Jump to content
POLITISTI.ro
Marius

Inasprirea sau relaxarea regimului armelor de foc

Recommended Posts

arcan

Asta este o prostie intradevar,ca nici politistii sa nu aiba dreptul la arma.Nici nu stiam de aberatia asta.

Eu ma refeream la civili. nu pot fi de acord ca orice civil cu vise de Rambo sa aiba acces la arme.Uita-te ce se intampla acum in tara cu pistoalele cu bila de cauciuc. In absolut nici un caz mediatizat,nu s-au folosit pentru aparare.Ci intotdeauna pentru amenintare si atac.

Cel mai recent e cel cu fata care a ramas fara un ochi.Daca arma era cu glont,aveam doi morti.

Imi spui ca analizez superficial?Eu spun ca analizez din punctul meu de vedere,punctul de vedere al meseriei.Nu stiu de cate ori ai avut ocazia sa actionezi impotriva unuia inarmat cu arma de foc,sau despre care existau informatii in sensul asta.

Sa vezi cam care sunt senzatiile ...Dar probabil ca stii deja...

Gandeste-te cum ar fi ca in majoritatea actiunilor sa fie la fel. SWAT-ul american foloseste 2 veste balistice la descinderi. Noi momentan nu avem niciuna...

Mie mi se pare ca tu analizezi superficial,si dai crezare celor care  au impresia ca daca trag bine cu BB la airsoft,simt nevoia de ceva mai tare...

Chiar nu are romanul cultura si nici civilizatia necesara pentru accesul la arme de foc,la liber.

Pe dealta parte,faptul ca indivizii ajunsi in senat si guvern , incearca restrictionarea acestor arme si catre politisti,nu este decat unul dintre multele lucruri antipolitie pe care le fac...

SIncer nu inteleg de ce te-ai simtit tu vizat de cele scrise de mine,cand eu ma adresam strict catre civilii care cred ca e simplu sa fi erou daca ai o arma de foc.

Este parerea mea,si ma asteptam la mai multa consideratie pentru ea.

Edited by arcan

Share this post


Link to post
Share on other sites
BGeorge

Eu ca civil, as vrea sa am dreptul la autoaparare folosind o arma letala. Nu mi se pare corect faptul ca cel care ma ataca foloseste o arma letala si eu sa folosesc o arma cu bile de cauciuc.

Daca s-ar permite asta, cei care acorda permisele pt. arma letala ar trebui sa fie mai atenti decat sunt acum. Cum spune si arcan, sunt destui dezaxati care au obtinut permisul pt. arma neletala si nu stiu cum sa o foloseasca sau nu sunt echilibrati psihic.

Pe langa acel curs de instruire teoretica si practica, civilii detinatori de arma letala ar trebui obligati sa efectueze sedinte de tragere in poligon sub supraveghere.

 

Daca populatia ar fi mai educata in privinta regimului armelor precum in Elvetia probabil arcan ar avea alta parere. :)

Edited by BGeorge

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

arcan, eu mă consider a fi un civil. Şi tu eşti la fel, chiar dacă nu te consideri. Şi din păcate, ai să vezi că dacă se modifică legea în forma dorită de cei din IGPR, cu exact aceleaşi viziuni ca ale tale, o să devii şi mai civil decât eşti acum, după ce ieşi la pensie sau dacă şeful consideră că nu se impune să ai dreptul la o armă letală. Şi să-mi arăţi şi mie un şef care-şi asumă responsabilitatea să dea unui subrdonat acordul pentru a obţine permis de armă.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Marius

Asta este o prostie intradevar,ca nici politistii sa nu aiba dreptul la arma.Nici nu stiam de aberatia asta.

Eu ma refeream la civili. nu pot fi de acord ca orice civil cu vise de Rambo sa aiba acces la arme.Uita-te ce se intampla acum in tara cu pistoalele cu bila de cauciuc. In absolut nici un caz mediatizat,nu s-au folosit pentru aparare.Ci intotdeauna pentru amenintare si atac.

Cel mai recent e cel cu fata care a ramas fara un ochi.Daca arma era cu glont,aveam doi morti.

Înăsprirea regimului armelor NU presupune doar limitarea accesului la arme, ci poate fi făcută şi prin alte metode, de exemplu în sensul unei legislaţii severe, clare şi prompt aplicate pentru infracţiunile ce pedepsesc folosirea ilegală a armelor şi a condiţiilor de acordare a acestui drept.

Există o vorbă care spune că nimeni nu te poate face să te simţi inferior dacă nu îi permiţi, iar noi românii asta facem, ne tăiem singuri creaca de sub picioare şi ne desconsiderăm singuri.

E o mare greşală să generalizezi şi să-i bagi pe toţi "civilii" în aceeaşi oală, să-i consideri de la bun început prezumtivi infractori doar pentru că ţi-e teamă pentru siguranţa ta. Nu toţi sunt dobitoci, nedemni sau iresponsabili, iar din cauza unora trebuie să sufere toţi. Asta trebuie înţeles.

În timp ce în toate ţările din lumea civilizată armele scurte sunt permise dacă cetăţeanul îndeplineşte anumite condiţii, noi o tot dăm înainte cu povestea asta "că nu avem cultura armelor".  Această cultură a armelor se naşte şi se impune cu o legislaţie corespunzătoare, nu discriminatorie cum este în prezent.

 

Imi spui ca analizez superficial?Eu spun ca analizez din punctul meu de vedere,punctul de vedere al meseriei.Nu stiu de cate ori ai avut ocazia sa actionezi impotriva unuia inarmat cu arma de foc,sau despre care existau informatii in sensul asta.

Sa vezi cam care sunt senzatiile ...Dar probabil ca stii deja...

Gandeste-te cum ar fi ca in majoritatea actiunilor sa fie la fel. SWAT-ul american foloseste 2 veste balistice la descinderi. Noi momentan nu avem niciuna...

 

Am avut şi cu siguranţă voi mai avea ocazia să acţionez în situaţii cu suspecţi înarmaţi, nu ar fi nicio premieră, dar cu toate astea nu îmi este frică şi nici nu aş ezita vrodată. Pentru asta suntem plătiţi, ăsta e rolul nostru şi asta trebuie să facem. Dacă ne este frică şi nu suntem pregătiţi pentru asa ceva, înseamnă că problema este la noi, nu în altă parte şi trebuie să renunţăm şi să lăsăm pe alţii care sunt capabili şi se descurcă.

Principiul de bază este altul, că într-o ţară care se vrea civilizată şi democratică, nu e nici corect şi nici moral ca unii să fie mai cu moţ, iar ceilalţi să fie consideraţi mai puţin importanţi. Viaţa unui poliţist, magistrat sau demnitar este la fel de importantă ca a oricărui cetăţean din ţara asta. Parcă aşa spune Constituţia, că trebuie să fim egali în faţa legii, iar asta e sabie cu două tăişuri.

E un nonsens să tot înăspreşti regimului armelor prin limitarea accesului la arme, concomitent cu reducerea pedepselor pentru infracţiunile cu violenţă.

  • Upvote 8

Share this post


Link to post
Share on other sites
arcan

Dupa postul asta voi renunta la polemica pe tema armelor pentru ca imi tot rastalmaciti vorbele.

1.Cand spun ,,civil,, nu ma refer la statutul de militar .pentru c ala noi nu exista.Ci pur si simplu fac o diferentiere intre purtatorii de arme datorita meseriei,si cealalta parte a populatiei(ma feresc sa zic ,,restul,, sa nu sei nterpreteze).

2.Oricat ne place sa ne consideram un popor civilizat,ei bine,nu suntem.Sau nu avem nivelul de civilizatie necesar.

3.Nu consider pe nimeni prezumtiv infractor.ci ma bazez pe realitate.Dupa cum spuneam,in majoritatea covarsitoare ,folosirea armelor neletale NU s-a folosit in legitima aparare,ci in atac sau amenintare in Romania.

4.,,Dacă ne este frică şi nu suntem pregătiţi pentru asa ceva, înseamnă că problema este la noi, nu în altă parte şi trebuie să renunţăm şi să lăsăm pe alţii care sunt capabili şi se descurcă.,, Fraza asta ma jigneste.Si nu stiu de ce ai spus-o.E gratuita si insultatoare.

5.,, nu e nici corect şi nici moral ca unii să fie mai cu moţ,,Ciudat.Parca noi eram aia care suntem mai expusi repercuriunilor meseriei,decat restul populatiei.Acum suntem sau nu suntem mai cu mot?

  • Upvote 2
  • Downvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Marius

Nu e absolut nicio jignire sau insultă în postarea mea şi în niciun caz nu m-am referit la persoana ta. m-am referit în general la instituţia noastră şi în special la deştepţii din Direcţia AEST care au făcut aceste propuneri.

 

3.Nu consider pe nimeni prezumtiv infractor.ci ma bazez pe realitate.Dupa cum spuneam,in majoritatea covarsitoare ,folosirea armelor neletale NU s-a folosit in legitima aparare,ci in atac sau amenintare in Romania.

 

Sper că glumeşti? Care realitate? Poate realitatea prezentată la posturile TV.

Eu îţi exemplific cu cifrele oficiale prezentate de DAEST în bilanţul Poliţiei Române, unde statistic infracţiunile cu violeţă comise cu arme de foc înregistrate reprezintă un procent 0,04% din totalul infracţiunilor de acest fel (iar dintre acestea la rândul lor cele mai multe dintre ele sunt cazuri de suicid).

Mai mult, în expunerea de motive a proiectului de lege sunt exemplificate evenimentele înregistrate cu arme neletale, care au fost 97 în anul 2011 şi 92 în anul 2012, când în prezent în România discutăm despre cifre de ordinul zecilor de mii în privinţa deţinătorilor de arme. Asta e adevărata realitate, nu cea prezentată de televiziunile isterice avide de senzaţional.

Dar până la urmă, pentru ce mai sunt necesare arme pentru apărare poliţiştilor, dacă niciun cetăţean nu o să mai aibă, infractorilor o să le fie ruşine să-şi procure pentru că se sperie de pedeapsă (închisoarea de la unu la 5 ani în noul C.Pen :naughty: , înainte era de la 2 la 8 ani) şi o să trăim în pace şi prietenie.  :)

Totul o să fie bine şi numai fericire maximă!

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

În conferinţa de presă ce a avut loc azi la MAI, s-a făcut vorbire şi despre modificarea legii armelor şi muniţiilor. Urmăriţi aceste imagini:

 

http://youtu.be/01Foa8d2QaE

 

Citez:

 

Am dispus sa se reia procedeul de acordare a acestor permise. Nu imi este clar de ce cand iei permis dai niste examene si cand iei un pistol nimeni nu te intreaba nimic. Va trebui sa umblam la testul psihologic, la exersare (…) se impune o reevaluare a legislatiei, a posesorilor acestor pistoale. Sa vedem toata legislatia noastra, care este aspra fata de prevederile europene, insa se constata ca nu pune punctul pe i pe exersare si testul psihologic

 

Urmarim sa identificam solutii potrivite pentru a ridica exigenta in domeniul medical. Acum facem examenul psihologic la 5 ani(…) Trebuie sa ne asiguram ca cei care folosesc arma stiu ce sa faca cu ea. Una este sa folosesti arma la un metru sau la 50 de metri.

Share this post


Link to post
Share on other sites
VladSoare

Am urmărit cu interes cîteva discuții pe tema armelor de pe niște forumuri americane. Și acolo există două tabere: cea care ar vrea să se interzică accesul civililor la arme, respectiv cea care vrea ca lucrurile să rămînă așa cum sînt acum. Ei bine, sînt discuții interminabile, pe zeci și zeci de pagini, cu argumente solide de ambele părți. Toți au dreptate, fiecare în felul lui. Există argumente atît de bune de ambele părți, încît poți discuta la nesfîrșit fără să tragi o concluzie clară. În final, fiecare rămîne la părerea lui, pentru că nimeni nu are argumente mai bune decît ale celuilalt.
 
Visele de Rambo cred că se rezolvă prin educație. Înainte de a-ți cumpăra o armă de apărare, ai putea fi obligat să faci un curs serios, în cadrul căruia să treci prin simulări ale unor situații reale. Visele de Rambo ți se spulberă rapid cînd vezi că din șase focuri ai nimerit doar două ținte, și alea pe margine.

 

Uita-te ce se intampla acum in tara cu pistoalele cu bila de cauciuc. In absolut nici un caz mediatizat,nu s-au folosit pentru aparare.Ci intotdeauna pentru amenintare si atac.

 
Poate pentru că nu se mediatizează decît astfel de cazuri? :)
Oare cîte cazuri de apărare, nemediatizate, or fi fost pînă acum? N-am date și nu știu unde să caut, dar ar fi interesant de văzut o statistică, dacă există.

 

Nu stiu de cate ori ai avut ocazia sa actionezi impotriva unuia inarmat cu arma de foc,sau despre care existau informatii in sensul asta.


Cei împotriva cărora ai acționat dețineau armele legal?
Dacă nu, atunci nici o lege nu-i va opri nici de-acum înainte.
 
 

Chiar nu are romanul cultura si nici civilizatia necesara pentru accesul la arme de foc,la liber.

 

De acord. Dar cum se formează cultura asta? Cum s-a format la alții?
Ar trebui să rămînem pe veci ancorați în interdicții pe motiv că n-avem cultură? Sau ar trebui să începem încet, încet, să ne construim cultura?

Pe principiul ăsta, ar trebui să interzicem accesul întregii populații la mașini, pentru că nici cultura circulației auto n-o prea avem, după cum se vede pe șosele, iar numărul morților în accidente auto îl întrece cu mult pe cel al împușcaților. :)

Edited by VladSoare
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
7Coline

Nu inteleg de ce se tot leaga de legislatia privind obtinerea acestor pocnitori . Problema se trage mai de la radacina , mai exact din educatie, acolo trebuie reevaluate lucrurile. Dupa care se poate da drumul la letale la civili, dupa o verificare de cazier , si examen medical. Indiferent ce modificari au sa faca la legislatie , chiar daca impun un examen teoretic sau practic , tot aceeiasi oameni au sa obtina aceste arme . O sa se prezinte acolo diversi "calificati" si au sa treaca acele teste fara nici o problema , dar arma au sa o foloseasca cum stiu ei ca e bine , cum au fost educati : cand te insulta cineva e gata treaba , e motiv suficient sa faca uz de arma. Toate modificarile astea asupra acestei legislatii nu face altceva decat sa ingradeasca dreptul la autoaparare al cetatenilor si mai ales inseamna ingradirea unei libertati , drepturi si libertati de care toti oamenii ar trebui sa beneficieze , si nu ar trebui sa crificate datorita acelor cativa care abuzeaza de ele. 

Edited by 7Coline

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Şi cum s-ar putea "educa" viitorii sau actualii posesori de arme?

Share this post


Link to post
Share on other sites
7Coline

Nu cred ca se poate pune problema de reeducarea a actualilor posesori . Nu este o solutie de moment ci mai degraba o solutie de viitor , problema trebuie adresata de la o varsta frageda . Deja vorbim de urmatoarea generatie aici.

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

Parerea mea e ca ar trebui sa se dea permisul de arma ca si cel auto. Sa contina proba teoretica si practica. Asa ar invata toti legea si ar invata si ceva masuri de siguranta si ar fi instruiti ce au de facut pentru autoaparare.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
7Coline

Practic bozo , ai vrea sa fie introdus cursul de arme si munitii obligatoriu pentru permis. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

Eu as vrea sa se si invete ceva acolo. 

Edited by bozo

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Educarea se face prin pedepse dure aplicate de instanţe celor ce nu respectă legea. Chiar dacă ştie legea, tot o va încălca şi va folosi arma după bunul plac, atât timp cât ştie că primeşte în cel mai rău caz o pedeapsă cu suspendare. 

Asta cu educaţia generaţiilor viitoare, ce se face prin şcoli, cursuri sau alte asemenea idei măreţe e doar o modalitate prin care ne furăm singuri căciula. Dacă individul ştie şi e conştient că o să putreazească în puşcărie dacă nu respectă cu sfinţenie regimul armelor, îşi va adapta şi modifica comportamentul imediat. Atât timp cât pedepsele prevăzute de lege sunt blânde, iar instanţele nici măcar pe acelea nu le aplică, o să încalce legea, indiferent dacă o ştie sau nu.

Ia să intre zece ani la puşcărie cocalarul care îşi flutură pistolul ziua în amiaza mare, doar pentru că un şofer i-a arătat degetul mijlociu. Puneţi pariu că nu-l mai scoate sau pur şi simplu se lipseşte de acest instrument pe care-l ţine-n torpedo pentru a impresiona piţipoancele? Puneţi pariu că nu va mai fi aşa îngrămădeală la obţinerea permisului de armă cu gloanţe de cauciuc?

Poate să facă statul câtă educaţie doreşte prin şcoli, chiar şi începând de la grădiniţă. E doar o vrăjeală propagată la televizor de hoarda de psihologi ipocriţi şi rupţi de realitate, că rezultatele vor apărea abia după ce vor fi pedepţi aspru şi exemplar cei ce calcă strâmb, nu aşa la grămadă cum se practică acum.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
7Coline

@Catalin Asa ar fi normal. Consecintele sa fie crunte. Dar la noi ce fenomen vedem ? Pai , mai nou legislatorii se gandesc ce lege sa mai bage sa scape lumea de parnaie.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Exact.

În prezent trendul legilor din ultimii ani este unul menit să creeze categorii de cetăţeni favorizate. Pedepse mici pentru aceştia şi discriminare pentru pleavă. La fel şi în acest domeniu. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Parerea mea e ca ar trebui sa se dea permisul de arma ca si cel auto. Sa contina proba teoretica si practica. Asa ar invata toti legea si ar invata si ceva masuri de siguranta si ar fi instruiti ce au de facut pentru autoaparare.

 

Să mai zică cineva că IGPR-ul nu citeşte şi se inspiră de pe acest forum  :))

bozo citeşte cu ce idei a ieşit IGPR-ul mai nou:

 

Legislatia armelor si munitiilor va fi modificata
 
Politia vrea o inasprire a legislatiei armelor si munitiilor prin introducerea in lege, ca obligatie, urmarea unui curs si pentru detinatorii de arme neletale supuse autorizarii.
 
Mai mult, dupa absolvirea cursului respectiv, detinatorii trebuie sa faca dovada practicii. ”Astfel, la prelungirea permisului de port-arma trebuie sa faca dovada ca au efectuat doua antrenamente pe an, intr-un poligon autorizat. Daca nu fac dovada celor doua trageri anuale, nu li se va prelungi permisul. In Austria, aceasta masura este cuprinsa in legislatie. Detinatorii de arme se antreneaza si astfel se creeaza deprinderi. In acest fel, riscul de manuire neconforma a armei, va fi mult redus”, a declarat pentru Romania libera comisarul sef Daniel Cosgarea, sef serviciu Directia Arme, Explozivi si Substante Periculoase din Politia Romana.
 
In Romania sunt inregistrate 220.373 arme letale si neletale, detinute de 162.138 de persoane. Dintre aceste arme, 123.801 sunt lenate si 96.572 neletale. Cele mai multe arme letale sunt cele de vanatoare, aproximativ 107.000. Mai sunt si aproximativ 9.000 de arme de tir cu glont.
 
Statisticile politiei arata ca din totatlul de 96.572 de arme neletale, 39.550 sunt arme cu bile de cauciuc, 24.126 sunt arme cu aer comprimat si 29.621 arme cu gaz iritant lacrimogen. 73.816 persoane detin arme letale, in Romania, 81.263 sunt detinatori de arme neletale supuse autorizarii si 12.504 de persoane detin arme neletale supuse notificarii, cum sunt cele de panoplie, arbalete.
 
Cursurile si examenul pentru obtinerea permisului de port-arma, in cazul armelor neletale, se vor desfasura dupa modelul celor pentru obtinerea permisului auto. De asemenea, autoritatile vor sa interzica populatiei detinerea de arme a caror energie cinetica la gura tevii depaseste 10.000 de Jouli.
 
Sursa: Romania Libera

 

 

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
bozo

Foarte bine ca il citeste si se inspira, numai sa iasa ceva bun, nu birocratie si bani cheltuiti de posesorii de arme degeaba.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Browning

http://mises.ro/308/

 

Citat din acest excelent studiu, care, desi a aparut imediat dupa aparitia legii 295, ramane de actualitate

 

Argumentele avansate cu această ocazie în favoarea extinderii dreptului de a purta arme de foc se înscriu în direcţia ameliorării protecţiei individuale. Cu alte cuvinte, apărătorii amendamentului au invocat mai cu seamă ineficienţa protecţiei indivizilor de către Stat. În consecinţă, susţin apărătorii acestui amendament, posesia privată a armelor de foc ar ameliora protecţia individulă în cel puţin două feluri. Pe de o parte, prin disuadarea potenţialilor agresori, pe de altă parte, prin folosirea lor oportună şi eficace în cazul unei agresiuni efective. Fireşte, în ipoteza în care aceste argumente ar fi constrângătoare, sunt cu atât mai greu de justificat restricţiile, nu puţine la număr, impuse totuşi prin amendamentul Nicolaescu.

Dar lăsând la o parte acestă remarcă, obiecţiile aduse împotriva amendamentului susţin că, dimpotrivă, o înzestrare cu arme de foc a unei părţi importante a populaţiei civile ar conduce la o creştere a insecurităţii individuale, dată fiind inevitabilitatea escaladării violenţei. Şi asta cu atât mai mult, cu cât insecuritatea prezentă datorată armelor de foc nu pare a fi importantă.

În fond, argumentele aduse din ambele părţi năzuiesc să demonstreze că securitatea individuală -- devenită ad-hoc ţintă predilectă -- ar fi sporită într-un caz sau altul. Cu certitudine o parte a acestei dispute se înşală. Dar care dintre ele şi, mai cu seamă, cum s-ar putea tranşa această dezbatere? Iată câteva întrebări la care, din nefericire, dat fiind contextul în care a fost plasată dezbaterea, nu se poate răspunde cu precizie. Lucrurile stau în acest fel deoarece ambele argumente nu fac altceva decât să construiască, cu ajutorul imaginaţiei, o stare de fapte ipotetică, pe care năzuiesc să o verifice sau să o infirme cu argumente empirice.

În primul rând, fiecare dintre cele două construcţii imaginative se reduce, în cele din urmă, la două presupoziţii incompatibile şi strâns legate de o psihologie umană generală. Aceste presupoziţii consistă de fapt în descrieri ale comportamentului indivizilor, în ipoteza în care aceştia ar deţine arme de foc. Astfel încât se susţine că o prezenţă răspândită a armelor de foc ar induce mai degrabă fie o reţinere în privinţa folosinţei lor, fie o tendinţă de expansiune a agresiunii cu ajutorul lor. În lipsa unei teorii psihologice pertinente, nici una dintre aceste supoziţii nu poate avea vreo valoare argumentativă. Nu se poate cunoaşte şi cu atât mai puţin s-ar putea imagina o trăsătură comună a comportamentului uman într-o situaţie ipotetică. Prin urmare, în măsura în care ambele argumente se reduc la un asemenea tip de presupoziţie ce nu poate fi nici verificat, nici infirmat, nu se poate stabili cu precizie care dintre cele două poziţii să fie adoptată.

În al doilea rând, dat fiind faptul că ambele argumente avansate în Parlament năzuiesc spre o creştere a eficienţei securităţii individuale, se susţine că, fie prin introducerea amendamentului, fie prin respingerea sa, indivizii ar fi mai bine protejaţi. Dovezile avansate sunt descrieri de stări de fapte fie existente în trecut, fie imaginate într-o situaţie ipotetică. Fireşte, nici una din aceste dovezi nu poate fi constrângătoare pentru a accepta sau pentru a respinge amendamentul. Atunci când se caută o cauză a unui eveniment -- în cazul de faţă, cauza creşterii securităţii individuale -- dat fiind faptul că viitorul este necunoscut, nici trecutul şi nici ipoteticul nu ne pot oferi indicii. Cu ajutorul inducţiei nu se pot identifica cauzele unui eveniment decât într-un univers închis care să permită experimente de laborator. Chiar în cazul în care am descoperi în trecut o corelaţie între portul de armă şi securitatea individuală, nu putem induce din această coincidenţă un raport de cauzalitate între cele două evenimente. Aceasta deoarece oricine va putea obiecta cu uşurinţă că, de fapt, am ignorat un al treilea eveniment ce putea fi cauză. Atâta timp cât argumentele invocate în dezbatere se bazează pe astfel de „dovezi”, nu există nici un instrument adecvat ce ne-ar putea permite să scoatem la iveală forţa constrângătoare a vreunuia dintre ele.

Singura modalitate de a dovedi eficienţa ameliorării securităţii individuale este de a face apel la o teorie care să ofere o explicaţie pe cale deductivă. O astfel de teorie poate fi cea care arată că, inclusiv în materie de securitate, liberul schimb între indivizi conduce la satisfacerea nevoilor mai bine decât introducerea unui monopol coercitiv, precum cel statal. Dacă această teorie este corectă, indiferent de cursul evenimentelor în trecut sau în viitor, liberul port de armă va ameliora securitatea individuală în comparaţie cu interzicerea sau restrângerea lui. Acesta este singurul argument de tip descriptiv capabil de a lămuri chestiunea portului de armă.

Lăsând la o parte detaliile unei astfel de teorii de ordin descriptiv, se poate evidenţia un ansamblu de argumente situate în plan normativ, ce a fost ignorat cu desăvârşire de dezbaterea parlamentară.

Atunci când se caută un instrument adecvat pentru ameliorarea securităţii individuale, sunt aduse inevitabil în discuţie o serie de concepte precum proprietate privată şi autoapărare. Altfel spus, orice discuţie purtată pe tema eficientizării protecţiei proprietăţii private presupune un drept al exersării unei astfel de acţiuni. Pentru a descrie în mod coerent care este instrumentul cel mai oportun pentru a proteja proprietatea privată, este necesar să se presupună existenţa unui astfel de drept. În caz contrar, discuţia nu ar mai avea sens. Dar a presupune un drept al deţinerii unei proprietăţi implică dreptul de a o ceda după voinţă, precum şi dreptul de a o proteja împotriva unei agresiuni. În caz contrar, înţelesul obişnuit al conceptului „a deţine” ar dispărea, fiind înlocuit cu conceptul „a folosi”.

Prin urmare, se poate observa acum că, din punct de vedere logic, problema apărării proprietăţii private este anterioară problemei eficienţei apărării proprietăţii private. A înzestra un individ cu dreptul de a-şi apăra proprietatea implică a-l lăsa liber să-şi apere proprietatea. În caz contrar, ar însemna o restrângere a dreptului de a-şi apăra proprietatea şi deci a dreptului de a deţine o proprietate. Ar însemna, cu alte cuvinte, înlocuirea dreptului de a deţine cu dreptul de a folosi. Se iveşte acum în mod clar contradicţia majoră subzistentă în această dezbatere asupra portului armelor de foc. Plecând de la ideea că proprietatea privată trebuie apărată, prin respingerea dreptului de a purta arme de foc se ajunge la însăşi negarea acestei idei.

Conţinutul actului legislativ asupra portului de arme reprezintă o negare a conceptului de proprietate privată. Iar pretenţia de a eficientiza apărarea proprietăţii private nu este decât o figură de stil construită în termeni contradictorii. Cum se poate eficientiza un lucru prin însăşi respingerea lui? Textul legislativ asupra armelor şi muniţiilor în forma sa finală reprezintă fie o contradicţie în termeni -- între afirmarea proprietăţii private şi negarea ei -- fie o înlocuire a ordinii proprietăţii private cu ordinea folosinţei unor bunuri aflate în proprietatea statului. Iată o dilemă jenantă pentru rezultatul eforturilor parlamentarilor români.

Mai trebuie adăugat că, nici în ipoteza în care amendamentul Nicolaescu ar fi fost adoptat, legea armelor şi muniţiilor nu ar fi fost scutită de această dilemă. Prezenţa unor restricţii asupra locului unde arma ar fi putut fi folosită, sau asupra tipului de armă, sau asupra calităţilor persoanelor ce ar fi putut deţine arme echivalează implicit cu introducerea unor restricţii asupra proprietăţii private. În condiţiile în care proprietarii nu pot dispune în totalitate de instrumentele de protecţie pe care ei le judecă adecvate pentru protejarea lor, dilema precedentă nu se modifică fundamental. În condiţiile în care arma nu poate fi folosită în afara locuinţei personale, se pune sub semnul întrebării proprietatea de sine ca şi cum ea ar fi distinctă de cea a bunurilor exterioare. În sfârşit, în condiţiile în care nu toţi proprietarii sunt eligibili sau reuşesc să treacă testul ce le-ar permite să se apere, conceptul de proprietate privată ar rămâne într-o aplicare restrânsă.

Toate aceste argumente ce evidenţiază coerenţa internă a unor propoziţii de tip normativ reprezintă singura cale ce ar fi permis luarea unei decizii în chestiunea portului de armă. Începând din clipa în care se acceptă existenţa proprietăţii private şi se doreşte păstrarea unei coerenţe logice între propoziţiile aceleiaşi idei, nu se poate obţine decât libertatea proprietarului de a decide cine şi cum să-i apere propria persoană şi bunurile deţinute. Textul legislativ adoptat de Parlament nu a făcut altceva decât să sublinieze, o dată în plus, statutul neclar şi incert al proprietăţii private. Cât despre armonizarea legislaţiei române în materie de arme şi muniţii, argumentele şi concluziile de mai sus pot fi aplicate în aceeaşi măsură şi contextului european.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Uomu

Arma este doar o unealta, aceasta in sine nefiind periculoasa. Depinde cine o are in mana si cum o foloseste. In Romania in fiecare an mor 3000 de persoane numai in accidente rutiere iar impuscate nu stiu, poate 3-4 pe an. Ar trebui mai degraba "sa interzicem circulatia pe drumul public cu masina in interes personal", anuland permisul de conucere detinut legal si nu sa insaprim legislatia in domeniul armelor de foc.

Problema nu este data de noi, detinatorii legali, ci de infractorii care cumpara si folosesc arme ilegal. Putinii politisti care avem areme personale avem si disciplina scolii militare care creeaza piedici de netrecut in a folosi o arma de foc in conditii inadecvate.

Totus se ridica o problema, detinerea unei arme implica si creeaza mai multe riscuri decat lipsa ei (pt. detinator si familia lui). Asfel avand o arma de foc este mai probabil sa te ranesti cu ea decat sa apuci s-o folosesti in autoaparere. Rutina si ignoranta ucid la fel de bine.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Browning

Zilele trecute s-au discutat,  in comisia de aparare a Camerei Deputatilor, amendamentele introduse pe usa din dos de Guvern la proiectul de modificare al legii armelor, initiat de George Scutaru si Gabriel Oprea. Citez aici punctul de vedere al societatii civile, reprazentata la comisie de presedintele Asociatiei Nationale a Detinatorilor de Arme

Cred că este necesar să-mi exprim public impresiile referitoare la întâlnirea pe care am avut-o marti la şedinţa comună a Comisiei de Apărare şi a Comisiei Juridice la care am participat împreună cu Gligor Marius şi cu Rădulescu Ciprian. 
Am rămas cu o mare dezamăgire, nu atât din cauza rezultatului cât datorită modului în care se desfăşoară asemenea şedinţe. Cu câteva excepţii, am văzut superficialitate, aroganţă, nepăsare, nepricepere, reavoinţă, toate astea manifestate în ciuda tuturor argumentelor tehnice, juridice, sociale, practice. În primul rând pe nimeni nu intresează argumentele sau temeinicia lor. Cei câţiva, pentru că v-am spus că au fost şi excepţii, care au încercat o abordare mai profundă a subiectelor, au fost rapid aduşi în banca lor. 
Am ajuns la concluzia că toate demersurile iniţiate de muritorii de rând la parlament, trebuie obligatoriu să beneficieze în primul şi în primul rând de un mare noroc. Poţi veni cu ce vrei tu, cu toate argumentele din lume, cu toate documentele şi justificările, dacă nu ai norocul să ajungi la locul, omul şi momentul potrivit nu ai nici o şansă. 
Dar trebuie să recunosc, că în documentul care a fost pus în discuţie şi de care noi am aflat abia în timpul dezbaterii, cuprindea aproape toate amendamentele noastre, sau cel puţin amendamente în spiritul celor cerute de noi. Şi asta ca rezultat al campaniei susţinute de membrii şi nemembrii asociaţiei, de vânători, de colecţionari, de antrenori, sportivi, de alţi deţinători de arme care au făcut posibil ca documentele cu observaţiile şi amendamentele noastre să ajungă la şase sute şi ceva de demnitari, miniştrii, secretari, consilieri etc. Printre aceştia, cu tot subiectivismul meu, trebuie să recunosc că au fost câţi-va demnitari care au determinat introducerea cerinţelor noastre în propunerile de modificare. Aceştia merită mulţumirile noastre.
Încerc să fiu echilibrat, să numă lansez în acuzaţii şi atacuri la persoană (cea ce recomand şi celorlalţi), dar cea mai mare dezamăgire am avut-o din partea reprezentantului guvernului, care contrar tuturor argumentelor logice, juridice, tehnice, s-a opus vehement câtorva amendamente, cu nişte argumente pe care le puteam folosi tot atât de bine în sprijinul nostru. În lipsa unor argumente reale, argumentul suprem era faptul că nu a fost mandatat să susţină astfel de amendamente. S-a folosit din plin de abilitatea de a arunca pisica moartă în curtea vecinului şi a indus ideea că există o entitate superioară care supraveghează tot, care impune legi şi amendamente după bunul plac şi căreia nimeni nu i se poate împotrivi. Apreciez sincer abilitatea de a abate atenţia de la subiect şi de a induce participanţilor modul în care trebuie votat un articol. I-aş putea spune manipulare, dar nu vreau să jignesc pe nimeni. Când am abordat subiectul necesităţii unei alternative de avizare a poligoanelor pentru probe de tir care nu se practică la noi din cauza lipsei unei legi, conform cu amendamentul propus de doamna Boghicevici, am primit un discurs vehement împotriva introducerii tirului dinamic aplicativ cu calibruul .50BMG. Nici nu a contat când am specificat că eu mă gândeam la probe ceva mai benigne, cum ar fi IPSC, IDPA, PPC, şi de ce nu Cowboy Shooting care se practică cu muniţie neletală. Degeaba, captase atenţia auditoriului cu imensul calibru BMG. La fel când am ridicat obiecţii în legătură cu interdicţia pentru antrenori şi instructori de a procura arme dacă nu sunt angajaţi şi am afirmat că avem practicanţi de tir cu rezultate axceptionale care au făcut cursul de instructori pentru a putea să-şi procure arme pentru participarea la competiţii. Ne-a servit argumentul că IGPR deţine informaţii că un taximetrist a făcut cursul de instructori şi acum umblă cu pistolul la brâu. Adică pentru un dobitoc aruncă anatema asupra întregii comunităţi. Din păcate, nu am putut să întreb de ce nu iau măsuri punctuale pentru situaţiile astea, şi de ce respectivul mai are armă. 
O nouă fază este o şedinţă a comisiei juridice. Forma avizată de comisia de apărare poate suferi o mulţime de modificări şi nu cred că în această fază se pot face modificări structurale, totuşi vom depune punctul nostru de vedere cu observaţiile şi fundamentarea necesară. In viitorul apropiat vom depune alte proiec te de modificare.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Rower

Buna seara si sarbatori fericite in continuare!

Desi vad ca acest topic a "amorțit" de ceva vreme, consider că de la dvs pot să primesc sfaturi corecte si complete.

Întrucât zilele acestea am avut mai mult timp liber, am continuat să studiez mai intens problema armelor. Și acest lucru a apărut ca o necesitate în urma a doua evenimente prin care am trecut în decurs de un an și care m-au determinat să iau în calcul varianta deținerii unei arme de foc neletală, deși sunt un pacifist prin natură și educație. Dar situațiile în care am fost puși în pericol iminent atât eu cât și familia/copilul meu m-au convins că atâta timp cât nu poți beneficia ca cetățean de o protecție suficientă și adecvată, atunci, pentru protejarea ta și a familiei trebuie, ai datoria de a lua toate mpsurile necesare și legale care-ți stau la dispoziție.

Credeți-mă că am cântărit toate aspectele în acest an de zile, am întors lucrurile pe toate fețele, am luat în calcul diverse situații/scenarii înainte de a decide să încep să mă gîndesc la o armă de foc. Însăși ideea de a avea o armă în casă îmi creează un ușor disconfort, gândindu-mă că trebuie să fii de 100 de ori mai responsabil atunci când ai copii, atunci când pot veni în vizită alții, atunci când mai apare și o femeie de serviciu de câteva ori pe an etc. etc.

Dacă până la cele 2 evenimente nefericite nici nu-mi trecea prin minte să dețin o armă, eu fiind o persoană exclusiv non-violentă, acum sunt din ce în ce mai hotărât să-mi obțin legal una.

Lucrurile stau cam asa: am 50 ani, sunt fizician atomist de profesie, sunt specialist/consultant pe probleme de securitate IT și de securitate fizică, am lucrat peste 5 ani într-unul din "servicii" pe probleme de securitate IT, am făcut armata pe "vremea aia", am tras cu câteva arme de câteva ori și, deși nu sunt străin de domeniul acesta după cum se vede din "CV-ul" meu și aș fi avut posibilitatea, nu m-a atras deloc ideea de a deține o armă până când familia mea a fost pusă în real pericol iminent de 2 ori.

Primul eveniment: după un concediu în străinătate, la insistențele fiicei mele, l-am prelungit și la noi, la mare. Ea a vrut neapărat să mergem cu cortul și pentru că nu mai fusesem de vreo 10 ani cu cortul, am zis "de ce nu? hai!". În prima noapte, în camping organizat (Popas-camping Zodiac, Jupiter) am fost atacați la 3 noaptea de câțiva indivizi cu cuțite ca în filmele thriller. Au tăiat cortul, au intrat peste noi, înainte spărgându-mi mașina și luând tot din ea. Vă imaginați ce a fost în inima mea de tată văzând amenințarea reală asupra copilului meu cu cuțitul la gât și eu să nu pot face nimic?!? Pentru cine nu crede, se poate verifica acest lucru, există declarațiile noastre și ale martorilor la Poliția Neptun și cine dorește amănunte, le pot furniza la cerere. Nu spun că dacă aveam pistol lucrurile s-ar fi petrecut ca în filmele proaste americane, sigur că dacă aș fi utilizat arma, ar fi ieșit și mai grav totul. Erau doar niște borfași ordinari cu mult tupeu și beți. Curios însă că la scurt timp mi s-a găsit de către poliție portofelul. Nicio urmă de "praf pentru amprente" pe el, doar pe mașină au mâzgălit totul. Păi pe portofel tâlharii ăia nu au pus maâinile?!? Mă rog...

Al doilea eveniment: drumul de întoarcere "de la bunici". Se trezește un gibon cu BMW (nu discriminez, și eu tot BMW am, dar...) că l-am incomodat în trafic (posibil, deși am sute de mii de km experiență, îmi place să conduc, îmi plac mașinile și mă simt mai bine la volan decât pe jos, mai facem greșeli). Mă depășește, imi intră în față și mă fortțează să opresc, el fiind urmat și de o Skoda Octavia plină cu "conaționali". Se dau jos și vin la mine. Nu vreți să știți ce cuvinte și injurii au urmat. Printre altele că-mi iau fata și o violează (nu pot să reproduc cuvintele lor, din respect pentru dvs). Fata mea, după incidentul de la mare, care a rămas cu ceva spaime după acea aventură, aproape că a făcut atac de panică. Ce puteam să fac eu ca tată în acea situație? Nu știam cum să procedez mai bine: să încerc să-mi calmez copilul care aproape se sufoca de spaimă sau să încerc să-i calmez pe giboni? Evident că și în acea situație dacă aș fi scos o armă probabil că aș fi înrăutățit lucrurile. Dar - NUMAI în ipoteza în care indivizii ăia chiar ar fi recurs la violență asupra copilului meu - probabil că, în disperare, aș fi tras.

Acum, după toată această poveste, familia mea nu mai vrea să stăm în casa noastră în care ne-am simțit minunat până acum. După aceste evenimente, există teama că ne putem trezi noaptea cu astfel de indivizi peste noi. Vă spun cinstit, chiar dacă am o vârstă, o anumită experiență de viață, nu sunt un "anemic", nu sunt un fricos, dar... acum și eu tresar noaptea când aud un zgomot prin curte. Și am fost atât de fericiți în căsuța noastră până acum...

După anul nou, încep demersurile pentru obținerea unui permis și a unui pistol neletal. Măcar psihologic m-aș simți mai confortabil.

Sunt de acord cu dreptul de port-armă pentru noi, "civilii". Cu condiția unui sistem de control riguros (examene psihologice periodice, poate cel puțin anuale, amănunțite și realizate de centre specializate, nu de orice unitate medicală, obligativitatea urmării de cursuri teoretice și practice periodice, cu posibilitatea instructorului de a propune suspendarea/anularea permisului, examen riguros teoretic și practic la eliberarea permisului de port-armă etc.). O lege rațională, coerentă și clară nu-l oprește pe infractor, dar responsabilizează cetățeanul obișnuit și-l educă, diminuând riscul ca acesta să devină la rândul lui un alt infractor.

Stima și prietenia!

Edited by Rower

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.