Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

HOTĂRÂREA NR. 1578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare

(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 28 din 20/01/2003)

CAPITOLUL I

Art. 1. - (1) Poliţiştii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabileşte în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:

a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;

b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.

(2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care poliţiştii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul şi se stabileşte potrivit legislaţiei pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale.

(3) Durata concediului de odihnă al poliţiştilor încadraţi în cursul anului se stabileşte proporţional cu perioada lucrată de la data încadrării până la finele anului calendaristic respectiv şi în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit alin. (2).

Art. 2. - (1) Concediul de odihnă se efectuează până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracţionat.

(2) Concediul de odihnă poate fi fracţionat la cererea poliţiştilor, cu condiţia ca una din fracţiuni să nu fie mai mică de 21 de zile calendaristice.

Art. 3. - (1) Poliţiştii care au absentat de la program întregul an calendaristic, fiind în concedii medicale, concediu de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului, acordate în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, ori în concedii fără plată, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.

(2) În cazul în care perioadele de concedii prevăzute la alin. (1), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi ori mai mulţi ani calendaristici consecutivi, poliţiştii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absenţa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - Conducerea unităţii este obligată să ia măsurile necesare pentru ca poliţiştii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul.

Art. 5. - (1) Programarea de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu consultarea poliţiştilor, şi se aprobă de şeful structurii respective.

(2) Concediile de odihnă se programează eşalonat în tot cursul anului, ţinându-se seama de activităţile specifice desfăşurate şi de nevoile personale ale poliţiştilor, fără ca numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu de odihnă să depăşească o treime din efectivul unităţii.

(3) La programarea concediilor de odihnă, conducerea unităţii va ţine seama, în măsura în care este posibil, şi de specificul activităţii soţiei/soţului poliţistului.

Art. 6. - (1) Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată când poliţistul se află în una dintre următoarele situaţii:

a) concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;

b) urmează să îndeplinească misiuni în afara teritoriului naţional, în cadrul forţelor internaţionale de poliţie;

c) poliţistul-femeie solicită concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate ori i s-a acordat concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau a celui bolnav în vârstă de până la 3 ani;

d) are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterică, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală;

e) urmează sau este planificat să urmeze un curs de perfecţionare sau specializare în ţară ori în străinătate.

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) reprogramarea este condiţionată de cererea prealabilă a poliţistului.

Art. 7. - (1) Concediul de odihnă se întrerupe în următoarele situaţii:

a) a intervenit unul dintre cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau e);

b) când poliţistul-femeie intră în concediu de maternitate;

c) pentru nevoi de serviciu neprevăzute.

(2) Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) poliţiştii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

(3) Întreruperea concediului de odihnă se dispune, în scris, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi e) şi în cazul prevăzut la lit. c) a alin. (1) al prezentului articol de către şeful care are competenţe pe linia gestionării resurselor umane.

Art. 8. - În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, drepturile băneşti primite pentru situaţiile prevăzute la art. 3 nu se restituie, urmând ca diferenţa de concediu în zile să fie efectuată la o dată ulterioară, în cadrul aceluiaşi an calendaristic sau, după caz, în funcţie de situaţiile în care concediul de odihnă este întrerupt, în anul reluării activităţii, în condiţiile prevăzute la art. 3, iar plăţile să fie regularizate în raport de situaţia intervenită.

Art. 9. - Concediul de odihnă cuvenit poliţiştilor detaşaţi la alte unităţi se acordă de către conducătorii unităţilor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Art. 10. - Poliţiştii încadraţi în posturi cu fracţiuni de normă, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihnă cu durata stabilită potrivit art. 1.

Art. 11. - Poliţiştii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază.

Art. 12. - (1) În cazul în care, după ce poliţistul a efectuat concediul de odihnă, raportul său de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la art. 69 lit. c), e), f), g), h) şi j) din acesta este obligat să restituie unităţii partea din indemnizaţia şi prima de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică poliţiştilor pentru care, după încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea în temeiul art. 69 lit. h) din în urma exercitării uneia dintre căile extraordinare de atac, a intervenit achitarea, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau a procesului penal.

CAPITOLUL II

Concediul de odihnă suplimentar

Art. 13. - (1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 şi 14 zile calendaristice.

(2) Concediile de odihnă suplimentare se cumulează cu concediile de odihnă prevăzute la art. 1.

Art. 14. - (1) Stabilirea categoriilor de poliţişti, a activităţilor şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum şi a existenţei condiţiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se face potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.

(2) Pe baza criteriilor şi a determinărilor făcute în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne locurile de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - şi durata concediului de odihnă suplimentar.

Art. 15. - Pentru poliţiştii care nu lucrează un an întreg în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) ori lucrează în condiţii ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii în cursul anului calendaristic respectiv.

Art. 16. - (1) În cazul în care poliţistul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit şi, ulterior, în cursul aceluiaşi an calendaristic, nu mai lucrează în condiţiile respective, cota-parte din indemnizaţia primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unităţii.

(2) De regulă, concediul de odihnă suplimentar se acordă în cea de-a doua parte a anului în curs şi nu poate fi reeşalonat în anul următor.

CAPITOLUL III

Concediul de studii

Art. 17. - (1) Poliţiştii beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituţii de învăţământ superior de la dobândirea statutului de personal al Ministerului de Interne.

(2) Poliţiştii care urmează cursuri ale unor instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare acreditate ori autorizate, de lungă sau scurtă durată, cursuri serale, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, în condiţiile alin. (1), au dreptul la un concediu de studii plătit de 30 de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fracţionat, în fiecare an universitar.

(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi poliţiştii absolvenţi cu diplomă ai colegiilor universitare de scurtă durată care îşi continuă studiile în învăţământul superior de lungă durată, în instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare autorizate ori acreditate.

(4) Concediul prevăzut la alin. (2) se acordă poliţiştilor pentru frecventarea unei singure instituţii de învăţământ superior, în situaţia în care urmează simultan cursurile mai multor facultăţi/colegii.

(5) Poliţiştii care în ultimul an de învăţământ superior nu şi-au finalizat studiile prin examen de licenţă/absolvire şi nu au beneficiat de concediu de studii îl pot solicita ulterior, o singură dată.

(6) Poliţiştilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (5), dar care au beneficiat parţial de concediu de studii în ultimul an de învăţământ superior li se poate aproba efectuarea diferenţei de concediu de studii pentru susţinerea ulterioară a examenului de licenţă/absolvire.

(7) Nu au dreptul la concediu de studii poliţiştii înmatriculaţi la instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate, de lungă sau scurtă durată, pentru repetarea anului de studii.

(8) Concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul universitar următor, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (6).

Art. 18. - (1) De prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) beneficiază şi poliţistul înscris la doctorat.

(2) Nu se consideră concediu de studii participarea, cu aprobare, a poliţiştilor la cursuri sau alte forme de pregătire cu scoatere de la locul de muncă.

Art. 19. - (1) Poliţiştilor li se acordă concediu de studii dacă obţin aprobarea şefilor de unităţi pentru a urma cursurile unor instituţii de învăţământ superior, studii aprofundate şi doctorat.

(2) Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregătire prevăzute la alin. (1) se acordă numai dacă acestea asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unităţii.

CAPITOLUL IV

Învoirile plătite şi concediile fără plată

Art. 20. - (1) Poliţiştii au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durate de 5 zile calendaristice în cazul următoarelor evenimente familiale:

a) căsătoria poliţistului;

b) naşterea sau căsătoria unui copil;

c) decesul soţului sau al unei rude de până la gradul al II-lea a poliţistului sau a soţului/soţiei poliţistului.

(2) De asemenea, poliţiştii pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situaţii:

a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;

b) în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul poliţistului, al părinţilor, socrilor sau copiilor acestuia;

c) pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, de natură să justifice învoirea solicitată.

(3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unităţii, la cererea poliţistului.

Art. 21. - (1) Poliţiştii au dreptul la concediu fără plată, a cărui durată însumată poate fi de 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:

a) pregătirea şi/sau susţinerea examenelor de admitere, de finalizare a anilor de studii sau de absolvire a celei de-a doua/treia facultăţi;

b) susţinerea examenelor nepromovate de admitere la doctorat sau în instituţii de învăţământ superior, a celor de an universitar ori de licenţă (diplomă) pentru pregătirea cărora au beneficiat de concediu de studii;

c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.

(2) Concedii fără plată cu durata de până la 30 de zile calendaristice anual pot fi acordate şi pentru rezolvarea altor probleme personale ale poliţiştilor.

(3) În mod excepţional, poliţiştii au dreptul la concedii fără plată, cu durată însumată între 30 şi 90 de zile calendaristice anual, în următoarele situaţii:

a) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, fără a depăşi însă 90 de zile, dacă cel în cauză nu beneficiază, potrivit legii, de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte - pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate;

b) pentru alte motive temeinic fundamentate.

(4) Concediile fără plată se aprobă de conducerea unităţii, la cererea poliţistului, şi se comunică compartimentelor financiar-contabilitate şi resurse umane.

Art. 22. - (1) Pe perioada concediilor fără plată poliţiştii îşi păstrează calitatea avută.

(2) Perioadele concediilor fără plată acordate în condiţiile art. 21 nu constituie vechime în serviciu şi nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.

CAPITOLUL V

Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare

Art. 23. - (1) Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare pentru poliţişti se face în limita disponibilităţilor bugetare alocate cu această destinaţie şi a numărului de locuri aprobate.

(2) Poliţiştii pot beneficia de bilete de odihnă, tratament şi recuperare numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură dată pe an.

(3) De aceste bilete de odihnă, tratament şi recuperare pot beneficia şi soţul/soţia poliţistului, copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum şi copiii cu handicap aflaţi în îngrijirea familiei poliţistului.

Art. 24. - (1) Contractarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare şi decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii se fac de către Ministerul de Interne prin Direcţia de gospodărie.

(2) Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se repartizează pe judeţe prin grija Direcţiei management resurse umane, conform estimărilor realizate în baza solicitărilor formulate de potenţialii beneficiari până la data de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul următor.

Art. 25. - (1) Contribuţia care trebuie să fie plătită de poliţist pentru biletele prevăzute la art. 23 se stabileşte după cum urmează:

a) 50% din preţul integral al biletului de odihnă, când beneficiar al acestuia este poliţistul şi soţul/soţia acestuia;

b) preţul integral al biletului de odihnă, tratament şi recuperare, în cazul soţului/soţiei poliţistului care nu face parte din categoria persoanelor care, potrivit legii, pot beneficia de aceste bilete prin sistemul organizat şi administrat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;

c) 50% din contribuţia părintelui poliţist, când beneficiar al biletului de odihnă este copilul acestuia.

(2) Diferenţa de preţ al biletelor de odihnă, tratament şi recuperare până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului de Interne.

Art. 26. - Contribuţia plătită de poliţist se poate restitui acestuia în următoarele cazuri:

a) din motive medicale sau personale - deces în familie, internare în unităţi sanitare - atestate cu documente, când titularul nu mai poate ajunge în staţiune;

b) din motive personale titularul renunţă la bilet, anunţând Direcţia management resurse umane, cu cel puţin 10 zile înainte de data înscrisă pe bilet pentru prezentarea în staţiune;

c) contribuţia se restituie integral beneficiarului şi în situaţia în care acesta, deşi s-a prezentat în staţiune la data înscrisă pe bilet, nu a fost cazat, prezentând Direcţiei de gospodărie motivaţia scrisă a unităţii prestatoare de servicii balneare.

Art. 27. - (1) Poliţiştii şi familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului de interne în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive.

(2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea măsurilor de la alin. (1) se suportă din bugetul Ministerului de Interne.

Art. 28. - Durata unei serii de odihnă, tratament şi recuperare este de 10 sau 18 zile, după caz, perioadele pentru care se contractează bilete de odihnă fiind, de regulă, în lunile iunie-decembrie.

Art. 29. - Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se distribuie efectiv poliţiştilor prin structurile teritoriale ale Ministerului de Interne, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Art. 30. - La acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare va fi avută în vedere îndeplinirea unuia dintre următoarele criterii esenţiale:

a) periculozitatea, nocivitatea şi dificultăţile condiţiilor concrete de muncă ale solicitanţilor;

b) rezultate deosebite obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi în pregătirea de specialitate;

c) evidenţierea prin acte exemplare de devotament şi curaj;

d) înaltă probitate profesională şi morală.

Art. 31. - În situaţia în care poliţiştii nu pot utiliza biletele de odihnă, pot renunţa la acestea, dar, în situaţia în care nu găsesc alt poliţist care să beneficieze de ele ori nu le returnează Direcţiei management resurse umane din cadrul Ministerului de Interne, sumele cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera, conform procedurilor legale, de la aceştia.

Art. 32. - (1) Poliţiştii care fac parte din personalul aeronavigant, poliţiştii scafandri, paraşutişti şi cei care execută nemijlocit măsuri de protecţie antiteroristă au dreptul să efectueze gratuit 15 zile calendaristice din concediul de odihnă anual cuvenit la centrele de odihnă şi recuperare a sănătăţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau la alte centre de sănătate.

(2) Contravaloarea biletelor de trimitere la centrele de odihnă şi recuperare a sănătăţii se va suporta din bugetul instituţiei şi, după caz, din fondul asigurărilor sociale de sănătate, în situaţia în care aceste centre se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru servicii de recuperare-reabilitare a sănătăţii.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 33. - Pe durata concediilor sau învoirilor plătite, precum şi a concediilor fără plată, funcţiile poliţiştilor nu pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.

Art. 34. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, prin ordin al ministrului de interne se vor aproba normele pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri

  • Upvote 5
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Similar Content

    • ciprith
      By ciprith
      Cum as putea sa fac sa imi petrec si eu concediul la Hotelul Meridian din Mamaia?
    • NistorBGD
      By NistorBGD
      Se mai acorda concediul fara plata de 30 de zile calendaristice conform prev. Hotararii nr. 1.578 / 18.12.2002?
      Precizez ca am nevoie in vederea rezolvarii unor probleme strict personale.
    • Elvis
      By Elvis
      HOTĂRÂREA NR. 125/2003



      pentru aprobarea condiţiilor de decontare a cheltuielilor de transport ale poliţiştilor în cazul mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi a condiţiilor de decontare a cheltuielilor de transport ale membrilor familiilor poliţiştilor în situaţia mutării acestora în interesul serviciului în altă localitate



      (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 109 din 20/02/2003)



      Art. 1. - (1) Poliţiştii mutaţi dintr-o localitate în alta, individual sau împreună cu unitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport pentru ei şi gospodăria lor.
      (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă şi persoanelor nou-încadrate sau reîncadrate în corpul ofiţerilor ori agenţilor de poliţie în activitate, în unităţi situate în alte localităţi decât cele în care îşi au domiciliul.
      (3) Poliţiştii în activitate, care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, beneficiază după absolvire de decontarea costului transportului, prevăzută la alin. (1), dacă sunt mutaţi în alte localităţi decât cele din care au plecat la studii sau în care îşi au domiciliul.
      (4) La absolvirea instituţiilor de învăţământ elevii şi studenţii cărora li se acordă grade profesionale prevăzute pentru poliţiştii în activitate ori cei care au obţinut asemenea grade pe timpul şcolarizării au dreptul, la prezentarea la unităţi, la decontarea cheltuielilor de transport pentru ei şi gospodăria lor, dacă sunt mutaţi în alte localităţi decât cele din care au plecat la studii sau în care îşi au domiciliul.
      (5) Poliţiştilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în baza art. 69 alin. (1) lit. a), b), c), e) şi j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care îşi schimbă domiciliul în termen de 12 luni de la data schimbării poziţiei de activitate, li se rambursează cheltuielile de transport pentru ei şi gospodărie, până la localitatea unde îşi stabilesc domiciliul.
      (6) De dreptul la decontarea cheltuielilor de transport beneficiază şi membrii de familie, în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
      Art. 2. - (1) Pentru mutarea efectivă a gospodăriei dintr-o localitate în alta, poliţiştii pot folosi:
      a) mijloacele de transport în comun, feroviare, auto, navale, aeriene sau alte mijloace, pe traseele unde nu există reţea de cale ferată ori de transport auto;
      b) mijloace de transport deţinute legal, cu orice titlu.
      (2) Călătoriile cu mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) lit. a) se efectuează cu documente de transport, alte documente similare, precum şi cu legitimaţii de călătorie plătite de poliţişti, care se decontează de unităţi, în limita drepturilor prevăzute pentru aceştia la art. 3.
      Art. 3. - (1) Când se deplasează cu mijloace de transport feroviare, poliţiştii au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport astfel:
      a) ofiţerii de poliţie, la clasa I, pe orice distanţă;
      b) agenţii de poliţie, la clasa I, pe distanţe mai mari de 300 km, şi la clasa a II-a, pe distanţe de până la 300 km inclusiv.
      (2) Costul suplimentelor de viteză şi al tichetelor de rezervare a locurilor se decontează la orice fel de tren, indiferent de distanţă.
      (3) Costul suplimentului de pat la vagonul de dormit şi cuşetă se decontează pentru chestorii şi comisarii de poliţie, precum şi pentru conducătorii de unităţi, indiferent de gradul profesional deţinut, care călătoresc pe timp de noapte la distanţe mai mari de 300 km. Ceilalţi poliţişti pot folosi în aceleaşi condiţii vagonul de dormit, având aprobarea prealabilă a conducătorului unităţii. Poliţiştii care au dreptul să călătorească la clasa I pot folosi vagonul cuşetă fără aprobare.
      Art. 4. - În cazul în care poliţiştii folosesc alte mijloace de transport în comun decât cele feroviare au dreptul să călătorească astfel:
      a) cu mijloace de transport fluviale şi maritime, la clasa I, ofiţerii de poliţie şi la clasa a II-a, agenţii de poliţie;
      b) cu mijloace de transport auto pe orice distanţă, iar cu avionul, pe baza aprobării conducătorului unităţii;
      c) cu alte mijloace de transport în comun, pe trasee unde nu există reţea de cale ferată sau de transport auto.
      Art. 5. - (1) Poliţiştii au dreptul la transport dus-întors în contul unităţilor din care fac parte, când se deplasează pentru efectuarea concediului de odihnă aferent anului respectiv, o singură dată pe an.
      (2) Poliţiştii care efectuează concediul de odihnă în străinătate beneficiază de contravaloarea a două călătorii cu mijloace de transport feroviare pentru rangul de tren şi clasa la care au dreptul, pe distanţa calculată între localitatea unităţii în care acesta este încadrat şi localitatea în care se află punctul de trecere al frontierei pe unde se face ieşirea din ţară.
      Art. 6. - Membrii de familie ai poliţiştilor au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport aferente clasei de călătorie la care au dreptul poliţiştii respectivi.
      Art. 7. - Poliţiştii detaşaţi în afara Ministerului de Interne beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport şi concediu de odihnă, pentru ei şi membrii lor de familie, în condiţiile stabilite prin prezenta hotărâre.
      Art. 8. - Elevii (studenţii) instituţiilor de învăţământ pentru pregătirea poliţiştilor au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-întors în contul instituţiilor respective, o singură dată, pentru fiecare vacanţă din cursul unui an de învăţământ, dacă au domiciliul în altă localitate decât cea în care se află instituţia de învăţământ ai cărei elevi (studenţi) sunt.
      Art. 9. - Poliţiştii mutaţi dintr-o localitate în alta pot folosi autoturismul deţinut legal, cu orice titlu, cu aprobarea prealabilă a conducătorului unităţii din care se mută, pentru un singur drum. În acest caz deţinătorul legal, cu orice titlu, al autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri de carburant, la 100 km parcurşi, în funcţie de sistemul de alimentare al autoturismului. De aceleaşi drepturi beneficiază şi poliţistul împuternicit să îndeplinească o funcţie într-o unitate care este situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă ori cea în care acesta are funcţia de bază.
      Art. 10. - La stabilirea cheltuielilor de transport ce se decontează se iau în considerare şi cheltuielile efectuate pentru transportul gospodăriei, pe baza documentelor justificative.
      Art. 11. - Decontarea cheltuielilor de transport se face numai pe baza documentelor de transport şi a legitimaţiilor de călătorie plătite în numerar. În cazul pierderii legitimaţiilor de călătorie, acestea pot fi reconstituite în condiţiile reglementărilor în vigoare, dar numai atunci când acestea sunt nominale.
      Art. 12. - Costul tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de viteză, precum şi al comisioanelor percepute de agenţiile de voiaj intră în cheltuielile de transport care se decontează.
      Art. 13. - Nu se admit la decontare taxele suplimentare percepute de agenţiile de voiaj (convorbiri telefonice, telegrame, telex) pentru reţinerea locului în trenuri cu regim de rezervare a locurilor.
      Art. 14. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul de Interne va emite norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin ordin al ministrului de interne.
      Art. 15. - Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală, după caz, precum şi răspunderea materială ori de câte ori s-a produs o pagubă.
      Art. 16. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.