-
Similar Content
-
By Cristi
Prin decursul anului 2015, la Postul de Poliție unde mi-am desfășurat activitatea în trecut, a fost primită o scrisoare din Penitenciarul Mioveni, județul Argeș, de la un cetățean încarcerat la vremea respectivă pentru săvârșirea unei infracțiuni de "lovituri cauzatoare de moarte". Omul și-a adus aminte că a avut anumite interacțiuni cu mine în trecut și a zis să mă "salute". La momentul respectiv nu am băgat în seamă această scrisoare, însă am înțeles că între timp individul s-ar fi liberat și ar fi revenit chiar prin județ. Am deschis acest topic pentru a sublinia, încă o dată, pericolele la care sunt expuși polițiștii români și de ce aceștia trebuie să beneficieze de protecție eficientă atât legislativ, cât și din prisma dotărilor.
Lectură "frumoasă"!
-
By Catalin
Am citit pe facebook postarea liderului sindicatului Diamantul în care semnala o măgărie a unui procuror ce a dispus clasarea într-un caz de ultraj comis sub forma unor ameninţări explicite şi directe asupra unui poliţist, pe considerentul că “fapta nu a fost de natură să producă o stare de temere” poliţistului ameninţat. Şi mi-am adus aminte că vorbisem cu voi aici, într-un alt topic, despre faptul că ar fi util să strângem separat într-un topic dedicat jurisprudenţă, decizii, motivări pe acest subiect care să ne poată fi utile în astfel de cazuri.
Din păcate nu e un caz singular, am mai auzit despre astfel de situaţii în care unii procurori, atunci când vine vorba de poliţişti, confundă infracţiunea de ultraj cu cea de ameninţare. Şi avem aici o speţă în care Curtea de Apel Galaţi lămureşte problema:
Important de reţinut:
Subiectul pasiv al infracţiunii este statul, respectiv autoritatea statului de care funcţionarii publici aflaţi în exerciţiul funcţiunii trebuie să se bucure în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu. Persoana funcţionarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanţă dacă aceasta, în forul său interior s-a simţit sau nu ameninţată.
Infractiunea de “Ultraj” diferă de infracţiunea de “ameninţare”, prin urmatoarele trăsături esenţiale:
Infracţiunea de ultraj este o infracţiune împotriva autorităţii de stat;
Subiectul pasiv principal vătămat este statul, iar subiect vătămat secundar este funcţionarul public aflat în exercitarea puterii de stat;
În conţinutul constitutiv al infracţiunii de “Ultraj” (şi similar, la infracţiunea de Ultraj Judiciar) nu se regăseşte condiţia de a se produce o stare de temere, funcţionarului public agresat, acestă condiţie fiind menţionată doar la infracţiunea de “ameninţare”.
Art. 206 CP - (1) Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
Art. 257 CP. - (1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
Art. 279 CP - (1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
În concluzie, nu contează, pentru consumarea infracţiunilor de ultraj sau ultraj judiciar, dacă s-a produs o stare de temere funcţionarului public sau magistratului ameninţat.
Curtea de Apel Galati a reţinut :
"Persoana funcţionarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanţă dacă aceasta, în forul său interior s-a simţit sau nu ameninţată."
-
By Elvis
Încă un poliţist "plimbat" pe capota maşinii, de un cetăţean european a cărui etnie nu trebuie precizată. Deja a devenit un fel de "sport naţional", o adevărată distracţie pentru oricine, să lovească cu maşina poliţiştul care îi face semnal de oprire. "Uite un poliţist, să dăm cu maşina peste el!". Este ca în jocurile video contemporane, dacă trece cu autoturismul peste un poliţist, primeşte puncte bonus. Iar toate astea se întâmplă pentru că doamna justiţie este legată la ochi, surdă şi oarbă în asemenea cazuri, întrucât când vine vorba de nenorociţii care ultragiază poliţişti, justiţia îi mângâie duios pe frunte şi îi judeca în libertate, considerând că "nu prezinta pericol social", deoarece şi-au făcut un obicei să atace doar poliţişti.
Cu siguranţă că şi acest recent caz de ultraj petrecut în Craiova va rămâne trecut la capitolul "evenimente banale" iar făptaşul va fi iarăşi judecat în libertate. În Poliţia Română dacă poliţistul e ultragiat e rău şi se încearcă permanent muşamalizarea cazului pentru că nu dă bine în statistici, iar stimabilii chestori cu ţinute negre şi multe stele pe umeri îşi pot pierde fotoliile încălzite şi confortabile. Nişte indivizi cu salarii uriaşe şi mult prea cocoşaţi de povara propriei bunăstări, oameni preocupaţi exclusiv doar de propriile interese, care nu au habar de condiţiile grele ce le înfruntă zilnic un poliţist în stradă.
Ministrul şi toţi ceilalţi şefi din poliţie trebuie să ştie că niciun poliţist nu e interesat de gradele obţinute postmortem, ori să-i fie trecut numele pe monumentele funerare din faţa inspectoratelor de poliţie, iar pentru a le înlătura acestora sentimentul de vinovăţie pentru că n-au murit, nu sunt suficiente diplomele, strângerile de mână şi mulţumirile. Este nevoie şi de recompense materiale, dar din păcate când vine vorba de simpli poliţişti, ministerul nu are bani şi se recită aceeaşi placă cu bugetul de austeritate.
În susţinerea afirmaţiilor de mai sus, trebuie amintite doar câteva exemple recente cu poliţişti aflaţi în timpul serviciului şi care au fost loviţi de autoturisme conduse de nişte derbedei pe care justiţia îi tratează cu multă indulgentă, numărul celor ultragiaţi fiind însă mult mai mare.
În martie 2013, în județul Constanţa, un poliţist a fost lovit intenţionat cu portiera şi târât pe şosea de un individ cunoscut ca fiind o persoană violentă care conducea un autoturism cu numere expirate şi fără permis de conducere. În iunie 2014, în Suceava un autoturism de teren aparţinând unui traficant de ţigări a intrat în plin intr-o autospeciala a Poliţiei de Frontieră care încerca sa-l oprească. În octombrie 2014, într-o intersecţie din Bucureşti, un poliţist a fost lovit şi târât zeci de metri pe şosea de un fost fotbalist de la Chiajna, aflat în stare avansată de ebrietate şi fără permis de conducere. În decembrie 2014, un poliţist de la Garda de Coastă din Constanta a fost lovit intenţionat cu maşina de un contrabandist de ţigări care încerca sa fugă după ce fusese surprins prins în flagrant. În august 2015, un poliţist bucureştean a fost lovit în plin şi târât 500 de metrii de un beţivan turc, cunoscut "om de afaceri", iar poliţistul şi-a pierdut viaţa în urma leziunilor suferite. În august 2015, un alt poliţist constănţean a fost lovit cu maşina pe o plajă din Mamaia de un cetăţean aflat în stare de ebrietate. Tot în august 2015, doi poliţişti din Satu Mare, au oprit în trafic un autoturism, iar în timp ce unul dintre poliţişti efectua verificări pentru stabilirea identităţii conducătorului auto, acesta a lovit intenţionat şi a demarat cu celălalt poliţist pe capota maşinii. În septembrie 2015, în judeţul Dolj un poliţist rutier a fost tot aşa, lovit intenţionat cu maşina, suferind vătămări corporale grave, de un conducător auto care nu a oprit la semnalul acestuia. În octombrie 2015, tot în judeţul Dolj un alt poliţist rutier a fost lovit în plin de un şofer, suferind multiple leziuni care i-au pus viaţa în pericol. Tot în octombrie 2015, şi-a pierdut viaţa şi poliţistul de la Brigada Rutieră în timp ce se afla în coloana oficiala a ministrului de interne. Iar acum, în urmă cu câteva zile, un poliţist din Craiova a fost luat în plin pe capota maşinii şi "plimbat" peste 200 de metrii de cetăţean a cărui etnie nu trebuie menţionată.
Această scurtă trecere în revistă demonstrează că în ultimul timp autoritatea poliţistului şi a statului a fost şubrezită de nepăsarea şi incompetenţa celor care ne conduc destinele. Fără măsuri coerente şi norme legale stricte care să reglementeze clar activitatea poliţiei, orice misiune a poliţistului devine o misiune sinucigaşă. Menirea şi misiunea celor din vârful ierarhiei este tocmai aceea de a asigura un cadrul funcţional şi instituţional necesar desfăşurării măcar într-o minimă siguranţă a activităţii poliţiştilor. Puţin le pasă de soarta subordonaţilor şi se ascund în spatele unui hăţiş legislativ incoerent şi haotic. Nu se doreşte, permanent se stopează orice iniţiativă de reformare şi modernizare a Poliţiei Române. Pe holurile ministerului bântuie doar vântul indolenţei, iar funcţionarii superiori, baricadaţi în birouri decorate şi utilate modern sforăie fericiţi şi mulţumiţi de salariile generoase pe care le primesc pentru ... nimic. Singura prioritate a şefilor este doar menţinerea fotoliilor proprii, pentru ei nu contează că poliţiştii devin din ce în ce mai vulnerabili, că nu sunt protejaţi prin norme legale eficiente, important este să mai "conducă" puţin, măcar până la alegerile viitoare. Dacă între timp mai mor câţiva poliţişti, … asta e! Pentru şefi sunt doar … victime colaterale.
-
-
Recently Browsing 0 members
No registered users viewing this page.
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now