Jump to content
POLITISTI.ro

big j

Cum se calculeaza numarul de zile libere intr-o luna calendaristica?

Recommended Posts

drAGO5

Da, doua zile.

Share this post


Link to post

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

20val

Offfffffffffffff,cit ne mai amarim!

Normal itr-o tara civilizata progarmul de lucru este de 40 de ore pe saptamana

daca lucrezi program de la 8 la 16/ai 5 zile pe saptamina si faci 40 de ore.

pina aici totul ii foarte simplu ca socoteala ii simpla

Treaba se complica la cei care lucreaza in ture

schimbul 1,2 ori 3

sau poate 12/24,12/48

sau 24 cu 72

aici incepe adevarata nebunie a celor care sunt mai mult militieni decot contabili

Va intreb,de ce in regiile autonome cei care lucreaza simbata ,duminica,sarbatori legale,plata acestor ore este dubla

Normal intr-o luna sunt atitea zile lucratoare.Sa luam generic 21 x 8 = 168 ore,acesta este suma orelor pentru care esti platit.Dar daca din aceste zile se lucreaza in zilele amintite normal ar fi sa se adauge ceva.Contractul nostru colectiv este facut de catre unii care nu au lucrat niciodata de paste craciun ,revelion,simbata si duminica.Daca lucrau gindeau altfel.

eu unul sunt catre finbalul carierei,am lucrat destul pentru patrie si popor fara nici macar o multumire.Dar voi cei tineri,incercati sa va cereti drepturile.Militati pentru unirea sindicatelor,pentru ca numai asa vom fi puternici

Share this post


Link to post
Elvis

20val nu exista contract colectiv de munca pentru politisti.

Indiferent la ce program lucrezi in ture, 8 ore, 12/24, 24/72, depasesti 168 de ore lunar , nu mai vorbim de orele lucrate sambata , duminica si in sarbatorile legale.

Share this post


Link to post
mdaniel

Elvis, vreau sa iti spun ca allyyys25 avea dreptate in privinta timpul lucrat efectiv intr-o luna. Nu o spun eu, ci Serviciul Juridic. I-a raspuns unui coleg care a solicitat exact ceea ce spui tu.

Iar in ceea ce priveste contractul colectiv de munca....lipseste cu desavarsire la nivelul politistilor (alt raspuns, tot de la Serviciul Juridic trimis aceluiasi coleg care solicita liberele aferente Pastelui desi era in concediu pt ca asa e stipulat in contractul colectiv de munca).

Edited by mdaniel

Share this post


Link to post
Danny18

In conditiile in care  luna martie  are 31 de zile dintre care 23  sunt lucratoare si in perioada 20-31 politistul care lucreaza in ture este in concediu  cate libere aferente trebuie sa primeasca in perioada in care este la serviciu  01-19?   cum se calculeaza pentru ca am primit mai multe variante...si o baza legala daca exista

Share this post


Link to post
tanya

Intre 1-19.03 sunt 13 zile lucratoare inmultit cu 8 ore rezulta 104 ore. Daca intri in concediu din 20 pana la sfarsitul lunii si ai lucrat in intervalul 1-19 sa presupunem, 112 ore se acorda diferenta de la 104  ore la 112 adica 8 ore liber. Daca in acelasi interval ai lucrat 120 ore  ai 16 ore liber, etc.. Este foarte simplu. Sper ca ai inteles. Si daca ai lucrat 104 ore nu mai ai dreptul la libere.

 

 

Edited by tanya

Share this post


Link to post

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Similar Content

    • Marius
      By Marius
      Pentru că foarte mulţi "specialişti" părerologii şi aşa-zis jurnalişti îşi dau cu părerea peste tot despre situaţia de la Caracal şi susţin cu tărie că poliţiştii respectivi trebuiau să intre fără mandat în locuinţa suspectului, cred că e necesar să lămurim acest aspect.
      În primul rând, acolo nu a fost vorba de o operaţiune de salvare contratimp, din moment ce identificarea / stabilirea locaţiei s-a făcut prin investigaţii. În al doilea rând, orice persoană cu un minim de pregătire juridică care analizează mai profund situaţia şi care nu se mulţumeşte să preia opiniile de pe facebook şi din media, trebuie să realizeze că la momentul respectiv nu au existat niciun fel de indicii cu privire la infracţiunea de omor. Suspiciunile privind săvârşirea infracţiunii de omor au apărut şi au fost descoperite abia dimineaţa după pătrunderea în locuinţă. Aprecierea gravităţii pe care mulţi o fac acum, după ce se ştie că a fost vorba de o infracţiune extrem de gravă (omorul) este alta în comparaţie cu momentul în care nu se ştia de aşa ceva. După "război" mulţi viteji se arată, iar într-un mod complet eronat apreciază şi cântăresc faptele acum, când există mult mai multe date şi în alt fel ar fi apreciat la acel moment fără să ştie că aveau de a face cu un posibil criminal.

      Din păcate, în legislaţia română NU există prevederi clare care să acorde poliţistului dreptul de a pătrunde în locuinţă fără autorizarea magistratului pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică. Există doar prevederile art. 27 alin.(2) din Constituţie, care spun că de la principiul fundamental (constituţional) al inviolabilităţii domiciliului se pot face derogări prin lege numai numai în situaţiile prevăzute la literele literele a)-d).
      Există un PROIECT DE LEGE privind întârirea autorităţii poliţistului (foto - dreapta), ce prevede un astfel de drept al poliţistului, dar acesta a fost contestat la CCR, iar drept urmare nu este în vigoare la ora actuală. 
      Nici măcar în cazul infracţiunilor flagrante grave, de natură să pună în primejdie viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, poliţistul NU se poate pătrunde în locuinţă fără mandat de percheziţie sau fără consimţământul persoanei care le foloseşte, decât în condiţiile stării de legitimă apărare sau stării de necesitate prevăzute de art. 19 şi art. 20 din C.pen. Aceste cauze justificative sunt doar nişte norme cu caracter general aplicabile oricărui cetăţean şi presupun încălcarea legii.
      Să putem discuta despre stare de necesitate, trebuie precizat că se consideră faptă săvârşită în stare de necesitate doar atunci când pericolul este imediat, când este pe cale să se producă şi are caracter iminent, iar cea mai importantă condiţie e să fie inevitabil, adică să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Această condiţie lasă loc interpretărilor şi practic trimite pe cel ce invocă starea de necesitate într-o loterie juridică. Drept dovadă în literatura de specialitate veţi găsi viziuni potrivit cărora pentru îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa unui pericol iminent, se vorbeşte despre "ivirea pericolului", iar pentru a se considera îndeplinită această condiţie pericolul trebuie generat de un eveniment accidental, ori în cazul de la Caracal nu putem vorbi de un eveniment accidental, pentru că individul şi-a premeditat toate acţiunile.
      În cazul poliţistului care comite o astfel de faptă situaţia este şi mai complicată, pentru că tot în literatura de specialitate se susţine că persoana obligată să înfrunte pericolul trebuie să acţioneze alegând soluţiile cele mai bune în exercitarea obligaţiilor ce-i incumbă în acţiunea de salvare pe care o întreprinde şi orice abuz sau neglijentă din partea sa îi antrenează răspunderea. Mai mult, orice probe obţinute în urma unei asemenea acţiuni pot fi anulate de către instanţă. Nu este de neglijat nici faptul că încălcarea normelor legale expune respectivul poliţist în voia hazardului, adică urmează să fie cercetat/anchetat de magistrat şi să depindă ulterior de decizia acestuia, riscând nu doar să-şi piardă locul de muncă, ci şi libertatea. În plus, în situaţia poliţistului există dispoziţii suplimentare înclusiv în legea de organizare şi funcţionare a poliţiei cât şi în Statutul poliţistului care îl obligă pe acesta să respecte legile ţării.
      Referitor la opiniile care susţin că trebuia intrat în locuinţă imediat după emiterea mandatului de percheziţie fără să se aştepte ora 6, Constituţia României spune foarte clar că percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise cu excepţia infracţiunilor flagrante, iar în doctrină s-a stabilit că pentru existenţa stării de flagranţă nu este suficientă numai descoperirea faptei în momentul săvârşirii sau imedicat după săvârşire, ci este necesară şi prinderea făptuitorului în acel moment sau imediat după aceasta", ori în situaţia de la Caracal nu au existat nicio certitudine că făptuitorul putea fi găsit/prins în locuinţă, din moment ce după identificarea locaţiei nu au fost semne de activitate din interior.
      Există şi un document oficial emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care spune negru pe alb şi confirmă ce am scris mai sus, că nu se poate pătrunde într-o locuinţă fără mandat, mai exact, Nota nr. 11332 din 28 noiembrie 2018 ce tratează "activităţile ce pot fi desfăşurate în cazul infracţiunilor flagrante, dacă pentru constatarea infracţiunii organele de poliţie pot pătrunde intr-un domiciliu în sensul art. 157 alin.(2) C.proc.penală fără mandat de percheziţie, flagrantul încadrându-se într-una dintre situaţiile derogatorii prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie". Documentul conţine inclusiv propuneri legislative pentru modificarea art. 61 din C.proc.penală privind includerea unei noi dispoziţii cu caracter derogatoriu de la principiul inviolabilităţii domiciliului, a situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie.
         
      În analogie, există însă şi situaţii prevăzute clar în legislaţie ce oferă poliţistului dreptul să pătrundă în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia în vederea îndeplinirii mandatului de executare a pedepsei - art. 557 alin.(2) C.proc.penală cât şi pentru reţinerea unei persoane în baza mandatului de arestare european - art. 100 alin.(6) din Legea 302/2004, dispoziţii ce au fost emise exact în baza situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie. Astfel se poate observa că în cazul infractorilor ce se sustrag (pe numele cărora există emis un mandat) legiuitorul a dat posibilitatea clară poliţistului de a pătrunde oriunde consideră necesar astfel încât infractorul să fie prins, în schimb pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică a persoanei nu a oferit o astfel de posibilitate poliţistului.
      În concluzie, dacă societatea doreşte să aibă poliţişti care să intervină fără ezitare în situaţii de acest gen, trebuie să ofere instrumentele necesare (prevederi legislative clare), să-i ofere acestuia protecţia necesară aşa cum se întâmplă în ţările civilizate.
    • iav
      By iav
      Cât valorează viața unui polițist? 
      Pentru familie, este incomensurabilă, pentru judecători fix 220 000 lei. Atât au hotărât judecătorii Curții de Apel Galați că valorează viața colegului nostru Ionel Baben.
      Cine a fost Ionel Baben?! A fost un polițist, care în data de 21/22.11.2015 patrula împreună cu un alt coleg cu autospeciala din dotare pe DN 26, în localitatea Tulucești, jud. Galați, când un idiot, pe nmele său Lepădat Claudiu Stelian, care venea din sens opus, de beat ce era, a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens și a lovit autospeciala. În urma coliziunii Ionel Baben a decedat, iar colegul său Dorin Chiper a fost grav rănit.
      Ei bine, deși a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni, respectiv, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și conducere a unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, lepădătura a scăpat cu trei ani cu suspendare.
      Ionel Baben avea 46 de ani.
      http://miscareaderezistenta.ro/actualitate/justitie-un-sofer-beat-care-a-omorat-un-politist-si-a-ranit-altul-nu-va-face-nicio-zi-de-inchisoare-42167.html
    • roxana1
      By roxana1
      In momentul in care un politist de muta de la o unitate la o alta unitate in cadrul aceluiasi inspectorat de poitie, ce se intampla cu dosarele pe care le avea in lucru la prima unitate?Le ia cu el la unitatea la care se muta si le solutioneaza in continuare?
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.