Jump to content
POLITISTI.ro

Modificarea Statutului Politistului


Postare recomandată

Publicat (modificat)

Consider, si am simtit-o pe pielea mea ca, C.N.P.-ul nu ma mai reprezinta de mult de aceea m-am retras din acest corp care bag seama nu au facut mai nimic pentru agenti si sa le fie de bine ca de rusine duc lipsa....!!!

Modificat de mosudan
Publicat

Iagăr: "Campionilor li se cântă imnul, nu poliţiştilor". Articol preluat din evz.ro din 5 august 2011.

Fosta campioană europeană şi mondială la săritura în înălţime nu este de acord cu schimbările noului Statut al Poliţistului pentru că sportivii nu vor mai avea privilegiile unui angajat al MAI.

Primii care au recţionat la iniţiativa de modificare a Statutului Poliţistului propusă de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) au fost sportivii. Printre altele, noul statut pe care îl puteţi citi, în exclusivitate, AICI, precizează că sportivii şi membrii Ansamblului "Ciocârlia" al MAI nu vor mai putea îmbrăca uniforma de poliţişti, iar avansările în grad se vor face prin lege. În marea lor majoritate, fostele glorii ale sportului dinamovist susţin că salariul pe care l-au obţinut de la stat la capătul unei cariere le-a asigurat un trai decent după retragerea din activitate.

Părerile sunt, însă, împărţite. Unii cred că trebuie plătită performanţa, alţii spun că ajung poliţişti oameni care fac sport pentru scurtă vreme şi, apoi, se mulţumesc să fie plătiţi ca ofiţerii sau agenţii. Lefurile sunt, în cele mai multe cazuri, ca şi cele ale ofiţerilor cu grad corespunzător sau al subofiţerilor. "Nu luăm sporuri ca şi cei din operativ", susţine Monica Iagăr. Fosta atletă are, însă, conform declaraţiei de avere, venituri atât de la Centrul Cultural al MAI cât şi o rentă viageră de la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST).

Cele mai titrate cluburi din România, Steaua şi Dinamo, au adus performanţe remarcabile ţării. În spatele muncii de sportiv a existat, însă, o motivare: faptul că, odată "pensionaţi", aceştia vor avea un loc de muncă asigurat şi privilegiile unui ofiţer sau subofiţer. Acest fapt este subliniat de sportivi ca Monica Iagăr, Ivan Patzachin sau conducători ai clubului Dinamo, cum a fost Marcel Popescu. În ceea ce priveşte modificările anunţate în exclusivitate de "Evenimentul Zilei", cei mai mulţi dintre sportivi au rămas surprinşi.

Monica Iagăr, fostă campioană mondială şi europeană la săritura în înălţime, acum ofiţer specialist în cadrul Centrului Cultural al MAI, a spus că nu i se pare corectă această decizie: "Sunt de acord că unii dintre poliţişti nu sunt mulţumiţi şi că nu toţi sportivii pot să facă ceea ce face un om al legii pe stradă. Dar nici cel din stradă nu poate să facă ceea ce am făcut noi, sportivii".

Monica Iagăr a adăugat că, dacă se renunţă la această motivare a unei stabilităţi financiare, de care se leagă speranţele multora dintre tineri, riscăm să nu mai avem sportivi la următoarea Olimpiadă: "Chiar dacă am fost sportivi, noi am urmat nişte cursuri care ne permit să activăm în cadrul MAI. În plus, suntem campioni mondiali, olimpici, ar trebui să ni se ridice un monument. Doar campionilor mondiali şi preşedintelui li se cântă imnul".

Fosta atletă a mai spus că e o chestie de opţiune dacă alegi să îmbraci haina militară la Dinamo sau la Steaua: "Iolanda Balaş, de exemplu, nu a vrut să fie încadrată ca ofiţer". Iagăr este de acord cu un dialog pe această temă cu conducerea MAI.

La rândul lui, Ivan Patzachin, legenda vie a canotajului românesc, a spus că performanţa s-a obţinut şi ca urmare a calităţii de angajat în MAI. "Tinerii erau mai disciplinaţi, mai motivaţi, ştiind că sunt la un club ca Dinamo. De aceea au venit şi multe dintre performanţe", a precizat Patzachin, singurul sportiv în viaţă care are o statuie în faţa Clubului din Şoseaua "Ştefan cel Mare".

"Sunt unii care sar două garduri şi vor să fie poliţişti"

Chestorul Marcel Popescu, fost preşedinte al clubului dinamovist, susţine că este necesară o schimbare: "Trebuie făcută, însă, în urma unui dialog cu sportivii. Să se modifice statutul în aşa fel încât performanţa să rămână apreciată, iar cei care doar sar trei garduri şi, apoi, sunt mulţumiţi cu leafa de poliţist, să nu mai vină la acest club".

În opinia oficialilor MAI, însă, sunt componenţi ai clubului Dinamo care nu au făcut cinste unei uniforme de poliţist. Spre exemplu Eugen Preda, cel care a devenit liderul celebrului clan Preda, legitimat la Clubul Dinamo "Braşov". "Un astfel de sportiv are aceleaşi drepturi şi se foloseşte de o legitimaţie ca şi un poliţist. Trebuie să eliminăm oameni de acest ge din rândul celor care asigură siguranţa populaţiei", au precizat oficiali ai MAI.

MAI a invitat reprezentanţii sindicatele, luni, la şedinţa Subcomisiei de Dialog Social pentru domeniul ordinii şi siguranţei publice pentru dezbaterea proiectului Legii privind Statutul Poliţistului. Tot luni va sosi în ţară şi Elisabeta Lipă, şefa Clubului Sportiv Dinamo.

"Vom avea cu siguranţă un dialog pentru a pune la punct detaliile ce vor fi înaintate Parlamentului", au precizat oficiali ai MAI. Proiectul noului statut a fost, deja, supus dezbaterii publice. Printre modificările vizate se numără eliminarea din schema MAI a gradelor profesionale de la Ansamblul "Ciocârlia". Atât rapsozii de aici, cât şi chelnerii sau şoferii vor avea statut de personal civil, fără a mai îmbrăca uniforma. "Dacă se urmează procedura legală, ar trebui să avem un nou statut cel târziu la începutul anului viitor", au explicat oficialii MAI.

Majoritatea cântăreţilor contactaţi de noi nici nu ştiau despre acest nou proiect şi au spus că vor să citească noua formă a statutului.

Comentariu propriu : Sportiva ar o atitudine aroganta si care nu are nici o legatura cu realitatea.Cred ca o solutie de compromis pentru actualii sportivi si cantareti este acordarea unei rente viagere rezonabile si nu in cuantumul derizoriu care este in prezent. Cei care in prezent sunt angajati, juridic vorbind nu poti sa le mai faci nimic, cel mult sa-i transformi in personal civil, insa pe viitor trebuie interzisa acordarea acestora de statut de politist. Sunt tare curios cati hoti a prins aceasta sportiva sau ce a facut efectiv pentru munca de politie ? Respect pentru performantele sportive, dar nu constientizeaza ca daca ai sarit gardul bine, daca ai innotat excelent, daca ai facut gimnastica de performanta, sau daca ai dat goluri multe sau daca canti bine Hora din Cracanatii din Deal , NU ESTE SUFICIENT PENTRU A FI POLITIST . Inchipuiti-va ca Lady Gaga, pentru ca are voce (dupa unii ) va fi angajata detectiv in F.B.I sau Bart Connor (fost gimnast de performanta, actualul sot al Nadiei Comaneci ) ar fi angajat agent special in C.I.A pentru ca a evoluat bine la inele . Apropo, va recomand sa cititi pe site-ul evz.ro si comentariile cititorilor la acest articol si veti vedea ca o proportie covarsitoare este in asentimentul meu .

  • Apreciez 3
  • Membru
Publicat (modificat)

Din pacate, asta a ramas singura forma de rasplata (adica una indirecta) a performantelor unor sportivi care n-au apucat sa ajunga milionari, gen Tiriac sau Hagi.

E frustrant sa o vezi pe Elisabeta Lipa chestor, dar daca numai asa pot fi rasplatiti.... Intr-adevar, ce le trebuie lor grade? Uitati-va, totusi, la intreg contextul. Nu e ca si cum ei ar avea o indemnizatie uriasa de la ANST si nesimtitii mai stau sa mai ciugoale ceva de la MAI. Nu, ce primesc de la minister e cam tot ce le-a ramas multora dintre ei, pt prezent si pt traiul lor in viitor. E ca un fel de asigurare pt munca depusa.

Sigur, sunt atatea motive pt care ar putea cineva sa se bucure ca nu le mai dau grade sau ca le iau, dar decat sa fiu de acord cu tamplarul branconier si sa-l aprob, mai degraba sustin aroganta de mai sus, pe alocuri. Repet, nu ma refer la Cornelia si Lupu Rednic, care rup si ei de 2-3 ori dintr-o cobza si le intra niste bani in cont sau la ospatarul de la Meridian.

Modificat de ben
Publicat (modificat)

@Marius

Aveam o parere buna despre tine, dar vad ca nu mai citesti decat printre randuri. Unde ai citit la postarea din 03.08.2011. Mai jos iti redau articolul>

"Art.108. – În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie şi suspendării din funcţie."

Oare de ce ma rog nu este buna ocuparea functiilor de conducere prin concurs sau prin examen? Ca sa nu mai zic de cele cu mandat... Nu intelegetimandatul de 4 ani al politicienilor...

Mai jos redau textul din proiect:

[b]Ocuparea funcţiilor de conducere

Art. 46. - (1) Funcţiile de conducere se ocupă prin concurs sau examen, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul care ocupă o funcţie de conducere se numeşte, cu acordul său, într-o funcţie de conducere prevăzută cu o clasă de salarizare şi un coeficient de ierarhizare egale sau inferioare celei deţinute, fără concurs sau examen, dacă îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului în care va fi numit, celelalte condiţii prevăzute de Ghidul carierei poliţiştilor şi dacă intervine una din următoarele situaţii:

a) postul ocupat a fost radiat ca urmare a reorganizării unităţii;

B) s-a dispus suspendarea actului de sancţionare sau reintegrarea poliţistului în funcţia de conducere deţinută anterior prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;

c) la încetarea detaşării;

d) la încetarea misiunii în străinătate, ori la întreruperea acesteia din motive neimputabile poliţistului;

e) poliţistul se află în situaţia de punere la dispoziţie în condiţiile art. 91 alin. (1) din motive neimputabile acestuia;

f) poliţistul a fost sancţionat disciplinar cu retrogradarea din funcţie cel mult până la nivelul de bază al gradului profesional deţinut, potrivit art.112 alin.(2).

g) atunci când la finalizarea primului mandat, în condiţiile unui management performant, poliţistul nu solicită un al doilea mandat în condiţiile art.47 alin.(4) sau nu vizează un alt mandat pe o funcţie de conducere prevăzută cu mandat.

Ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute cu mandat

Art. 47. - (1) Concursul sau examenul pentru ocuparea unor funcţii de conducere din Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română constă în susţinerea unui proiect managerial şi a unei probe scrise, prin care sunt evaluate obiectivele şi modalităţile de realizare a acestora, respectiv cunoştinţele în domeniul managementului organizaţional al poliţiei şi cele specifice îndeplinirii atribuţiilor postului.

(2) Funcţiile prevăzute la alin.(1) sunt:

a) funcţiile care presupun calitatea de ordonator de credite;

B) funcţiile de şef al poliţiei municipale;

c) funcţiile de şef al poliţiei de sector, în cazul municipiului Bucureşti.

(3) Poliţistul care obţine rezultatul cel mai bun la concurs sau a fost declarat admis la examen se numeşte în funcţia de conducere pentru un mandat de 4 ani.

(4) Poliţistul care realizează un management performant se numeşte în aceeaşi funcţie, la cererea acestuia, în urma susţinerii unui nou proiect managerial, pentru un nou mandat de 4 ani.

(5) Aceeaşi funcţie de conducere nu poate fi ocupată de acelaşi poliţist mai mult de două mandate.

Evaluarea poliţiştilor aflaţi sub mandat

Art. 48. – (1) Anual, activitatea poliţiştilor numiţi potrivit art.47 alin.(3) şi, după caz, alin.(4), se evaluează, pe baza indicatorilor de performanţă prevăzuţi în proiectul managerial.

(2) Atunci când în urma evaluării se constată neîndeplinirea criteriilor minime de performanţă, poliţistul se eliberează din funcţia de conducere pentru management neperformant.

Comisia de evaluare

Art. 49. – Evaluările prevăzute la art.47 alin.(1) şi art.48 alin.(1) se realizează de o comisie de evaluare, compusă din:

A. pentru funcţiile care presupun calitatea de ordonator secundar de credite:

a) şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI;

B) adjunctul şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI;

c) secretarul general al MAI.

B. pentru funcţiile care presupun calitatea de ordonator terţiar de credite:

a) ordonatorul secundar de credite;

B) adjuncţii ordonatorului secundar de credite;

c) 5 ordonatori terţiari de credite din cadrul aceleiaşi instituţii;

C. pentru ocuparea funcţiilor de şef al poliţiei municipale sau şef al poliţiei de sector, în cazul Municipiului Bucureşti:

a) ordonatorul terţiar de credite;

B) adjuncţii ordonatorului terţiar de credite;

c) 3 şefi de poliţie municipală/ şef poliţie sector.

Reglementarea internă a mandatului

Art.50. – Structura proiectului managerial, indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare a proiectului managerial şi a cunoştinţelor la proba scrisă, precum şi procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin.(1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor."

M-am convins... Credeam ca va intereseaza acest Proiect de Statut, dar unii nici nu l-au citit. Este mai bine sa stam pe Forum si sa fim profesori de romana/gramatica. Deci, aveti timp pentru "discutii" nu pentru 'propuneri pertinente.

Multumesc celor care au venit cu propuneri si promit ca ma voi zbate pentru introducerea acestora, dar si a multor altora care mi-au trimis pe mesaj privat unele idei.

Maine le vom analiza impreuna cu colegii din aparatul Central al CNP, dupa ce au fost discutate azi cu membrii Consiliului Departamental al IGPR.

Cu stima,

Modificat de radusandu
  • Displace 3
Publicat

...starea asta de lehamite pe care o afișezi prin expresia ”m-am convins” nu este decât expresia faptului că ceea ce se discută pe aici nu are nicio importanță pentru voi. Faceți conversație de dragul de a face.

Dovada bunelor intenții o făceai la final printr-o afirmație de genul: ”am preluat din discuțiile de pe forum punctele de vedere cu privire la...și la... și am reușit să le introducem în textul de lege etc, etc.

Ce ai vrea? Ca toți cei care afirmă câte ceva pe forum să fie experți în tehnică legislativă?

  • Moderator
Publicat

Domnule radusandu vi se pare ca prezumtia de nevinovatie se va mai respecta, din moment ce daca un infractor ce este cercetat de un politist face niste plangeri penale fara vreun fundament real, doar pentru sicanarea acestuia si ca sa-i faca rau, obtine suspendarea acestuia pana la solutionarea acelor plangeri.

Puneti-va in locul unui politist simplu, nu vreun director sau inspector sef, ci a unui simplu politist ce incearca sa-si faca treaba pentru care este platit. Imaginati-va ca omul are un copil mic si o sotie casnica, iar in urma cercetarilor pe care le face intr-un dosar penal supara si deranjeaza vreun smeker cu bani si multi avocati. Daca ala se chiteste cu plangerile penale pe acel politist, omul ala va fi condamnat sa moara de foame, pana ce justitia din romania va solutiona cu celeritatea dovedita de-a lungul timpului.

Nu-l incalzeste cu nimic daca stie ca salariile le va primi cand se va dovedi ca este nevinovat, daca pana atunci va muri de foame ... si asta numai pentru ca incerca sa-si faca treaba.

Sunt curios de unde si care sunt motivele pentru care agentii sunt atat de blamati si urati de catre cei de sus. Pentru ca nu-mi explic de ce in cazul lor se introduce restrictia de a trece in corpul ofiterilor daca au studii superioare la institutii de invatamant civile, dar in cazul celor din sursa externa acest lucru nu mai este valabil.

Nu vi se pare ca se face o discriminare in acest caz?

  • Apreciez 3
  • Moderator
Publicat

Dl. radusandu

Contreaza mai putin ce parere aveti dvs. despre mine, ceea ce e important si se pare ca va deranjeaza, este ca CNP-ul nu doreste o modernizare a sistemului politienesc si sustine prevederi ce ne trimit inapoi in timp, la vechiul sistem sovietic.

Ca sa fiu mai explicit, am vazut ca sustineti si nu ati luat atitudine fata de prevederile ce ofera posibilitatea sefilor sa mute definitiv politistul fara acordul sau, ori sa fie detasat fara a exista obligatia de a fi repus pe functia anterioara, fapt ce va duce la abuzuri din partea acestora. Vor avea de suferit toti politistii, indiferent ca sunt agenti sau ofiteri si vom revenii la vechile metehne.

Insinuati ca nu suntem de acord cu ocupare functiilor de conducere prin concurs, ceeea ce este total fals si nimeni nu a scris asa ceva.

Eu doar am remarcat prevederile aberante cu "rezerva de cadre", prin care se doreste pastrarea functiilor de sefi doar anumitor ofiteri. E foarte usor de inteles care vor fi ofiterii ce vor fi pe aceste liste, iar aceasta prevedere nu face altceva decat sa ingradeasca dreptul de a participa la un eventual concurs de ocupare a unui post de conducere pentru toti ofiterii.

In plus, dispare prevederea prin care politistul era sprijinit in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala si mai mult apare la art.61 "Indemnizatia de intretinere" prin care doar sotul sau sotia politistului mutat in interesul serviciului pe o functie de conducere beneficiaza de o indemnizatie lunara de intretinere de pana la 50% din salariul functiei de baza.

Avand in vedere toate aceste aspecte, putem afirma ca CNP-ul a devenit o organizatie ce reprezinta doar interesele sefilor, nu?

  • Membru
Publicat

Pareri pertinente exista de cand s-a deschis topicul asta( 06.nov.2010).Sper ca le-ati contabilizat pe toate d-le radusandu si nu doar pe cele din ultimele zile cand discutia a fost relansata din cauza dezbaterii de pe 08.08.2011.

Publicat

Am citit proiectul de lege si permiteti-mi sa imi exprim o parere cu ce ma doare. Ma intreb de ce e necesar ca un agent sa faca academia la zi si nu la fara frecventa? Pentru ca in loc sa stimuleze avansarea in cariera se intampla invers, cui ii mai arde sa stea inca 3 ani prin scoli dupa ce s-au tarat 2 la scoala de politie si pe banii cui? pe banii parintilor, nevestei? Iar dupa atata osteneala nici macar nu vor fi echivalate gradele tinand cont de vechimea in minister ci ti se da primul grad, dupa 5 ani de scoala si minim 2 ani de munca efectiva de politie.

Tinand cont de faptul ca majoritatea agentilor care ar dori sa faca academia dar la FF ar fi descurajati sa avanseze pentru ca desi sunt capabili sa sustina un examen de admitere nu isi permit sa stea 3 ani pe cheltuiala familiilor, iar astfel si selectia ar avea de suferit, sa luati in considerare si urmatoarele propuneri:

- Cel mai bine este sa se revina la fara frecventa, iar daca nu se poate macar sa stimuleze selectia prin echivalarea vechimii in grad, inclusiv perioada de scolarizare (dar numai cea din academie fara scoala de politie pentru cei care o au), iar pe perioada studiilor sa primeasca salariul de baza drept solda. De exemplu daca un agent are o vechime de 2 ani si intra la academie, la absolvirea acesteia sa primeasca gradul cuvenit dupa 5 ani de vechime, adica inspector.

Sper ca nu am batut prea multe campii, o seara buna tuturor :)

  • Apreciez 1
Publicat (modificat)

de ce trebuie facuta AdP ? daca sunt agent si am studii superioare, iar ipj ul are nevoie de ofiteri, sa organizeze examen din sursa interna, nu sa dau examen cu cei din sursa externa sau sa fac AdP la zi( pe cheltuiala mea )...

facultatea sau masterul s-au facut tot pe banii mei...si pentru ce?!

nu se compara experienta unui agent din operativ cu a ofiterului, venit dupa 3 ani, din AdP...

CNP-ul este aservit MAI si IGPR...

Modificat de maximo
  • Apreciez 1
  • Displace 1
  • Membru
Publicat

Am citit proiectul privind modificarea Statutului poliţistului. O să comentez, în ordine, tot ce am considerat ambiguu, neclar din punct de vedere legislativ, dar şi aspecte ce nu mi se par corecte,care nu îşi au rostul sau care cer o completare.

În primul rand, toate aliniatele ce cuprind sintagma „se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor” trebuie înlocuite cu trimitere către o anexă pentru detaliere sau către un alt act normativ, preferabil o lege organică, care să reglementeze respectiva problemă şi a nu lăsa loc de interpretări.

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice de serviciu dintre poliţist şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, standardele de conduită ale acestuia, conforme cu principiile care stau la baza profesiei de poliţist, precum şi unele măsuri de protecţie a poliţistului pensionat sau decedat şi a familiei acestuia.

Care sunt aceste măsuri ? Ce măsuri de protectie mai poţi să iei, Doamne iartă-mă, dacă omul a decedat deja?

Art. 5. – (1) Poliţistul este obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările Uniunii Europene şi internaţionale la care România este parte, jurământul de credinţă, normele de etică şi deontologie ale poliţistului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îndeplinească întocmai dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională *, în măsura în care acestea sunt legale şi nu încalcă alte acte normative aflate în vigoare.* (completare)

Art. 12. – Fiecărui grad profesional îi corespunde un stagiu minim, după cum urmează:

I. Corpul ofiţerilor de poliţie:

a) subinspector de poliţie - 3 ani;

b ) inspector de poliţie - 5 ani;

c) inspector principal de poliţie - 5 ani;

d) subcomisar de poliţie - 5 ani;

e) comisar de poliţie - 5 ani;

f) comisar-şef de poliţie - 3 ani;

g) chestor de poliţie - 2 ani;

h) chestor principal de poliţie - 2 ani;

i) chestor-şef de poliţie - 2 ani;

II. Corpul agenţilor de poliţie:

a) agent de poliţie - 4 ani;

b ) agent principal de poliţie - 5 ani;

c) agent-şef adjunct de poliţie - 7 ani;

d) agent-şef de poliţie - 6 ani.

La ofiţeri începe cu 3 şi se termină la comisar şef cu 3.În rest liniar – 5. Majoritatea ofiţerilor au funcţii de conducere, prea puţini de execuţie. Motiv pentru care, de ce să avanseze mai repede? Propun 3-5-5-3 la corpul agenţilor de poliţie.

Art. 14. – (1) Naşterea unor raporturi juridice ale poliţistului cu MAI se realizează prin promovarea unui concurs sau examen, cu excepţiile expres prevăzute de prezenta lege.

Care sunt acestea ? O detaliere ?

Art. 15. – (1) Statutul de poliţist se dobândeşte la data acordării primului grad profesional sau echivalării gradelor militare/ profesionale dobândite sub un alt statut, în condiţiile prezentei legi. Cu aceeaşi dată se nasc raporturi de serviciu între poliţist şi MAI.

Nu are ce să mai caute sintagma ,,militar” în această categorie profesională, demilitarizată din 2002. Pentru că astfel daţi posibilitatea ca cineva din afara armei de Poliţie/Poliţie de Frontieră să ,,sară gardul” – jandarmi, pompieri, personal MApN etc.

Art. 18. – (1) Poliţiştii provin, cu prioritate, din rândul absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială ale MAI ( enumerare, pentru transparenţă şi claritate – Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Bucureşti, Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina respectiv Şcoala de Agenţi de Poliţie Septimiu Mureşan Cluj, Şcoala de Agenţi de Poliţie de Frontieră Avram Iancu Oradea ).

(2) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor altor instituţii de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ori din afara acestuia, la care s-au format pentru nevoile MAI, ( la fel, enumerare - Academia Tehnica Militară din Bucureşti, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia NaţionalădeInformaţii„Mihai Viteazul”, Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti) în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Art. 19. – (1) Pentru unele funcţii care, potrivit cerinţelor de ocupare stabilite prin fişa postului, nu pot fi exercitate de absolvenţi proveniţi din instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau care formează personal pentru nevoile MAI, pot fi încadraţi specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului, care îndeplinesc condiţiile legale.

(2) Concursul sau examenul pentru încadrarea specialiştilor proveniţi din sursă externă se organizează la nivel naţional, într-o instituţie de formare profesională a MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Aici începe toată polemica legată de funcţiile de psiholog, IT-ist, consilier juridic, specialist resurse umane etc.

Propunerea mea :

(1) Funcţiile de psiholog, IT-ist, consilier juridic, specialist resurse umane (enumerarea lor integrală) care, potrivit cerinţelor de ocupare stabilite prin fişa postului, nu pot fi exercitate de absolvenţi proveniţi din instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI, datorită inexistenţei respectivei specializări în cadrul acestor instituţii - să fie ocupate, cu prioritate, din rândul cadrelor de poliţie în activitate, în măsura în care aceştia au efectuate studii corespunzătoare cerinţelor postului.

(2) Concursul sau examenul pentru ocuparea funcţiilor de psiholog, IT-ist, consilier juridic, specialist resurse umane (enumerarea lor integrală) se organizează la nivel naţional, într-o instituţie de formare profesională a MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) În măsura în care nu se ocupă în totalitate aceste funcţii, pot fi încadraţi specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului, care îndeplinesc condiţiile legale, condiţiile alin. (2).

Art. 20. – Agenţii de poliţie intră în corpul ofiţerilor de poliţie, în condiţiile prezentei legi, prin absolvirea cursurilor Academiei de poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, denumită în continuare Academie.

!!! Ori reglementaţi ca studiile să fie făcute la ID, în 3 ani,în care agentul de poliţie să lucreze în mod curent, cu excepţia perioadelor de examen, ori studiile să fie făcute la ZI dar atunci să primească o indemnizaţie egală cu salariul funcţiei de bază avută anterior, să i recunoască ca vechime atât perioada petrecută în Academie la ZI cât şi cea profesată anterior ca agent de poliţie, pentru o echivalare corespunzătoare în grad.

Art.22, alin. 2, lit.b ) trebuie să dispară, e discriminatorie.

Art. 23. – (2) Pe perioada înmatriculării, raporturile de serviciu ale agenţilor de poliţie înmatriculaţi în Academie se suspendă.

Dacă se suspendă, să i recunoască ca vechime atât perioada petrecută în Academie la ZI cât şi cea profesată anterior ca agent de poliţie, pentru o echivalare corespunzătoare în grad.

Art.24. – (1) Pe perioada înmatriculării, studenţii şi elevii trebuie să semneze un angajament prin care se obligă ca, după absolvire, să îşi desfăşoare activitatea în cadrul MAI pe o perioadă de 10 ani, [b*]cu excepţia cazului în care durata scolarizării depăşeşte 2 ani de zile calendaristici, în cazul elevilor, 3 ani de zile calendaristici în cazul studenţilor admişi pe locurile la profil Ordine Publică, respectiv 4 ani de zile calendaristici în cazul studenţilor admişi pe locurile la profil Drept.* ( completare )

E inadmisibil să se mai întâmple cazuri precum cele din 2009 şi 2011 cu absolvenţii din şcolile MAI.

Art. 27. – Imediat după încadrare, specialiştii trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră, organizat în condiţii stabilite în Ghidul carierei poliţistului.

Corectare:

Specialiştii, după promovarea concursului sau, după caz, a examenului, vor fi încadraţi în funcţie după ce au urmat un curs pentru iniţierea în carieră, organizat în condiţii stabilite în Ghidul carierei poliţistului, pe parcursul căreia vor avea calitatea de elev/student.

Art. 28. –

(4) Poliţistul poate fi trimis la programe de formare profesională continuă în străinătate, în interesul MAI, în condiţiile legii.

O detaliere, ceva?

Art. 34. – (1) Pentru acordarea gradului profesional următor, poliţistul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:

c) a promovat examenul pentru acordarea gradului profesional respectiv;

Cum se organizează/reglementează examenul acesta ? Detalii ?

Art. 37. – (1) Perioada de stagiu şi perioada de probă * cât şi perioada şcolarizării în instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI * (completare) constituie vechime în serviciu.

Art. 43.

(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la numirea în funcţie în condiţiile alin.(1), raporturile de serviciu ale poliţiştilor nu pot fi modificate decât în cadrul aceleiaşi unităţi, cu respectarea specialităţii/ profilului de muncă, exceptând situaţiile de reorganizare a unităţii.

Trei ani e foarte mult. Lasă omul să-şi facă tutela şi sănătate, să plece în judeţul de domiciliu. 1 an e rezonabil. Astfel, dacă poliţistul se mută la cerere, MAI economiseşte niste bani de chirii.

Art. 44. – (1) Specialiştii pot ocupa, * doar în cadrul aceleiaşi unităţi * (completare) pentru o perioadă de 3 ani, exclusiv funcţii în specialităţile pentru care au fost încadraţi în structurile MAI.

(2) În situaţia desfiinţării posturilor ocupate ca urmare a reorganizării, specialiştii pot ocupa, în condiţiile legii, înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin.(1), funcţii în alte specialităţi decât cele pentru care au fost încadraţi în structurile MAI.

În alte unităţi, după 3 ani, da. Ori e IT-ist, ori poliţist în operativ.

Dacă provine din sursă externă, ca psiholog, IT-ist, consilier juridic, specialist resurse umane, aşa să rămână până la încetarea raporturilor de serviciu. Să facă o şcoală 2,3 sau 4 ani, după caz, dacă vrea în operativ, unde sunt adevăraţii poliţişti.

Art. 47

(3) Poliţistul care obţine rezultatul cel mai bun la concurs sau a fost declarat admis la examen se numeşte în funcţia de conducere pentru un mandat de 4 ani.

(4) Poliţistul care realizează un management performant se numeşte în aceeaşi funcţie, la cererea acestuia, în urma susţinerii unui nou proiect managerial, pentru un nou mandat de 4 ani.

(5) Aceeaşi funcţie de conducere nu poate fi ocupată de acelaşi poliţist mai mult de două mandate. – asta trebuie să dispara.

Nu facem politică. Când nu mai e capabil, să-l schimbe şeful ierarhic. Sau cazul contrar, omul poate conduce cu brio instituţia/unitatea/subunitatea 10 ani.

Art. 51. – (1) În caz de reorganizare a MAI sau a unei structuri a acestuia ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţist, poliţiştii sunt numiţi în noile funcţii în următoarele cazuri:

a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;

b ) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;

c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice;

d) este schimbată structura compartimentului.

(2) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.

(3) În cazul reorganizării activităţii prin reducerea posturilor, nu pot fi înfiinţate posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.

Art. 52. – (1) Aplicarea prevederilor art. 51 alin.(1) se face pe baza următoarelor criterii:

a) categorie, grad profesional, clasă de salarizare şi coeficient de ierarhizare;

b ) îndeplinirea cerinţelor specifice ale postului aferent noii funcţii;

c) pregătirea profesională;

d) să fi desfăşurat activităţi similare.

(2) În cazul în care, după aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1), există mai mulţi poliţişti care pot fi încadraţi în noile funcţii, departajarea în vederea numirii se realizează pe baza unor criterii de evaluare, stabilite ţinând cont de următoarele elemente:

a) existenţa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

b ) existenţa unei sancţiuni administrative rămasă definitivă, atunci când a fost dispusă potrivit legii penale, în ultimii 3 ani;

c) numărul şi gravitatea sancţiunilor disciplinare, neradiate;

d) nivelul pregătirii profesionale raportat la cerinţele postului;

e) nivelul experienţei profesionale în domeniu/ specialitate;

f) rezultatele evaluării activităţii profesionale individuale în ultimii 3 ani;

g) existenţa situaţiei de menţinere în activitate după împlinirea limitei de vârstă în gradul profesional;

h) situaţia socială;

(3) Punctajul pentru criteriile de evaluare prevăzute la alin.(2), precum şi procedura de aplicare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Tot respectul ca încercaţi să reglementaţi treaba cu reducerea de posturi, dar prin simpla enumerare a unor cazuri/criterii completată de sintagma ,, se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor” nu aduce nimic concludent, palpabil. E foarte vaga si subiectiva treaba prin prisma acestor 2 articole.

Art. 54. – Poliţistul are următoarele drepturile generale:

b ) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

Care sunt astea? Stabilite prin care lege ?

Art. 64. – (3) Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, pe baza unui test de aptitudini şi a rezultatelor la învăţătură obţinute în instituţiile civile de învăţământ, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Cu tot respectul, dar alineatul acesta pare o ,,portiţă din spate” de intrare în poliţie. A fost un astfel de caz în cadrul promoţiei mele în care o şefă de clasă a aflat că tatăl noii sale colege, în fapt, nu a decedat, iar când şi-a înştiinţat dirigintele cu privire la acest lucru, a fost schimbată din funcţia de şefă de clasă pentru că ,,şi-a băgat nasul unde nu-i fierbea oala”. Aşadar, propun să dispară alineatul acesta.

Art. 72. (3) Nu se află în situaţie de incompatibilitate în sensul prevederilor alin. (2) poliţistul care:

h) exercită funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca poliţist, potrivit fişei postului.

O detaliere, ceva? Ce înseamnă legătură directă sau indirectă ?

Art. 73- (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe între poliţiştii care sunt soţi sau rude de gradul I.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar, funcţionar public sau cadru militar.

Ce legătură are calitatea de poliţist cu cea de demnitar sau cadru militar? E un nonsens.

Art. 84. – (1) Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate, în următoarele situaţii:

a) în interesul serviciului, cu acordul său;

b ) la cererea poliţistului;

c) pentru protecţia poliţistului, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabilă poliţistului

Art. 85. – (1) Poliţistul poate fi mutat temporar, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni într-un an calendaristic, în interesul serviciului, fără acordul său, în aceeaşi unitate sau în altă unitate aflată în aceeaşi localitate, pe o funcţie prevăzută cu cel puţin acelaşi coeficient de ierarhizare, corespunzătoare pregătirii profesionale, al cărei titular are raporturile de serviciu suspendate.

(2) În cazul prevăzut la art.84 alin. (1) lit. a), atunci când este implicat un interes public, poliţistul poate refuza mutarea în interesul serviciului numai dacă se află în una din situaţiile prevăzute la art. 83.

(3) Mutarea temporară a poliţistului şi mutarea prevăzută la art.84 alin. (1) lit. c) nu afectează acordarea indemnizaţiei de chirie, dacă poliţistul beneficia de aceasta sau îndeplinea condiţiile pentru acordare.

De ce nu se acordă indemnizaţia de chirie şi pentru art.84 alin. (1) punctual a), dacă e în interesul serviciului ?

Din art. 84 reiese că este necesar acordul poliţistului. La art. 85 reiese că poate fi mutat temporar fără acordul său, ceea ce mi se pare abuz. Pe lângă asta, e un nonsens. Dacă e temporar, te poate muta, dacă e definitiv, nu. E o aberaţie. Propun cu acordul poliţistului în ambele cazuri.

Art. 87. - (1) Transferul reprezintă modalitatea de modificare a raportului de serviciu şi are loc între MAI şi alte autorităţi sau instituţii publice.

Iar neclară exprimare. Transferul se face, eventual, între IGPR şi alte autorităţi şi instituţii publice, din cadrul sau în afara MAI. Şi totuşi nu-s de acord cu asta. Odată ce ţi-ai ales o armă, arma aia să fie profesată până la încetarea raporturilor de serviciu, pentru a se evita ,,săritul din/în curtea” poliţiei.

Art. 91. – (1) Poliţistul aflat în activitate poate fi pus la dispoziţia unităţii, atunci când:

b ) prin reorganizarea unităţii, funcţia ocupată de poliţist a fost radiată şi acesta nu-şi exprimă acordul pentru ocuparea unei funcţii vacante în cadrul aceleaşi unităţi, prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui alocat funcţiei radiate;

c) prin reorganizarea unităţii, funcţia ocupată de poliţist a fost radiată şi acesta nu-şi exprimă acordul pentru ocuparea unei funcţii similare vacantă într-o altă unitate, ori o astfel de funcţie nu a fost identificată.

Nu e corect. De ce să-l pui pe poliţist pe o funcţie cu un coeficient INFERIOR din motive neimputabile lui sau dacă nici măcar nu are una similară de ales? Negăsirea unei funcţii cel puţin echivalente e o problemă de management, să fie traşi la răspundere cei care se ocupă cu această latură.

Art. 96.

c) pe perioada studiilor, în cazul agenţilor de poliţie înmatriculaţi la Academie;

Analog. Problema discutată referitor la art.20.

Art. 103. – Încetarea raporturilor de serviciu la iniţiativa MAI se dispune în următoarele cazuri:

e) la împlinirea perioadei de punere la dispoziţie potrivit art.91 alin.(2), când, în situaţiile prevăzute la art.91 alin.(1), nu sunt posibilităţi pentru ca poliţistul să fie încadrat, în aceeaşi unitate sau în alte unităţi, într-o funcţie vacantă similară corespunzătoare gradului profesional deţinut, precum şi atunci când poliţistul nu îşi dă acordul pentru ocuparea unei astfel de funcţii şi nici pentru ocuparea unei funcţii vacante prevăzute cu un coeficient de ierarhizare inferior celei deţinute.

Art. 105. – (2) Efectele actului administrativ de încetare a raportului de serviciu se produc:

b ) în termen de 30 de zile calendaristice de la data când a fost comunicat poliţistului aflat în situaţiile prevăzute la art. 103 lit. e);

Partea cu o funcţie cu coeficient inferior am dezbătut-o mai sus.

Ok, înţeleg că îl pui la dispoziţie 3 luni, maxim 6 în condiţii excepţionale (oare care sunt acelea?), dacă a intervenit aşa zisa reorganizare ( art.91, alin. (1), lit. a), b ), c) ), nu există funcţii vacante, iar poliţistul are atribuţii de serviciu ( Art. 92. alin. (1) ) şi beneficiază de aproximativ aceleaşi drepturi salariale, cu excepţia salariului de comandă ( art. 93 alin. (1) ). DAR să-i încetezi raporturile de serviciu pentru motive NEIMPUTABILE poliţistului respectiv e abuz şi contravine principiului stabilităţii în funcţia publică enunţată la art.8, alin. 3.

Art.107. – (1) În situaţiile de suspendare a raporturilor de serviciu prevăzute la art. 95 alin. (1) lit. a) - c) şi, după caz, lit. g) şi la art. 96 alin. (1) * şi alin.(2) * ( completare ), poliţistul este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.

Firesc ar fi să se predea armamentul, legitimaţia şi insigna şi în situaţia suspendării datorită unui interes personal legitim.

Art. 134.

Analog. Problema de la art. 44.

Art. 136. – (1) Poliţiştilor care provin din rândul absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială ale MAI sau care formează personal pentru nevoile MAI cărora, în primii 10 ani de activitate sau, după caz, în primii 10 ani de activitate de la dobândirea calităţii de ofiţer de poliţie *sau agent de poliţie, respectiv specialiştii încadraţi din sursă externă cărora* (completare) le-au încetat raporturile de serviciu din motive imputabile sunt obligaţi să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea lor, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, în condiţiile angajamentului încheiat în acest sens.

Toţi sunt şcolarizaţi mai mult sau mai puţin. Dacă renunţă, să plătească.

(2) Obligaţia restituirii cheltuielilor prevăzute la alin. (1) revine, în condiţiile angajamentului încheiat în acest sens, şi:

a) studenţilor şi elevilor care încetează raporturile cu instituţia de formare profesională iniţială a MAI sau care formează personal pentru nevoile MAI la care sunt înmatriculaţi, anterior absolvirii, inclusiv prin exmatriculare;

Analog. Problema discutată la art. 24.

Art. 137. – (1) Echivalarea gradelor profesionale şi militare se realizează în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, ori în cazul transferului la/ de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.

Nu mai suntem militarizaţi, aşadar sintagma ,,militare” nu îşi are rostul. Şi în plus, de ce la încetarea raporturilor de serviciu să echivaleze cu un grad militar?

Partea cu “de la alte instituţii” nu are ce să caute. Ori rămâne poliţist din cadrul Poliţiei Române sau al Poliţiei de Frontieră, ori încetarea raporturilor de serviciu. Scurt.

La art. 142, alin. (3), introducerea punctului d) personalul încadrat în funcţii ale poliţiei locale din cadrul administraţiei publice locale.

Sper că am fost explicit şi că propunerile mele au fost pertinente. Susţineţi vă rog dle radusandu cauza poliţistilor la discuţia de luni !!!

Stimă!

  • Apreciez 2
  • Moderator
Publicat

blue1guardian stii care e problema cu acesti specialisti din sursa externa?

Faptul ca cei din conducere si cei de la CNP doresc sa mentina aceasta posibilitate de incadrare, are ca si consecinta netransformarea profesiei de politist intr-una de sine statatoare si recunoscuta ca atare, ci mentinerea acestui termen la stadiul de titlu ce confera anumite drepturi in plus. Cand de fapt modificarea acestei anomalii ar trebui sa fie principalul tel al CNP-ului.

De ce spun asta? E simplu.

Un politist ce a absolvit academia sau o scoala de politie se poate angaja din sursa externa ca medic, inginer/subinginer, IT-ist, psiholog, etc. Evident ca nu.

Atunci de ce invers sa fie posibil? De ce sa nu ne fie recunoscuta si noua aceasta calificare si sa nu mai fie perceputa ca un titlu ce se ataseaza oricui?

Pentru ca inca nu s-a demilitarizat aceasta institutie decat cu numele si inca avem pe acolo pe sus multi nostalgici ce traiesc in trecut, fara sa constientizeze prezentul si care ar trebui sa fie starea de normalitate in care sa intram.

Daca in acest proiect se va introduce ca cei ce executa activitati de gospodarire, secretariat, etc nu trebuie sa mai fie politisti, atunci DE CE un IT-ist, psiholog, sau specialist in resuse umane ar trebui sa fie? Pentru ca nici acestia nu lucreaza in operativ. De ce trebuie sa se numeasca politisti, daca ei au alta calificare?

Dar prin mentinerea acestor incadrari din sursa externa se doreste mentinerea unei portite prin care sa se incadreze pilosii si nepoteii. O portita ce genereaza coruptie, trafic de influenta, etc dar pe langa toate astea ne si tine in loc, iar calificarea noastra nu va fi recunoscuta ca o profesie de sine statatoare, astfel incat sa ajungem sa traim ziua cand pentru a deveni politist orice om sa fie constient ca trebuie sa faca o scoala si sa obtina aceasta specializare, la fel cum se intampla in cazul altora.

Iar aici sunt doua posibilitati. Cei de acolo de sus ori sunt prosti si nu realizeaza acest lucru, ori doresc mentinerea acestei situatii pentru a-si putea angaja nepoteii si toate rudele.

Publicat (modificat)

@Rookie

Este numai ideia ta....

Domnule radusandu cu tot respectul pe care il am fata de dvs. pentru curajul pe care il aveti sa intrati aici si sa stati de vorba cu pleava, va contrazic.

Desi ar fi fost frumos sa fie, NU este deloc ideea mea, asa se intampla prin tarile cu apa calda, unde politia s-a demilitarizat cu adevarat.

Si acolo personalul este impartit in doua categorii, dar acestea sunt functiile de executie si functiile de comanda. Atat! Nu ca la noi, unde pastram pseudosistem militar cu aceste grade profesionale specifice sistemelor militare.

Eu inteleg teama si reticenta domniilor dvs de a-si pierde privilegiile si avantajele, dar daca stati sa priviti obiectiv, nu veti pierde absolut nimic decat niste titulaturi. Iar daca va pare atat de rau de ele, atunci puteti elabora aceasta lege astfel incat domniile dvs. si noi toti cei care am apucat acest sistem aberant inventat aici, sa iesim la pensie tot asa, dar macar tinerii ce vin dupa noi sa intre intr-un sistem normal si aceasta schimbare fireasca sa se faca treptat, astfel incat macar ei sa munceasca intr-o politie adevarata, demilitarizata si moderna.

Iar in felul acesta si dvs. cei de acolo de sus, veti putea spune cu mandrie si veti ramane in istorie ca fiind cei ce au initiat adevarata modernizare si demilitarizare a politiei.

Modificat de Rookie
Publicat

Multumesc celor care au venit cu propuneri si dupa discutarea acestora si analizarea lor, asa cum v-am promis, au fost introduse pentru a fi luate in seama de initiatorul Proiectului legii privind Statutul Politistului, respectiv MAI. Vom vedea ce se va intampla, dar speram sa se tina cont de aceste propuneri.

Cateva din propunerile CNP, analizate si paradiscutate, care se vor prezenta la Comisia de Dialog Profesional:

EXTRAS PROIECT:

Art. 4. - Profesia de poliţist are la bază următoarele principii:

k) principiul stabilităţii în exercitarea funcţiei publice

Art. 5.

(2) Şefii ierarhici răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subaltenilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.

Art. 6. – (1) Poliţistul este obligat să asigure un serviciu public de calitate.

(2) Pentru realizarea unui serviciu public de calitate, poliţistul beneficiază de sprijinul comunităţii şi a instituţiilor statului.

Înţelesul unor termeni

Art. 7. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) – d) similar.

e) specialişti – poliţişti care dobândesc acest statut ca urmare a transferului din instituţii publice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau prin încadrare din sursă externă, pentru domeniile în care MAI nu are forme proprii de pregătire;

f) unităţi – entităţi din structura organizatorică a MAI ai căror şefi au competenţe de gestiune a resurselor umane şi calitatea de ordonator de credite.

Art. 11. – (1) Pentru intrarea în corpul ofiţerilor de poliţie sunt necesare studii universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă, corespunzătoare domeniului de activitate în care se face încadrarea.

(2) Pentru intrarea în corpul agenţilor de poliţie sunt necesare studii postliceale absolvite cu diplomă sau, în cazul specialiştilor, studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat în domeniu în care urmează a fi încadrat.

Art. 13. – (1) - (2) similar

(3) Organizarea evaluării şi metodologia privind evaluarea anuală a poliţistului se stabilesc ordin al ministrului administraţiei şi internelor, ţinându-se cont şi de alte prevederi legale incidente în domeniu.

Art. 14. – (1) Naşterea unor raporturi juridice ale poliţistului cu MAI se realizează prin încadrarea pe o funcţie publică de poliţist şi pot fi modificate pe parcursul carierei prin mutare sau promovarea unui concurs sau examen, cu excepţiile expres prevăzute de prezenta lege.

Art. 16. - (1) Statutul de poliţist poate fi dobândit de orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) – f) similar

g) este neclar, nedefinit „comportamentul corespunzător cerinţelor de conduită impuse de profesia de poliţist” şi mai ales pentru o perioadă dinainte de a fi poliţist.

Art. 19. – (1) Pentru unele funcţii prevăzute prin Nomenclatorul de funcţii aprobat prin OMAI care, potrivit cerinţelor de ocupare stabilite prin fişa postului, nu pot fi exercitate de absolvenţi proveniţi din instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau care formează personal pentru nevoile MAI, pot fi încadraţi specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului, care îndeplinesc condiţiile legale.

Intrarea agenţilor în corpul ofiţerilor de poliţie

Art. 20. (1) – Agenţii de poliţie intră în corpul ofiţerilor de poliţie, în condiţiile prezentei legi, prin absolvirea cursurilor Academiei de poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, denumită în continuare Academie.

(2) Agenţii de poliţie absolvenţi ai cursurilor universitare de lungă durată, cu diplomă de licenţă ale altor instituţii de învăţamânt superior pot intra în corpul ofiţerilor de poliţie prin promovarea examenului sau concursului organizat pentru ocuparea unor funcţii de ofiţer cu profil corespunzător studiilor absolvite.

Admiterea în instituţii de formare profesională iniţială ale MAI

Art. 22. – (1) similar

(2) La concursurile prevăzute la alin.(1) lit. a) pot participa agenţi de poliţie care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: (…)

(3) La concursurile pentru admiterea în instituţii de formare profesională iniţială ale MAI pot participa absolvenţi de studii liceale cu diplomă de bacalaureat care îndeplinesc condiţiile generale pentru elevi şi studenţi şi au vârsta de maxim 25 de ani.

Art. 32. – (1) Absolventului cu diplomă de licenţă sau echivalentă al instituţiilor de formare profesională iniţială ale MAI sau care formează personal pentru nevoile MAI i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie.

(2) … similar

(3) În funcţie de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite şi de nivelul acestora, raportate la atribuţiile din fişa postului, specialiştilor proveniţi din sursă externă li se acordă grad profesional de:

a)- c) … similar

(4) Pentru situaţia prevăzută la alin.(3), nu se consideră vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite vechimea realizată în calitatea de agent de poliţie în structurile MAI, decât pentru perioada în care au lucrat anterior în domeniul studiilor absolvite.

Art. 34. – (1) Pentru acordarea gradului profesional următor, poliţistul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:

Solicităm eliminarea lit. c), abuzivă:

c) a promovat examenul pentru acordarea gradului profesional respectiv;

(2) similar.

(3) Sunt exceptaţi de la condiţia prevăzută la alin.(1) lit. d), pentru acordarea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie, poliţiştii care au absolvit cursuri postuniversitare, programe de masterat cu diplomă ori care deţin titlul ştiinţific de doctor, în specializările sau programele de studii universitare corespunzătoare cerinţelor postului ocupat. Exceptarea se face cu acordul şefului structurii din care face parte poliţistul, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(4)- (5) similar

Art. 41. - (1) similar

(2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt funcţii de execuţie şi funcţii de conducere, iar după nivelul studiilor necesare pentru ocuparea lor sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B, conform Nomenclatorului de funcţii aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Coeficienţii de încadrare pe posturi şi salarizarea poliţiştilor sunt stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Art. 43. – (1) similar.

(2) Pentru o perioadă de 5 ani de la numirea în funcţie în condiţiile alin.(1), raporturile de serviciu ale poliţiştilor nu pot fi modificate decât în cadrul aceleiaşi unităţi, cu respectarea specialităţii/ profilului de muncă, exceptând situaţiile de reorganizare a unităţii.

Art. 44. – (1) Specialiştii pot ocupa, pentru o perioadă de 5 ani, exclusiv funcţii în specialităţile pentru care au fost încadraţi în structurile MAI.

(2) În situaţia desfiinţării posturilor ocupate ca urmare a reorganizării, specialiştii pot ocupa, în condiţiile legii, înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin.(1), funcţii în alte specialităţi decât cele pentru care au fost încadraţi în structurile MAI, numai după absolvirea cursurilor de schimbare a profilului.

Accederea în aparate centrale

Art. 45. – Pentru a ocupa o funcţie în cadrul unităţilor aparatului central al MAI ofiţerii de poliţie trebuie să aibă cel puţin gradul profesional de inspector principal de poliţie, iar agenţii de poliţie cel puţin gradul profesional de agent şef de poliţie, iar în cazul unităţilor aparatului central al inspectoratelor generale/ similare, ofiţerii de poliţie trebuie să aibă cel puţin gradul profesional de inspector de poliţie, iar agenţii de poliţie cel puţin gradul profesional de agent principal de poliţie.

Ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute cu mandat

Art. 47. - (1) similar.

(2) Funcţiile prevăzute la alin.(1) sunt:

a) funcţiile care presupun calitatea de ordonator de credite;

B) funcţiile de şef al poliţiei municipale; ELIMINARE

c) funcţiile de şef al poliţiei de sector, în cazul municipiului Bucureşti. ELIMINARE*

(3) - (5) similar.

Evaluarea poliţiştilor aflaţi sub mandat

Art. 48. – (1) Anual, activitatea poliţiştilor numiţi potrivit art. 47 alin.(3) şi, după caz, alin.(4), se evaluează, pe baza indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contractul de management şi în concordanţă cu resursele alocate.

(2) Atunci când în urma evaluării se constată neîndeplinirea criteriilor minime de performanţă, poliţistul se eliberează din funcţia de conducere pentru management neperformant.

Comisia de evaluare

Art. 49. – Evaluările prevăzute la art. 47 alin.(1) şi art. 48 alin.(1) se realizează de o comisie de evaluare, compusă din:

A. pentru funcţiile care presupun calitatea de ordonator secundar de credite:

(…) similar.

B. pentru funcţiile care presupun calitatea de ordonator terţiar de credite:

(…) similar.

C. pentru ocuparea funcţiilor de şef al poliţiei municipale sau şef al poliţiei de sector, în cazul Municipiului Bucureşti:

a) ordonatorul terţiar de credite;

B) adjuncţii ordonatorului terţiar de credite;

c) 3 şefi de poliţie municipală/ şef poliţie sector. ELIMINARE ÎN ÎNTREGIME

CAPITOLUL III

DREPTURI, OBLIGAŢII, INTERDICŢII…

Secţiunea 1 Drepturi şi obligaţii

Drepturi profesionale

Art. 55. – Poliţistul are următoarele drepturile profesionale:

a) –e) similar.

f) indemnizaţie de chirie sau o compensaţie echivalentă pentru plata ratelor la procurarea unei locuinţe în leasing imobiliar, în condiţii stabilite prin hotărâre de guvern;

g) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în interesul serviciului în alte localităţi şi, de 3 ori pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

h) - l) similar.

Drepturi compensatorii

Art. 56. – Poliţistul are următoarele drepturile compensatorii:

a) - d) ... apoi se adaogă:

e) acordarea de ajutoare sau indemnizaţii, la ieşirea la pensie.

Indemnizaţia de chirie

Art. 58. – (1) - (6) similar.

Se numerotează corect, consecutiv, mai departe, cu textul similar:

(7) Similar cu actualul alin. (8).

(8) Similar cu actualul alin.(9)

După acestea se adaugă un nou alineat, alin. (9) cu următorul conţinut:

(9) Poliţistul poate fi sprijinit în locul îndemnizaţiei pentru chirie, cu plata ratei sau a unei părţi a acesteia, la achiziţionarea unei locuinţe prin leasing imobiliar la o valoare ce nu poate depăşi cuantumul indemnizaţiei de chirie.

Interdicţii

Art. 68. - Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:

m) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar, în zona de competenţă a unităţii din care face parte;

Incompatibilităţi privind calitatea de poliţist

Art. 72. – (1) – (2) Similar.

(3) Nu se află în situaţie de incompatibilitate în sensul prevederilor alin. (2) poliţistul care:

h) exercită funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate de personalul structurii din care face parte ca poliţist în zona de competenţă a acesteia şi potrivit fişei postului ocupat. (4) - (6) … similar

Durata detaşării

Art. 80. – (1) Detaşarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Într-un an calendaristic, perioada de detaşare se poate prelungi peste cele 6 luni numai cu acordul scris al poliţistului, iar pe durata detaşării funcţia sa nu poate fi ocupată de alt poliţist decât pe perioadă determinată.

Situaţii care determină mutarea poliţistului

Art. 84. – (1) Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate, în următoarele situaţii:

a) în interesul serviciului, cu acordul său;

B) la cererea poliţistului;

c) pentru protecţia poliţistului, în situaţii când securitatea sa ori familiei este ameninţată ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în situaţiile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabilă poliţistului.

Suspendarea de drept

Art. 95. – (1) Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:

a) - d) similar.

e) ELIMINAT

f) ELIMINAT

g) similar.

Drepturi şi obligaţii în caz de suspendare

Art. 98. – (1) similar.

(2) Pe perioada suspendării raportului de serviciu, poliţistului îi sunt opozabile obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile specifice profesiei de poliţist prevăzute la art. 67 lit. B), i), j), l) - n), art. 68 lit. a) - d), f) – l) şi n), art. 69 şi art. 72 .

Încetarea la iniţiativa MAI

Art. 103. – Încetarea raporturilor de serviciu la iniţiativa MAI se dispune în următoarele cazuri:

a) - B) similar;

c) la acordarea calificativului „Nesatisfăcător”, de două ori în decursul a 8 ani;

d) - e) similar.

Încetarea prin demisie

Art. 104. – (1) - (3) Similar.

(4) Cu acordul conducerii unităţii, poliţistul demisionar poate reveni asupra cererii de demisie, dar numai până la împlinirea termenului de preaviz de la care demisia produce efecte.

Recompense morale sau materiale

Art. 109. – (1) -(3) similar

(4) Acordarea recompenselor prevăzute la alin. (1) lit. a), d) e), f), g), i) şi alin.(3) se face după discutarea în şedinţele de conducere ale unităţii şi după consultarea organizaţiei profesionale Corpul Naţional al Poliţiştilor.

Art. 111. – (1) Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:

a-b rămâne

c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;

Regulile procedurii disciplinare

Art. 115. – (1) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite, în condiţiile legii, copii ale documentelor dosarului pentru a le utiliza în scopul fundamentării apărării sale.

(2)-(3) similar.

(4) Drepturile prevăzute la alin.(1) şi (3) se exercită, în toate cazurile, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.

(5) Cercetările efectuate pe parcursul procedurii disciplinare referitoare la abateri din care rezultă date şi indicii că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală se vor efectua şi cu participarea unui reprezentant al Corpului urmând ca în raport de constatări să fie sesizate organele judiciare competente. În acest caz, procedura disciplinară se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei.

(6) … similar.

Aplicarea sancţiunilor disciplinare

Art. 117. – (1) similar.

(2) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face la propunerea consiliului de disciplină, cu excepţia mustrării scrise, pentru care nu este necesară propunerea consiliului de disciplină. Şeful unităţii poate aplica o altă sancţiune disciplinară, dar nu mai gravă decât cea propusă de consiliul de disciplină, cu obligaţia de a motiva în scris aceată decizie.

(3) similar.

Contestarea sancţiunilor disciplinare

Art. 119. – Sancţiunile disciplinare aplicate pot fi contestate în condiţiile legii contenciosului administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile prin adresarea contestaţiei şefului ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia se soluţionează în termen de maximum 15 zile de la depunere şi se comunică în 5 zile.

....

Speram ca si ceilalti participanti la Comisia de Dialog profesional sa aiba propuneri pertinente

  • Moderator
Publicat

Asta este proiectul de Lege privind Statutul Politistului in care sunt adaugate cu rosu propunerile Corpului National al Politistilor.

Dupa cum puteti observa, majoritatea propunerilor sunt pertinente, dar ceea ce ma revolta e ca CNP-ul nu a propus si nu sustine eliminarea alin (2) din art. 85, care nu este altceva decat un abuz si un nonsens. Pai din moment ce exista "mutare temporara" tocmai pentru cazurile in care este implicat un interes public, de ce mai este nevoie de acasta prevedere abuziva, care nu face altceva decat sa elimine principiul stabilitatii in functie.

Dl. "manager" are posibilitatea sa mute temporar ori sa detaseze politistul, atunci de ce mai e necesar sa poata muta definitiv politistul fara acordul sau???

Mutarea temporară

Art. 85 [ ... ]

(2) În cazul prevăzut la art.84 alin. (1) lit. a), atunci când este implicat un interes public, poliţistul poate refuza mutarea în interesul serviciului numai dacă se află înuna din situaţiile prevăzute la art. 83.

  • Moderator
Publicat

Acel articol 83 precum si alin (2) din art. 85 sunt abuzive si discriminatorii, incalcand flagrant principul stabilităţii în exercitarea funcţiei publice.

CNP ar fi trebuit sa ceara eliminarea/abrogarea lui, daca i-ar fi pasat catusi de putin de interesele marii majoritati a cotizantilor sai. El nu face altceva decat sa transforme politistul intr-un sclav pe plantatie.

Cine si cum stabileste care e interesul public?

Sub aceasta formulare se vor ascunde o multime de abuzuri din partea sefilor impotriva acelor subordonati incomozi ce vor indrazni sa sanctioneze vreun membru al partidului ce i-a numit in functie.

In cazul functiilor de executie, adica a politistilor de rand, ce intra in contact cu toti cocalarii, smekerii sau baronii locali, ar fi trebuit facuta o diferentiere in comparatie cu functiile de comanda. Si ar trebuit sa existe o protectie adecvata daca s-ar dori ca acestia sa-si faca datoria respectand toate acele principii si in special pe cel privind egalitatea în faţa legii.

Dar odata cu aceste propuneri se mai dovedeste inca o data ca CNP-ul, NU urmareste interesele marii majoritati a politistilor ci doar pe cele ale comandatilor ce doresc sa devina niste adevarati stapani pe destinele oamenilor.

Publicat

Art. 23. alin (2) Pe perioada înmatriculării, raporturile de serviciu ale agenţilor de poliţie înmatriculaţi în Academie se suspendă.

Acest alineat a ramas neschimbat, nu se va reveni la FR

Publicat

Domnilor colegi,

La intalnirea de ieri sedinta s-a suspendat si va urma o noua intalnire Joi 18.08.2011, pentru a veni si sindicatele reprezentative cu propuneri scrise pentru a se putea face discutii.

Trebuie sa stiti ca trebuie sa se tina cont de o serie de legi, legea invatamantului, legea Statutului functionarului public etc. deci, nu mai este forma de invatamant la FR la Academie.

@ Catalin

Si daca o functie este libera prin suspendarea unui politist si acolo trebuie neaparat sa fie cineva, cum ati proceda, daca nu vrea nimeni sa gireze acea functie? Veniti cu propuneri in acest sens, poate se mai poate sustine...

Referitor la ultimul aliniat alultimei postari a dvs. nu sunt de acord, dar cred ca nu are rost sa continui...

Cu stima,

  • Membru
Publicat

Pentru cei care implinesc 35 de ani in anul intrarii in vigoare a statutului aveti de cand sa lfaceti demersuri pt.a putea participia la examen.Da sau nu, pentru ca pana acum s-a tot evitat un raspuns clar si pe intelesul tuturor.trebuie gasita o varianta pentru ca acestia vor fi discriminati in comparatie cu ceilalti de pana in 35 de ani.

Publicat

@stelistman

Nu cred ca este o discriminare...

Mai discutam.... si ca o gluma pentru tine "Nu vrea Asofronie".

Cu stima,

  • Membru
Publicat

Am gustat gluma, dar de ce nu este o discriminare?Atunci aveti grija ca statutul asta sa intre in vigoare peste vreo 4 ani pt.ca cei care au 35 de ani sau vor avea peste 4 ani sa stie ce-i astepta si ce au de facut.

Care este explicatia si argumentul pt cei care in anul intrarii in vigoare a noului statut nu mai pot participa la acest examen din cauza varstei?

Publicat

In Subcomisia de Dialog Social, in care au avut loc discutii pe marginea proiectului de Lege privind Statutul Politistului.

Biroul Executiv Central a obtinut un alt termen de negocieri pentru data de 17.08.2011 urmand ca pana pe 11.08 sa trimita in scris propunerile SNPPC.

Pana la data de 10.08.2011 ora 12.00, puteti inainta propunerile si observatiile dumneavoastra cu privire la acest proiect de lege.

vali.riciu@snppc.ro

contact@snppc.ro

sau PM catre mine...

Publicat

Misiuni în afara teritoriului naţional

Art. 139. – Poliţiştii pot participa la misiuni în afara teritoriului statului român, precum şi în misiuni în străinătate în cadrul forţelor de menţinere a păcii sub egida ONU, NATO sau a altor organizaţii internaţionale, în calitate de reprezentant desemnat al MAI. Pe perioada participării la astfel de misiuni, poliţiştilor le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile legale referitoare la participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Inainte numai ofiterii aveau dreptul de a participa la astfel de misiuni insa am inteles ca si agentii au capatat acest drept. E adevarat? Vad ca si statutul politistului precizeaza la art de mai sus "politistii" si nu mentioneaza expres ca ofiterii sunt mai politisti decat agentii :)

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Trebuie să aveţi un cont de membru pentru a adăuga comentarii

Înregistrare membru

Înscrierea unui nou cont de membru. Este foarte uşor!

Înregistrare cont nou

Autentificare

Aveţi deja un cont de membru? Conectaţi-vă aici.

Autentificare în cont
  • Activi pe această pagină   0 membri

    • Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.
×
×
  • Adaugă...

Informaţii importante

Am plasat cookie-uri strict necesare pe dispozitivul dvs. pentru afişarea optimă a paginilor. Puteţi în orice moment să modificaţi setările cookie-urilor, altfel vom presupune că sunteţi de acord să continuaţi. Utilizând acest site, sunteţi de acord cu Termenii şi condiţiile de înregistrare şi Politica de confidenţialitate.