Ordinul comun al M.A.I. şi P.Î.C.C.J. nr. 56/12/C/2014

[Marius]

Ordinul comun al M.A.I. şi P.Î.C.C.J. nr. 56/12/C/2014
pentru aprobarea

Norme metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art. 1 - Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuează, potrivit competenţelor unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, activitatăţi de urmărire penală în vederea strângerii probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Art. 2 - (1) Pentru crearea condiţiilor necesare ca orice infracţiune să fie descoperită şi orice infractor să fie tras la răspundere penală, unităţile de poliţie, în colaborare cu unităţile de parchet, asigură specializarea poliţiştilor în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de identificare a autorilor şi de cercetare penală, în raport de tipul infracţiunilor şi modul de comitere a acestora.
(2) Specializarea poliţiştilor potrivit alin. (1) se realizează în raport de atribuţiile şi competenţele unităţilor de poliţie, astfel cum acestea sunt stabilite de actele normative ce le reglementează activitatea şi regulamentele de organizare şi funcţionare.

Art. 3 - În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile următoare se definesc astfel:
a) unităţi de poliţie - unităţi din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne la nivelul cărora sunt organizate şi funcţionează organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare;
b) procurorul de caz - procurorul care supraveghează activitatea organului de cercetare penală al poliţiei judiciare sau procurorul competent să efectueze urmărirea penală într-o anumită cauză;
c) cauze penale urgente - cauze penale în care se impune utilizarea unor metode speciale de supraveghere sau cercetare, luarea unor măsuri preventive, efectuarea cu celeritate a unor percheziţii ori efectuarea cu celeritate a unor acte şi activităţi care nu suferă amânare pentru justa soluţionare a cauzei;
d) cauze penale complexe - cauze penale privind săvârşirea unor infracţiuni grave, cu moduri de operare deosebite sau care au produs consecinţe deosebit de grave.

Capitolul II - Înregistrarea, evidenţa unitară şi circuitul sesizărilor penale

Secţiunea 1 - Reguli generale privind înregistrarea, evidenţa unitară şi circuitul sesizărilor penale.

Art. 4 - (1) După ce au fost sesizate într-unul dintre modurile prevăzute la art. 288 din Codul de procedură penală, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare sesizate procedează la înregistrarea actului de sesizare care îndeplineşte condiţiile de formă şi fond, în baza rezoluţiilor şefilor acestora, în registrele privind sesizările cu caracter penal.
(2) Înregistrarea actului de sesizare se face într-un termen de cel mult 5 zile, cu excepţia cauzelor penale urgente a căror înregistrare se realizează în termen de maxim 12 ore. În cuprinsul acestor termene se realizează întreg circuitul administrativ intern, de la primirea sesizării până la predarea cauzei organului de cercetare penală al poliţiei judiciare.
(3) În cadrul rezoluţiei şefilor unităţilor de poliţie va fi evidenţiată distinct infracţiunea principală din actul de sesizare, prin raportarea la pedeapsa cea mai mare. Dacă sunt sesizate două sau mai multe infracţiuni cu aceeaşi limită specială maximă de pedeapsă, se va evidenţia oricare dintre acestea.
(4) În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului în termenul pervăzut la alin. (2), cu indicarea elementelor care lipsesc, fără a fi înregistrată în registrele privind sesizările cu caracter penal.
(5) Dacă din verificarea datelor din plângerea sau denunţul prevăzut la alin. (4), organul de cercetare penală al poliţiei judiciare se sesizează din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, procesul verbal întocmit în acest sens se înregistrează în registrele privind sesizările cu caracter penal. La dosarul cauzei se anexează şi o copie a plângerii sau denunţului restituit protrivit alin. (4).

Art. 5 - (1) În cazul constatării în condiţiile art 298 din Codul de procedură penală a unei infracţiuni flagrante, pentru care începerea urmăririi penale este condiţionată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, procesul verbal întocmit în acest sens se înregistrează în registrele privind sesizările cu caracter penal, indiferent dacă persoana vătămată a formulat sau nu plângere prealabilă.
(2) Dacă în situaţia prevăzută la alin. (1) persoana vătămată nu a formulat plângere prealabilă, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare cheamă persoana vătămată şi, dacă aceasta declară că face plângere prealabilă, şi sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de lege, începe urmărirea penală. În caz contrar, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
(3) Atunci când organele de poliţie se sesizează din oficiu sau sunt sesizate în orice alt mod, inclusiv prin SNUAU 112, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care începerea urmăririi penale este condiţionată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, fapta nefiind constatată flagrant de către acestea, se procedează la întocmirea unui proces verbal ce urmează a fi înregistrat în registrele privind sesizările cu caracter penal, indiferent dacă persoana vătămată a formulat sau nu plângere prealabilă.
(4) În cazurile prevăzute la alin (3) unitatea de parchet înregistrează cu număr unic doar acele sesizări pe care le apreciază că întrunesc condiţiile de formă şi fond prevăzute de lege. Dacă procesul verbal nu este înregistrat cu număr unic, acesta se restituie unităţii de poliţie care va proceda la scăderea acestuia din registrul privind sesizările cu caracter penal şi înregistrarea în registrele de intrare ieşire a corespondenţei ordinare. În acest caz lucrarea se scade din evidenţă în baza unui referat aprobat de şeful unităţii dacă persoana vătămată nu a formulat plângere prealabilă în termenul prevăzut de lege.

Art. 6 - Sesizările cu caracter penal se repartizează spre soluţionare în termenul prevăzut la art. 4 alin. (2) poliţiştilor ce au calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare ţinând cont, în principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare penale aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, posibile cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite.

Art. 7 - (1) La primirea cauzei, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare are obligaţia de a-şi verifica de îndată competenţa, iar în situaţia în care, cu privire la infracţiunea sesizată, constată faptul că urmărirea penală trebuie efectuată în mod obligatoriu de către procuror sau este de competenţă materială, personală sau teritorială a unui alt organ de urmărire penală, întocmeşte un referat cu propunere de efectuare de către procuror a urmăririi penale sau de sesizare a unităţii de parchet competente.
(2) Dacă organul de cercetare penală al poliţiei judiciare apreciază că există motive care impun reunirea cauzei cu o alta, preluarea cauzei de către o unitate de parchet ierarhic superioară, suspendarea urmăririi penale sau trecerea cauzei la un alt organ de cercetare penală competent, întocmeşte un referat cu propunere corespunzătoare în acest sens.
(3) Atunci când organul de cercetare penală  al poliţiei judiciare constată incidenţa unuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală, întocmeşte un referat cu propunere de clasare.
(4) Referatul prevăzut la alin. (1) - (3) cuprinde elementele prevăzute la art. 286 din Codul de procedură penală şi informaţii privind identificarea unităţii de poliţie, data şi modul sesizării, precum şi temeiul legal al propunerii şi se transmite unităţii de parchet în condiţiile art. 8.

Art. 8 - (1) În termen de cel mult 5 zile de la înregistrare sau în aceeaşi zi, în situaţia cauzelor penale urgente, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare vor înştiinţa unităţile de parchet care le supraveghează activitatea despre infracţiunile de care au luat la cunoştiinţă în vederea înregistrării cu număr unic şi desemnării unui procuror de caz.
(2) În situaţia în care cauza penală a fost înregistrată la nivelul unui organ de cercetare penală al poliţiei judiciare învestit cu competenţă teritorială generală, se va încunoştinţa unitatea de parchet căreia îi revine competenţa de a supraveghea sau, după caz, a efectua urmărirea penală în cauza respectivă.
(3) Înştiinţarea potrivit alin. (1) se face prin adresă la care se anexează actul de sesizare, actele de urmărire penală întocmite, precum şi, după caz:
a) ordonanţa de începere a urmăririi penale cu privire la faptă, în situaţia în care a fost începută urmărirea penală potrivit art. 305 alin (1) din Codul de procedură penală;
b) referatul cu propunere de clasare, în situaţia prevăzută de art. 294 alin (3) din Cpdul de procedură penală;
c) referatul cu propunere de declinare a competenţei , de reunire a cauzelor, de preluare sau de trecere a cauzei la un alt organ de cercetare penală competent.
(4) Adresa prevăzută la alin. (3) se semnează de şeful unităţii de poliţie şi va cuprinde cel puţin date privind identificarea unităţii de poliţie, data sesizării, data comiterii faptei, încadrarea juridică a infracţiunii principale ce face obiectul sesizării şi, după caz, date privind persoana vătămată.

Art. 9 - (1) Sesizările cu caracter penal comunicate potrivit art. 8 precum şi cele primite în mod direct de către unităţile de parchet, se înregistrează la acestea cu număr unic, fiind desemnat procurorul de caz, în condiţiile şi termenele stabilite de Regulamentul de ordine interoară al parchetelor.
(2) În cuprinsul termenelor stabilite de Regulamentul de ordine interoară al parchetelor se realizează întregul circuit administrativ intern de la primirea sesizării de către prim grefier/grefier şef/grefier desemnat, prezentarea acesteia conducătorului parchetului spre examinare şi restituire la grefă în vederea înregistrării, predării ori expedierii.
(3) Unitatea de parchet înregistrează cu număr unic doar acele sesizări pe care le apreciază că întrunesc condiţiile de formă şi fond prevăzute de lege. Sesizarea prevăzută la alin. (1) care nu se înregistrează cu număr unic se restituie unităţii de poliţie care va proceda la scăderea acesteia din registrul privind sesizările cu caracter penal şi înregistrarea în registrele de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare cu aplicarea după caz a prevederilor art. 4 alin. (4) sau art. 5 alin. (4).
(4) După înregistrarea cu număr unic, sesizările cu caracter penal se restituie sau se transmit, după caz, înăuntrul termenelor prevăzute la alin. (1) unităţilor de poliţie, în vederea strângerii şi administrării probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, identificarea autorilor şi tragerea la răspundere penală a acestora, avându-se în vedere specializarea poliţiştilor ce au calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, ori se reţin în vederea efectuării urmăririi penale de către procuror.
(5) Prevederile alin. (4) nu limitează dreptul procurorului de a dispune, după necesitate, ca într-o cauză urmărirea penală să fie efectuată de un alt organ de cercetare penală al poliţiei judiciare decât cel întâi sesizat, potrivit art. 320 din Codul de procedură penală.
(6) În situaţia cauzelor penale urgente numărul unic poate fi atribuit telefonic, urmând ca dosarul penal să fie înaintat în cel mai scurt timp posibil unităţii de parchet competente în vederea înregistrării.
(7) Dacă, după atribuirea numărului unic, dosarul penal se predă direct procurorului care efectuează supravegherea cauzei, acesta îl va trimite organului de cercetare penală al poliţiei judiciare competent în cel mult 10 zile de la repartizare, cu sau fără ordonanţa/nota de îndrumare/dispoziţii, după caz, cu excepţia situaţiilor în care dispune preluarea cauzei conform dispoziţiilor art. 324 alin. (2) din Codul de procedură penală. Procurorul poate dispune preluarea cauzei şi după trimiterea acesteia la organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.
(8) În situaţia în care dosarele penale nu se restituie unităţii de poliţie întâi sesizate şi sunt remise altei unităţi de poliţie sau reţinute de procuror pentru cercetare, unitatea de parchet va comunica în scris unităţii de poliţie întâi sesizate numărul unic acordat în vederea înscrierii în evidenţele proprii.
(9) Şefii unităţilor de parchet şi poliţie vor adapta măsurile organizatorice necesare astfel încât dosarele penale să fie restituite sau trimise organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, în termenele prevăzute la alin. (1). Dosarele înregistrate direct la unităţile de parchetşi trimise unităţilor de poliţie se repartizează organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 4 şi 6.

Art. 10 - (1) În vederea organizării activităţilor investigative, criminalistice şi de urmărire penală ce urmează a fi desfăşurate în vederea identificării autorului şi soluţionării cauzei penale, organul de cercetare peanlă al poliţiei judiciare întocmeşte un plan de cercetare în condiţiile prezentului articol.
(2) În dosarele penale în care făptuitorul este indicat în sesizare, planul de cercetare se întocmeşte:
a) la împlinirea termenului de 3 luni de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, indiferent de complexitatea cauzei;
b) în termen de 5 zile de la data repartizării dosarului penal înregistrat sub număr unic dacă acesta priveşte o cauză complexă.
(3) În dosarele penale în care făptuitorul nu este indicat în sesizare, planul de cercetare se întocmeşte la împlinirea termenului de 30 zile de la data repartizării dosarului penal înregistrat sub număr unic. În cauzele complexe privind infracţiuni comise de autori neidentificaţi se întocmeşte un plan de cercetare individual, pentru fiecare dosar penal în parte; în celelalte situaţii se întocmeşte un plan de cercetare general, cauzele penale fiind grupate pe genuri de fapte, ţinându-se cont de locul şi timpul comiterii, bunurile ce fac obiectul infracţiunii şi modurile de operare.
(4) În dosarele în care există atât făptuitori indicaţi cât şi neindicaţi în sesizare, planul de cercetare va fi întocmit în termenele şi condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5) Planul de cercetare nu se întocmeşte în dosarele penale repartizate spre soluţionare în care:
a) s-a dispus măsura reţinerii sau arestării preventive;
b) au fost întocmite referatele prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. b) şi c) în termenele prevăzute la alin. (2) lit. a) sau alin. (3);
c) au fost întocmite referate cu propunere de renunţare la urmărirea penală sau de suspendare a urmăririi penale în termenele prevăzute de alin. (2) lit. a) sau alin. (3);
d) procurorul a dispus efectuarea anumitor activităţi, prin ordonanţă/notă de îndrumare/dispoziţii în termenele prevăzute la alin. (2) sau alin. (3).
(6) În situaţiile prevăzute la art. 36, planul de cercetare este supus avizului consultativ al şefului unităţii de poliţie care se va pronunţa numai din punct de vedere al posibilităţii aducerii la îndeplinire a activităţilor propuse prin raportare la resursele avute la dispoziţie, cu aplicarea corespunzătoare şi a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Planul de cercetare va cuprinde în concret activităţile investigative, criminalistice sau de urmărire penală, actele, măsurile sau verificările pe care organul de cercetare penală al poliţiei judiciare le consideră necesare în vederea identificării autorului şi soluţionării cauzei, cu aplicarea după caz a procedurii instituite în cuprinsul Anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(8) În dosarele penale în care făptuitorul este indicat în sesizare, planul de cercetare va cuprinde şi termenul pe care organul de cercetare penală al poliţiei judiciare îl preconizează pentru soluţionarea cauzei cu respectarea art. 23.
(9) Organul de cercetare penală al poliţiei judiciare va efectua orice alte verificări sau activităţi, va dispune orice măsuri şi va propune procurorului de caz autorizarea, încuviinţarea sau confirmarea oricăror măsuri pe care le apreciază ca fiind utile pentru identificarea autorului şi soluţionarea cauzei, a căror necesitate rezultă în urma efectuării actelor şi activităţilor consemnate în planul de cercetare.
(10) În cazul preluării dosarului penal de către un alt poliţist ce are calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, acesta va duce la îndeplinire măsurile prevăzute în planul de cercetare iniţial, putând, dacă apreciază necesar, să îl completeze.
(11) În aplicarea prevederilor art. 56 alin. (1) şi art. 300 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe toată durata urmăririi penale, procurorul de caz verifică întocmirea planului de cercetare de către organul de cercetare penală al poliţiei judiciare, precum şi realizarea activităţilor în termenul propus. Procurorul de caz poate dispune prin ordonanţă/notă de îndrumare/dispoziţii efectuarea unor verificării sau activităţi suplimentare celor prevăzute în plan, pe care le apreciază utile pentru identificarea autorului şi soluţionarea cauzei, stabilind termene pentru realizarea acestora.

Art. 11 - (1) În situaţia sesizărilor cu caracter penal înregistrate direct la unităţile de parchet şi trimise după înregistrare cu număr unic unităţilor de poliţie, începerea urmăririi penale cu privire la faptă se dispune de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare în termen de cel mult 5 zile de la repartizarea dosarului penal. Planul de cercetare se întocmeşte în condiţiile art. 10.
(2) Dacă se constată vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 7, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare întocmeşte, în termen de 5 zile de la repartizarea dosarului penal, referatul cu propuneri corespunzătoare. Prevederile art. 8 alin (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 12 - (1) Activităţile şi verificările necesare identificării autorului se efectuează în termen de 60 zile de la data întocmirii planului potrivit art. 10 alin. (3).
(2) Când termenul prevăzut la alin. (1) nu poate fi respectat din motive obiective sau dacă pe parcursul cercetărilor apar date noi, care impun verificări suplimentare, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare vor continua activităţile, până la finalizarea acestora, dar nu mai mult de un an de la data începerii urmăririi penale faţă de faptă, cu informarea în scris a procurorului.

Art. 13 - (1) Dacă până la împlinirea termenelor prevăzute la art. 12 ori la finalizarea activităţilor şi verificărilor stabilite, autorii infracţiunii nu au fost descoperiţi, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare care au instrumentat cauza întocmesc un referat în care prezintă, pe scurt, rezultatul cercetărilor şi propun trecerea dosarului în evidenţele dosarelor cu autori neidentificaţi, precizând data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
(2) Referatul, întocmit în două exemplare, este vizat de şeful ierarhic al poliţistului ce are calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare şi aprobat de procurorul de caz. Un exemplar al referatului rămâne la unitatea de parchet.
(3) În cazul în care procurorul constată că nu au fost finalizate activităţile şi verificările stabilite, dispune completarea acestora, stabilind un termen de finalizare de cel mult 60 zile.
(4) După aprobarea de către procuror a trecerii dosarului cauzei în evidenţele dosarelor cu autori neidentificaţi, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare predau dosarul penal, însoţit de referatul prevăzut la alin. (2), compartimentului de evidenţă operativă al unităţii de poliţie respective.

Art. 14 - (1) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, anterior predării dosarului penal compartimentului de evidenţă operativă, vor completa o fişă a infracţiunii săvârşită de autori neidentificaţi, ce va cuprinde în principal date privind: numărul unic, numărul alocat de unitatea de poliţie, date de identificare ale unităţii de poliţie, data sesizării, data comiterii faptei, infracţiunea principală, încadrarea juridică, modul de operare, persoana vătămată, data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, data trecerii în evidenţa dosarelor cu autori neidentificaţi şi locul de arhivare.
(2) Fişa infracţiunii săvârşită de autori necunoscuţi se poate crea şi gestiona prin implementarea datelor în sisteme informatice în situaţia în care asemenea sisteme sunt disponibile organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare.

Art. 15 - (1) Trecerea dosarului în evidenţele dosarelor cu autori neidentificaţi se comunică de către unitatea de poliţie părţii vătămate sau resprezentantului acesteia, dacă acestea există, menţionându-se că au fost efectuate toate verificările care se impun, dar nu au fost descoperiţi autorii şi că se vor relua cercetările în cazul apariţiei unor elemente noi.
(2) Comunicarea se întocmeşte potrivit modelului din Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

Art. 16 - (1) Dacă până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale apar probe, indicii temeinice sau elemente noi, dosarele penale în cauză vor fi preluate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare de la compartimentele de evidenţă operativă pentru efectuarea verificărilor necesare, ulterior procedându-se în funcţie de rezultatul acestor activităţi.
(2) Preluarea dosarului penal se realizează pe baza unui referat întocmit, avizat şi aprobat în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2).
(3) Constituie elemente noi:
a) informaţiile pertinente care pot conduce la identificarea autorilor, inclusiv cele cuprinse în denunţuri sau autodenunţuri;
b) date obţinute prin mijloace criminalistice;
c) identificarea unor bunuri provenite din infracţiune care au fost date în urmărire;
d) săvârşirea unor infracţiuni cu acelaşi mod de operare, în condiţii similare şi când există date care conduc la bănuiala că infracţiunile au fost săvârşite de aceeaşi persoană sau grup de persoane.
(4) În termen de 5 zile de la data identificării autorului, organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare întocmeşte un plan de cercetare cu aplicarea corespunzătoare a art. 10.

Art. 17 - (1) În cazul în care nu intervine niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 16 dosarul penal rămâne în evidenţele dosarelor cu autori neidentificaţi până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
(2) La împlinirea acestui termen compartimentele de evidenţă operativă trimit dosarele organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare care vor întocmi un referat cu propunere de clasare a cauzei, înaintându-l procurorului de caz.
(3) O copie a ordonanţei prin care s-a dispus clasarea se comunică prin grija prim-grefierului/grefierului şef/grefierului desemnat, unităţii de poliţie corespunzătoare, care va opera scăderea din evidenţele dosarelor cu autori neidentificaţi.

Art. 18 - (1) În cazurile în care potrivit legii, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu, de către procuror, planul de cercetare în vederea identificării autorului se întocmeşte conform art. 10 alin. (7) de către acesta.
(2) Dosarele privind infracţiunile pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, rămase cu autori neidentificaţi, după trecerea termenului de 60 de zile de la data întocmirii planului, se includ în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi, la rubrica urmărire penală proprie, din statistica parchetului competent.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), procurorul poate trimite dosarul penal la unitatea de poliţie competentă, ţinând seama de specializarea poliţiştilor, dispunând prin ordonanţă organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuarea unor acte de urmărire penală în vederea descoperirii autorilor.
(4) Prevederile art. 31 se aplică în mod corespunzător.
(5) Procurorii care au în evidenţă aceste dosare penale urmăresc ca organele de cercetare penală ale poliţiei judiciaresă continue activităţile specifice pentru descoperirea autorilor, în baza planului de cercetare.
(6) Procurorul de caz verifică, cel puţin o dată pe semestru, stadiul acestora, activitate ce va fi concretizată printr-un proces-verbal.

Art. 19 - (1) Numărul unic se păstrează atât în cazul restituirii dosarelor penale de către procuror în vederea completării sau refacerii urmăririi penale, în situaţia restituirii acestora de către instanţele de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, cât şi în cazul dispunerii reluării urmăririi penale.
(2) Numărul unic se păstrează şi în situaţia în care dosarul penal este trecut din competenţa unui organ de cercetare penală ale poliţiei judiciare la altul, în condiţiile art. 302 din Codul de procedură penală.
(3) În cazul declinării de competenţă, care se dispune exclusiv de procuror, unităţile de parchet care primesc dosarul îi vor atribui un nou număr unic din propriul registru de evidenţă.
(4) În cazul disjungerii cauzei, care se dispune exclusiv de către procuror, unităţile de parchet îi vor atribui dosarului penal astfel constituit un nou număr unic din propriul registru de evidenţă, numai dacă dosarul rămâne spre soluţionare aceleiaşi unităţi de parchet, urmând ca în cazul disjungerii şi declinării de competenţă către o altă unitate de parchet, dosarul nou format să fie trimis sub numărul unic iniţial.

Art. 20 - (1) După acordarea numărului unic, întreaga corespondenţă între unităţile de poliţie şi unităţile de parchet va face referire la acesta.
(2) Transmiterea dosarelor penale între unităţile de poliţie se realizează numai prin unităţile de parchet competente. În cazul unităţilor de poliţie aflate în supravegherea aceleiaşi unităţi de parchet, dosarul va purta numărul unic atribuit iniţial.

Art. 21 - (1) În cazul în care organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare apreciază că există date sau probe din care rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, va înainta dosarul prin adresă procurorului de caz, împreună cu un referat motivat prin care se propune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de aceasta.
(2) Procurorul de caz se va pronunţa asupra continuării urmăririi penale cu privire la suspect în aceeaşi zi sau în termen de cel mult 15 zile în cauzele complexe.
(3) Dacă persoana prevăzută la alin. (1) este una faţă de care urmărirea penală este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţii prealabile, organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare va înainta procurorului de caz un referat motivat în acest sens.

Art. 22 - În cazul în care un act sau o măsură a organului de cercetare penală ale poliţiei judiciare trebuie confirmate de procuror, dosarul penal se înaintează la unitatea de parchet în termenul prevăzut de lege. Procurorul se va pronunţa asupra confirmării în aceeaşi zi sau în termen de cel mult 15 zile în cauzele complexe.

Art. 23 - (1) Procurorul competent să efectueze urmărirea penală proprie şi organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare vor lua măsurile adecvate în vederea soluţionării dosarelor penale într-un termen rezonabil în funcţie de natura, obiectul şi complexitatea fiecărei cauze şi care de regulă nu trebuie să depăşească un an de la începerea urmăririi penale cu privire la faptă.
(2) Procurorul desemnat să supravegheze urmărirea penală va da îndrumările şi dispoziţiile necesare, va controla activitatea desfăşurată de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi va lua măsurile ce se impun în vederea soluţionării cauzelor aflate în supravegherea sa, într-un termen rezonabil în funcţie de natura, obiectul şi complexitatea fiecărei cauze şi care, de regulă nu trebuie să depăşească 1 an de la începerea urmăririi penale.
(3) În vederea realizării unui control efectiv al dosarelor penale, cu aprobarea prealabilă a procurorului ierarhic superior, procurorii de caz se vor deplasa periodic la sediul unităţilor de poliţie unde vor supraveghea stadiul dosarelor şi vor da îndrumările necesare.
(4) Procurorul de caz se va pronunţa cu privire la referatul cu propunere de soluţionare a cauzei formulate de către organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare, de urgenţă şi cu precădere, în cauzele în care sunt arestaţi preventiv şi în termenul prevăzut de lege, în celelalte cazuri.
(5) În cazul propunerilor de dezinvestire, procurorul de caz se va pronunţa în cel mult 15 zile de la repartizarea dosarului.
(6) Avizele procurorului ierarhic superior în vederea încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei conform dispoziţiilor art. 478 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală vor fi date în termen de cel mult 15 zile.

Art. 24 - (1) În ordonanţa de restituire sau de delegare emisă conform dispoziţiilor art. 317 sau 323 din Codul de procedură penală, respectiv art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum şi în ordonanţa/notă de dispoziţii/îndrumări se precizează în concret activităţile ce trebuie efectuate de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, precum şi termenul de realizare a acestora prin raportare la date calendaristice fixe. La stabilirea termenului, procurorul va ţine seama şi de perioada în care dosarul se află pe circuitul administrativ unitate de parchet - unitate de poliţie, precum şi de gradul de complexitate al cauzei.
(2) Termenul stabilit de procuror în vederea efectuării anumitor acte de urmărire penală, precum şi termenul în care dosarul se află în studiu la procuror trebuie să se încadreze în termenul rezonabil de soluţionare a cauzei arătat la art. 23.
(3) Restituirile ori delegările repetate în aceeaşi cauză pot fi dispuse numai în situaţii excepţionale, justificate în principal de apariţia unor elemente noi şi cu respectarea termenului rezonabil de soluţionare arătat la art. 23.

Art. 25 - (1) Dosarele penale în care organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare au propus soluţii de trimitere/netrimitere în judecată ori de dezinvestire vor fi înaintate prin adresă unităţilor de parchet, de către şefii unităţilor de poliţie, în termen de cel mult 3 zile sau în aceeaşi zi, în situaţia cauzelor penale urgente, de la formularea propunerii.
(2) Conducătorul unităţii de parchet va repartiza procurorului de caz dosarul penal în condiţiile şi termenele stabilite de Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Art. 26 - (1) Verificarea din oficiu, înainte de comunicare, a soluţiilor procurorilor precum şi verificarea rechizitoriilor întocmite, se face în aceeaşi zi, în cauzele penale urgente sau în termen de cel mult 20 zile, în celelalte situaţii. În cazul în care verificarea trebuie făcută de mai mulţi procurori ierarhici superiori, termenul de verificare este de cel mult 10 zile pentru fiecare procuror ierarhic superior.
(2) Cererile de abţinere sau de recuzare şi plângerile împotriva actelor şi măsurilor procurorului sau împotriva soluţiilor de clasare şi renunţare la judecată vor fi soluţionate în termenele prevăzute de lege.

Art. 27 - (1) Soluţiile de clasare şi renunţare la judecată se comunică persoanelor prevăzute de lege în termen de cel mult 15 zile de la verificarea realizată de către procurorul ierarhic superior.
(2) Rechizitoriile împreună cu dosarul penal se înaintează instanţei de judecată competente în termenul prevăzut de lege în cazul în care s-au dispus măsuri preventive în cauză sau în termen de cel mult 5 zile de la verificarea lui în celelalte situaţii.
(3) Soluţiile de dezinvestire se vor înainta organului competent în aceeaşi zi, în cauzele penale urgente ori în termen de cel mult 5 zile de la verificare în celelalte cauze.

Secţiunea a 2-a - Reguli speciale privind înregistrarea, evidenţa unitară şi circuitul sesizărilor penale

Art. 28 - (1) În cazul infracţiunilor flagrante, în situaţia în care sunt incidente prevederile art. 31 alin.1, lit. b) din Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale art. 61 alin.(2) din Codul de procedură penală, făptuitorul este condus la sediul organului de poliţie.
(2) Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare dispune începerea urmăririi penale şi înştiinţează de îndată, telefonic sau prin orice alt mijloc, unitatea de parchet care îi supraveghează activitatea cu privire la infracţiunile de care a luat cunoştiinţă în vederea atribuirii numărului unic.
(3) Cu ocazia înştiinţării potrivit alin.(2), organul de cercetare penală a poliţiei judiciare formulează prin referat o propunere de continuare a urmăririi penale faţă de persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, există indicii rezonabile că a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi pune la dispoziţia procurorului dosarul cauzei.
(4) În cazul în care procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de persoana prevăzută la alin.(3) ce dobândeşte calitatea de suspect, o copie a ordonanţei prin care a fost luată această măsură se comunică de îndată organului de cercetare penală al poliţiei judiciare.

Art. 29 - (1) În situaţia în care cu privire la infracţiunea constatată în flagrant, urmărirea penală trebuie efectuată în mod obligatoriu de către procuror sau alt organ de cercetare penală, organul de cercetare penală al poliţiei judiciare informează de îndată, telefonic sau prin alt mijloc, unitatea de parchet căreia îi revine competenţa de a efectua urmărirea penală şi aduce la îndeplinire măsurile dispuse de către procurorul competent, în aplicarea prevederilor art.60 din Codul de procedură penală.
(2) Actele întocmite în cazurile prevăzute la alin.(1) se predau procurorului în situaţia în care acesta este prezent la locul săvârşirii/constatării faptei sau se trimit parchetului, în condiţiile art.8 din prezentele norme metodologice, după înregistrarea acestora în registrele privind sesizările cu caracter penal.
(3) În situaţia în care actele întocmite se predau procurorului competent prezent la faţa locului, nu vor fi efectuate menţiuni în registrele privind sesizările cu caracter penal ale unităţilor de poliţie, datele privind situaţia de fapt şi preluarea actelor de către procuror urmând a fi menţionate în fişa de eveniment întocmită potrivit reglementărilor specifice aplicabile la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 30 - (1) În cazul sesizărilor privind săvârşirea unor infracţiuni pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare procedează la înregistrarea actului de sesizare, în baza rezoluţiilor şefilor unităţilor de poliţie, în registrele privind sesizările cu caracter penal.
(2) După înregistrare, sesizările prevăzute la alin.(1) se înaintează prin adresă parchetului care supraveghează activitatea în condiţiile art.8 din prezentele norme metodologice, fără solicitarea numărului unic, în vederea transmiterii acestora potrivit regulilor privind cooperarea judiciară în materie penală.
(3) În situaţia în care sesizările prevăzute la alin.(1) privesc fapte cărora li se aplică prevederile art.9 din Codul penal şi art.42 din Codul de procedură penală, referitoare la personalitatea legii penale şi comptenţa în cazul infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului României, se procedează potrivit regulilor generale privind înregistrarea sesizărilor penale.

Art. 31 - (1) Ordonanţa procurorului prin care deleagă organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, potrivit art.324 alin.(3) din Codul de procedură penală, efecuarea unor acte de urmărire penală în cauzele în care urmărirea penală se efecuează în mod obligatoriu de către procuror, se înregistrează în evidenţele unităţilor de poliţie în registrele privind delegările, cu menţiunea termenului de efectuare al actelor dispuse şi a numărului unic al dosarului. Ordonanţele ulterioare de delegare emise în cadrul aceluiaşi dosar se înregistrează separat, numărul lucrării urmând a fi conexat la cel atribuit iniţial.
(2) După înregistrare, în baza rezoluţiilor şefilor unităţilor de poliţie, ordonanţa procurorului se repartizează spre soluţionare organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, cu respectarea prevederilor art.4 şi 6.
(3) Scăderea din evidenţă a ordonanţei de delegare se face în baza adresei de răspuns prin care se înaintează procurorului toate actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare potrivit dispoziţiei acestuia.

Art. 32 - (1) Ordonanţele emise de procuror pentru soluţionarea cererilor de comisie rogatorie internaţională se înregistrează la nivelul unităţilor de poliţie în registrele privind delegările, cu menţiunea "CRI" înaintea numărului de înregistrare. Ordonanţele ulteriorare de delegare emise în cadrul aceluiaşi dosar se înregistrează separat, numărul lucrării urmând a fi conexat la cel atribuit iniţial.
(2) După înregistrare, în baza rezoluţiilor şefilor unităţilor de poliţie, ordonanţa procurorului se repartizează spre soluţionare organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, cu respectarea prevederilor art. 4 şi 6.
(3) Scăderea din evidenţă a ordonanţei procurorului se face în baza adresei de răspuns prin care se înaintează procurorului toate actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare potrivit dispoziţiei acestuia.

Art. 33 - (1) Sesizările privind cazurile de morţi suspecte se înregistrează în baza rezoluţiilor şefilor unităţilor de poliţie în registrele privind sesizările cu caracter penal, la rubrica privind fapta penală cercetată făcându-se menţiunea "moarte suspectă - art.188 Cod Penal" sau, după caz, "moarte suspectă - art.192 Cod Penal".
(2) Actul de sesizare, ordonanţa organului de cercetare penală al poliţiei judiciare prin care s-a dispus autopsia cadavrului, precum şi orice alte documente întocmite în cauză se înaintează în termen de cel mult 5 zile unităţii de parchet competente material şi teritorial cu privire la soluţionarea infracţiunilor prevăzute la alin.(1), pentru luare în evidenţă şi acordarea numărului unic de înregistrare.
(3) După acordarea numărului unic, dosarele privind morţile suspecte se pot transmite organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, împreună cu ordonanţa prin care au fost delegate pentru efectuarea anumitor acte de urmărire penală, în cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, sau se restituie organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare specializate în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni contra vieţii, în cazul în care competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine acestora.

Art. 34 - (1) În situaţia în care unitatea de poliţie primeşte date şi informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni prin intermediul unui document clasificat, acesta se înregistrează în evidenţele proprii potrivit reglementărilor specifice privind informaţiile clasificate.
(2) În baza rezoluţiilor şefilor de unităţi, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuează verificări ale datelor şi informaţiilor primite, iar în situaţia în care constată săvârşirea unei infracţiuni întocmesc un proces verbal de sesizare din oficiu, ce se înregistrează în registrul sesizărilor cu caracter penal potrivit prezentelor norme metodologice.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care documentul clasificat se depune direct la unitatea de parchet.

Capitolul III - Măsuri de natură organiztorică necesare îndeplinirii în condiţii optime a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror

Art. 35 - (1) Şefii unităţilor de parchet şi de poliţie vor colabora, în mod direct, pentru a identifica măsurile de natură organizatorică menite a utiliza eficient resursele umane, logistice şi financiare ale structurilor pe care le conduc sau a celor atrase de la alte instituţii, potrivit legii, precum şi pentru a preveni apariţia unor sincope în desfăşurarea activităţilor de urmărire penală datorată gestionării ineficiente a resurselor avute la dispoziţie.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi vor prezenta reciproc, cu respectarea cadrului legal specific aplicabil activităţii fiecăruia, obiectivele urmărite şi resursele proprii sau cele atrase avute la dispoziţie.

Art. 36 - (1) Întâlnirile între şefii unităţilor de parchet şi de poliţie în contextul colaborării, se vor realiza periodic precum şi înaintea de efectuarea unor acte privind administrarea probatoriului ce implică efectuarea unor activităţi de amploare şi utilizarea unor resurse sporite.
(2) În înţelesul alin. (1), implică efectuarea unor activităţi de amploare şi utilizarea unor resurse sporite, fără însă a se limita la acestea, următoarele:
a) efectuarea în acelaşi timp sau interval scurt a mai multor percheziţii domiciliare;
b) efectuarea unor activităţi de cercetare la faţa locului pe suprafeţe extinse sau în acelaşi timp în locuri diferite;
c) audierea în aceeaşi cauză a unui număr mare de persoane în acelaşi timp sau la interval scurt de timp;
d) căutarea unor persoane lipsite de libertate în mod ilegal sau a unor cadavre sau părţi din acestea;
e) punerea în executare a ordonanţelor prin care au fost instituite măsuri asiguratorii cu privire la un număr ridicat de bunuri sau dispersate teritorial;
f) efectuarea unor activităţi specifice tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare cu privire la mai multe persoane ori locuri diferite, în acelaşi timp sau la interval scurt;
g) punerea în executare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe a mai multor mandate de aducere;
h) punerea în executare a solicitării de transfer în centrele de reţinere şi arestare preventivă a mai multor persoane private de libertate.
(3) În cazurile de vizează efectuarea unor activităţi de amploare şi utilizarea unor resurse sporite se va întocmi un plan de acţiune ce va cuprinde obiectul cauzei, activităţile ce urmează a fi desfăşurate, modul de realizare şi coordonare a acestora, termenele de realizare precum şi resursele ce urmează a fi alocate. Planul de acţiune se elaborează de către unitatea de poliţie în baza dispoziţiilor procurorului şi va fi aprobat de către şeful unităţii de poliţie.

Art. 37 - La stabilirea modului de coordonare a activităţilor se va ţine cont de specificul acestora, astfel încât:
a) să se asigure condiţiile necesare realizării atribuţiilor procurorului de a conduce şi supraveghea activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, sens în care actele de urmărire penală se vor realiza potrivit dispoziţiilor acestuia;
b) să se asigure condiţiile necesare realizării atribuţiilor şefilor ierarhici ai poliţiştilor de a coordona activităţile cu specific poliţienesc, cum sunt cele referitoare la:
I) dispunerea măsurilor de ordine publică precum şi a celor de protecţie a organelor de urmărire penală şi a celorlalte persoane implicate în activităţile respective;
II) dispunerea măsurilor de intervenţie în vederea prinderii persoanelor suspectate de săvârşirea infracţiunilor şi a celor ce fac obiectul mandatelor de aducere sau de arestare;
III) culegerea de informaţii şi realizarea tehnicilor spciale de supraveghere potrivit metodelor şi mijloacelor specifice muncii de poliţie.

Art. 38 - (1) Şefii unităţilor de poliţie asigură, potrivit resurselor avute la dispoziţie, cadrul organizatoric necesar realizării cu operativitate de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare a activităţilor dispuse de procuror şi urmăreşte efectuarea în termen a acestora, cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia în care unităţile de poliţie se află în imposibilitatea de a duce la îndeplinire dispoziţiile procurorului, şefii unităţilor de poliţie vor comunica aceste aspecte şefilor unităţilor de parchet în vederea identificării, în comun, a unor modalităţi alternative de realizare a acestora.

Capitolul IV - Dispoziţii finale

Art. 39 - În aplicarea şi cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice, şefii unităţilor de parchet şi de poliţie pot emite dispoziţii comune referitoare la modul de organizare al activităţilor specifice.

Art. 40 - (1) În cazul dosarelor penale în care s-au adoptat soluţii diferite de cele propuse de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, unităţile de parrchet comunică acest fapt în scris unităţilor de poliţie care au formulat propunerile.
(2) Aceste situaţii se analizează semestrial de conducătorii unităţilor de parchet împreună cu şefii unităţilor de poliţie.

Art. 41 - (1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, conducătorii unităţilor de parchet şi şefii unităţilor de poliţie, analizează indicatorii specifici şi stabilesc măsuri pentru eficientizarea activităţilor de urmărire penală, în raport de competenţele specifice.
(2) Pentru a verifica exactitatea evidenţelor statistice ale unităţilor de poliţie şi a efectua, după caz, corecţiile necesare, unităţile de parchet pun la dispoziţia unităţilor de poliţie, informaţii privind soluţiile dispuse în dosarele penale înaintate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.

Art. 42 - Anexele nr. 1 - 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa nr. 1
la Normele metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror

MODEL COMUNICARE TRECERE A DOSARULUI ÎN EVIDENŢELE CU AUTORI NEIDENTIFICAŢI

Poliţia Română
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ...
Compartimentul de Evidenţă Operativă
Nr. ... din ...

Către,
Domnul/Doamna ...
Loc. ... , str. ... , nr. ... , bl. ... , sc. ... , ap. ...
jud. ... , sector ... .

Vă facem cunoscut că dosarul privind faptele sesizate de către dumneavoastră ... (se completează data şi locul săvârşirii, încadrarea juridică) este înregistrat la unitatea noastră de poliţie sub nr. ... , având nr. unic ... /P/ ... la Parchetul de pe lângă ... .
De la data sesizării au fost efectuate toate verificările necesare care se impun pentru descoperirea autorului/autorilor faptei penale, însă nu s-a reuşit identificarea acestora.
La data de ... . ... . ... . Parchetul de pe lângă ... a aprobat trecerea dosarului în evidenţele cu autori neidentificaţi, cercetările urmând a fi reluate în cazul apariţiei unor elemente noi.
Pentru orice corespondenţă legată de agest dosar, vă solicităm să faceţi trimitere la numărul din această comunicare şi la numărul unic.

ŞEF COMPARTIMENT

 

Anexa nr. 2
la Normele metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror

PROCEDURI PENTRU IDENTIFICAREA AUTORILOR ÎN CAUZELE PENALE CU AUTORI NEIDENTIFICAŢI

A. Elaborarea versiunilor/ipotezelor

La formularea acestora, se va ţine seama de următoarele date:

• rezultatele cercetării la faţa locului;
• datele rezultate din investigaţii poliţieneşti;
• indiciile rezultate din folosirea câinelui de urmărire în câmpul infracţiunii, îndeosebi direcţia de venire şi de plecare a infractorului;
• mobilul şi modul de operare folosit de infractori;
• timpul şi locul săvârşirii infracţiunii;
• informaţiile obţinute prin audierea victimei, martorilor şi a altor persoane, prin verificări şi alte activităţi informativ-operative;
• informaţii obţinute de la informatori sau alte surse;
• constatările şi concluziile analizelor de laborator şi expertizelor efectuate cu privire la urme şi alte mijloace materiale de probă;
• constatările şi expertizele medico-legale, criminalistice sau de altă natură.

B. Stabilirea cercurilor de bănuiţi

Stabilirea persoanelor ce urmează a fi cuprinse în cercurile de bănuiţi, se realizează în strânsă legătură cu ipotezele de lucru formulate, avându-se în vedere următoarele criterii:

• persoanele care corespund din punct de vedere al mobilului faptei;
• persoane aflate în anturajul victimei ori ai membrilor familiei acesteia;
• persoane cu antecedente penale, cunoscute cu acelaşi mod de operare;
• persoane din categoria celor menţionate anterior, care au părăsit nejustificat domiciliul după eveniment, care nu justifică timpul în perioada comiterii faptei ori sunt bănuite de crearea unui alibi;
• persoane observate cu un comportament modificat sau suspect, după săvârşirea infracţiunii, ori au avut o atitudine suspectă în timpul cercetării la faţa locului sau pe parcursul altor verificări, manifestând interes nejustificat faţă de mersul cercetărilor (eventual încercări de influenţare a martorilor, etc.);
• persoane la care s-a oprit sau la locuinţa cărora a condus câinele de urmă;
• persoane semnalate că posedă, au valorificat ori ascund bunuri sau valori cu caracteristicile celor urmărite ori alte obiecte care ar fi putut servi la comiterea faptei;
• persoane indicate de victimă ori de martori oculari cu ocazia prezentării albumelor cu fotografii, inclusiv cele aflate în format electronic, ori a mijloacelor de stocare a informaţiilor sau a celor care corespund semnalmentelor indicate de aceştia.

C. Verificarea versiunilor / ipotezelor

Procesul de verificare cuprinde următoarele activităţi:

• interpretarea şi exploatarea complexă a tututor urmelor şi constatărilor la faţa locului;
• realizarea şi folosirea portretului robot;
• urmărirea bunurilor care au făcut obiectul infracţiunii prin comunicarea acestora la unităţile de poliţie şi implementarea celor cu caracteristici certe de individualizare în sistemul informatic al Poliţiei Române.
• folosirea investigaţiei şi a supravegherii operative prin serviciile specializate;
• recrutarea unor informatori sau dirijarea în cauză a celor existenţi;
• exploatarea informaţiilor din aplicaţiile şi bazele de date ale poliţiei şi ale altor autorităţi de aplicare a legii;
• exploatarea informaţiilor din evidenţe, referitoare la persoanele aflate în atenţia poliţiei;
• utilizarea mijloacelor de detecţie a comportamentului simulat;
• cercetarea infractorilor cunoscuţi cu acelaşi mod de operare depistaţi în alte cauze;
• exploatarea informaţiilor obţinute din penitenciare sau centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate la nivelul unităţilor de poliţie;
• executarea de verificări secrete sau conspirate, pânde, supravegheri, percheziţii domiciliare, informatice şi alte măsuri operative, care pot conduce la identificarea făptuitorului şi probelor de vinovăţie;
• realizarea unor combinaţii informativ-operative;
• schimb de date şi informaţii între formaţiuni, unităţi şi subunităţi de poliţie, inclusiv din judeţele/unităţile administrativ teritoriale limitrofe;
• întocmirea de analize operaţionale şi realizarea de hărţi relaţionale, cu referire atât la bănuiţi, anturajul acestora cât şi posturile telefonice folosite;
• utilizarea informaţiilor obţinute din interpretarea convorbirilor telefonice şi a comunicaţiilor informatice, cu respectarea prevederilor legale;
• vizionarea imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere aflate în zona comiterii faptei şi preluarea acelor imagini care prezintă interes pentru cauză;
• dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau a expertizelor criminalistice, a costatărilor medico-legale, precum şi a expertizelor medico-legale pentru eventualele urme ridicate cu ocazia executării cercetării la faţa locului şi obţinerea rezultatelor;
• prezentarea albumelor foto constituite la nivelul secţiilor de poliţie, inclusiv cele aflate în format elecronic, şi consemnarea rezultatului prezentării în proces-verbal.