Jump to content
POLITISTI.ro

ars aequi

Legea 202/2010

Postare recomandată

LORD

Ars aequi, am citit atache-ul tau, este interesant, insa raman la opinia mea anterior postata si care a fost completata ( zic eu foarte bine de Octavian) . Punctul de vedere al judecatorului Udroiu ( banuiesc ca este un doar un curs INM ) nu are valoare legislativa, este doar o interpretare dusa, cred eu, in extremis, care incalca drepturile omului si implicit Constitutia.Prin analogie daca eu public un articol in Revista Criminalistica, subiectul tratat nu este obligatoriu sa fie transpus in realitate de catre practicieni,respectiv criminalisti . Daca situatia la care tu si jud.Udroiu achiesezi s-ar transpune in practica judiciara , cu siguranta aceste prevederi ar fi declarate neconstitutionale de catre C.C. iar Romania s-ar trezi cu un val de procese la CEDO . Fii sigur ca vor veni metodologii si ICCJ va aduce clarificari in aceste situatii pentru practica judiciara unitara . Sincer mie ca profesionist mi-ar conveni opinia ta, pentru ca m-as debarasa de multe dosare cu A.N. dar raman la parerea mea ca acest lucru este imposibil .Nu trebuie sa pui la inima, infierarile facute de colegii de forum, dar trebuie sa realizezi ca perseverenta in excces duce uneori la exasperare, dar din polemica se naste progresul !

Eu as dori sa supun dezbaterii un alt aspect al micii reforme :

Se prevede ca , citez din memorie aproximativ ,, in cazul in care in plangere nu este mentionat codul numeric personal de catre partea vatamata, plangerea va fi restituita pe cale administrativa, acestuia pentru completare,, . Speta : Sunt subiectul infractiunii de distrugere simpla (plangere prealabila), Gheorghe imi sparge geamurile, depun plangere la Parchet, fara a preciza C.N.P.-ul faptuitorului Gheorghe, imi este restituita plangerea si o depun din nou cu mentiunea CNP-ului dar in afara termenului legal ( 2 luni de la comiterea faptei sau cunoasterea autorului ). In acest caz, cum se calculeaza data introducerii plangerii, prima data cand am depus-o fara a indeplini conditiile de forma dar in termen (caz in care se demareaza cercetarile ) sau a doua oara in afara termenului cu respectarea conditiilor legale, insa atunci faptuitorul este exonerat de raspunderea penala si trebuie sa se propuna N.U.P. ?

P.S. Erata opinia mea a fost completata de lionn si nu de octavian.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

ars aequi

Imi cer scuze faţă de toţi cei care s-au simţit jigniţi de post-ul meu anterior. Nu asta a fost intenţia mea, aşa cum sunt sigur că un utilizator ceva mai tolerant cu exprimarea stângace (şi o numesc aşa pentru că, dacă eu nu sunt blând cu mine, cine să mai fie?) din textul respectiv şi-ar da seama.

Totuşi, cele trei minusuri primite au revigorat discuţia. Machiavelli m-ar fi felicitat... :)

@lionn: Perfect de acord cu opinia dvs., cu o mică excepţie: răspunderea civilă delictuală se angajează, din câte ştiu, în cazul săvârşirii unui delict civil, care nu trebuie să fie, neapărat, infracţiune. Dacă cel care a săvârşit delictul civil neprevăzut de legea penală nu este cunoscut, sarcina identificării acestuia nu aparţine organelor judiciare, ci persoanei care intentează acţiunea.

@LORD: Mulţumesc pentru încurajări şi pentru faptul că nu m-aţi certat pentru post-ul criticat de Octavian! :)

Cred că modificările art. 222 din C.P.P., printre care şi cea pe care aţi adus-o în discuţie, sunt cele mai neclare din tot cuprinsul legii. În ceea ce priveşte înapoierea plângerii pe cale administrativă, orice interpretare mi se pare riscantă întrucât, în dreptul procesual românesc, din câte ştiu, nu exista, până acum, o procedură similară, cu care să se poată face o analogie. Părerea mea (neîmpărtăşită, se pare) este că plângerea care nu îndeplineşte condiţiile respective ar trebui considerată nulă pentru vicii de formă, iar termenul de două luni să se suspende, eventual, între data formulării acesteia şi data la care petentul o primeşte înapoi. Ce se întâmplă, însă, dacă datele furnizate de petent sunt insuficiente pentru identificarea sa? Cui înapoiază organul judiciar plângerea? Sau dacă acesta sesizează infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu şi, după ce i se înapoiază, n-o reformulează? Cum se înaintează plângerea organului competent din statul UE, în situaţia prevăzută de art. 222, alin. (9) din C.P.P.? Prin declinare de competenţă? Pe cale administrativă? Dacă art. 18 ind. 1 se va aplica aşa cum cred eu, ce face organul judiciar, în situaţia asta, cu plângerea? O mai înaintează în străinătate sau propune/dispune NUP direct?Şi, să nu uit, memoria v-a jucat feste, pentru că plângerea trebuie să conţină CNP-ul petentului, nu al făptuitorului.

Să vă dau un pont: întrebaţi-l juristul de la unitatea dvs. de materiale întocmite de PICCJ pe această temă şi înaintate IGPR. Sau pe procuror.

Modificat de ars aequi
  • Apreciez 1

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Catalin

Eu as dori sa supun dezbaterii un alt aspect al micii reforme :

Se prevede ca , citez din memorie aproximativ ,, in cazul in care in plangere nu este mentionat codul numeric personal de catre partea vatamata, plangerea va fi restituita pe cale administrativa, acestuia pentru completare,, . Speta : Sunt subiectul infractiunii de distrugere simpla (plangere prealabila), Gheorghe imi sparge geamurile, depun plangere la Parchet, fara a preciza C.N.P.-ul faptuitorului Gheorghe, imi este restituita plangerea si o depun din nou cu mentiunea CNP-ului dar in afara termenului legal ( 2 luni de la comiterea faptei sau cunoasterea autorului ). In acest caz, cum se calculeaza data introducerii plangerii, prima data cand am depus-o fara a indeplini conditiile de forma dar in termen (caz in care se demareaza cercetarile ) sau a doua oara in afara termenului cu respectarea conditiilor legale, insa atunci faptuitorul este exonerat de raspunderea penala si trebuie sa se propuna N.U.P. ?

Dacă e așa, mie mi se pare că această prevedere, se cam bate cap în cap cu Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, nu?

Spun asta pentru că, CNP-ul unei persoane face parte din categoria datelor cu caracter personal, iar un cetățean, în mod normal, respectând Legea 677, nu poate intra în posesia CNP-ului decât cu acordul respectivului. Și e un pic cam greu de crezut că e posibil sau cel puțin mi se pare total neinspirată această prevedere.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

despre ce vorbiti voi aici? care CNP al faptuitorului este cerut in procedura penala? eu am citit legea si spune cam asa:

"La articolul 222, alineatele 2 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă.

.................................................................................................

Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite pe cale administrativă organului competent."

deci, prin citire simpla inteleg ca se solicita CNP celui care depune plingerea si nu al altei persoane. Aceeasi prevedere se aplica si apelului si citez:

"Art. 366. - Apelul se declară prin cerere scrisă. Cererea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul, reşedinţa sau locuinţa declarantului, să indice hotărârea apelată şi numărul dosarului în care a fost pronunţată şi să fie semnată de persoana care face apel."

deci, peste tot se cere CNP celui care porneste procedura judiciara. orice discutie pe tema asta este fara obiect.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Da, asa este aveti dreptate, memoria mi-a jucat feste, era vorba de CNP-ul petitionarului... dar imi place ca am colegi vigilenti. In privinta mea.. ce sa-i faci : Batranete,coaie crete! Scuze de limbaj dar asa era vorba.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

m-ai facut sa pun la indoiala capacitatea mea de a citi si analiza o lege :)

cf principiului "daca 2 insi spun ca esti beat te culci chiar daca nu ai baut nimic", cind am vazut ca toti discutati de problema CNP - cu toate ca eu citisem ca este vorba de CNP petitionarului - m-am dus la textul de lege si am luat-o de la capat cu citirea sa vad unde am gresit :)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
lionn

@lionn: Perfect de acord cu opinia dvs., cu o mică excepţie: răspunderea civilă delictuală se angajează, din câte ştiu, în cazul săvârşirii unui delict civil, care nu trebuie să fie, neapărat, infracţiune. Dacă cel care a săvârşit delictul civil neprevăzut de legea penală nu este cunoscut, sarcina identificării acestuia nu aparţine organelor judiciare, ci persoanei care intentează acţiunea.

Actiunea civila

Art. 14: Obiectul si exercitarea actiunii civile

(1) Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.

(2) Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila.

(3) Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:

a) in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare;

B) prin plata unei desp agubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta.

(4) De asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila.

(5) Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile.

Eu spun una, tu afirmi alta!

lato sensu, prin delict se poate defini și noțiunea de infracțiune. Textul de lege face trimitere în mod concret și restrictiv la două categorii de participanți la procesul penal împotriva cărora se poate exercita acțiunea civilă: inculpatul și partea responsabilă civilmente, iar repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile.

Nu confunda noțiunile de delict civil cu delictul penal. Relația între delict și infracțiune este de la general la particular.

...și fără ”dvs.” în exprimare că mă-nervezi!!!

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Eu spun una, tu afirmi alta!

lato sensu, prin delict se poate defini și noțiunea de infracțiune. Textul de lege face trimitere în mod concret și restrictiv la două categorii de participanți la procesul penal împotriva cărora se poate exercita acțiunea civilă: inculpatul și partea responsabilă civilmente, iar repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile.

Nu confunda noțiunile de delict civil cu delictul penal. Relația între delict și infracțiune este de la general la particular.

...și fără ”dvs.” în exprimare că mă-nervezi!!!

Tocmai asta spuneam şi eu. Nu contraziceam argumentul tău în sine, ci ideea în sprijinul căreia era invocat. Acţiunea penală nu poate fi exerictată doar de dragul de a facilita părţii interesate satisfacerea unor pretenţii civile, iar dreptul la un proces echitabil nu se referă, neapărat, la un proces penal. D-aia avem un Cod Penal şi unul Civil.

În altă ordine de idei, chiar dacă LORD a încurcat CNP-urile, asta nu înseamnă că întrebarea sa e mai puţin interesantă.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
gaboru20

Foarte interesanta discutia, as vrea sa va atrag atentia asupra unui aspect.....

Sa presupunem ca X face plingere impotriva lui Y, din diverse motive, este audiat Y, i se aduce la cunostinta cele sesizate de X, se fac cercetari, fapta nu se confirma, se da NUP , si ACUM dupa ultimele reglementari se trimite cate o copie a ref de NUP fiecaruia( cel putin asa ni sa comunicat). Y afla toate datele lui X, cel impiedica sa se duca si sa-i vandalizeze casa sau masina, ca razbunare?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Foarte interesanta discutia, as vrea sa va atrag atentia asupra unui aspect.....

Sa presupunem ca X face plingere impotriva lui Y, din diverse motive, este audiat Y, i se aduce la cunostinta cele sesizate de X, se fac cercetari, fapta nu se confirma, se da NUP , si ACUM dupa ultimele reglementari se trimite cate o copie a ref de NUP fiecaruia( cel putin asa ni sa comunicat). Y afla toate datele lui X, cel impiedica sa se duca si sa-i vandalizeze casa sau masina, ca razbunare?

Nimic. Dar, şi înainte, tot aşa era.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
gaboru20

Nu cred ,ca tu sau procurorul a-ti comunicat vreodata adresa reclamantului, faptuitorului.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

1. Conform noilor prevederi, la solutia de N.U.P. organul de cercetare penala (nenea politistul) va face atatea copii la referatul de N.U.P. cate parti sunt in cauza, pe care le va inainta Parchetului atasate la dosar , urmand ca procurorul, doar sa le vizeze si sa le expedieze fiecarei parte. Exceptia o constituie cazurile in care nenea procurorul , considera ca solutia NUP desi intemeiata, nu a fost corect argumentata sau gresit incadrata si de-abia atunci se pune si el pe scris cu o rezolutie pe care o va inainta partilor. Cel putin asa s-a stabilit la nivelul Parchetului cu care eu lucrez.

2.Este adevarat ca este o contradictie flagranta intre prevederile legale privind protectia datelor cu caracter personal (date de stare civila,CNP, etc) si datele inscrise in referatul NUP ( conditie obligatorie de a inscrie datele in cauza pentru faptuitori), sunt curios cum se va reglementa acest lucru de practica judiciara.

3.Un alt aspect este urmatorul : sa vezi de acum plangeri penale impotriva politistilor ca nu au vrut ca au facut/ca nu au facut in dosarele penale din partea partilor nemultumite. Din start aceste plangeri vor fi neintemeiate, intrucat plastic vorbind - ma doare la basca, atat timp cat solutia a fost confirmata de procuror- nu are decat sa faca plangere impotriva solutiei procurorului, eu ma prevalez de faptul ca dispozitiile acestuia sunt obligatorii si arividerci !

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Nu cred ,ca tu sau procurorul a-ti comunicat vreodata adresa reclamantului, faptuitorului.

Ai citit vreodată un rechizitoriu? Sau o rezoluţie de confirmare a soluţiei propuse de oraganul de cercetare penală într-un dosar penal, emisă de procuror şi comunicată părţilor?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Ars aequi are dreptate si inainte se comunica de catre procuror prin rezolutie toate datele.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

M-aş lega de cratima în plus din post-ul lui Gaboru20, dar mi-e că iar îmi iau bobârnace la reputaţie şi mă zboară adminu' de pe forum de tot... :unsure:

De virgule nu zic nimic, că şi eu le mai pun aiurea ;)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
lionn

Mai dați-i în mă-sa, poate mai scăpăm de reclamagii ăia de profesie, că mi s-a luat de ei. Cât privește prelucrarea datelor cu caracter personal în afara cadrului legal, de-aia există Legea 677/2001 și autoritatea investită să vegheze la protecția ei.

Modificat de lionn

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Acum, cand deja legea are cateva luni bune de aplicare, poate cineva care lucreaza efectiv cu ea sa-mi spuna cum a ramas pana la urma?

Ma refer la NUP pt. fapte de 18^1 fara autor. Multumesc anticipat!

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

iti confirm ca se da NUP impotriva AN :) procurorii de la sector 3 au emis o asemenea rezolutie, nu am vazut-o inca in fata ochilor dar ma indoiesc ca clientul meu nu stie sa citeasca.

Ma pregatesc de contestatie asa ca astept sa vad ce va iesi . din pacate a fost eliminat recursul in asemenea dosare asa ca prima incercare va fi de totul sau nimic.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Pentru Ars aequi :

,,Acum, cand deja legea are cateva luni bune de aplicare, poate cineva care lucreaza efectiv cu ea sa-mi spuna cum a ramas pana la urma?

Ma refer la NUP pt. fapte de 18^1 fara autor. Multumesc anticipat!

,,

Ai avut perfecta dreptate, desi multi eram sceptici,la noi la Suceava am inceput sa mai scapam de A.N.-urile din fiset, bineinteles de cele de 2 lei . Felicitari!

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Dan

Oare sa se poata asa ceva? Oare sa inghita procurorii un NUP pentru un AN doar pe considerentul ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni? Si ce fapte ar fi alea oare?

Da,Kmcoio,se poate, am trimis NUP-uri pentru furt calificat si altele, pe considerentul enuntat de tine, facand raportare la Legea 202/2010 si toate au fost solutionate. Ce este mai rau este faptul ca o copie a referatului cu propunerea ta ajunge la petent, asta ca o justificare a procurorului. :naughty: Intra pe PM sidiscutam acolo mai multe.

Modificat de copman

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Dan

LORD la cauze penale, in cazul AN-urilor mergi pe art.10/alin.1/lit.b/ind.1 raportat la art.11/alin.1/lit.a din C.P.P. fara probleme. Am scapat de o gramada de dosare care imi daramau fisetul aproape. :clip:

  • Apreciez 1

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@maxu08: Si cum aveti de gand sa argumentati ca o fapta este (sau nu) vadit lipsita de importanta?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Dan

De ce ti-am spune tie asta ars aequi? Din cate vad nu esti politist,

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@copman: Nu ma intereseaza temeiul legal. Pentru politist e simplu: da copy/paste la un referat cu propunere de SUP 18^1 mai vechi, sterge referirile la invinuit, eventual condimenteaza cu povestea politistului care a cautat autorii si in gaura de sarpe, dar nu i-a identificat (daca dosarul e de cand cu ciuma lui Caragea) si il serveste, la temperatura camerei, procurorului. Care, cu 7-800 de dosare pe cap (in cazurile fericite) zice si bogdaproste si il confirma. Maxu08 care, din cate inteleg, este avocat care ar dori sa conteste o asemenea solutie, are o problema. Cum argumenteaza el ca procurorul nu a avut dreptate? Adica, spre exemplu, de ce un furt de trei gaini ar fi, in mod vadit, lipsit de importanta? Sau de ce n-ar fi? Si daca un furt de trei gaini este vadit lipsit de importanta, unul de 4 cum e? Sau de 5? Sau de 1000? Daca un furt de x gaini prezinta pericolul social al unei infractiuni si nu se poate aplica art. 18^1 si , pe cale de consecinta, un furt de x-n nu prezinta un asemenea pericol, care este valoarea lui n? Are vreo importanta daca gainile erau outoare? Sau daca erau closti? Am vazut pe net un filmulet despre o gaina care cica ghicea numerele la loto. Daca o fur p-aia, fapta prezinta pericolul social al unei infractiuni? Those are the questions.

P.S. Daca nu ma vezi pe privat, macar atunci stii sigur ca nu sunt de la doi s-un sfert. :)

Modificat de ars aequi
  • Displace 1

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Dan

ars aequi , in primul rand nu ai cum sa mergi pe 18/ind.1 la cauze cu autori necunsocuti, deoarece ar trebui aplicata si o sanctiune administrativa prev. de art.91, pe care nu ai cui sa o aplici, deci cade teoria cu art.18/ind.1 la spete cu AN.

Pericolul social al faptei se analizeaza coroborat cu celelate imprejurari ale comiterii faptei, (valoarea prejudiciului, mod de operare, etc.) functie de care se apreciaza pericolul social concret, nu cautand gaini outoare care ghicesc numere la Loto. Banuiesc ca ai cunostinta ca in cazul infractiunilor cele trei lucruri esentiale sunt pericolul social, vinovatia si prevederea in lege. Deasemenea fapta care prezinta pericolul social al unei infractiuni este fapta prin care se pericliteaza ori se vatama valorile sociale din art. 1 c.p., si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. Adica se vor avea in vedere la analizarea trasaturilor faptei/faptelor comise daca se aduce atingere unor valori sociale importante. Pericolul social al infractiunii este aplicat de legiuitor in functie de valoarea sociala careia i se aduce atingere, de dinamica faptelor oferita de statistica penala, de imprejurarile in care se savarsesc faptele, eventual cand este cazul de persoana infractorului etc. Pericolul social nu este acelasi pentru toate infractiunile, el difera in functie de valoarea sociala primejduita prin infractiunea comisa si poate fi diferit pentru aceeasi infractiune in functie de interesul ocrotirii intr-un moment ori altul al relatiilor sociale. Te-ai lamurit?

Modificat de copman
  • Apreciez 1

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Trebuie să aveţi un cont de membru pentru a adăuga comentarii

Înregistrare membru

Înscrierea unui nou cont de membru. Este foarte uşor!

Înregistrare cont nou

Autentificare

Aveţi deja un cont de membru? Conectaţi-vă aici.

Autentificare în cont

  • Activi pe această pagină   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.