Banda lui Ioanid şi al său celebru jaf al Băncii Naţionale

[Catalin]

Întâmplător am citit un articol bun despre un celebru jaf ce a avut loc în Bucureşti la sfârşitul anilor 50 şi din curiozitate am căutat pe net informaţii despre acest celebru jaf, cunoscut şi ca "Marele jaf comunist" comis de "banda lui Ioanid". Şi întrucât am găsit destule informaţii despre acest subiect, cred că nu ar strica să avem şi noi aici un topic în care să strângem cât mai multe informaţii şi date referitoare la acest subiect, astfel încât să le avem pe toate la un loc şi colegii care citesc să-şi poată face o idee cât mai obiectivă despre ce s-a întâmplat atunci.

 

[maxu08]

de mult timp incerc sa gasesc dvd cu filmul romanesc insa nu am avut noroc.

[Catalin]

Să continuăm

Cum s-a desfăşurat jaful, ancheta, prinderea hoţilor, procesul, condamnarea şi execuţia

~ desfăşurarea jafului ~

În dimineaţa zilei de 29 iulie 1959, o zi de salarii, o maşină marca Skoda Station aparţinând băncii ce transporta 1.686.000 de lei opreşte pe Calea Giulesti chiar în faţa clădirii filialei sectorului 8 a Băncii Nationale. Deodată apare un un taximetru marca Moskvici, din care coboară patru bărbaţi (însoţiţi şi de o femeie), ce purtau măşti şi erau înarmaţi şi care sub amenințarea pistoalelor imobilizează șoferul și pe însoțitor, iau cei doi saci cu bani și părăsesc zona cu taximetrul ce demarează în trombă. Totul a durat câteva zeci de secunde. Angajatii băncii nu erau înarmaţi, iar maşina instituţiei, era o pradă extrem de uşoară. Nu avea nici măcar încuietori.

In taximetrul Moskvici, erau cinci persoane, fraţii Stefan şi Paul Ioanid, soţii Igor şi Monica Sevianu şi Saşa Muşat. Taximetristrul fusese alungat sub ameninţarea unui pistol puţin înainte de atac. Cu sacii cu bani, maşina a luat-o pe Calea Giuleşti, a trecut podul Ciurel şi a oprit pe câmp. Probabil intenţionau să scoată banii din cei doi saci şi să îi numere. Întâmplarea a facut ca aici să fie surprinşi şi observaţi de un puşti, un pionier, tocmai când abandonau o parte din banii în bancnote mici. Copilul alertează nişte cetăţeni, care ulterior găsesc acolo suma de 138.000 de lei..

Cei cinci părăsesc zona şi pleacă ajungând în cartierul Cotroceni, unde abandonează taximetrul pe strada Dr. Teohari, în care este găsită şi recuperată încă o sumă consistentă de bani: 213.000 de lei. După abandonul taximetrului cei cinci îşi continuă fuga luând tramvaiul. Ajunşi la locuinţa lui Igor şi Monica Sevianu au împărţit banii, fiecare primind câte 25.000 de lei, după care au ascuns şi armele.

Pentru a întelege valoarea furtului, un salariu la aceea vreme era în anul 1959 cam 5-600 lei. Suma furată echivala la acea vreme cu peste 250.000 de dolari, o sumă uriaşă pentru acele vremuri.

~ ancheta, condamnarea şi execuţia ~

Miliţia şi Securitatea au fost alertate. Ministrul de interne de la aceea vreme era Alexandru Drăghici. Gheorghiu Dej a cerut să i se dea raportul în fiecare zi. Au fost mobilizaţi şi consilierii sovietici, aşa ceva nu se mai întâmplase în România după razboi şi nicăieri altundeva în blocul sovietic.

Ancheta a urmărit mai multe piste.

Sint cercetate şi supraveheate atent restaurantele, urmărindu-se consumatorii cu mulţi bani. La fel şi magazinele de lux, de bijuterii, etc. Informatorilor li se cere să afle orice despre jaf. Pentru început sunt cercetati gangsterii cunoscuţi, aflaţi în închisoare. Numai că nu apare nimic concludent în primele saptamini. Pentru unii dintre anchetatori indiciile arătau nişte profesionişti cu mare îndrazneală, care deţineau informaţii din interiorul băncii. Pentru alţii erau nişte oportunişti aflaţi la prima lovitură.

Ancheta a fost condusă de colonelul Cristache Zambetti, director al direcţiei a 4-a (contrainformaţii) din Securitate. Dosarul cauzei a fost înregistrat în arhive sub denumirea de "Cazul Ioanid" şi conţine 27 de volume, ce însumează aproximativ 10 000 de pagini. Ascultarea telefoanelor, informatorii, indiscreţiile, greşelile făcute de membrii bandei au dus la identificarea făptaşilor. Mărturia copilului de pe câmpul Ciurel şi a taximetristului au permis efectuarea unor portrete robot. A fost doar o chestiune de timp.

La 18 septembrie sunt arestaţi, la şase săptămâni de la comiterea jafului. Aproape toată suma a fost recuperată şi au fost găsite inclusiv armele folosite. Interogatoriile, confruntările şi toate cercetările au durat aproape două luni, iar la 12 noiembrie, dosarul a fost închis.

Doua zile mai târziu, pe 14 noiembrie dosarul a fost trimis la Tribunalul Militar spre a fi judecat. Iar pe 23 noiembrie procesul s-a judecat cu uşile închise. Sentinţa s-a dat în aceeaşi zi. Toți bărbaţii din grup au primit pedeapsa cu moartea. Monica Sevianu, deoarece avea doi copii, a fost condamnată la închisoare pe viață, iar 4 zile mai târziu, la 24 noiembrie recursul a fost respins. La fel şi cererile de graţiere înaintate Marii Adunări Naţionale, înregistrate la 30 noiembrie şi apoi respinse la 16 februarie 1960.

Execuţia celor patru bărbaţi a avut loc la 18 februarie 1960 la închisoarea Jilava în Valea Piersicilor, la ora 20,00.

Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, sentinţă comutată ulterior la 25 ani de închisoare. Mai târziu, în urma unui decret dat în 1964 de Nicolae Ceauşescu, femeia a fost amnistiată. A emigrat în 1970 şi a murit în 1977 în Israel.

La scurt timp după capturarea lor, pentru că faptele păreau de domeniul incredibilului, Securitatea a realizat un film documentar despre jaf, în care cei şase şi-au jucat propriile roluri şi au povestit în amănunt cum au procedat. Pelicula, considerată “de uz intern”, a fost prezentată în faţa câtorva sute de activişti de partid, ziarişti de la Casa Scânteii etc. Cei şase au declarat la reconstituire (aşa s-a numit şi filmul documentar) că furaseră un taxi, după ce îl imobilizaseră pe şofer. Au folosit maşina pentru jaful propriuzis şi pentru transportul banilor. Imediat după ce au dat lovitura, au mers pe un câmp din apropierea Capitalei, dar de aici li s-au tras toate necazurile. Gangsterii au abandonat bancnotele de 10 lei, păstrându-le doar pe cele de 100, însă au fost văzuţi de un copil care se juca în zona respectivă. Acesta, împreună cu mama sa ar fi anunţat şi Miliţia, autorităţile intrând astfel pe fir. Filmul de propagandă este singura dovadă a celor întâmplate în 1959.

[Catalin]

Maxu până faci rost de DVD, îl poţi privi aici la noi:

Totuşi, trebuie spus că nici acest documentar nu excelează la capitolul obiectivitate.
Mulţi dintre martorii intervievaţi în film, povestesc despre infractorii comunişti ca despre nişte eroi, când de fapt ei au fost nişte tâlhari până la urmă.
Sau de exemplu concluziile băiatului lui Alexantru Ioanid, după studierea dosarului, sunt preluate şi de către autorul documentarului, deşi este lesne de înţeles că băiatul unuia dintre făptuitori, apreciază în mod subiectiv şi părtinitor informaţiile existente, ajungând imediat la concluzia că totul este o minciună şi înscenare deoarece nu există o explicaţie plauzibilă privind motivele ce i-au determinat să comită jaful.
Iar exemplele pot continua ... ce trebuie remarcat este faptul că acest documentar încearcă să-i transforme în nişte eroi ai luptei anticomuniste pe protagoniştii unei tâlhării.
http://youtu.be/VI_mncoGJ8M

[Tevez]

Tatăl lui Ilie Năstase a fost casier sau ceva de genul ăsta pe maşina care a fost jefuită. A dat cu subsemnatu'

şi a fost bătut pentru că şoferul l-a denunţat ca fiind complice.

[Catalin]

Cel pe care îl vedeţi în film intervievat în sala de cinema şi care povesteşte detalii din anchetă, nu este nimeni altcineva decât Gheorghe Enoiu poreclit şi "Măcelarul de la Interne".

El apare şi în filmul "Reconstituirea" realizat de către Securitate după prinderea bandei lui Ioanid.

Ofiţerul de securitate Gheorghe Enoiu s-a înscris în partidul comunist după ce sovieticii au impus Guvernul lui Petru Groza. După numai un an de la înfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, în 1949, Enoiu făcea deja parte din cadrele active ale instituţiei.

Iniţial lucrase ca un simplu şi umil tipograf, dar datorită legăturilor cu comuniştii a avut o ascensiune fulminantă, a urmat un curs de patru luni de pregătire, devenind ofiţer anchetator al Securităţii.

Încă de la începutul carierei s-a ocupat în special de interogatoriile unor oameni politici importanţi ai vremii, Lucreţiu Pătrăşcanu, Vasile Luca şi alţii. Timp de 40 de ani a fost o unealtă indispensabilă conducerii comuniste, în calitate de ofiter de Securitate.

Şi-a căpătat renumele de "măcelarul de la interne" datorită interogatoriilor de care se ocupa personal, fără milă şi scrupule, semăna teroare în rândul celor care au avut ghinionul să încapă pe mâinile lui.

În perioada 1963 - 1967 a deţinut chiar şi postul de şef al Direcţiei de Anchete Penale. Un an mai tarziu, în 1968 ajunge să fie anchetat de o comisie a partidului care avea misiunea depistării ilegalităţilor produse pe vremea lui Gheorghiu-Dej şi este trecut în rezervă, fiind catalogat ca o “brută” de către membrii comisiei respective.

Totuşi la sfârşitul anului 1968, reuşeşte să reintre în Securitate la aceaşi Direcţie de Anchete Penale, unde lucrează până în 1989. Din 1990 şi până în 1997 a lucrat ca jurist, când s-a pensionat. A murit la data de 5 decembrie 2010 în satul natal, la vârsta de 82 de ani.

Deşi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a formulat o plângere penală împotriva sa abia în 2007, nu a ajuns să fie judecat vreodată.

[bolund]

Foarte interesant...unde putem viziona sau downloada filmul? Stima

[Catalin]

Documentarul românesc "Marele jaf comunist" regizat de Alexandru Solomon îl poţi viziona aici, cu câteva posturi mai sus este inserat clip-ul, numai că este destul de mare, deci trebuie să ai la dispoziţie aproximativ o oră şi 15 minute libere.
Filmul original "Reconstituirea" se află cel mai probabil la Centrul Naţional al Cinematrografiei. Nu cred că este public sau cel puţin eu nu l-am găsit.

[bolund]

Am gasit ceva:

http://filmeromania-hd.blogspot.ro/2012/08/marele-jaf-comunist-2004-online.html

[Catalin]

Nu se deschide player-ul, dar din descriere, este exact filmul postat de mine mai sus.

Din câte ştiu google a renunţat la acel player, după ce a achiziţionat youtube.

[maxu08]

de aceea ios6 nu mai are aplicatia ptr youtube

[Catalin]

Nu acela este motivul. Suntem off-topic, dar am să-ţi explic. Aplicaţia există şi acum, numai că nu mai este nativă, ci este dezvoltată şi întreţinută de google. Apple după ce a văzut cam care este cota sa de piaţă în privinţa mobilelor, a hotărât că nu mai este nevoie să plătească licenţe lui google pentru a integra în sistemul său de operare în mod nativ youtube. De ce a făcut asta? E simplu, pentru că aşa fac cei ce sunt mari. Când eşti mic, de exemplu tu dacă acum ieşi pe piaţă cu un nou sistem de operare, fiind necunoscut şi nebăgat în seamă, nu ai să vezi că vine youtube sau alte megasite-uri de acest calibru care să dezvolte aplicaţii dedicate ţie şi să le întreţină pentru sistemul tău de operare. Motiv pentru care tu încerci să rezolvi treaba şi le faci munca celor de la youtube integrându-le în sistemul tău o aplicaţie, pentru că numai în felul ăsta poţi ţine pasul cu giganţii, pentru care mai şi plăteşti nişte licenţe. Dar faci acest lucru tocmai pentru că nimeni nu îţi va cumpăra softul tău dacă nu poate intra pe youtube. Dar când softul tău devine popular şi din studii reiese că eşti atât de popular şi important astfel încât dacă tu mâine ai renunţa la aplicaţia nativă din sistemul tău, ei ar pierde o sursă importantă de trafic şi vizitatori ... lucrurile se scimbă şi youtube va dezvolta o aplicaţie pt sistemul tău de operare.

Toată treaba ţine de bani şi influenţă. Când eşti mai mic, plăteşti peste şi pentru tot, ba chiar le faci munca celor mari, iar după ce ajungi mare, îţi permiţi să faci regulile şi să ai beneficii fără să mai fie nevoie să plăteşti.

[razvan0209]

Inspirat din jaful de la Banca Naţională, din 1959, proiectul regizorului Nae Caranfi l este fi lmat în limba engleză şi cu actori de excepţie.

În 1959, patru bărbaţi şi o femeie, toţi comunişti de la vârful Partidului, pun la cale un jaf şi atacă o furgonetă a Băncii Naţionale. Securitatea îi arestează şi în numai două luni sunt judecaţi şi condamnaţi la moarte. Până la execuţie, ei sunt puşi să-şi joace propriile roluri într-o reconstituire cinematografică semnată de Virgil Calotescu. "M-a provocat ideea unui moment în care nişte puşcăriaşi sunt băgaţi într-o frizerie, sunt machiaţi şi ies de acolo staruri de cinema", povesteşte Nae Caranfil, regizorul şi scenaristul celei mai noi producţii Mandragora Movies, "Closer to the moon". Vera Farmiga, Mark Strong, Harry Lloyd, Christian McKay sunt starurile ce vor da viaţă celor cinci ce au pus la cale un atac de neînţeles. "Aşteptam un film ca acesta de mult şi brusc a venit", spune producătorul Bobby Păunescu. "«Closer to the Moon»" este un proiect ambiţios, coproducţie Franţa, Polonia, SUA, Italia şi România", adaugă el. Pelicula va avea premiera pe 7 martie şi este turnată în limba engleză. Producţia a costat aproape 8 milioane de dolari. "Este un film foarte bun", a spus Irina Margareta Nistor, după vizionarea de presă. Iniţial, din distribuţie trebuia să facă parte Uma Thurman. Din cauza unor probleme avute de vedetă, ce ar fi întârziat filmările, nu a fost posibil. Sursa:evz.ro.