Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'mandat'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Found 10 results

  1. Având in vedere că în multe situații o grămadă de habarnisti își dau cu părerea pe la TV, după diferite rețineri și descinderi ale poliției, afirmând tot felul de inepții cu privire la procedurile penale, consider că e bine să lămurim câteva aspecte privind mandatul de aducere. Eliberarea mandatului de aducere presupune existenţa unor condiţii și este reglementat de art. 183, Cod de Procedură Penală. În primul rând, o persoană poate fi adusă cu un astfel de mandat de aducere atunci când persoană respectivă (învinuit, inculpat sau martor), a fost citată cu respectarea dispoziţiilor art. 176, Cod de Procedură Penală, adică după ce a primit o citaţie. Din conţinutul alin. 1 al art. 183 reiese că se poate pune în executare mandatul de aducere, atunci când persoana nu s-a prezentat sau în situaţia în care "ascultarea sau prezenţa ei este necesară". În conţinutul alin. 2 al aceluiaşi articol, se arată că "învinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă organul de urmărire penală sau instanţa constată motivat că în înţelesul rezolvării cauzei se impune această măsură". Coroborând cele 2 alineate ale art. 183 Cod de Procedură Penală, reiese că o persoană poate fi adusă cu mandat atunci când e învinuită, sau inculpată, sau când la instanţa de judecată se impune audierea sa ca martor. Chiar dacă legiuitorul nu a precizat în mod expres prezenţa martorului, acest aspect reiese chiar din caracterul de excludere a învinuitului sau inculpatului de la obligaţia de a da declaraţii. Conform dispoziţiilor art. 70, alin. 2 Cod de Procedură Penală, învinuitul sau inculpatul nu are obligaţia să dea declaraţie, iar în acest context, prezenţa obligatorie în faza de cercetare şi urmărire penală sau în faza judecătorească este a martorului. În concluzie, mandatul de aducere se poate îndeplini faţă de învinuit sau inculpat, în orice fază judiciară cât şi faţă de martor. Trebuie însă precizat că în conformitate cu prevederile alin. 3 din art. 183 Cod de Procedură Penală, persoanele aduse cu mandat, nu pot fi reţinute decât pe "timpul strict necesar pentru audierea lor, în afară de cazul în care s-a dispus reţinerea sau arestarea preventivă a acestora”. Deci, aducerea cu mandat prevede şi excepţiea de la procedura uzuală de citare, adică o persoană învinuită sau inculpată poate fi adusă cu mandat chiar fără a fi citată.
  2. Pentru că foarte mulţi "specialişti" părerologii şi aşa-zis jurnalişti îşi dau cu părerea peste tot despre situaţia de la Caracal şi susţin cu tărie că poliţiştii respectivi trebuiau să intre fără mandat în locuinţa suspectului, cred că e necesar să lămurim acest aspect. În primul rând, acolo nu a fost vorba de o operaţiune de salvare contratimp, din moment ce identificarea / stabilirea locaţiei s-a făcut prin investigaţii. În al doilea rând, orice persoană cu un minim de pregătire juridică care analizează mai profund situaţia şi care nu se mulţumeşte să preia opiniile de pe facebook şi din media, trebuie să realizeze că la momentul respectiv nu au existat niciun fel de indicii cu privire la infracţiunea de omor. Suspiciunile privind săvârşirea infracţiunii de omor au apărut şi au fost descoperite abia dimineaţa după pătrunderea în locuinţă. Aprecierea gravităţii pe care mulţi o fac acum, după ce se ştie că a fost vorba de o infracţiune extrem de gravă (omorul) este alta în comparaţie cu momentul în care nu se ştia de aşa ceva. După "război" mulţi viteji se arată, iar într-un mod complet eronat apreciază şi cântăresc faptele acum, când există mult mai multe date şi în alt fel ar fi apreciat la acel moment fără să ştie că aveau de a face cu un posibil criminal. Din păcate, în legislaţia română NU există prevederi clare care să acorde poliţistului dreptul de a pătrunde în locuinţă fără autorizarea magistratului pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică. Există doar prevederile art. 27 alin.(2) din Constituţie, care spun că de la principiul fundamental (constituţional) al inviolabilităţii domiciliului se pot face derogări prin lege numai numai în situaţiile prevăzute la literele literele a)-d). Există un PROIECT DE LEGE privind întârirea autorităţii poliţistului (foto - dreapta), ce prevede un astfel de drept al poliţistului, dar acesta a fost contestat la CCR, iar drept urmare nu este în vigoare la ora actuală. Nici măcar în cazul infracţiunilor flagrante grave, de natură să pună în primejdie viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, poliţistul NU se poate pătrunde în locuinţă fără mandat de percheziţie sau fără consimţământul persoanei care le foloseşte, decât în condiţiile stării de legitimă apărare sau stării de necesitate prevăzute de art. 19 şi art. 20 din C.pen. Aceste cauze justificative sunt doar nişte norme cu caracter general aplicabile oricărui cetăţean şi presupun încălcarea legii. Să putem discuta despre stare de necesitate, trebuie precizat că se consideră faptă săvârşită în stare de necesitate doar atunci când pericolul este imediat, când este pe cale să se producă şi are caracter iminent, iar cea mai importantă condiţie e să fie inevitabil, adică să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Această condiţie lasă loc interpretărilor şi practic trimite pe cel ce invocă starea de necesitate într-o loterie juridică. Drept dovadă în literatura de specialitate veţi găsi viziuni potrivit cărora pentru îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa unui pericol iminent, se vorbeşte despre "ivirea pericolului", iar pentru a se considera îndeplinită această condiţie pericolul trebuie generat de un eveniment accidental, ori în cazul de la Caracal nu putem vorbi de un eveniment accidental, pentru că individul şi-a premeditat toate acţiunile. În cazul poliţistului care comite o astfel de faptă situaţia este şi mai complicată, pentru că tot în literatura de specialitate se susţine că persoana obligată să înfrunte pericolul trebuie să acţioneze alegând soluţiile cele mai bune în exercitarea obligaţiilor ce-i incumbă în acţiunea de salvare pe care o întreprinde şi orice abuz sau neglijentă din partea sa îi antrenează răspunderea. Mai mult, orice probe obţinute în urma unei asemenea acţiuni pot fi anulate de către instanţă. Nu este de neglijat nici faptul că încălcarea normelor legale expune respectivul poliţist în voia hazardului, adică urmează să fie cercetat/anchetat de magistrat şi să depindă ulterior de decizia acestuia, riscând nu doar să-şi piardă locul de muncă, ci şi libertatea. În plus, în situaţia poliţistului există dispoziţii suplimentare înclusiv în legea de organizare şi funcţionare a poliţiei cât şi în Statutul poliţistului care îl obligă pe acesta să respecte legile ţării. Referitor la opiniile care susţin că trebuia intrat în locuinţă imediat după emiterea mandatului de percheziţie fără să se aştepte ora 6, Constituţia României spune foarte clar că percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise cu excepţia infracţiunilor flagrante, iar în doctrină s-a stabilit că pentru existenţa stării de flagranţă nu este suficientă numai descoperirea faptei în momentul săvârşirii sau imedicat după săvârşire, ci este necesară şi prinderea făptuitorului în acel moment sau imediat după aceasta", ori în situaţia de la Caracal nu au existat nicio certitudine că făptuitorul putea fi găsit/prins în locuinţă, din moment ce după identificarea locaţiei nu au fost semne de activitate din interior. Există şi un document oficial emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care spune negru pe alb şi confirmă ce am scris mai sus, că nu se poate pătrunde într-o locuinţă fără mandat, mai exact, Nota nr. 11332 din 28 noiembrie 2018 ce tratează "activităţile ce pot fi desfăşurate în cazul infracţiunilor flagrante, dacă pentru constatarea infracţiunii organele de poliţie pot pătrunde intr-un domiciliu în sensul art. 157 alin.(2) C.proc.penală fără mandat de percheziţie, flagrantul încadrându-se într-una dintre situaţiile derogatorii prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie". Documentul conţine inclusiv propuneri legislative pentru modificarea art. 61 din C.proc.penală privind includerea unei noi dispoziţii cu caracter derogatoriu de la principiul inviolabilităţii domiciliului, a situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie. În analogie, există însă şi situaţii prevăzute clar în legislaţie ce oferă poliţistului dreptul să pătrundă în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia în vederea îndeplinirii mandatului de executare a pedepsei - art. 557 alin.(2) C.proc.penală cât şi pentru reţinerea unei persoane în baza mandatului de arestare european - art. 100 alin.(6) din Legea 302/2004, dispoziţii ce au fost emise exact în baza situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie. Astfel se poate observa că în cazul infractorilor ce se sustrag (pe numele cărora există emis un mandat) legiuitorul a dat posibilitatea clară poliţistului de a pătrunde oriunde consideră necesar astfel încât infractorul să fie prins, în schimb pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică a persoanei nu a oferit o astfel de posibilitate poliţistului. În concluzie, dacă societatea doreşte să aibă poliţişti care să intervină fără ezitare în situaţii de acest gen, trebuie să ofere instrumentele necesare (prevederi legislative clare), să-i ofere acestuia protecţia necesară aşa cum se întâmplă în ţările civilizate.
  3. Se pare că mai nou, jandarmii din Bucureşti şi Ilfov, încearcând să facă pe deştepţii, reuşesc doar să reconfirme zicala ce le este atribuită şi care face referire la legătura dintre muşchii şi mintea lor. Stimabilii refuză să execute mandatele de aducere emise de către poliţiştii din poliţia judiciară. Şi nu, nu este vorba despre un singur caz izolat, au existat mai multe astfel de situaţii. Minţile luminate cu lanterna din Jandarmerie au citit art. 265 şi 266 din Codul de Procedură Penală şi printr-o sclipire orbitoare, au ajuns la măreaţa concluzie conform căreia poliţiştii nu pot emite mandate de aducere, drept urmare, ei refuză să le pună în aplicare şi trimit răspunsuri hazlii prin care de fapt nu spun nimic concret. În mod firesc vă veţi întreba cum de au ajuns jandarmii la o asemenea concluzie. Într-un puseu de inteligenţă specific militărească au observat că în redactarea celor două articole legiuitorul vobeşte despre "organul de urmărire penală" şi nu despre "organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare". Drept urmare jandarmii au refuzat să pună în executare mandatele de aducere şi au transmis răspunsuri, în care spuneau că ei executa doar mandatele de aducere emise de magistraţi. Numai că jandarmii au omis să citească în Codul de Procedură Penală şi art. 55, unde legiutorul explică clar cine sunt aceste "organe de urmărire penală". În concluzie, ceea ce fac este să încalce legea. Nu respectă prevederile Codului de Procedură Penală. Iar această faptă este prevăzută la fel de clar tot în Codul de Procedură Penală, pe care jandarmii îl citesc pe sărite. Art. 283 prevede abaterile judiciare, unde găsim: Cu alte cuvinte, nexecutarea mandatelor de aducere de către jandarmi constituie abatere judiciară şi trebuie sancţionată cu amendă judiciară. Dacă vă aflaţi într-o astfel de situaţie, respectiv efectuaţi cercetări într-un dosar penal şi emiteţi un mandat de aducere, înaintându-l jandarmilor pentru executare dar aceştia refuză, printr-o ordonanţă sancţionaţi-l pe reprezentantul legal al persoanei juridice, mai exact pe domnul comandant al jandarmilor cu o amendă judiciară. Poate aşa va citi cu mai multă atenţie Codul de Procedură Penală. Nu trebuie omise nici prevederile alin. 6 ale art. 283 CPP. care spune că: În cazul în care stimabilii jandarmi refuză să execute mandatul, fapta trebuie cercetată de Parchetul Militar privind comiterea infracţiunii de obstrucţionare a justiţiei, prevăzută de art. 271 alin (1) Cod Penal. Dar anterior trebuie aplicată amenda judiciară, întrucât esenţial pentru existenţa infracţiunii este avertizarea prealabilă a persoanei de către organul de urmărire penală asupra consecinţelor faptei sale şi numai din acest moment, dacă persoana pesistă în atitudinea lipsită de cooperare cu organele judiciare, vor fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
  4. Mandat european de arestare, pus în aplicare La data de 6 septembrie a.c., ca urmare a consultării Sistemului Informatic Schengen şi a schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Birourilor SIRENE – Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi Secţiei 5 Poliţie Rurală Petru Rareş – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bistriţa-Năsăud au depistat-o, pe raza localităţii Reteag, pe C. Teodora, de 21 ani. Împotriva acesteia, autorităţile judiciare din Italia au emis Mandat European de Arestare în vederea executării pedepsei de 4,6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de furt, vătămare corporală şi trafic de droguri. Tânăra a fost prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a dispus măsura reţinerii pentru 24 ore şi a emis pe numele acesteia mandat de arestare pe o perioadă de 5 zile. Cea în cauză a fost introdusă în arestul I.P.J. Bistriţa-Năsăud. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice
  5. A apărut în presă informaţia conform căreia Klaus Johannis va fi următorul ministru de interne. Conform tradiţiei forumului, unde am avut câte un topic dedicat pentru mandatul fiecărui ministru de interne, vă propun să strângem aici realizările, deciziile şi informaţiile despre mandatul la Ministerul Afacerilor de Interne. Ce am găsit pe Wikipedia despre Klaus Johannis Klaus Werner Johannis, născut la 13 iunie 1959, în Sibiu, este un politician român de etnie germană, de profesie profesor de fizică, primar al municipiului Sibiu din anul 2000 până în prezent. Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992 ca pensionari din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria. Klaus Johannis a absolvit în anul 1983 studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După terminarea facultății a fost mai întâi profesor de fizică la unele școli din Sibiu, iar din 1989 la Liceul Samuel von Brukenthal. În anul 1997 a devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector școlar general al județului Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Johannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu. Website-ul personal şi official: http://www.klausjohannis.ro
  6. Domnilor, domnişoarelor şi doamnelor colegi, după cum ştiţi avem un nou ministru în persoana domnului Radu Stroe. Am văzut că pentru ceilalţi miniştri au fost create topicuri dedicate şi de aceea mi-am permis să-l deschid eu pe aceasta unde să strângem absolut toate ştirile, deciziile, realizările sau eşecurile noului ministru de interne. Marea noutate ce a intervenit o dată cu mandatul lui Radu Stroe este că avem un nou minister. Ştiţi cum se intitulează acum M.A.I.-ul? Citind comunicatul de presă al ministerului dat cu ocazia preluării mandatului, am aflat şi eu că acum facem parte din: Ministerul Afacerilor Interne Vă redau mai jos întregul comunicat: Deci deja avem o decizie a noului ministru. Domnia sa doreşte: "menţinerea permanenţei 24 din 24 la nivelul structurilor operative"
  7. Mandatul european de arestare Mandatul european de arestare este o cerere emisă de o autoritate judiciară a unuia dintre statele membre ale UE în scopul arestării unei persoane într-un alt stat membru și al transferării persoanei respective către primul stat membru, în vederea urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul european de arestare înlocuiește procedurile lungi de extrădare dintre statele membre ale UE printr-o procedură judiciară simplificată de predare, în scopul urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privativă de libertate. Un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare ale unui stat membru este valabil pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene. Acest mecanism se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare și presupune contacte directe între autoritățile judiciare. Decizia-cadru defineşte ”mandatul european de arestare” drept orice decizie judiciară adoptată de un stat membru în vederea arestării sau predării de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul: efectuării urmăririi penale; executării unei pedepse; executării unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Mandatul este aplicabil în cazul: unei condamnări definitive la o pedeapsă cu închisoarea sau al unei măsuri de siguranţă cu o durată de cel puţin patru luni; unei infracţiuni pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranţă cu o durată maximă de cel puţin un an. Cu condiţia să fie pedepsite în statul membru emitent cu o pedeapsă de cel puţin trei ani, infracţiunile care duc la predarea fără verificarea dublei incriminări a faptei sunt, printre altele: terorismul, traficul de persoane, corupţia, participarea la o organizaţie criminală, falsificarea de bani, omuciderea, rasismul şi xenofobia, violul, traficul de vehicule furate, frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. Pentru actele criminale altele decât cele menţionate anterior, predarea poate fi subordonată condiţiei ca fapta pentru care este solicitată aceasta să constituie o infracţiune în conformitate cu legislaţia statului membru de executare (regula dublei incriminări). Mandatul european de arestare trebuie să conţină o serie de informaţii privind identitatea persoanei, autoritatea judiciară emitentă, hotărârea definitivă, natura infracţiunii, pedeapsa etc. Statele membre și instanțele naționale trebuie să respecte dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, astfel că orice persoană arestată în baza unui mandat european de arestare poate fi asistată de un avocat și, după caz, de un interpret, conform legislației țării în care aceasta a fost arestată. Diferențele între mandatul european de arestare și procedurile de extrădare tradiționale Mandatul european de arestare introduce șase elemente noi în comparație cu procedurile de extrădare tradiționale: 1 - Termene stricte. Statul în care persoana este arestată trebuie să transfere persoana respectivă în statul care a emis mandatul european de arestare în termen maxim de 90 de zile de la arestarea acesteia. Dacă persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie să fie luată în termen de 10 zile. 2 - Proceduri simplificate. În privința a 32 de categorii de infracțiuni grave, mandatul european de arestare elimină principiul dublei incriminări, conform căruia comportamentul pentru care se solicită predarea trebuie să constituie o infracțiune atât în statul solicitant, cât și în țara în care persoana căutată este arestată. Un mandat european de arestare emis pentru infracțiunile menționate anterior trebuie să fie executat, indiferent dacă definiția infracțiunii respective este sau nu aceeași în ambele state, cu condiția ca infracțiunea să fie suficient de gravă și pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin trei ani în statul membru care a emis mandatul. 3 - Absenta ingerintei politice. Procedura mandatului european de arestare elimină faza politică a extrădarii. Asta înseamnă că decizia de a preda sau nu o persoană în baza unui mandat european de arestare ține de o procedură exclusiv judiciară. 4 - Predarea resortisanților. În principiu, statele membre ale UE nu mai pot refuza să își predea propriii resortisanți, cu excepția cazului în care preiau sarcina privind urmărirea sau executarea pedepsei cu închisoarea vizând persoana căutata. Mandatul european de arestare se bazează pe principiul conform căruia cetățenii UE trebuie să răspundă pentru actele lor în fața instanțelor naționale de pe întregul teritoriu al UE. (Resortisant - Persoană fizică sau juridică aparținând unui stat aflat sub protecția altui stat.) 5 - Garanții. Predarea unei persoane poate fi subordonată furnizării de către statul care a emis mandatul a trei tipuri de garanții: dacă un mandat european de arestare se bazează pe o hotărâre pronunțată în absența persoanei căutate, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să aibă dreptul de a cere o rejudecare în statul care solicită predarea acesteia; dacă mandatul european de arestare pe baza căruia o persoană este arestată a fost emis pentru o infracțiune pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea pe viață, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana acuzată să aibă dreptul, după o anumita perioadă, de a solicita revizuirea pedepsei respective; dacă cererea privește urmărirea unui resortisant sau a unui rezident obișnuit al statului în care persoana a fost arestată, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să fie predată în scopul executării pedepsei privative de libertate care a fost pronunțată împotriva sa. 6 - Motive de refuz. Predarea persoanei arestate poate fi refuzată din trei motive obligatorii și din șapte motive facultative. Motivele obligatorii sunt: [*]principiul ”ne bis in idem” (persoana nu poate fi predată dacă a executat deja o sentință pentru aceeași infracțiune), [*]minorii (persoana nu poate fi predată dacă nu a împlinit vârsta răspunderii penale în statul în care a fost arestată) [*]amnistia (persoana nu poate fi predata daca ar fi putut face obiectul urmaririi in statul in care a fost arestata si daca infractiunea este amnistiata in statul respectiv). Motivele opționale de refuz sunt, în principiu, lăsate la aprecierea autorităților judiciare. De exemplu, predarea poate fi refuzată dacă o parte din infracțiunile pentru care a fost emis mandatul european de arestare au fost săvârșite în statul în care persoana este arestată și vor face obiectul urmăririi în statul respectiv. Sursa: Europa.eu
  8. Premierul Victor Ponta a anuntat propunerea pentru noul minstru de interne : Mircea Dusa , asadar se impune deschiderea unui nou topic Ministerul de Interne in mandatul lui Mircea Dusa Cine este Mircea Dusa ? sursa : stirile PROTV Liderul deputatilor PSD Mircea Dusa, nominalizat pentru functia de ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul, a fost prefect al Harghitei in perioada 2001-2004. Mircea Dusa s-a nascut pe 1 aprilie 1955 la Toplita, in judetul Harghita, este casatorit si are doi copii. A absolvit in 1988 Facultatea de Stiinte Economice Bucuresti si este membru al PSD din 1996. Dusa este si presedintele organizatiei Harghita a partidului. El este, de asemenea, seful Departamentului de Administratie publica si descentralizare al PSD. Mircea Dusa a fost ales deputat in 2004, el aflandu-se la al doilea mandat de parlamentar. In perioada 1996-2001, a ocupat functia de prim-vicepresedinte al Asociatiei Oraselor din Romania. In prezent, Mircea Dusa ocupa functia de lider al grupului PSD din Camera Deputatilor, fiind unul dintre cei mai vocali parlamentari ai PSD. Potrivit declaratiei de avere din iunie 2011, Dusa are un apartament in Toplita si altul in Sancraiul de Mures, un autoturism Skoda fabricat in 2004 si doua terenuri in Toplita si in Sincraiul de Mures. Are datorii la BCR in valoare de 15 000 de euro si respectiv de 31 000 de lei, cu scadenta in 2015. Venitul anual incasat in calitate de deputat a fost de 58.260 de lei, iar venitul sotiei, procuror la Parchetul Judecatoriei Toplita, a fost de 88.998 de lei.
  9. Dupa cum probabil toti stiti deja Guvernul Ponta a fost investit. Interesant este ca la audierile de azi, din comisiile de specialitate, Ministrul de Interne Ioan Rus, a declarat in fata parlamentarilor ca politistii locali sunt agenti electorali ai primarilor si fac propaganda pentru acesta. "Sentimentul meu este ca politistii locali sunt agenti electorali ai primarilor. In prestatia lor de acum, sprijina primarul si fac propaganda pentru acesta", a spus Ioan Rus Ministrul a mai declarat: "Nu intentionez sa schimb pe nimeni, dar intentionez sa schimb pe oricine care face o eroare". A mai declarat ca va face demersuri pentru ca politistii să aiba mai multa autoritate. "Pentru promotia din 2011 sunt resursele necesare. Vine promotia 2012, aici vom avea nevoie de o rectificare bugetara pentru a-i putea angaja. Am avea nevoie de un imprumut de la Ministerul Finantelor. Fara o sustinere financiara, nu exista o solutie" Ce parere aveti? Asteptari?
  10. Astăzi, 10 februarie a.c., la sediul M.A.I. s-a desfăşurat, în prezenţa primului ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, ceremonia de învestire în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor a lui Gabriel Berca. “A fost o perioadă marcată de procese de reorganizare şi restructurare a unor structuri, iar aceste lucruri, împreună cu dumneavoastră, le-am făcut într-un mod cât se poate de profesionist”, a menţionat Traian Igaş. Voi rămâne în continuare ataşat de acest minister, în condiţiile în care ceea ce am făcut aici, am făcut cu bună credinţă şi am pus suflet în tot ce s-a construit”, a declarat fostul ministru al Administraţiei şi Internelor. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a declarat că este onorat de funcţia încredinţată, precizând că "Este momentul să demonstrăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor este chintesenţa administraţiei publice româneşti. Trebuie să dăm fiecărui angajat al acestui minister încredere, stabilitate şi atunci când condiţiile economice o vor permite, să reuşim să le dăm şi acele elemente financiare care conferă această stabilitate”. De asemenea, Gabriel Berca a subliniat faptul că, una dintre priorităţile mandatului său, o reprezintă restabilirea încrederii populaţiei în Ministerul Administraţiei şi Internelor. „Important va fi să lucram în echipă, doar în echipă putem reuşi. Nu voi face însă concesii. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru ceea ce facem. Sunt convins că împreună vom performa şi acesta este angajamentul nostru”.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.