt lasate pe apa sambetei. Nu puteti pune pe masa un statut elaborat de voi in "9 ore" cum citeam pe nu stiu ce adresa. Mergeti in tara, vorbiti cu oamenii din strada, consultati-va cu legisti adevarati , cu sociologi, cu oameni de stiinta adevarati . Nu va mai bateti joc de noi. E vorba de Statutul Politistului, nu de o hotarare a consiliului local. Nu puteti sa va asumati voi asta; ce va recomanda pe voi sa elaborati un proiect de lege?? Nu ne calcati in picioare.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

"facultatea de ordine publica"

Mai intereseaza-te.

  • Downvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
iulian41

O mare deziluzie si o groaza de vorbarie! Trebuie stabilita durata cursurilor ca in SUA ( La FBI 4 luni, la Academia de politie tot cam atat) stabilite maximum trei grade profesionale si promocarea in functie de competenta! ce nevoie avem de atatia superiori, principali etc? sergent, locotenet si capitan ar fi fost suficient! VA dati seama ce economii s-ar face la buget?In plus, trebuie sa recunoasteti ca meseria de politist presupune aptitudini, fler si nu e pentru iricine, oricate studii si mastere ar avea! Din pacate, nu cred ca suntem capabili de o reforma adevarata in acest sens si nici macar de armonizare actualei legistalii cu cea a functionarilor publici prin trsnsformarea posturilor etc! Vom crea din nou o strutocamila fara nici un fel de legatura cu dinamismul societatii actuale.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

Dintotdeauna am considerat comparatiile cu SUA lipsite total de temei, Daca la ei merge nu inseamna ca merge si la noi si nu spun ca metoda noastra este cea mai buna, dar SUA este cu totul si cu totul alta mancare de peste, alt sistem de drept, alta constitutie, alta organizare a statului, care este federal .Doua lumi total paralele.

Share this post


Link to post
Share on other sites
MariusD

Ben m.am referit strict la textul expus mai sus. Nu am dc sa ma mai interesez. Esti sindicalist? :)

  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
radusandu

Comisia de la MAI, cu reprezentantii CNP si sindicatele discuta pe Proiectul Statutului politistului, initiat de MAI, pe tot parcursul lunii martie 2013.

Mai jos, am atasat Proiectul in cauza...discutii.

proiect lege statutul politistului 2013.doc

Edited by radusandu
  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
radusandu

Nu avem nici o propunere pertinenta ??? Deci, acesta este Proiectul STATUTULUI POLITISTULUI, pentru anul 2013, pe care se discuta, deoarece initiatorul este MAI si nu putem fi noi CNP sau sindicatele... Sa-l imbunatatim....MULTUMESC!

Corpul va definitiva saptamana viitoare Punctul de vedere la diferite articole cu argumentare si speram sa fim sustinuti de sindicate, deoarece se doreste ca dupa 30.03.2013 sa fie pus in transparenta decizionala.

Cu stima,

  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Sunt şapte pagini în care s-au făcut propuneri şi s-a discutat pe marginea lor. Sunt sigur că dacă CNP-ul chiar este interesat, veţi găsi vreo propunere sau măcar o idee pe care să o cosmetizaţi şi să o integraţi în punctul de vedere al CNP-ului.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
drAGO5
name='radusandu' timestamp='1363862838' post='108434']

Nu avem nici o propunere pertinenta ???

Mai intai puneti-va de acord cu SNPPC-ul si spuneti-ne si noua care proiect de lege este dezbatut in prezent? Nu vedeti ca fiecare vorbeste de alt statut?

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

radusandu eu am propus sa se introduca un articol care sa ne dea voie sa folosim armele personale la serviciu. De asemenea ar fi bun unul care sa ne dea voie sa folosim echipamente de protectie (veste antiglont) achizitionate personal.

Aici e vorba de siguranta noastra. Sa zicem ca inteleg ca nu exista bani pentru dotare, dar nu costa nimic sa ne lase sa folosim ce cumparam noi.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Administrator
      By Administrator
      LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*)
      privind Statutul poliţistului
      (actualizată 09 decembrie 2018)
      ----------
      Capitolul I Dispoziții generale
      Articolul 1
      (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.
      (2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.
      (3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut.
      Articolul 2
      (1) Polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.
      (2) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.
      Articolul 3
      Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.
      Articolul 4
      (1) Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
      (2) Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își executa atribuțiile de serviciu.
      Articolul 5
      Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.
      Articolul 6
      Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
      Articolul 7
      Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.
    • hightlink
      By hightlink
      Buna dimineata,
      Deranjez cu o mica intrebare in caz ca are cineva raspuns. Detin un e46 si sunt nemultumit de lumina farurilor, insa nu as vrea sa improvizez o instalatie cu xenon pentru ca 1 e costisitor si 2 ori nu o sa fie omologata ori ma rupe cu vreo taxa.
      Intrebarea e... daca imi iau un faruri cu lupa (OM) sau montez lupe aftermarket dar pun becuri normale, in speranta ca lupa va ajuta sa focalizeze lumina becurilor mai bine... as putea avea probleme? In caz ca sunt oprit, sa creada ca am xenon sau sa zica ca e improvizatie si sa raman fara talon?
      Multumesc.
    • Roby
      By Roby
      Va propun sa postam aici cateva idei de modificare a Statutului Politistului in sparanta ca poate vreodata vor fi vazute si propuse
      Nu le dezbatem, ci doar le enumeram
      Sunt destui lucratori cu experienta care stiu ce-i mai bine pt Politia Romana
      Incep eu:
      - Renuntarea la incadrarile din sursa externa pt structurile operative (adica sa poate fi recrutati din sursa externa doar cei de la financiar, logistica, resurse umane - psihologii, informatica si juridic)
      - De asemenea, personalul din sursa externa sa nu aiba grade profesionale cu exceptia sefului serviciului si sa nu se poate muta pe o structura operativa
       
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.