Renunţarea la urmărirea penală este neconstituţională

[Catalin]

Soluţiile de renunţare la urmărirea penală sunt NECONSTITUŢIONALE

Comunicatul CCR:

"In ziua de 29 octombrie 2015, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia României si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.341 alin.(6) lit.c) si, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedura penala, cu urmatorul cuprins:

Art.341 alin.(6) lit.c): 'In cauzele in care nu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate dispune una dintre urmatoarele solutii: (…) c) admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea'.

Art.341 alin.(7) pct.2 lit.d): 'In cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara: (…) 2. verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, dupa caz, sanctioneaza potrivit art.280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii si: (…) d) admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plângerea'.

In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.341 alin.(6) lit.c) si, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale prin impiedicarea accesului la justitie in cazul solutiilor de renuntare la urmarirea penala.

Decizia este definitiva si general obligatorie și se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al României, Partea I".
 

[Cristi]

Nu renuntarea la urmarire penala este neconstitutionala ci faptul ca aceasta nu putea fi constestata la judecatorul de camera preliminara. Cititi bine alineatele contestate din articolul 341 din C.proc. pen.

[Paul90]

De data aceasta, titlul corespunde comunicatului.

 Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.318 din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

„(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b) să ceară public scuze persoanei vătămate;

c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

d) să frecventeze un program de consiliere.

(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.

(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.

(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate contravin principiului legalităţii, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi prevederilor art.124 alin.(1) coroborate cu art.126 alin.(1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

[erasmus]

Sa vezi de acum cum cresc stocurile de A.N-uri. Si iarasi vor veni controlorii care vor aprecia ca n-ai facut aia, n-ai facut cealalta.

[Albu]

Am citit si eu ieri. Foarte aiurea. Se grabesc sa declare un articol de lege neconstitutional, in loc sa ofere si o solutie reala, la aceasta problema. Nici nu vreau sa ma gandesc cum a venit vestea asta peste colegii nostrii de la posturi. Cand ma gandesc ca aproape jumatate din solutiile date in dosare, cand lucram la post, erau renuntari ...pentru ca asta e adevarul, sunt o gramada de spete de rahat, pentru care efectiv nu exista o finalitate reala, costand numai statul si aglomerand pe cei care le lucreaza. Sunt curios ce solutii va oferi legiuitorul in acest sens. 

Asta ar putea fi o solutie la care se va gandi legiuitorul, dar nici nu vreau sa ma gandesc cat de mult va ingreuna tot sistemul ...

Citat:

Cu alte cuvinte, Curtea a reținut că, prin dispunerea de către procuror a unei soluții de renunțare la urmărirea penală, acesta ”înfăptuiește justiția”, deși nu are calitatea de instanță de judecată. Prin urmare, punerea de acord a dispozițiilor legale cu hotărârea Curții presupune eliminarea competenței procurorului de a decide asupra soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată și transformarea controlului judecătoresc condiționat de plângerea persoanei interesate, prevăzut de art. 340 din Codul de procedură penală, într-un control automat sau integrat.

În măsura în care procurorul, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 din Codul de procedură penală, nu ar mai dispune, ci ar propune judecătorului de cameră preliminară, competent să se pronunțe asupra soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, conform art. 3 alin. (6) și art. 54 lit. c) din Codul de procedură penală, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 341 din același cod, incompatibilitatea cu dispozițiile reținute de Curtea Constituțională ar fi înlăturată.

O procedură și mai suplă ar fi aceea de a supune ordonanța de renunțare la urmărirea penală confirmării judecătorului de cameră preliminară, într-un anumit termen de decădere.

Ambele soluții de modificare propuse au același neajuns, respectiv sesizarea judecătorului de cameră preliminară în toate acele cazuri în care, înainte de constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 318 Cod procedură penală, persoanele interesate nu ar fi formulat plângere. Avantajul acestor soluții este că procedura confirmării sau admiterii propunerii de renunțare la urmărirea penală s-ar putea desfășura mai rapid decât în cazul sesizării instanței prin rechizitoriu și, totodată, ar integra și acele cauze în care oricum ar fi formulate plângeri împotriva soluțiilor de renunțare la urmărirea penală.

Odată cu modificarea dispozițiilor art. 318 Cod procedură penală, în sensul înlocuirii competenței de a dispune a procurorului cu cea de a propune judecătorului de cameră preliminară renunțarea la urmărirea penală și introducerii unui nou alineat, care să prevadă că dispozițiile art. 341 din același cod se aplică în mod corespunzător, toate acele dispoziții legale conexe ar trebui modificate de asemenea, dintre care amintim: art. 3 alin. (1) lit. c) și alin. (6), art. 7 alin. (2), art. 17 alin. (1), art. 54 lit. c), art. 241 alin. (1) lit. b), art. 314, art. 319, art. 327, art. 335, art. 339 alin. (4), art. 340 alin. (1), art. 341, 549¹.

http://www.juridice.ro/421525/o-posibila-reconstitutionalizare-a-solutiei-de-renuntare-la-urmarirea-penala.html