Jump to content
POLITISTI.ro

ars aequi

Noile coduri si ce aduc sau introduc ele ca noutate

Recommended Posts

alex1988

toate probele sunt administrate in cadrul procesului penal, pentru asta ai nevoie sa incepi urmarirea penala cu privire la fapta [ dupa ce ai verificat in prealabil daca sunt indeplinite conditiile de forma si fond ale actului de sesizare si nu sunt incidentele prevederile art. 16, alin. (1)], apoi administrezi probe. Totul clar pana in acest punc. Dar cum procedezi cand ai o prindere in flagrant? Incepi urmarirea penala in rem, cum e cunoscuta dupa vechea reglementare, administrezi probe, audiezi martori, persoana vatamata, daca poti sa dai de ei la o ora  tarzie, apoi ce faci cu faptuitorul? il audiezi si pe el, normal! dar in ce calitate? trebuie dispusa, in continuare, de catre procuror, efectuarea urmaririi penale fata  de faptutor, obtinand astfel calitatea de suspect si taman atunci poti sa-l audiezi. Dar ce te faci daca flagrantul e la 01:00 noaptea, persoana vatamata vine a doua zi, la fel si procurorul (chiar daca e trecut de serviciu)? In ce temei "retii" faptuitorul pana incepi urmarirea penala cu privire la persoana tocmai a doua zi la pranz, sunt destule ore? doar nu ii dai drumu` pur si simplu? Multi au zis ca-l audiezi in calitate de martor la propria-i fapta, dar ce te faci si aici? cand vine art. 118  NCPP  Dreptul martorului de a nu se acuza.

 

Nimeni nu stie ce sa facem. Parchetele parca nu mai lucreaza in  zilele astea...

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

Ben

Am auzit si varianta retinerii administrative in baza legii 218.

Acum multi se dau peste cap cu violarea sediului profesional care apare ca noutate in codul penal.

Cum te mai duci tu sa faci un control banal pe lg 12? Deci, nu e vb de vreun dosar penal.

Dupa mintea unora, nu o mai faci deloc pana nu se stabileste ce si cum. Nu se mai fac controale.

 

Art. 223  Violarea sediului profesional

  1. Pătrunderea fără drept, în orice mod, în sediul sau locul unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională, ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite, se pedepseşte cu închisoare de le 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Eu consider ca avem temei legal sa patrundem in sediul unei persoane juridice, in timpul programului in care isi desfasoara activitatea, fara autorizatie de perchezitie cum sugerau unii (mie mi se pare o cretinitate; ce faci? inregistrezi dosare penale doar pt a putea face niste banale controale politienesti?)

Dar care e temeiul legal? Lg 218? Lg 360? Fisa postului? :wacko:  Lg 241?

Share this post


Link to post
Share on other sites
gmihai

toate probele sunt administrate in cadrul procesului penal, pentru asta ai nevoie sa incepi urmarirea penala cu privire la fapta [ dupa ce ai verificat in prealabil daca sunt indeplinite conditiile de forma si fond ale actului de sesizare si nu sunt incidentele prevederile art. 16, alin. (1)], apoi administrezi probe. Totul clar pana in acest punc. Dar cum procedezi cand ai o prindere in flagrant? Incepi urmarirea penala in rem, cum e cunoscuta dupa vechea reglementare, administrezi probe, audiezi martori, persoana vatamata, daca poti sa dai de ei la o ora  tarzie, apoi ce faci cu faptuitorul? il audiezi si pe el, normal! dar in ce calitate? trebuie dispusa, in continuare, de catre procuror, efectuarea urmaririi penale fata  de faptutor, obtinand astfel calitatea de suspect si taman atunci poti sa-l audiezi. Dar ce te faci daca flagrantul e la 01:00 noaptea, persoana vatamata vine a doua zi, la fel si procurorul (chiar daca e trecut de serviciu)? In ce temei "retii" faptuitorul pana incepi urmarirea penala cu privire la persoana tocmai a doua zi la pranz, sunt destule ore? doar nu ii dai drumu` pur si simplu? Multi au zis ca-l audiezi in calitate de martor la propria-i fapta, dar ce te faci si aici? cand vine art. 118  NCPP  Dreptul martorului de a nu se acuza.

 

Nimeni nu stie ce sa facem. Parchetele parca nu mai lucreaza in  zilele astea...

In data de 05.02.2014 Guvernul a aprobat un proiect de lege care este publicat si pe siteul Ministerului Justitiei www.just.ro , iar dupa publicarea in Monitorul Oficial o sa putem noi incepe urmarirea penala si fata de persoana iar procurorul o va confirma in 3 zile:

 

5. Alineatele (1) - (3) ale articolului 305 va avea următorul cuprins: 
„(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de 
urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei 
săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.” 
(2) Începerea urmării penale şi respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se 
dispune prin ordonanţă care cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin.(2) 
lit.a) - c) şi g). 
(3) Atunci când exista probe din care sa rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită 
persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul 
dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin.(1), organul de urmărire penală dispune ca 
urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea 
de suspect. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se supune, în termen de 3 zile, 
confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de cercetare penală 
fiind obligat să prezinte acestuia şi dosarul cauzei.”
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
coosstti

@alex Din discutiile cu procurorul nostru, pe tema nelamuririi tale, exista 2 variante: prima este conducerea administrativa iar a 2 a este emiterea unui mandat de aducere, in baza caruia poti sa-l mai ti la sediu 8 ore. La flagrant, audierea se face fata de faptuitor in calitate de martor, cat despre drepturile lui sunt drepturile lui, care-i problema daca nu se incrimineaza sau nu declara nimic? Azi a mai venit o completare, ca pe ordonanta de iup in rem, sa nu se treaca nicio calitate fata de parti, ci doar numitul x, numitul y.

Parerea mea, referitor la controalele din sc-uri, nu va tine infractiunea org. de politie, avand in vedere prev. Art. 18 si 21 din cod pen. Cauza justificativa.

Share this post


Link to post
Share on other sites
alex1988

 

In data de 05.02.2014 Guvernul a aprobat un proiect de lege care este publicat si pe siteul Ministerului Justitiei www.just.ro , iar dupa publicarea in Monitorul Oficial o sa putem noi incepe urmarirea penala si fata de persoana iar procurorul o va confirma in 3 zile:

M-am uitat si eu peste propunerile facute, dar sunt inca in stadiul de proiect ceea ce inseaman ca in momentul actual nu sunt aplicabile.

 

 

@alex Din discutiile cu procurorul nostru, pe tema nelamuririi tale, exista 2 variante: prima este conducerea administrativa iar a 2 a este emiterea unui mandat de aducere, in baza caruia poti sa-l mai ti la sediu 8 ore. La flagrant, audierea se face fata de faptuitor in calitate de martor, cat despre drepturile lui sunt drepturile lui, care-i problema daca nu se incrimineaza sau nu declara nimic? Azi a mai venit o completare, ca pe ordonanta de iup in rem, sa nu se treaca nicio calitate fata de parti, ci doar numitul x, numitul y.

 

Chestia cu mandatul de aducere si conducerea administrativa sunt cam exagerate.

In cazul conducerii administrative poti sa-l tii 24 daca identitatea nu s-a putut stabili in conditiile legii iar cu mandatul de aducere poti sa-l tii doar pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului procesual care a făcut necesară prezenţa celui adus, in niciun caz sa astepte pana incepe organul de cercetare penala urmarirea penala asupra lui. Parerea mea e ca mi se pare cam riscant, lasa foarte mult loc de interpretari.

 

Daca ai mai multe fapte intr-o seara, stai si ii pazesti,  cand ai putea sa-ti faci hartiile!

Sper sa se rezolve treburile astea pentru ca ne dau multa bataie de cap.  :)

Edited by alex1988

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

Si cand va ganditi ca niste domni si doamne au luat un purcoi de bani ca sa scoata mizeria asta inaplicabila si fara corespondent in realitate numit cod de procedura penala.

Edited by Ben
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Paul90

E obligatorie medierea de la 1 februarie la infracţiunile unde punerea în mişcare a acţiunii penale se face doar la plângerea prealabilă ? Dacă da, în ce constă ? Nu se poata dispune clasarea prin ordonanţă fără dovada efectuării procedurii de mediere ?

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

Art. 271 - Obstrucţionarea justiţiei - Cod Penal

(1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale:
a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanţa să efectueze, în condiţiile legii, un act procedural;
b) refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul procesului penal.

 
 
Art. 283 - Abateri judiciare Cod procedura penala
4) Următoarele abateri săvârşite în cursul procesului penal se sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei:
d) neîndeplinirea de către orice persoană a obligaţiei de prezentare, la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, a obiectelor ori înscrisurilor cerute de acestea, precum şi neîndeplinirea aceleiaşi obligaţii de către 
 
Speta:
Avem de-a face cu o persoana juridica care nu doreste sa puna la dispozitia organelor de CP documente necesare efectuarii unei expertize contabile, dupa ce in prealabil, org de cercetare penala a solicitat documentele printr-o ordonanta, facuta ca la carte, cu locul si data predarii acelor documente si inaintata printr-o adresa pe care s-a aplicat nr de inregistrare si se atesta faptul ca a primit-o. De asemenea, in adresa de inaintare sunt amintite si obligatiile acelor persoane juridice si i se aduc la cunostinta prevederile art. 283 privind abaterile judiciare. Termenul de predare e luni. Preconizez ca nu se vor conforma. Ce trebuie sa fac in cazul asta? Aplica amenda judiciara? Daca da, care este concret procedura? Ordonanta o incropim noi cumva, problema este apoi executarea amenzii. Unde se trimite pt luare in debit? La administratia fiscala unde este arondata persoana juridica sau la bugetul local? Poate fi amendat seful unitatii si nu persoana juridica?
Putem face direct sesizare din oficiu pt infractiunea de obstructionare a justitiei?
Cand dai amenda si cand te sesizezi din oficiu? Cu exceptia cazului cand e vb de persoana cercetata. In alin.2 e reamintit clar iarasi dreptul de a nu te autoincrimina, deci iese din calcul obstructionarea justitiei
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Cristi

Faci ordonanţă de ridicare silită şi le iei cu forţa, dacă ştii unde se află.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ben

Este o persoana juridica, institutie a statului cu sediul intr-o cladire de 10 etaje. Deci, nu stiu unde se afla concret hartiile si nici nu pot sa iau birou cu birou sa le scormonesc prin hartii ca iese ditamai tambalaul.

Vreau sa-i constrang (legal vorbind) sa mi le dea ei cu manuta lor.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin
In perioada 15 martie – 30 iunie 2014 pe adresa de e-mail noile coduri@mpublic.ro au fost semnalate de procurori o serie de probleme privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor noilor coduri in materie penala ce nu au format obiectul dezbaterilor anterioare, in legatura cu care nu au fost intocmite note de studiu si care nu au fost cuprinse in analiza intocmita pentru perioada 15 ianuarie – 15 martie 2014.
 
Ministerul Public a realizat o sinteza a problemelor invocate si raspunsurile date acestora.
 
“I. Renuntarea la urmarirea penala
 
Una dintre intrebarile privind aceasta procedura a fost aceea referitoare la semnificatia juridica si limitele consultarii suspectului sau inculpatului in legatura cu obligatiile impuse acestuia in cazul renuntarii la urmarirea penala. Mai concret, s-a pus problema daca se poate dispune renuntarea la urmarirea penala si obligarea suspectului sau inculpatului la repararea prejudiciului, daca acesta nu este de acord cu indeplinirea obligatiei.
 
In opinia noastra, acordarea beneficiului renuntarii la urmarirea penala si stabilirea unor obligatii pe care suspectul sau inculpatul nu poate ori nu vrea, inca de la adoptarea solutiei, sa si le asume, este discutabila ca finalitate, riscul de a se ajunge la revocarea masurii fiind mare.
 
S-a pus problema daca renuntarea la urmarirea penala se poate dispune si in cazul in care nu exista suspect in cauza.
 
Fata de prevederile art. 318 alin. 2 din Codul de procedura penala, aceasta solutie este posibila.
 
Astfel, textul sus – mentionat face referire la ipoteza specifica in care autorul este cunoscut, ceea ce indreptateste concluzia in sensul ca se poate, ca regula generala, renunta la urmarirea penala si cand autorul nu este identificat.
 
II. Asistenta juridica
 
    S-a pus intrebarea daca pot beneficia de aparator toti subiectii procesuali si daca exista o contradictie sub acest aspect intre dispozitiile art. 10 alin. 1 si cele ale art. 10 alin. 2 raportat la art. 31 din Codul de procedura penala. In concret, s-a pus problema daca un martor poate sa fie asistat de avocat.
 
Potrivit art. 31 din Codul de procedura penala, avocatul asista partile ori subiectii procesuali, in conditiile legii.
 
Respectivele conditii sunt stabilite de art. 10 alin. 1 din Codul de procedura penala, care delimiteaza sfera celor care pot beneficia de asistenta avocatului: partile si subiectii procesuali principali.
 
In plus, potrivit art. 10 alin. 6 din Codul de procedura penala, dreptul la aparare trebuie exercitat cu buna credinta si potrivit scopului in care a fost prevazut de lege. In acest sens, trebuie avut in vedere ca doar partile si subiectii procesuali principali au in cauza interese proprii, ce trebuie aparate.
 
In ceea ce-i priveste pe ceilalti subiecti procesuali – agentul procedural, expertul, interpretul, etc. – care participa la proces in virtutea obligatiilor de serviciu, si martorul – datorita obligatiei civice de a ajuta la aflarea adevarului, ei nu au si nici nu trebuie sa aiba si sa exprime interese personale in cauza.
 
    S-a pus intrebarea daca nerespectarea obligatiei prevazute de art. 93 alin. 4 din Codul de procedura penala, de a asigura asistenta juridica obligatorie persoanei vatamate, este sanctionata cu nulitatea absoluta.
 
Cazurile de nulitate absoluta sunt limitativ prevazute de art. 281 din Codul de procedura penala, lit. f) referindu-se la sanctionarea cu nulitatea absoluta in cazul incalcarii dispozitiilor privind asistarea de catre avocat a suspectului si a celorlalte parti, atunci cand asistenta este obligatorie.
 
Cum persoana vatamata nu are calitatea de parte, rezulta ca nu ne aflam in prezenta unei cauze de nulitate absoluta.
 
III. Acordul de recunoastere a vinovatiei
 
    S-a pus problema daca este necesara intocmirea unui act separat prin care procurorul ierarhic superior stabileste limitele acordului si ce fel de act este acesta.
    S-a pus, de asemenea, problema daca procurorul poate respinge cererea inculpatului de incheiere a unui acord de recunoastere a vinovatiei si in caz afirmativ, prin ce act se va face acest lucru si daca respectivul act este supus vreunei cai de atac.
 
Ambele probleme au format obiectul unei note de studiu separate, publicate la data de 7 aprilie 2014 pe pagina de internet a Ministerului Public.
 
    O alta problema a fost legata de modul in care va proceda procurorul in situatia in care, in acelasi dosar, va dispune trimiterea in judecata a unor inculpati, va proceda la incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei cu alti inculpati, iar referitor la acestia din urma va dispune si clasarea pentru anumite fapte. in concret, s-a pus intrebarea daca solutia de clasare se va dispune prin rechizitoriu sau printr-o ordonanta anterioara incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei.
 
In lipsa unor dispozitii exprese sub acest aspect, ambele variante sunt legale, insa, in opinia noastra, pentru un mai eficient management al dosarului este de preferat disjungerea cauzei fata de inculpatii cu care urmeaza sa se incheie acordul de recunoastere a vinovatiei. Ulterior, pentru unele dintre faptele comise de acestia se va incheia acordul, pentru celelalte fapte se va dispune, prin ordonanta, clasarea.
 
IV. Impacarea
 
S-a pus problema daca este posibila stingerea procesului penal prin impacarea intervenita cata vreme urmarirea penala se efectueaza doar cu privire la fapta, deci intre faptuitor si persoana vatamata.
 
Art. 16 alin. 1 lit. g din Codul de procedura penala se refera la impacare, nu la impacarea partilor sau a participantilor, la fel si textele din partea speciala a Codului penal.
 
Referitor la impacare, sediul principal al materiei este art. 159 Cod penal. Alin. 1 al acestui articol arata ca impacarea poate interveni in cazul in care punerea in miscare a actiunii penale s-a facut din oficiu, daca legea penala o prevede in mod expres, ceea ce ar putea conduce la concluzia ca pentru impacare este nevoie sa avem in cauza persoana vatamata sau parte civila si inculpat.
 
Este, insa, in opinia noastra, vorba despre o eroare de redactare in ceea ce priveste timpul verbului, legiuitorul intentionand, de fapt, sa se refere la cazurile in care punerea in miscare a actiunii penale se face din oficiu.
 
Mai mult decat atat, art. 159 alin. 3 Cod penal se refera la procedura efectuarii impacarii numai cu privire la persoanele – nu partile sau participantii – intre care a intervenit.
 
Fata de cele de mai sus, se poate lua act de impacare si tara a se dispune continuarea urmaririi penale fata de o persoana.
 
In plus, este dificil de apreciat care ar fi persoana interesata sa invoce o vatamare cauzata de o astfel de procedura.
 
V. Declinare sau clasarea cauzei
 
S-a pus problema daca atunci cand constata ca intr-o cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni de competenta sa, ci ale unei infractiuni mai putin grave, de competenta unui parchet ierarhic inferior, procurorul va dispune
 
clasare pentru infractiunea de competenta sa si va declina competenta in vederea continuarii cercetarilor pentru infractiunea mai putin grava sau va dispune schimbarea incadrarii juridice si declinarea competentei.
 
Concret, s-a pus aceasta intrebare, de exemplu, in cazul violului asupra unui minor si raportului sexual cu un minor, ori omorului si vatamarii corporale grave.
 
Problema nu este noua, rezultata din intrarea in vigoare a noilor coduri, ea exista si a fost dezbatuta si anterior.
 
In opinia noastra, este de preferat a se dispune schimbarea incadrarii juridice, argumentele teoretice expuse in nota nr. 4478/V/3/2011 din 19.06.2013 a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica ramanand valabile, desi trimiterile la textele de lege nu mai corespund (Nota a fost comunicata parchetelor la data de 6 mai 2014).
 
VI. Art. 308 Cod penal
 
S-a pus problema daca dispozitiile art. 308 Cod penal prevad o infractiune autonoma sau doar o cauza legala de reducere a pedepsei.
 
In realitate, art. 308 din Codul penal nu este o norma distincta de incriminare si nu reglementeaza o cauza de reducere a pedepsei, ci variante atenuate, datorita calitatii subiectului activ, ale faptelor incriminate in articolele la care face trimitere.
 
Distinctia este semnificativa din doua motive:
 
    competenta materiala pentru variantele atenuate este aceeasi ca pentru variantele tip;
    prin pedeapsa prevazuta de lege pentru o fapta comisa de una din persoanele la care se refera art. 308 alin. 1 din Codul penal se intelege pedeapsa redusa conform alin. 2 al aceluiasi text.
 
VII. Procedura camerei preliminare
 
    Au existat instante care au interpretat dispozitiile art. 347 alin. 3 din Codul de procedura penala in sensul ca o copie a contestatiei formulate de inculpat impotriva incheierii pronuntate in temeiul art. 346 alin. 1 din Codul de procedura penala se trimite parchetului, pentru a raspunde, in termen de 10 zile, motivelor invocate in cuprinsul acesteia.
 
S-a pus, in acest context, intrebarea daca este vorba de parchetul de pe langa instanta competenta sa judece contestatia sau despre cel care a efectuat ori supravegheat urmarirea penala.
 
Procedura in camera preliminara se desfasoara fara participarea procurorului, judecatorul de camera preliminara comunicand in scris cu parchetul.
 
Interpretarea unitara la nivelul Ministerului Public a fost in sensul ca aceasta corespondenta se va purta cu procurorul care a intocmit rechizitoriul, iar nu cu procurorul de sedinta.
 
Or, nu exista nicio justificare pentru ca, referitor la calea de atac a contestatiei, judecata, de asemenea, fara participarea procurorului si potrivit acelorasi reguli, solutia sa fie definitiva.
 
Ca urmare, in opinia noastra, si instanta competenta sa judece contestatia declarata potrivit art. 347 din Codul de procedura penala se va adresa, potrivit art. 347 alin. 3 cu referire la art. 344 alin. 4 din Codul de procedura penala, parchetului care a efectuat ori supravegheat urmarirea penala.
 
    S-a pus intrebarea prin ce act se dispune de catre procuror remedierea neregularitatilor actului de sesizare in conditiile art. 345 alin. 3 din Codul de procedura penala.
 
Avand in vedere dispozitiile art. 286 alin. 1 din Codul de procedura penala si imprejurarea ca legea nu indica o modalitate specifica de remediere, aceasta se va face, in opinia noastra, prin ordonanta.
 
Aceasta va cuprinde, pe langa datele prevazute de art. 286 alin. 2 din Codul de procedura penala si mentiuni de tipul: „Avand in vedere incheierea nr. din data de…….a………….(este vorba de incheierea la care se refera art. 345 alin. 2 din Codul de procedura penala), in temeiul art. 345 alin. 3 din Codul de procedura penala am procedat la remedierea neregularitatilor actului de sesizare, punctul…. al sectiunii…….(urmeaza partea refacuta a rechizitoriului) ”.
 
In practica judiciara am observat insa ca s-a apelat si la modalitatea refacerii efective a rechizitoriului, fiind trimis instantei actul de sesizare in forma remediata.”
 
Sinteza intocmita de Ministerul Public
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.