Jump to content
POLITISTI.ro

Question

gmihai

O persoana a depus plangere prealabila pentru furt intre rude art. 210 iar apoi si-a retras-o. Mai tarziu s-a razgandit si a depus din nou o plangere prealabila prin care sesizeaza aceleasi aspecte ca si in prima plangere, doar ca a depus-o din nou dupa termenul de 60 zile, fiind tardiv introdusa. Ce solutie se impune in acest caz?

Se poate depune plangere prealabila pentru aceeasi fapta dupa ce anterior ai mai depus o plangere pe care ai retras-o? Te poti razgandi de cate ori vrei in termenul de 60 zile ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

8 answers to this question

Recommended Posts

  • 0
Marius

In sistemul legislatiei noastre penale, atunci cand retragerea plangerii penale are loc in conditiile prevazute de lege, se produce atat stingerea dreptului statului de a trage la raspundere penala pe faptuitor, cat si a dreptului persoanei vatamate de a mai introduce o noua plangere prealabila pentru aceiasi fapta, fiind definitiv inlaturata atat raspunderea penala, cat si raspunderea civila generata de aceasta.

In consecinta persoana vatamata nu mai poate reveni cu o noua plangere prealabila pentru aceiasi fapta penala, decat in conditiile in care organele judiciare competente ar stabili ca retragerea plangerii nu a fost expresia vointei sale libere, ci rezultatul constrangerii unor vointe straine, care au actionat hotarator asupra sa prin dol sau violenta.

In toate aceste cazuri reluarea actiunii penale poate avea loc numai cu conditia ca dolul sau violenta sa fie stabilite de autoritatea judiciara competenta, in raport cu distinctiile pe care le impun fiecare viciu de consimtamant in parte.

dol - este actiune facuta cu rea-credinta, cu viclenie, actiune frauduloasa intreprinsa cu scopul de a determina pe cineva sa savarseasca un act juridic dubios.

  • Upvote 6
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
drAGO5

Marius, imi permit sa fac o corectie la ce ai scris tu mai sus :Potrivit dispozitiilor art.131 alin.2 Cod penal retragerea plângerii prealabile înlatura raspunderea penala dar nu si raspunderea civila, pentru ca în conformitate cu dispozitiile art.132 Cod penal numai împacarea partilor are consecinta asupra laturii civile în sensul ca stinge actiunea civila.

Deci, gmihai solutia corecta la speta ta, in opinia mea, este neinceperea urmaririi penale cu referire la art.10 lit.j C.p.p. -autoritatea de lucru judecat, in ceea ce priveste latura penala si cu recomandarea ,( informarea) reclamantului ca pentru recuperarea prejudiciului se poate adresa instantei de judecata.

Edited by drAGO5
  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
Marius

"Corectie" nu vad de ce, pentru ca nu m-am referit la latura civila, iar absolut tot ce am scris e corect. Probabil ai vrut sa spui "completare".

Intradevar, nu trebuie confundate retragerea plangerii prealabile prev. de art.131 alin. 2 C.P. care inlatura raspunderea penala si lasa loc actiunii in civil si impacarea partilor prev. de art.132 C.P. care inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.

Cele doua sunt institutii diferite, doar in cazul impacarii partilor nu se mai poate merge in instanta civila pentru despagubiri.

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
gmihai

Actele procurorului nu au autoritate de lucru judecat, doar hotararile definitive ale instantei de judecata. Asa ca nu se poate art. 10 lit. j. Teoretic nu se poate formula o noua plangere pentru aceeasi fapta daca anterior ti-ai retras-o, dar practic ce poti face... nu ai baza legala sa nu ii primesti plangerea cetateanului. E posibil si ca lucrarea sa fie repartizata unui lucrator care nu stie ca a mai fost formulata o plangere cu aceleasi aspecte anterior. E ciudat pentru ca in speta mea fiind vorba de plangere prealabila, partea vatamata ar putea veni zilnic cu o plangere pe care apoi sa o retraga urmatoarea zi si tot asa pana la depasirea termenului de 60 zile.

Eu as merge pe art. 10 lit. f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, interpretand ca retragerea unei plangeri prealabile anterioare identice s-ar incadra la alte conditii, tot aici cred ca s-ar incadra si cazul unei plangeri identice care a fost solutionata anterior prin NUP.

Speta mea se rezolva simplu pentru ca a depasit 60 zile, fiind vorba despre plangere prealabila, depasirea termenului echivaland cu lipsa acesteia deci art. 10 lit. f, dar discutam teoretic daca nu ar fi fost depasit termenul.

Astept opinii. :hmmmt:

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
drAGO5

Marius, te-ai referit si la latura civila raportata la retragerea plangerii, reciteste postarea ta , care a fost preluata dintr-un referat :"... fiind definitiv inlaturata atat raspunderea penala, cat si raspunderea civila generata de aceasta". Eu de aceea am spus corectie, pentru ca nu este procedural.In cazul impacarii, da. Exista si in cazul retragerii situatia inlaturarii laturii civile, insa ca exceptie, cand aceasta este totala, neechivoca si prevazuta expres in declaratia partii vatamate.

gmihai :Actele de neurmărire, între care şi neînceperea urmăririi penale, sunt dispuse de procuror în faza urmăririi penale, numai dacă se constată existenţa vreunuia dintre cazurile care, potrivit legii, împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale. Aceleaşi cazuri, dacă sunt descoperite în faza judecăţii, împiedică exercitarea acţiunii penale, obligând instanţa să pronunţe achitarea sau încetarea procesului penal.

Aşa-numitele soluţii de neurmărire: neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire sau încetarea urmăririi penale sunt dispuse de procuror nu în mod arbitrar, ci pe baza probelor administrate în cauză şi în strictă conformitate cu legea, soluţia fiind aceeaşi dacă ar fi constatată de instanţa judecătorească, într-o fază ulterioară a procesului penal. Pe de altă parte, legea prevede că orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor sau actelor de urmărire penală, plângere ce se soluţionează conform procedurii speciale prevăzute la art. 275-278 din Codul de procedură penală, împotriva actelor efectuate de procuror, plângerea urmând să fie soluţionată potrivit dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedură penală. Persoana nemulţumită de soluţia dată plângerii sale se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr.486 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 6 martie 1998, privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale ale art. 278 din Codul de procedură penală referitoare la măsurile şi actele procurorului în cursul urmăririi penale.

In concluzie, soluţiile de neurmărire produc efecte cu autoritate de lucru judecat.

  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
gmihai

Am citit mai multe opinii, printre care si urmatoarea, din documentul de mai jos.

http://www.scj.ro/SP%20rezumate%202010/SP%20dec%20r%20377%202010.htm

Soluţiile de netrimitere în judecată (dispuse, după caz, prin rezoluţii ori ordonanţe ale procurorului) nu se bucură de „autoritatea de lucru judecat”, aceasta fiind recunoscută exclusiv hotărârilor judecătoreşti.

Că soluţiile de netrimitere în judecată emise de procuror (prin rezoluţii sau ordonanţe) nu au caracter irevocabil, definitiv, că nu se bucură de autoritate de lucru judecat, rezultă şi din observarea dispoziţiilor privind „reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale” cuprinse în art. 273 alin. (1), alin. (11) şi alin. (2) C. proc. pen.

Si o parere de pe un alt forum:

In privinta asta termenul de judecat se interpreteaza in sens strict: de judecat judeca doar instanta. Prin urmare, faptul ca un procuror a decis sa nu(mai) urmareasca penal o fapta, nu constituie autoritate de lucru judecat.

Am intalnit situatii in care procurorul, constatand ca o anumita sesizare mai fusese deja solutionata cu o solutie de neurmarire, sa zicem ca de catre alt procuror, se folosea de asta ca sa dea si el solutie de neurmarire fara sa mai ia de la cap cercetarea. Insa, neputandu-se folosi de "autoritatea de lucru judecat", mergea pe

Art. 10. - Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca:

(...)

f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;

...considerand (el, procurorul) ca o conditie prevazuta de lege e ca fapta sa nu fi fost deja solutionata.

Nu stiu, ca nu m-a interesat niciodata, in ce lege se prevede ca si conditie a efectuarii cercetarii si eventual a urmaririi penale ca ea sa nu se fi efectuat dejaa. Nu stiu nici macar daca se prevede expres sau rezulta din interpretarea cine stie carui text de lege. Insa mi se pare logic sa fie asa. Altfel orice reclamant tembel, nemultumit de solutie, fara a veni cu ceva in plus fata de prima, copiaza reclamatia si o mai trimite odata, ca poate procurorul ala n-are ce face si se apuca iar de ea. Si, daca nici de data asta nu-i e pe plac solutia, mai face una. Si tot asa...

Asadar eu inclin spre opinia ca solutiile procurorului nu au autoritate de lucru judecat.

  • Upvote 1
  • Downvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
drAGO5

Si eu sunt de acord cu tine, in sensul ca nu au autoritate de lucru judecat in fata instantei de judecata. Adica reclamantul care a primit un NUP pe baza retragerii plangerii, are posibilitatea de a formula plangere impotriva solutiei de NUP, deci actiunea sa poate continua si poate ajunge pe aceeasi tema si in instanta, insa nu mai poate face inca o plangere cu acelasi obiect tot la organul de urmarire penala.Deci, exista autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste urmarirea penala, nu faza de judecata. Eu am avut astfel de spete si aceasta a fost practica judiciara. Nu neg ca la alte parchete practica judiciara poate fi alta. Nu spun aceste lucruri de dragul de a contrazice ,ci doar de a face schimb de opinii si de invata cu totii. Eu accept orice opinie si o si respect, nu spun ca a mea este buna, insa la fel nu putem afirma ca ce gasim noi intr-un referat intocmit de un student sau un masterand este si legal si unanim acceptat de toti juristii. Rolul forumului este si acela de a ne exprina si argumenta liber opiniile , de a face schimb de idei si solutii si a capata experienta in munca de politie. Nu eu am dat - .Stima tuturor.

  • Upvote 1
  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
  • 0
Catalin

Nu eu am dat - .Stima tuturor.

Vă rog să renunțați în a mai face mențiuni cu privire la acordarea punctelor de reputație. După cum bine știți aceste puncte de reputație nu au nicio importanță, nu afectează în niciun fel starea contului de membru și de aceea vă rog să le folosiți într-un mod cât mai matur posibil, iar în unele cazuri, faptul că precizați ce și cui sau cum i-ați dat puncte de reputație, nu face altceva decât să pună într-o lumină complet nefavorabilă. Cum s-a întâmplat și în acest caz.

De aceea vă rog să folosiți sistemul de reputație într-un mod cât mai matur posibil și să renunțați să faceți mențiuni despre acesta în posturi. Mulțumesc pentru înțelegere.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Marius
      By Marius
      Unde vă adresaţi pentru sesizarea unei fapte ilegale / antisociale - în special sesizarea unei infracţiuni
      Dacă sunteţi victima unei infracţiuni, daca aţi asistat sau aveţi cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte ilegale / antisociale etc. trebuie să vă adresaţi de îndată celei mai apropiate unităţi de poliţie.
      Întotdeauna cineva este pregătit să se ocupe de dumneavoastră, iar timpul şi informaţiile utile ne sunt cel mai bun sprijin în lupta contra infracţionalităţii.
      Conform legislaţiei în vigoare poliţia poate fi sesizată prin plângere sau denunţ, ori se sesizează din oficiu când află pe orice altă cale că s-a săvârşit o infracţiune.
      Când, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă, urmărirea penală nu poate începe în lipsa acestui document.
      Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizica sau de o persoana juridica căreia i-a fost cauzată o vătămare sau o pagubă printr-o faptă antisocială organelor judiciare.
      Plângerea poate fi făcută şi oral, situaţie în care conţinutul acesteia se consemnează într-un proces verbal de către poliţistul care o primeşte.
      Plângerea se poate face personal sau prin mandatar (mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii).
      De asemenea, plângerea se poate face şi de către unul din soţi pentru celălalt soţ, sau de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată pentru care s-a depus plângerea poate ulterior să declare că nu-şi însuşeşte conţinutul acesteia. Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se poate face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă (art. Art. 289 din Codul de procedură penală).
      Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni. În acest caz, spre deosebire de plângere, persoana care face denunţul nu a suferit nici o vătămare sau pagubă, ea sesizează doar săvârşirea unei infracţiuni.

      Denunţul se poate face numai personal, iar în cazul denunţului oral, acesta se consemnează într-un proces verbal de către poliţistul în faţa căruia a fost făcut. (art. 290 din Codul de procedură penală)
      În ce priveşte conţinutul acestor documente, atât plângerea cât şi denunţul trebuie să conţină:.
      numele, prenumele şi codul numeric personal calitatea şi domiciliul petiţionarului - precizarea dacă acţionează în nume personal sau ca mandatar / reprezentant al unei persoane, caz în care persoana reprezentată trebuie nominalizată. descrierea faptei care formează obiectul plângerii - este necesară o descriere cât mai exactă şi detaliată a faptelor. Orice element de fapt, chiar aparent neimportant, care poate servi la stabilirea existenţei infracţiunii sesizate sau la identificarea făpturitorului, trebuie adus la cunoştinţa organelor de ancheta. Se recomandă ca descrierea faptelor să fie facută cât mai obiectiv şi cât mai detaşat de emoţiile, trăirile, sentimentele, părerile sau aprecierile celui care relatează. indicarea făptuitorului dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă - dacă autorul sesizării nu cunoaşte făpturitorul, va face menţiune în acest sens, urmând ca organele de poliţie să procedeze la identificarea făptutitorului. Indicarea mijloacelor de probă este o menţiune foarte importantă pentru ca sesizarea să fie cu adevărat eficientă. Spre exemplu, indicarea unor martori, a unor înscrisuri, fotografii, înregistrări sau obiecte care pot servi la dovedirea susţinerilor din sesizare. Chiar dacă aceste mijloace de probă nu sunt deţinute de petiţionar, dar acesta cunoaşte identitatea persoanelor deţinătoare, trebuie să precizeze în mod clar în sesizare, cine deţine respectivele mijloace de probă. Plângerea şi denunţul formulate în scris trebuie semnate de persoana vătămată ori după caz, de către denunţător.
      Plângerea şi denunţul în formă electronică îndeplinesc condiţiile de formă numai dacă sunt certificate prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
      În cazul în care prin plângere sau denunţ se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul de poliţie primeşte plângerea ori denunţul şi îl transmite organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea respectivă. În astfel de situaţii se aplică regulile privind cooperarea judiciară în materie penală.
    • SMARIN
      By SMARIN
      Buna seara!
       
      Va rog sa fiti amabili si sa-mi spuneti pe scurt care sunt activitatile care cad in sarcina organului de cercetare penala (Politia), de la momentul in care primeste plangerea depusa de victima la Parchet si pana la momentul la care Politia propune NUP sau punerea in miscare a actiunii penale.
       
      De asemenea, v-as ruga sa-mi spuneti (in cazul savarsirii de infractiuni "usoare" - amenintare, calomnie, insulta) daca in situatia in care marotii si victima solicita ca procedura de culegere a declaratiilor martorilor sa se faca sub "protectia anonimatului" (protectia martorilor) se si face acest lucru, adica daca exista temei legal. (martorii temandu-se de actele de violenta pe care le-ar putea savarsi faptuitorul/invinuitul)
       
      Cu multumiri,
      SMARIN
    • Marius
      By Marius
      Constituţia României
      Dreptul de petiţionare
      Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
      Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
      Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
      Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
      Legea 233/2002
      Art. 2
      Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris, ori prin poşta electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instutuţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome.

      Autorităţile publice sunt obligate să răspundă petiţiei în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei în documentele autorităţii vizate, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
      Din punct de vedere legal, la petiţiile prezentate personal, data petiţiei este considerată data la care a fost înregistrată la unitatea destinatară.

      Dacă aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul de 30 de zile cu cel mult 15 zile.
      În cazul în care petiţia este greşit direcţionată, petentul nu a ştiut care este autoritatea competentă să-i rezolve cererea, instituţia care a primit-o trebuie să o trimită în termen de 5 zile autorităţii sau instituţei competente pentru rezolvarea ei şi să informeze petentul despre aceasta. Pentru soluţionarea petiţiei de către autoritatea sesizată vor mai trece 30 de zile.

      Petiţiile sunt scutite de taxă pentru ca fiecare cetăţean să se poată folosi de acest drept.

      Atenţie!
      Orice petiţie trebuie să fie semnată şi să conţină datele complete de identificare a petentului.
      Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.