Jump to content
POLITISTI.ro

Administrator

Legea 360/2002 - Statutul poliţistului (actualizat)

Postare recomandată

Administrator

LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*)
privind Statutul poliţistului

(actualizată 09 decembrie 2018)
----------

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
(1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.
(2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut.

Articolul 2
(1) Polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.

Articolul 3
Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.

Articolul 4
(1) Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2) Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își executa atribuțiile de serviciu.

Articolul 5
Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.

Articolul 6
Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Articolul 7
Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

Administrator

Capitolul II Cariera polițistului

Secţiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

Articolul 8
Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii.

Articolul 9
(1) Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției.
(21) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(22) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.
(3) Pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și siguranță națională specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.
(4) Admiterea în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin concurs.
(5) Ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile alin. (21), (22) și (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.

Articolul 10
(1) La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (21), (22) și (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale:
a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic și psihologic;
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.
(11) Îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală și evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiției, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.
(12) La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care îndeplinește, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele criterii specifice:
a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ținuta de vară;
b) dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor și/sau vechimii în specialitate, nu dobândește un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deținut în rezervă.
(13) Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (12) lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.
(2) În primul an de activitate, polițistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru inițierea în carieră în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.
(21) Cursurile pentru inițierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcțiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne și au o durată de cel puțin:
a) 3 luni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (22);
b) 4 săptămâni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (3).
(3) Candidații care au promovat concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și persoanele care urmează să ocupe funcțiile de polițist în condițiile art. 9alin. (21), (22) și (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.
(4) Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.
(5) Recrutarea și selecționarea candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 11
(1) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a polițiștilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) Abrogat.
(3) Formarea profesională continuă a polițistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
a) cursuri de capacitate profesională pentru obținerea gradelor profesionale de: comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție;
b) cursuri pentru schimbarea specialității/profilului de muncă;
c) alte cursuri necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, desfășurate în țară sau în străinătate.

Articolul 12
În programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

Secţiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Articolul 13
(1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.
(2) Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliției Române.

Articolul 14
(1) Polițiștii se încadrează în doua categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;
b) categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diploma.
(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:
I. Corpul ofițerilor de poliție:
a) chestor general de poliție;
b) chestor-șef de poliție;
c) chestor principal de poliție;
d) chestor de poliție;
e) comisar-șef de poliție;
f) comisar de poliție;
g) subcomisar de poliție;
h) inspector principal de poliție;
i) inspector de poliție;
j) subinspector de poliție.
II. Corpul agenților de poliție:
a) agent-șef principal de poliție;
b) agent-șef de poliție;
c) agent-șef adjunct de poliție;
d) agent principal de poliție;
e) agent de poliție.
(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licența sau echivalenta.

Articolul 15
(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului afacerilor interne;
b) ministrul afacerilor interne, pentru:
(i) conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții acestora;
(ii) conducătorii unităților aparatului central și subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum și adjuncții acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrați polițiștii;
(iii) polițiștii din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității;
c) inspectorul general al Poliției Române pentru polițiștii din inspectoratul general și unitățile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general și adjuncții acestora;
d) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru polițiștii din subordine, alții decât cei prevăzuți la lit. b) și c);
e) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.
(2) Abrogat.

Articolul 16
(1) Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puțin «bine». Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.
(11) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.
(2) Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.
(21) Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție care a absolvit studii superioare.
(22) Gradul profesional de chestor poate fi obținut de comisarul-șef de poliție care a promovat examenul organizat în acest scop.
(3) Abrogat.

Articolul 17
Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofițerilor de poliție:
a) chestor-șef de poliție - 2 ani;
b) chestor principal de poliție - 2 ani;
c) chestor de poliție - 2 ani;
d) comisar-șef de poliție - 3 ani;
e) comisar de poliție - 3 ani;
f) subcomisar de poliție - 4 ani;
g) inspector principal de poliție - 3 ani;
h) inspector de poliție - 3 ani;
i) subinspector de poliție - 4 ani.
II. Corpul agenților de poliție:
a) agent-șef de poliție - 5 ani;
b) agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;
c) agent principal de poliție - 5 ani;
d) agent de poliție - 5 ani.

Articolul 18
Abrogat.

Articolul 19
Abrogat.

Articolul 20
Polițistului care și-a sacrificat viața în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliție, pentru agenții de poliție, și gradul următor, pentru ofițerii de poliție.

Articolul 21
(1) Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(2) Absolventului școlii de formare a agenților de poliție i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) și (2), și este încadrat într-o funcție specifică corespunzătoare gradului profesional deținut.
(5) Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a) sub 5 ani - subinspector de poliție;
b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție;
c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.
(6) Persoanei reîncadrate ca polițist potrivit art. 9 alin. (21) i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului.
(7) Încadrarea în funcție a polițistului prevăzut la alin. (5) și reîncadrarea polițistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condițiile art. 22 alin. (4).
(8) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.
(9) Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și în cazul polițistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condițiile alin. (5).
(10) În cazul polițistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidențiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
(11) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (21) sau (22), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.
(12) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, polițistul susține examenul de definitivare în profesie. Polițistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.
(13) Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.
(14) Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu și a perioadei de probă, precum și cea privind organizarea și desfășurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 22
(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.
(2) Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele doua categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.
(41) Abrogat.
(42) După definitivarea în profesie, polițistul este încadrat în funcție în condițiile alin. (4).
(43) Eliminat.
(5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Pentru motive temeinic justificate, polițiștii pot fi numiți, la solicitarea acestora, în funcții inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.
(7) Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condițiile legii.
(8) Abrogat.

Articolul 23
(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de polițist în condițiile art. 9 alin. (21), (22) și (3) depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau, după caz, a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.
(2) Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere și buna credința îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct sau transferat și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității, precum și de către polițiștii asistenți.
(5) Jurământul de credința este contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credința presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile legii.

Articolul 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea și eliberarea dintr-o funcție de conducere, precum și la încetarea raporturilor de serviciu, polițistul este obligat să își declare averea, conform legii.

Articolul 25
(1) Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire în funcție, documentul de atestare a studiilor și cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuala a activității acestuia, avansările în funcții, grade sau categorii, recompensele acordate, precum și sancțiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic și fără discontinuități;
c) declarația de avere și alte documente, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.
(3) Polițistul își poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conțin informații clasificate, în condițiile legii.

Articolul 26
(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.
(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:
a) la acordarea gradului profesional următor;
b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
d) în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.
(3) Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parțială.
(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.

Articolul 261
(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.

Articolul 262
(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.
(3) În cazul polițiștilor care au calitatea de atașați de afaceri interne sau ofițeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful structurii care coordonează activitatea acestora și se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităților de reprezentare externă.
(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:
a) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;
b) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.

Articolul 263
(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
c) nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
d) aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.
(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 266.

Articolul 264
(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

Articolul 265
Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 263 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 266.

Articolul 266
Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 27
Abrogat.

Secţiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

Paragraful 1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

Articolul 271
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin:
a) delegare;
b) detașare;
c) participare la misiuni internaționale;
d) împuternicire pe o funcție de conducere;
e) transfer;
f) mutare;
g) punere la dispoziție.
(2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepția situațiilor în care a intervenit reorganizarea unității.

Articolul 272
Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept, din inițiativa sau la cererea sa.

Articolul 273
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente, precum și a suspendării, raportul de serviciu al polițistului nu poate fi modificat decât din inițiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepția următoarelor situații:
a) ca urmare a desființării postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;
b) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cu excepția situației în care aceasta a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția exercitării profesiei.

Articolul 274
În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secțiune, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.

Articolul 275
Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

Paragraful 2. Delegarea

Articolul 276
(1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către polițist a unor activități corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeași unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unității în care este încadrat polițistul sau în interesul unității ierarhic superioare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, polițistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activități decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.

Articolul 277
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al polițistului.

Paragraful 3. Detașarea

Articolul 278
(1) Detașarea polițistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau autorități publice, la solicitarea acestora. În mod excepțional și numai cu acordul scris al polițistului, prin detașare se poate schimba și specificul muncii.
(2) Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare activitatea.
(3) Detașarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a polițistului îi permite exercitarea atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care urmează să fie numit temporar.
(4) Detașarea polițistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.

Articolul 279
(1) Detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), detașarea polițistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorități publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare aplicabile situațiilor respective.

Articolul 2710
(1) Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, la alte autorități și instituții publice sau la Corpul Național al Polițiștilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2) Detașarea la instituții de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau la alte autorități și instituții publice se poate face, în condițiile legii, și fără numirea în statul anexă, situație în care unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior detașării.

Articolul 2711
Încetarea detașării realizată potrivit art. 2710 alin. (1) determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 2731.

Paragraful 4. Dispoziții comune privind delegarea și detașarea

Articolul 2712
Polițistul poate refuza delegarea sau detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) graviditate;
b) își crește singur copilul minor;
c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detașarea, raportat la atribuțiile de serviciu și condițiile de muncă specifice locului de muncă unde este detașat/delegat;
d) este singurul întreținător al familiei;
e) alte motive personale temeinic justificate.

Articolul 2713
Delegarea, respectiv detașarea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) desfășurarea activității care a impus delegarea, respectiv detașarea nu mai este necesară;
c) șeful unității în care este încadrat polițistul își retrage acordul cu privire la detașarea polițistului;
d) la cererea polițistului, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 2712.

Paragraful 5. Participarea la misiuni internaționale

Articolul 2714
(1) Participarea polițistului la o misiune internațională care presupune desfășurarea altor activități decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2) Încheierea misiunii internaționale determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 2731.

Paragraful 6. Împuternicirea

Articolul 2715
(1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcție de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția perioadei concediului de odihnă.
(2) Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului, nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.
(3) Pe perioada împuternicirii, polițistul beneficiază, după caz, și de drepturile care se cuvin polițistului detașat.

Articolul 2716
(1) Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a postului.

Articolul 2717
Împuternicirea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) la ocuparea postului;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisă a polițistului împuternicit;
e) la inițiativa persoanei care a dispus-o.

Paragraful 7. Transferul

Articolul 2718
(1) Transferul polițistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională.
(2) Transferul se realizează:
a) în interesul serviciului, cu acordul polițistului;
b) la cererea polițistului, cu acordul conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1).

Paragraful 8. Mutarea

Articolul 2719
Polițistul poate fi mutat în aceeași unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeași localitate sau din altă localitate, cu acordul șefului unității în care este încadrat, precum și al șefului unității în care urmează să se mute, în următoarele situații:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea polițistului.

Articolul 2720
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al polițistului.

Paragraful 9. Punerea la dispoziție

Articolul 2721
(1) Polițistul este eliberat din funcție și pus la dispoziție, în vederea numirii într-o funcție prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situații: 
a)  ca urmare a desființării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;
b) când nu poate fi repus în funcția deținută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
c) ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuțiile funcției deținute;
d) când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autoritățile competente avizele, autorizațiile sau atestările necesare exercitării funcției;
e) când un alt polițist este repus în funcția deținută anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) la solicitarea motivată, în scris, a polițistului;
(2) Polițistul este pus la dispoziție când față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală, cu excepția situației în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(3) Punerea la dispoziție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) și alin. (2) se constată la data luării la cunoștință a respectivelor situații.
(4) Polițistul este pus la dispoziția unității din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziția altei unități.

Articolul 2722
Situația polițistului pus la dispoziție se soluționează astfel:
a) pentru polițistul prevăzut la art. 2721 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b) pentru polițistul prevăzut la art. 2721 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal.

Articolul 2723
(1) Pe perioada punerii la dispoziție, polițistul îndeplinește acele sarcini și atribuții stabilite în scris de șeful unității, comunicate sub semnătură.
(2) În situația în care față de polițist s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini și atribuții de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfășurare a procesului penal.
(3) Polițistul pus la dispoziție beneficiază de drepturile bănești prevăzute de legislația privind salarizarea polițiștilor aflați în această situație, precum și de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.

Paragraful 10. Suspendarea

Articolul 2724
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuțiilor de către polițist.

Articolul 2725
(1) Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept în următoarele situații:
a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauțiune și s-a dispus interdicția exercitării profesiei;
c) îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul organizațiilor sindicale, constituite potrivit legii;
d) este numit într-o funcție în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
e) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) a fost instituită carantina, în condițiile legii;
g) forță majoră;
h) nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) Perioada în care raportul de serviciu al polițistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist.
(3) Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(4) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d)-f), i), j) și l)-n) și art. 31, se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. c).

Articolul 2726
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:
a) pentru efectuarea concediului de creștere a copilului;
b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;
c) însoțește soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condițiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a polițistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună și 3 ani.

Articolul 2727
(1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
(2) În situația în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, polițistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(3) Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 2725 lit. h), constituie motiv de încetare a suspendării.

Articolul 2728
(1) Polițistul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 2725, art. 2726 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) se numește într-o funcție identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, polițistul este numit în funcție potrivit art. 2731.
(2) În situația suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creștere a copilului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior suspendării.
(3) Polițistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul și echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Paragraful 11. Dispoziții comune privind punerea la dispoziție și suspendarea

Articolul 2729
Atunci când s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul este repus în funcția deținută și în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării.

Articolul 2730
(1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracțiune săvârșită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menținerea în activitate a polițistului se analizează la nivelul unității din care acesta face parte.
(2) În situația aprobării menținerii în activitate, polițistul este numit în funcție potrivit art. 2731.

Paragraful 12. Numirea în funcție și recunoașterea unor drepturi

Articolul 2731
(1) Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcție este următoarea:
a) în funcția ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul polițistului nu mai este necesar;
b) într-o funcție similară, în unitatea din care face parte;
c) într-o funcție similară, în altă unitate;
d) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
e) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
f) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în unitatea din care face parte;
g) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în altă unitate.
(2) În vederea numirii în funcție, polițistului i se prezintă funcțiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1). Dacă polițistul nu își exprimă acordul pentru una dintre funcțiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
(3) În situația în care nu se realizează numirea în funcție după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2), polițistul este numit, fără acordul său, într-o funcție potrivit ordinii de priorități prevăzute la alin. (1), în aceeași unitate sau într-o unitate din aceeași localitate.
(4) Pe parcursul procedurii de numire în funcție, la cerere, polițistul poate fi numit direct în oricare dintre funcțiile vacante prevăzute la alin. (1).

Articolul 2732
(1) Perioada în care un polițist a exercitat atribuțiile unei funcții de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcții de conducere.
(2) Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.

Secţiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Articolul 2733
Postul vacant se ocupă de polițistul care îndeplinește condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului, precum și condițiile prevăzute de prezenta secțiune.

Articolul 2734
Postul de execuție vacant se ocupă prin:
a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului;
c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) și (3).

Articolul 2735
(1) Postul de conducere vacant se ocupă prin:
a) concurs sau examen, după caz;
b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut;
c) numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut; 
c1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege.
d) alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situații:
a) ca urmare a reorganizării unității;
b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui polițist în funcția de conducere ocupată;
c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior polițistul a ocupat o funcție de conducere;
d) ca urmare a punerii la dispoziție în condițiile art. 2721 alin. (1) lit. f).
(3) În perioada ocupării funcției prevăzute la alin. (1) lit. c1), polițistul exercită atribuțiile stabilite în fișa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.

Articolul 2736
(1) În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs și comisie de soluționare a contestațiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcționa subcomisii.
(2) Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuiește dintr-un număr impar de membri. Aceștia au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puțin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(3) Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum și desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziție emise potrivit competențelor.
(4) Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eșaloanele superioare/unitățile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.
(5) Concursul se poate organiza și pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeași specialitate.

Articolul 2737
(1) Anunțul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afișează la sediul unității și se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a unității sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operațională, în presa scrisă.
(2) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant care presupune desfășurarea activității sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.

Articolul 2738
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video.

Articolul 2739
(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris, care poate fi înregistrat/supravegheat video, pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului.
(2) În funcție de specificul atribuțiilor postului de execuție vacant, testul scris poate fi precedat de susținerea a cel puțin unei probe, cu relevanță directă pentru performanța pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio și/sau video, după cum urmează:
a) probă practică;
b) evaluarea performanței fizice;
c) evaluarea competențelor lingvistice.

Articolul 2740
Comisia de concurs elaborează subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite.

Articolul 2741
(1) Evaluarea probelor prevăzute la art. 2738 și 2739 se face cu note de la 1 la 10.
(2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
(3) Proba de evaluare a performanței fizice se apreciază și se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activitățile de educație fizică și sport în Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Candidații sunt declarați «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obținute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.
(5) Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal și se aduc la cunoștință prin afișare.

Articolul 2742
(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulți candidați obțin aceeași notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
(2) În situația în care mai mulți candidați au aceeași vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.

Articolul 2743
(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant, mai mulți candidați au aceeași notă, iar concursul a constat și în susținerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2) În situația în care au fost susținute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obținut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
(3) În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.

Articolul 2744
(1) Polițistul nemulțumit de rezultatul obținut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestație, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afișare.
(2) Comisia de soluționare a contestațiilor are obligația de a soluționa contestațiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(3) Admiterea contestației la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecință replanificarea candidatului și susținerea din nou a probei/probelor respective.
(4) Nota acordată după soluționarea contestației la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
(5) Rezultatele la contestații se aduc la cunoștință prin afișare.

Articolul 2745
Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
c) nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a), b) și h);
d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

Articolul 2746
(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care:
a) este declarat «apt medical» și «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
c) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
d) îndeplinește condițiile de vechime și studii, conform alin. (2) și (3).
(2) Condițiile de vechime necesare participării ofițerilor de poliție la concurs sunt:
I. pentru funcția de inspector general și inspector general adjunct/similare și funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 7 ani;
b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
II. pentru funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:
a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 5 ani;
b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
III. pentru funcțiile de contabil-șef și funcțiile de șef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum și pentru funcțiile de șef poliție oraș și adjunct șef poliție oraș:
a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani;
b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani;
IV. pentru oricare alte funcții de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani.
V. pentru funcțiile de șef birou care presupun atribuții de poliție judiciară - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare.
(3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică și pentru participarea agenților de poliție la concursul de ocupare a funcțiilor pentru care agenții de poliție beneficiază de indemnizație de conducere.
(4) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofițerul de poliție care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază.
(5) Face excepție de la condiția prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcția de șef de serviciu/similară, dacă unitatea nu are prevăzută o funcție de ofițer de execuție în domeniu.
(6) Funcția similară se stabilește prin raportare la coeficientul, nivelul ierarhic și gradul profesional prevăzut.

Articolul 2747
(1) Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție i se acordă gradul profesional și este numit în funcție numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate națională nu se comunică.
(2) Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție în situația prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unități decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul șefului unității cedente.

Articolul 2748
În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obținute.

Articolul 2749
Pentru polițistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat, în condițiile art. 2735 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu reglementările legale în cazul posturilor de execuție, de către polițist anterior numirii. La eliberarea din funcția de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcția la cabinetul demnitarului, polițistul este numit în postul rezervat.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Administrator

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului

Secţiunea 1 Drepturile polițistului

Articolul 28
(1) Polițistul are dreptul la:
a) salariu lunar, potrivit legii;
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;
i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne;
(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii.

Articolul 29
(1) Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 291
Abrogat.

Articolul 30
Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 31
(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(11) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.
(12) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (11) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. 
(13) În situația prevăzută la alin. (12), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (11) și pentru situația prevăzută la alin. (12), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.
(14) Pentru persoanele prevăzute la alin. (12), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.
(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Abrogat.
(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Articolul 32
(1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii.
(2) Abrogat.
(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 33
În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.

Articolul 331
(1) La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.
(4) Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile funcțiilor pe care urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 34
Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

Articolul 35
Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta localitate.

Articolul 36
În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestuia.

Articolul 37
(1) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la cerere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.
(3) Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de studiile solicitantului și de cerințele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.

Articolul 371
La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.

Articolul 38
(1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihna și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.
(2) Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 39
(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.

Articolul 40
Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Secţiunea a 2-a Îndatoririle polițistului

Articolul 41
Polițistul este dator:
a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;
d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;
g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștința;
h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.

Articolul 42
Polițistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;
c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;
d) să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.
e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.

Articolul 43
Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;
d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.

Articolul 44
(1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război polițistul va acționa conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situațiile prevăzute la alin. (3) și (4) polițistul care se afla într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Afacerilor Interne, informând superiorii săi despre aceasta.

Secţiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Articolul 45
(1) Polițistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;
h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;
i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 46
Abrogat.

Articolul 47
Abrogat.

Articolul 48
(1) Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.

Secţiunea a 4-a Corpul Național al Polițiștilor

Articolul 49
(1) Se înființează Corpul Național al Polițiștilor, ca persoana juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor.
(2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora.
(3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt:
a) congresul național;
b) consiliul național;
c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și teritoriale;
d) cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani și vor reprezenta, în mod proporțional, toate categoriile de polițiști. Pe durata mandatului, polițiștii aleși în organele de conducere vor fi detașați, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuții:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității morale și profesionale a polițiștilor, precum și a unei activități eficiente a acestora;
b) oferă consultanță la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la statutul polițistului;
c) abrogată;
d) la cerere, reprezintă interesele polițiștilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare;
e) participa la elaborarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de polițist;
f) abrogată;
g) reprezintă profesia de polițist, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale și științifice, instituții publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice;
h) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare;
i) tine și actualizează permanent evidența membrilor săi.

Articolul 51
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizații lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări științifice, culturale și sportive, precum și din drepturi editoriale;
b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale;
c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din țara ori din străinătate, în condițiile legii și ale normelor instituite de ministrul afacerilor interne;
d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condițiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile bănești obținute în condițiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții legate de dotarea cu mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativgospodărești, asistență juridică a membrilor, cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi ale polițiștilor și pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

Articolul 52
Modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Administrator

Capitolul IV Recompense, răspunderea juridică și sancțiuni

Secţiunea 1 Recompense

Articolul 53
Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, polițistului i se pot conferi decorații, în condițiile legii.

Articolul 54
(1) Polițistul poate fi recompensat prin:
a) ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate, în situația în care se remarcă în mod deosebit în activitatea desfășurată;
b) mulțumiri scrise, aduse la cunoștință individual sau în fața personalului, pentru îndeplinirea în condiții foarte bune a atribuțiilor de serviciu și misiunilor;
c) felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoștință individual sau în fața personalului, pentru îndeplinirea deosebită a atribuțiilor de serviciu și misiunilor;
d) premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidențiat prin obținerea de rezultate exemplare în activitate;
e) însemne onorifice, diplome de merit și distincții, pentru obținerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competiții sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural-artistice și sociale ori al finalizării unor acțiuni/misiuni, precum și în situația încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile;
f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuții de serviciu și misiuni;
g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuții și misiuni;
h) înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui și prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o instituție de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca șef de promoție.
(11) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competența de numire în funcție a polițistului sau, după caz, de către șefii ierarhici superiori ai persoanelor menționate, care au competență de gestiune a resurselor umane.
(12) Pentru o sancțiune disciplinară dispusă de șeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea șefului unității în care își desfășoară activitatea polițistul sancționat. În cazul polițistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de către șeful care îndeplinește funcția similară celui care a aplicat sancțiunea disciplinară.
(13) În cazul polițistului aflat sub efectul unei sancțiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.
(2) Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(3) Abrogat.

Secţiunea a 2-a Răspunderea juridică și sancțiuni

Articolul 55
Încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Articolul 56
Este absolvit de orice răspundere polițistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuțiilor de serviciu, a cauzat suferințe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

Articolul 57
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției;
b) neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluționării lucrărilor;
c1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului;
d) depășirea atribuțiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relațiile cu cetățenii;
e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne;
g) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității desfășurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credința;
i) imixtiunea ilegala în activitatea altui polițist;
j) intervenția pentru influențarea soluționării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicțiile stabilite prin lege.

Articolul 58
(1) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate polițiștilor sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
d) trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
e) destituirea din poliție.
(2) Mustrarea scrisă constă în reproșul oficial adresat, în scris, polițistului vinovat.
(3) Procentul și perioada pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancționare.
(4) Aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcții superioare. În cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancțiunii curge de la data aplicării actului administrativ de sancționare și are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
(5) Trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut se realizează prin eliberarea din funcția deținută și numirea polițistului într-o funcție inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deținut. În cazul polițistului care ocupă o funcție de conducere, numirea se poate face și într-o funcție de conducere inferioară pentru care îndeplinește condițiile de ocupare.
(6) Destituirea din poliție constă în încetarea raporturilor de serviciu.

Articolul 581
Pentru prevenirea săvârșirii de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) poate dispune atenționarea polițistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.

Articolul 582
Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:
a) prezumția de nevinovăție - polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de a prezenta probele și motivațiile pe care le consideră necesare în apărarea sa și de a fi asistat;
c) celeritatea procedurii - cauza se soluționează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege;
d) contradictorialitatea - asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
e) proporționalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă;
f) unicitatea sancțiunii - pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară;
g) legalitatea sancțiunii - sancțiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).

Articolul 583
(1) Procedura disciplinară nu este publică.
(2) Citarea și ascultarea polițistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă polițistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
(3) Polițistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării și să solicite administrarea de probe în apărare. Polițistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice înscrisuri doveditoare pe care le deține, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară.
(4) Polițistul cercetat disciplinar are dreptul să fie asistat, la cerere, de un polițist ales de către acesta, de un reprezentant desemnat de Corp ori de organizația sindicală sau de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate. Neîndeplinirea condițiilor privind accesul la informații clasificate ori neprezentarea polițistului ales, a reprezentantului ori a avocatului nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
(5) Nu au dreptul să asiste polițistul cercetat, în condițiile alin. (4), următoarele persoane:
a) șeful unității sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplinește atribuțiile titularului;
b) polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă;
c) polițiștii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 623 alin. (1);
d) polițistul care îndeplinește atribuții de consilier juridic în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.

Articolul 584
Sancțiunile disciplinare se stabilesc și se dispun numai după cercetarea prealabilă și după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepția sancțiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) și b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.

Articolul 59
(1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a vinovăției, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
(2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
a) persoana care are competența de numire în funcție a polițistului cercetat sau șeful unității ierarhic superioare;
b) șeful unității sau instituției de învățământ din Ministerul Afacerilor Interne la care polițistul este delegat sau detașat ori la care urmează cursuri sau susține examene de carieră;
c) șeful instituției subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.
(3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unității conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de polițiști anume desemnați din cadrul acesteia.
(4) Polițiștii desemnați cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul polițiștilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare sau care au studii juridice și, de regulă, sunt cel puțin egali în grad sau în funcție cu polițistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă polițistul care îndeplinește atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în care își desfășoară activitatea polițistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancționare.
(5) În actul administrativ prin care se declanșează cercetarea prealabilă se nominalizează polițistul cercetat, polițistul care va efectua cercetarea și, după caz, un polițist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.

Articolul 591
(1) Dacă în cadrul desfășurării cercetării prealabile sunt identificate și alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora.
(2) La terminarea verificărilor, polițistul desemnat întocmește un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează polițistului cercetat sau, după caz, în situația în care documentul conține informații clasificate, se aduce la cunoștința acestuia, pe bază de semnătură.
(3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii la cunoștință, în condițiile alin. (2), polițistul cercetat poate formula obiecții și solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei și, după caz, al verificărilor se consemnează în proiectul raportului de cercetare prealabilă.
(4) În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condițiile alin. (3), o fotocopie a acestuia se înmânează polițistului cercetat sau, după caz, în situația în care documentul conține informații clasificate, se aduce la cunoștința acestuia, pe bază de semnătură.

Articolul 592
Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
b) descrierea faptei sesizate și persoanele implicate;
c) procedeele și modalitățile de verificare;
d) concluziile privind existența sau inexistența aspectelor sesizate și a vinovăției polițistului cercetat;
e) prevederile legale încălcate de polițist și încadrarea juridică a faptelor reținute, cu indicarea probelor și a dovezilor pe care se întemeiază;
f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către polițistul cercetat;
g) cauzele și condițiile care au generat și favorizat comiterea abaterilor;
h) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.

Articolul 593
După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat, prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;
b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;
c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) și b);
d) sesizarea și consultarea consiliului.

Articolul 594
Rapoartele ofițerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităților de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerințele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.

Articolul 60
(1) Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat cunoștință despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar termenul de un an este termen de decădere.
(2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancțiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:
a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;
b) de la data la care polițistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condițiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității sau, după caz, încheierii misiunii.
(3) În situația în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârșite de mai mulți polițiști, iar pentru unul/unii dintre aceștia a intervenit una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalți polițiști.
(4) La stabilirea sancțiunii se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(5) Sancțiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
(6) Actul administrativ emis în condițiile alin. (5) trebuie să cuprindă:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;
b) precizarea prevederilor legale încălcate de către polițist;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;
d) sancțiunea disciplinară și temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică și, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancțiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată și persoana competentă să soluționeze contestația, în condițiile art. 61, după caz;
f) instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară;
g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.
(7) Actul administrativ prin care se dispune sancționarea polițistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
(8) În cazul destituirii din poliție, sancțiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancționare, în condițiile art. 61, și se constată prin act administrativ emis de persoana care are competența să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.

Articolul 61
(1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, șefului unității ierarhic superioare.
(2) Șeful unității ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunță prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestației. Decizia motivată se comunică polițistului sancționat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
(3) Efectele sancțiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluționare a contestației.
(4) În situația în care polițistul sancționat disciplinar nu depune contestație în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancționare produce efecte de la data expirării acestui termen.
(5) În cazul în care a fost depusă contestație, șeful care a aplicat sancțiunea disciplinară înaintează cu celeritate șefului unității ierarhic superioare dosarul cauzei și un raport motivat cu privire la sancțiunea în cauză, precum și la motivele propunerii de respingere/admitere a contestației.
(6) Prin decizie motivată, șeful unității ierarhic superioare poate dispune, după caz:
a) respingerea contestației ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate;
b) admiterea contestației și aplicarea unei sancțiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 581, în situația în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
c) admiterea contestației și anularea actului administrativ de sancționare.
(7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor legale încălcate de polițist;
c) analiza susținerilor prezentate de polițist în cuprinsul contestației;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară;
e) motivul admiterii sau respingerii contestației polițistului cu privire la sancțiunea aplicată.
(8) Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(9) În situația în care sancțiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 62
(1) Consiliul se constituie și funcționează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate acestora.
(2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
(3) În situația în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea și consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unității.
(4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese-verbale de ședință, iar concluziile și propunerile se consemnează în încheiere.
(5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:
a) numărul și data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluția persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea și consultarea consiliului;
b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcționează și componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea unor membri;
c) gradul profesional, numele, prenumele și funcția polițistului a cărui faptă a fost cercetată și unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;
e) date și informații referitoare la procedura urmată;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz;
h) propunerea consiliului;
i) motivarea propunerii;
j) gradul profesional, numele, prenumele și semnătura președintelui, ale celorlalți membri ai consiliului, precum și ale secretarului;
k) data întocmirii încheierii.
(6) Consiliul poate propune:
a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;
b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581;
c) aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).
(7) Concluziile consiliului cu privire la existența/inexistența abaterii disciplinare și vinovăția/nevinovăția polițistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancțiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.

Articolul 621
În cazul săvârșirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii și credibilității instituției, precum și profesiei de polițist, cercetarea prealabilă și consultarea consiliilor de disciplină se dispun și se efectuează imediat după constatarea faptei.

Articolul 622
În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri:
a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;
b) restituirea motivată a dosarului aceluiași consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancțiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).

Articolul 623
(1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepția direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabilește, prin act administrativ al șefului, un colectiv de polițiști, desemnați câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivați în profesie, apreciați pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate, denumit în continuare colectiv.
(2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.
(3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane.

Articolul 624
(1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizați 3 membri, dintre polițiștii care fac parte din colectiv, și un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numește pentru fiecare caz în parte și are în componență 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat președinte, și un secretar.
(2) În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alți membri din cadrul colectivului.
(3) La desemnarea membrilor consiliului se urmărește ca unul dintre aceștia să aibă specialitatea polițistului cercetat și cel puțin unul dintre membri să fie licențiat în drept. Cele două condiții pot fi îndeplinite cumulativ de același membru.
(4) Nu pot fi nominalizați membri ai consiliului polițiștii care au calitatea de consilier juridic, aflați în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare.

Articolul 625
În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condițiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei penale.

Articolul 626
(1) În perioada cercetării disciplinare, polițistul nu poate fi mutat, delegat, detașat, împuternicit pe o funcție de conducere și nici nu poate fi trimis la misiuni internaționale.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), polițistul cercetat poate fi mutat în situația în care, în urma reorganizării unității, funcția ocupată de acesta nu se mai regăsește în statul de organizare.
(3) Mutarea polițistului în condițiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanșată față de acesta.

Articolul 627
Polițistul se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare, după cum urmează:
a) 6 luni de la aplicare, pentru sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) și c), respectiv de la aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
c) 7 ani de la data aplicării sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).

Articolul 628
Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense și răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 63
(1) Polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne.
(2) Polițistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unității dacă acestea sunt consecința unei acțiuni desfășurate în limitele legii.

Articolul 64
Abrogat.

Articolul 65
Abrogat.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Administrator

Capitolul V Încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor

Articolul 66
(1) Stabilitatea polițistului la locul de muncă este garantată, în condițiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o data cu acordarea primului grad profesional.

Articolul 67
Abrogat.

Articolul 68
Abrogat.

Articolul 69
(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competența de acordare a gradelor profesionale și are loc:
a) la împlinirea vârstei și a celorlalte condiții necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
b) la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii, cu excepția situației în care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 331;
c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
d) la cerere;
e) la numirea într-o altă funcție publică;
f) prin demisie;
g) la destituirea din poliție;
h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepția cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
j) pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul perioadei de punere la dispoziție în condițiile art. 2721 alin. (1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcție;
k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliție, chiar dacă aceasta situație a fost depistată ulterior;
m) Abrogată.
n) când polițistul nu a susținut, din motive imputabile, evaluarea psihologică în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu în condițiile art. 2725 lit. h).
(2) Raporturile de serviciu ale polițistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război.

Articolul 691
(1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care polițiștii pot fi menținuți în serviciu sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
(2) Chestorii de poliție, chestorii principali de poliție, chestorii șefi de poliție și chestorii generali de poliție sunt menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condițiile prevederilor legale în vigoare.
(3) După împlinirea vârstei de 60 de ani, polițiștii prevăzuți la alin. (2) pot fi menținuți în serviciu până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne.
(4) În raport cu nevoile de încadrare, polițiștii, alții decât cei prevăzuți la alin. (2), pot fi menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum urmează:
a) cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne, pentru ofițerii de poliție;
b) cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenții de poliție.

Articolul 692
(1) Prin excepție de la prevederile art. 691, ofițerii de poliție și agenții de poliție, personal de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul profesional deținut, pot fi menținuți în serviciu, la cerere, cu aprobare anuală, după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în bune condiții a atribuțiilor ce le revin, până la împlinirea vârstei de pensioare pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.
(2) Competențele privind aprobarea menținerii în serviciu prevăzute la art. 691 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și situațiilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 70
(1) Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la data nașterii raportului de serviciu.
(2) La încetarea calității de elev, ca urmare a admiterii într-o altă instituție de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. (1), care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat, stabilită proporțional cu perioada de școlarizare.
(3) La admiterea agentului de poliție la un program de studii de licență, cu frecvență, în cadrul unei instituții de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. (1), care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat.
(4) Polițistul care urmează un program de formare profesională continuă sau un curs de inițiere în carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne, proporțional cu durata cursului sau programului urmat.
(5) Elevul, studentul sau polițistul care refuză încheierea unui nou angajament în condițiile alin. (2) și (3) sau care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie, proporțional cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul școlarizării/desfășurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Administrator

Capitolul VI Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 71
(1) Polițiștii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:
a) în următoarele 6 luni după adoptarea măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
b) după apariția situației prevăzute la art. 69 lit. b).
(2) Reconversia profesională a polițiștilor aflați în situațiile menționate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare și desfășurare a programelor de reconversie profesională se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(4) În vederea reconversiei profesionale polițiștii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Afacerilor Interne, și, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum și de către instituții ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afară Ministerului Afacerilor Interne în condițiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obținute de polițist la data încetării raporturilor de serviciu.

Articolul 72
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi polițiștilor aflați în funcție nu le sunt aplicabile dispozițiile acesteia privind condițiile de studii și stagiu în grad, cu excepția cazurilor în care aceștia fac obiectul unei avansări sau promovări.
(2) La aceeași dată polițiștilor absolvenți cu diplomă ai Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne sau ai altor instituții de învățământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condițiile stabilite prin prezenta lege.
(3) Polițiștii vor depune jurământul de credință. Refuzul depunerii jurământului de credința atrage destituirea din poliție, acesta fiind consemnat prin încheierea unui procesverbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).

Articolul 73
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează:
A. Ofițerii de poliție:
a) sublocotenent - subinspector de poliție;
b) locotenent - inspector de poliție;
c) căpitan - inspector principal de poliție;
d) maior - subcomisar de poliție;
e) locotenent-colonel - comisar de poliție;
f) colonel - comisar-șef de poliție;
g) general de brigadă - chestor de poliție;
h) general-maior - chestor principal de poliție;
i) general-locotenent - chestor-șef de poliție;
j) general - chestor general de poliție.
B. Agenții de poliție:
a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție;
b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;
c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agentșef adjunct de poliție;
d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agentșef de poliție;
e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef agent-șef principal de poliție.
(2) Echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție este valabilă și în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul mutării cadrelor militare sau a polițiștilor între unitățile de poliție și celelalte unități ale Ministerului Afacerilor Interne ori în cazul transferului la/de la alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, după caz.
(3) Comisarilor-șefi de poliție care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani și au fost încadrați în aceasta perioada cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție sau general de brigada ori superioare și au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin «foarte bun» , la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliție, în condițiile prezentei legi.
(4) Polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lungă durata cu diploma vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.
(5) Ofițerilor de poliție stabiliți la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
(6) Agenții de poliție care nu au absolvit studii liceale și postliceale cu diploma vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) și cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
(10) Acordarea gradelor profesionale pentru polițiști se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliției Române".
(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a polițiștilor se face potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(12) Acordarea gradelor profesionale polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.

Articolul 74
(1) Evidența polițiștilor pe timpul și după încetarea raporturilor de serviciu, precum și modalitățile de păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) La încetarea raporturilor de serviciu polițistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist cu specialitatea "poliție" și gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva în grupa de evidență a Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Polițiștii luați în evidență ca rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru completarea efectivelor unităților Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 741
Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
a) organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege;
b) nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu.

Articolul 75
Descrierea uniformei de polițist și a însemnelor distinctive se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 76
(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, și personalului Poliției de Frontieră Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Direcției Generale Anticorupție, Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, instituțiilor prefectului, Direcției Generale de Pașapoarte, Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza», Institutului de Studii pentru Ordine Publică, Centrului Național SIS, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, Clubului Sportiv «Dinamo» București, Centrului de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne, unităților din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne și al structurilor subordonate acestora, încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu polițiști.
(2) Competențele stabilite inspectorului general al Poliției Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.

Articolul 77
Plata drepturilor bănești cuvenite polițiștilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.

Articolul 78
Abrogat.

Articolul 79
În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unor minorități naționale dețin o pondere de peste 20% vor fi angajați și polițiști care cunosc și limba respectivă.

Articolul 80
În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înființa Casa de credit pentru polițiști.

Articolul 81
(1) Hotărârile Guvernului și ordinele ministrului afacerilor interne date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) polițiștii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.


Articolul 82
(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeași dată orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Trebuie să aveţi un cont de membru pentru a adăuga comentarii

Înregistrare membru

Înscrierea unui nou cont de membru. Este foarte uşor!

Înregistrare cont nou

Autentificare

Aveţi deja un cont de membru? Conectaţi-vă aici.

Autentificare în cont

  • Conţinut similar

    • Roby
      de Roby
      Va propun sa postam aici cateva idei de modificare a Statutului Politistului in sparanta ca poate vreodata vor fi vazute si propuse
      Nu le dezbatem, ci doar le enumeram
      Sunt destui lucratori cu experienta care stiu ce-i mai bine pt Politia Romana
      Incep eu:
      - Renuntarea la incadrarile din sursa externa pt structurile operative (adica sa poate fi recrutati din sursa externa doar cei de la financiar, logistica, resurse umane - psihologii, informatica si juridic)
      - De asemenea, personalul din sursa externa sa nu aiba grade profesionale cu exceptia sefului serviciului si sa nu se poate muta pe o structura operativa
       
    • Politisti.ro
      de Politisti.ro
      În urma dezbaterilor de pe forumul nostru pe marginea proiectului de modificare a statutului poliţistului, generate de negocierile ce se poartă în această perioadă între reprezentanţii MAI şi cei ai federaţiilor sindicale, mai mulţi membri au remarcat o modificare "strecurată" ce nu va face nimic altceva decât să introducă o formă modernă a sclavagismului în Poliţia Română.
      Această nouă prevedere încalcă flagrant principiul stabilităţii poliţistului la locul de muncă. Şefii vor avea posibilitatea să transfere (mute) poliţistul după bunul plac, după cheremul fiecăruia şi mai ales atunci când poliţistul deranjează şi este incomod.
      Practic ne întoarcem în timp, exact cum era când instituţia avea statut militar, iar dacă sancţionai un prieten/cunoştinţă/rudă a şefului, te muta într-o altă localitate, doar pentru că aşa vroiau muşchii lui.
      După cum probabil ştiţi deja, negocierile dintre sindicate şi minister se fac pe un proiect de modificare a statutului conceput de către MAI. Pentru a vă face o idee, priviţi forma actuală şi cea care se doreşte introdusă.
      În prezent, în Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului în vigoare există aceste prevederi despre modificările raporturilor de serviciu:
       În proiectul MAI pentru noul Statut al poliţistului există următorul text:
      O prevedere abuzivă sub care se vor ascunde o mulţime de abuzuri din partea şefilor împotriva acelor subordonaţi incomozi ce vor îndrăzni să sancţioneze ori să cerceteze vreun membru al partidului care i-a oferit suport pentru numirea în funcţie. Cu alte cvinte, se va reintroduce o nouă formă de sancţionare mascată a poliţistului incomod.
      Şi asta nu este tot. Dacă citim cu atenţie aceste prevederi referitoare la "transferul poliţistului" vom observa că se referă numai la "funcţii de execuţie similare în cadrul ministerului sau în afara acestuia" fără acordul scris al poliţistului. Asta înseamnă că şefii, conform acestor noi prevederi, pot "transfera" în cadrul ministerului (care nu trebuie confundat cu Poliţia Română) fără acordul scris al acestuia. Deci peste noapte un poliţist se va putea trezi "transferat" la alte instituţii (Jandarmerie, Pompieri, etc). De asemenea să nu pierdem din vedere şi că acestă prevedere oferă posibilitatea ca orice jandarm sau pompier poate fi transferat peste noapte fără probleme în poliţie.
      A fost adăugat acest nou termen de "transfer", păstrând-se în acelaşi timp şi "mutarea", unde au avut grijă să specifice "(cf L188)", tocmai pentru că legea 188/1999 prevede clar necesitatea acordului scris, iar prin acest artificiu pervers se doreşte punerea la adăpost a ministerului în situaţia unor procese ca urmare a mutărilor abuzive, ce se vor numi "transferuri".  Iar în acest fel cei ce ne conduc devin practic un fel de stăpâni pe plantaţie, care vor putea legal să distrugă viaţa unui subaltern incomod. 
      Să ne amintim ce a păţit colegul nostru de la Timiş, unde foştii şefi ai Poliţiei Timiş şi primarul din Recaş au fost arestaţi după ce i-au făcut viaţa un calvar. Cazul a fost intens mediatizat la vremea respectivă, dar se pare că cei din minister au uitat complet cum şefii poliţiei în cârdăşie cu un primar, i-au terorizat chiar şi copiii poliţistului care a refuzat să i se supună ordinelor politice. 
      Prin această modificare exact dezincriminarea unor astfel de fapte se doreşte şi se promovează. Orice poliţist ce lucreză într-o localitate de-o viaţă, acolo unde şi-a întemeiat o familie, unde soţia are un serviciu, copii săi merg la o şcoală/liceu/facultate şi aşa mai departe, îşi va putea vedea toată viaţa dată peste cap, datorită acestei modificări, ce îl pune pe şeful său în postura unui adevărat stăpân şi care îl poate muta după bunul plac.
      Această aberaţie nou inventată, numită TRANSFER trebuie eliminată complet din proiectul Statutul poliţistului. Dragi colegi distribuiţi această postare pe reţelele de socializare pentru ca cât mai mulţi dintre colegii noştri să afle şi solicitaţi liderilor sindicali care susţin această profesie să se implice şi chiar să organizeze acţiuni de protest pentru modificarea statutului şi eliminarea acestei aberaţii care nu face altceva decât să ne transforme în nişte bunuri de inventar pe care le pot muta unde doresc.
    • Wallah
      de Wallah
      Exista un topic cu propuneri privind modificari ale Statutul poliţistului
  • Activi pe această pagină   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.