Jump to content
POLITISTI.ro

Recommended Posts

  • Moderator
Marius

Având in vedere că în multe situații o grămadă de habarnisti își dau cu părerea pe la TV, după diferite rețineri și descinderi ale poliției, afirmând tot felul de inepții cu privire la procedurile penale, consider că e bine să lămurim câteva aspecte privind mandatul de aducere.

Eliberarea mandatului de aducere presupune existenţa unor condiţii și este reglementat de art. 183, Cod de Procedură Penală.

În primul rând, o persoană poate fi adusă cu un astfel de mandat de aducere atunci când persoană respectivă (învinuit, inculpat sau martor), a fost citată cu respectarea dispoziţiilor art. 176, Cod de Procedură Penală, adică după ce a primit o citaţie.

Din conţinutul alin. 1 al art. 183 reiese că se poate pune în executare mandatul de aducere, atunci când persoana nu s-a prezentat sau în situaţia în care "ascultarea sau prezenţa ei este necesară".

În conţinutul alin. 2 al aceluiaşi articol, se arată că "învinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă organul de urmărire penală sau instanţa constată motivat că în înţelesul rezolvării cauzei se impune această măsură".

Coroborând cele 2 alineate ale art. 183 Cod de Procedură Penală, reiese că o persoană poate fi adusă cu mandat atunci când e învinuită, sau inculpată, sau când la instanţa de judecată se impune audierea sa ca martor.

Chiar dacă legiuitorul nu a precizat în mod expres prezenţa martorului, acest aspect reiese chiar din caracterul de excludere a învinuitului sau inculpatului de la obligaţia de a da declaraţii. Conform dispoziţiilor art. 70, alin. 2 Cod de Procedură Penală, învinuitul sau inculpatul nu are obligaţia să dea declaraţie, iar în acest context, prezenţa obligatorie în faza de cercetare şi urmărire penală sau în faza judecătorească este a martorului.

În concluzie, mandatul de aducere se poate îndeplini faţă de învinuit sau inculpat, în orice fază judiciară cât şi faţă de martor.

Trebuie însă precizat că în conformitate cu prevederile alin. 3 din art. 183 Cod de Procedură Penală, persoanele aduse cu mandat, nu pot fi reţinute decât pe "timpul strict necesar pentru audierea lor, în afară de cazul în care s-a dispus reţinerea sau arestarea preventivă a acestora”.

Deci, aducerea cu mandat prevede şi excepţiea de la procedura uzuală de citare, adică o persoană învinuită sau inculpată poate fi adusă cu mandat chiar fără a fi citată.

  • Upvote 4
Link to post
Share on other sites
marian1

Ok.,dar ptr a duce la indeplinire un mandat de aducere emis de judecator,procuror sau politist, cel care il executa poate intra in locuinta persoanei pe numele caruia este emis mandatul de aducere?

Daca se impune, adica persoana poate sa se sustraga si sa fuga, se poate aplica masura incatusarii persoanei ?

Sau se merge pe varianta orientarii de la caz la caz?

Link to post
Share on other sites

Potrivit dispozitiilor art 184 alin 3 ind 1 Cpp "Daca invinuitul inculpatul sau martor(difera de la speta la speta) refuza sa se supuna mandatului de aducere sau incerca sa fuga va fi adus prin constrangere in fata organului e urmarire penala sau a instantei de judecata.

In procesul verbal de executare a mandatului politistul caruia i-a fost repartizat va consemna ce a constatat la fata locului respectiv:
-persoana a fost gasita si condusa la sediul ....
-persoana nu a putut fi adusa din motive de boala....
-persoana nu a fost gasita la dresa indica, astfel efectuand verificari pt identificare adresei unde locuieste efectiv, rezultatul fiind urmatorul.....
Neandeplinirea de catre celui caruia i-a fost repartizat mandatul va fi sanctionata cu amenda judiciara.

Se poate intra in locuinta unei persoane fizice decat pentru:

  • pt executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti(mandat de executare a pedepsei; perchezitie domiciliare: evacuare; masuri de siguranta; executare silita)
  • pt inlaturarea unei primejdii privind viata si bunurile unei persoane
  • pt apararea sigurantei nationale si a ordinii publice
  • pt prevenirea unei epidemii

Mandatul de aducere nu face parte din aceasta categorie!

  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites
Eduard

Eu fiind unul care executa mandate, aduc câteva informaţii utile referitoare la Mandatul de aducere .

Mandatul de aducere este ordinul dat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată către organul de executare, de a aduce o persoană la sediul său (al organului judiciar respectiv).

Mandatul de aducere reprezintă actul procesual prin care se ordonă conducerea unei persoane în faţa organelor judiciare, iar aducerea propriu-zisă (actul de executare a mandatului) constituie unact procedural cu caracter de constrângere.

Potrivit art.183 alin.1 C.pr.pen., o persoană poate fi adusă în faţa organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă fiind anterior citată nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară.

Mandatul de aducere trebuie să conţină aceleaşi menţiuni ca şi cele prevăzute de lege pentru citaţie (art.176 C.pr.pen.). De aceea, înainte de a se proceda la executarea mandatului de aducere, organul de executare care a primit documentele este obligat să verifice dacă mandatul cuprinde următoarele menţiuni:

-denumirea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată care l-a emis, sediul său, data emiterii şi numărul dosarului;

-numele, prenumele celui citat, calitatea în care este citat şi indicarea obiectului cauzei;

-adresa celui citat, care trebuie să cuprindă localitatea, judeţul/sectorul, strada, număr şi apartamentul unde locuieşte;

-ora, ziua, luna şi anul, locul de înfăţişare precum şi invitarea celui în cauză să se prezinte la data şi locul indicate, cu arătarea consecinţelor legale în caz de neprezentare,

-semnătura şi ştampila organului emitent.

Învinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă organul de urmărire penală sau instanţa constată motivat că în interesul rezolvării cauzei se impune această măsură (art.183 alin.2 C.pr.pen.). De asemenea, în cadrul procedurii de urgenţă de urmărire şi judecare a unor infracţiuni flagrante, legea prevede (în art.472 alin.1 C.pr.pen.) că martorii şi partea vătămată sunt aduşi cu mandat, fără a fi citaţi în prealabil.

Persoanele aduse cu mandat nu pot rămâne la dispoziţia organului judiciar decât timpul strict necesar pentru audierea lor, în afară de cazul când s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă a acestora (art.183 alin.3 C.pr.pen.).

Persoana adusă cu mandat de aducere trebuie ascultată de îndată de către organul judiciar (art.183 alin.4 C.pr.pen.).

Executarea mandatului de aducere se efectuează potrivit art.184 C.pr.pen., prin organele poliţiei şi jandarmeriei. Se impune ca persoanele însărcinate cu executarea mandatului de aducere să poarte uniformă, să se legitimeze regulamentar şi să comunice clar motivul prezenţei lor, precum şi temeiul legal în baza căruia execută această activitate.

În situaţia în care persoana arătată în mandat nu poate fi adusă din motive de boală, cel însărcinat cu executarea mandatului constată aceasta printr-un proces- verbal care se înaintează de îndată organului de urmărire penală ori instanţei de judecată. De asemenea, dacă persoana arătată în mandat, cu excepţia învinuitului sau inculpatului, nu poate fi adusă din orice altă cauză, cel însărcinat cu executarea constată aceasta printr-un proces-verbal care se înaintează organului judiciar. Dacă organul de executare nu găseşte persoana prevăzută în mandat la adresa indicată, trebuie să facă cercetări şi, în cazul în care aceste cercetări rămân fără rezultat, încheie un proces-verbal care va cuprinde menţiuni despre cercetările făcute şi care va fi înaintat organului judiciar. În procesul-verbal întocmit trebuie menţionate investigaţiile întreprinse (verificări la administraţia blocului unde domiciliază persoana respectivă, verificări la vecini, verificări la locul de muncă etc.) şi date privind persoanele cărora li s-au solicitat relaţii (nume şi date de stare civilă). Verificări se fac şi în cazul în care persoanele arătate în mandat, cu excepţia învinuitului sau inculpatului, nu pot fi aduse din orice altă cauză.

Executarea mandatului de aducere trebuie făcută cu respectarea deplină a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute în Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Dacă învinuitul sau inculpatul refuză să se supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi constrâns la executare (aşa cum rezultă din dispoziţiile alin.31 al art.184 C.pr.pen.). Aceasta înseamnă că împotriva învinuitului sau inculpatului care refuză să se supună mandatului de aducere se poate folosi şi constrângerea.

Constrângerea la care va fi supus învinuitul sau inculpatul de către organul de executare atunci când refuză să se supună mandatului constă în conducerea forţată a acestuia la organul judiciar care a emis mandatul; această constrângere nu trebuie înţeleasă însă în sensul întrebuinţării forţei brutale. Pentru a se evita acuzaţiile de lovire sau vătămare corporală, constrângerea se poate realiza prin folosirea unui ton convingător, autoritar, sever, categoric, fără a se folosi injurii sau ameninţări, aducându-se la cunoştinţa persoanei respective obligaţia de a se prezenta la organul judiciar (pentru a da declaraţii în legătură cu cauza în care a fost citată) şi consecinţele nerespectării prevederilor legale.

De asemenea, pentru a se evita acuzaţiile de comitere a infracţiunii de violare de domiciliu, precum şi reacţiile violente invocate ca legitimă apărare, în situaţia în care cel pe numele căruia s-a emis mandatul de aducere se află la domiciliu, este interzisă pătrunderea în forţă în curtea sau în locuinţa sa, de preferat fiind încercarea de a atrage persoana respectivă în afara acesteia. În eventualitatea în care cel în cauză invită organul de executare în locuinţă, acceptarea invitaţiei se va face, de regulă, în prezenţa a cel puţin doi martori.

Dacă persoana indicată în mandat invocă faptul că trebuie să anunţe un apărător ales şi comunică o dată rezonabilă la care se va prezenta, se face menţiune despre aceasta în procesul-verbal de executare a mandatului de aducere, la care se va anexa declaraţia olografă, sub semnătură, a persoanei în cauză.

Neexecutarea mandatelor de aducere constituie abatere judiciară şi se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1000 lei, potrivit art.198 alin.1 lit.b C.pr.pen..

  • Upvote 5
Link to post
Share on other sites
  • Membru
Ecou

Avem standard operațional și procedură de sistem în acest sens. La un moment dat s-a realizat și un nomenclator pentru a stabili structura competentă să execute mandatele pentru fiecare UAT din țara asta, dar care a fost respins de CSM. Motivația: ei vor sa dea mandatele cui si unde vrea muschii lor...

  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites
  • 1 year later...

Salut, Eduard! In cazuistica, am intalnit un mandat de aducere emis de catre un ofiter de politie din cadrul unei sectii a DGPMB, aspect pe care nu il consider tocmai corect. In CPP nu am sesizat sa se specifice ca mandatul de aducere poate fi emis de catre organul de cercetare al politiei judiciare, ci doar de catre organul de urmarire penala(procuror) sau instanta de judecata. Bun. Dar in art.183 alin.3 se specifica faptul ca persoana adusa cu mandat nu poate ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul necesar... O.k., sintagma "organ judiciar" la cine se refera? Este posibil ca din aceasta cauza sa se faca o confuzie? Astept pareri... :)

  • Downvote 7
Link to post
Share on other sites

Nu il consideri tu corect pentru ca nu cunosti un lucru elementar : politistul care are calitatea de organ al politiei judiciare este organ de urmarire penala, alaturi de procuror. Concluzia : politistul - organ de urmarire penala poate emite mandat de aducere. Citeste art.183 CPP 

Edited by drAGO5
  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites
  • Membru

Art. 201

Organele de urmărire penală

Urmărirea penală se efectuează de către procurori şi de către organele de cercetare penală.

Organele de cercetare penală sunt:

a) organele de cercetare ale poliţiei judiciare;

b) organele de cercetare speciale.

  • Upvote 4
Link to post
Share on other sites
sorinel

sau domnul politist care emite acel mandat de aducere, considera ca executantul e mai bogat ca el si are si mai mult timp la dispozitie, ca stim cu totii cum se executa mandatul de aducere; ii aduci la cunostinta si el zice, domnule eu merg, da nu am bani de transport!

  • Upvote 1
  • Downvote 1
Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Cristi

Salut, Eduard! In cazuistica, am intalnit un mandat de aducere emis de catre un ofiter de politie din cadrul unei sectii a DGPMB, aspect pe care nu il consider tocmai corect. In CPP nu am sesizat sa se specifice ca mandatul de aducere poate fi emis de catre organul de cercetare al politiei judiciare, ci doar de catre organul de urmarire penala(procuror) sau instanta de judecata. Bun. Dar in art.183 alin.3 se specifica faptul ca persoana adusa cu mandat nu poate ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul necesar... O.k., sintagma "organ judiciar" la cine se refera? Este posibil ca din aceasta cauza sa se faca o confuzie? Astept pareri... :)

 

Aşa se întâmplă când îţi dai cu părerea despre aspecte care te depăşesc...esti jăndar cumva? :))

  • Upvote 2
Link to post
Share on other sites

Snake, daca esti politist este foarte grav ca nu cunosti care sunt organele de urmarire penala.

Daca esti din alte structuri de ordine, respectiv locala sau jandarmerie, este de inteles si inteleg daca din "cazuistica" ta nu ai intalnit un mandat de aducere emis de un ofiter de politie.

Mai astepti pareri....?

Edited by spectre
  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites
  • Moderator
Cristi

Stai să vadă un mandat aducere emis de un agent de poliţie...cred că ar face un atac de appoplexie, bietul Snake.. :))

  • Upvote 4
Link to post
Share on other sites
  • Membru

N-am pus in executare un mandat de aducere pana acum, dar, din discutiile cu colegii care au ceva experienta, mandatul de aducere poate fi baza legala de a intra in locuinta celui vizat, evident cu ceva mai multa finete, fara spargeri de usi si alte minunati si doar in cazul invinuitilor, nu si a martorilor.  Eu vorbesc de ce s-a intamplat lor.

Acum nu stiu daca practica pana in acest moment a fost una viciata si neconforma cu litera legii in ceea ce priveste executarea mandatelor de aducere, dar cert e ca cei cu care am discutat pana acum nu au intampinat repercusiuni legale, chiar daca au fost formulate plangeri impotriva lor pt violare de domicilliu.

Link to post
Share on other sites
  • 9 months later...
  • Moderator
Marius

Noul Cod de Procedură Penală

CAPITOLUL I

Citarea, comunicarea actelor procedurale şi mandatul de aducere

Art. 265

Mandatul de aducere

(1) O persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară, sau dacă nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare a citaţiei şi împrejurările indică fără echivoc că persoana se sustrage de la primirea citaţiei.

(2) Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă această măsură se impune în interesul rezolvării cauzei.

(3) În cursul urmăririi penale mandatul de aducere se emite de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecăţii de către instanţă.

(4) În cazul în care pentru executarea mandatului de aducere este necesară pătrunderea fără consimţământ într-un domiciliu sau sediu, în cursul urmăririi penale mandatul de aducere poate fi dispus, la cererea motivată a procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul.

(5) Cererea formulată de procuror, în cursul urmăririi penale, trebuie să cuprindă:

a) motivarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2);

b) indicarea infracţiunii care constituie obiectul urmăririi penale şi numele suspectului sau al inculpatului;

c) indicarea adresei unde se află persoana pentru care se solicită emiterea mandatului de aducere.

(6) Cererea prin care se solicită, în cursul urmăririi penale, emiterea unui mandat de aducere se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

(7) În cazul în care apreciază că cererea este întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune motivat, prin încheiere definitivă, admiterea solicitării parchetului şi încuviinţarea aducerii persoanei solicitate, emiţând de îndată mandatul de aducere.

(8) Mandatul de aducere emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie să cuprindă:

a) denumirea instanţei;

b) data, ora şi locul emiterii;

c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de aducere;

d) scopul pentru care a fost emis;

e) numele persoanei care urmează a fi adusă cu mandat şi adresa unde locuieşte. În cazul suspectului sau inculpatului, mandatul de aducere trebuie să menţioneze infracţiunea care constituie obiectul urmăririi penale;

f) indicarea temeiului şi motivarea necesităţii emiterii mandatului de aducere;

g) menţiunea că mandatul de aducere poate fi folosit o singură dată;

h) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.

(9) În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu sunt satisfăcute condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), dispune, prin încheiere definitivă, respingerea cererii, ca neîntemeiată.

(10) Mandatul de aducere emis de organul de urmărire penală, în cursul urmăririi penale, sau de instanţă, în cursul judecăţii, trebuie să cuprindă, în mod corespunzător, menţiunile prevăzute la alin. (8).

(11) Organul judiciar ascultă, de îndată, persoana adusă cu mandat de aducere sau, după caz, efectuează de îndată actul care a necesitat prezenţa acesteia.

(12) Persoanele aduse cu mandat rămân la dispoziţia organului judiciar numai pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului procesual care a făcut necesară prezenţa lor, dar nu mai mult de 8 ore, în afară de cazul când s-a dispus reţinerea ori arestarea preventivă a acestora.

Art. 266

Executarea mandatului de aducere

(1) Mandatul de aducere se execută prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de ordine publică. Persoana căreia i se încredinţează executarea mandatului transmite mandatul persoanei pentru care acesta a fost emis şi îi solicită să o însoţească. În cazul în care persoana indicată în mandat refuză să însoţească persoana care execută mandatul sau încearcă să fugă, aceasta va fi adusă prin constrângere.

(2) În vederea executării mandatului emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţa de judecată, organele prevăzute la alin. (1) pot pătrunde în locuinţa sau sediul oricărei persoane, în care există indicii că se află cel căutat, în cazul în care acesta refuză să coopereze, împiedică executarea mandatului sau pentru orice alt motiv temeinic justificat şi proporţional cu scopul urmărit.

(3) Dacă persoana arătată în mandatul de aducere nu poate fi adusă din motive de boală, cel însărcinat cu executarea mandatului constată aceasta într-un proces-verbal, care se înaintează de îndată organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată.

(4) Dacă cel însărcinat cu executarea mandatului de aducere nu găseşte persoana prevăzută în mandat la adresa indicată, face cercetări şi, dacă acestea au rămas fără rezultat, încheie un proces-verbal care va cuprinde menţiuni despre cercetările făcute. Procesul-verbal se înaintează, de îndată, organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată.

(5) Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unităţii militare sau prin poliţia militară.

(6) Activităţile desfăşurate cu ocazia executării mandatului de aducere sunt consemnate într-un proces-verbal, care trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie;

b) locul unde este încheiat;

c) menţiuni despre activităţile desfăşurate.

Noul Cod de Procedură Penală actualizat prin:

Lege nr. 255/2013 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013;

  • Upvote 1
Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Similar Content

    • Marius
      By Marius
      Art. 112 - din OUG 195/2002 republicată.
      (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în următoarele cazuri:
      a) vehiculul înregistrat nu are efectuată inspecția tehnică periodică valabilă ori aceasta este anulată;
      b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor periculoase;
      c) vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare, dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare;
      d) vehiculul circulă cu deficiențe majore sau periculoase la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate;
      e) sistemul de frânare de serviciu prezintă deficiențe majore sau periculoase;
      f) sistemul de frânare de securitate sau de staționare prezintă deficiențe majore sau periculoase;
      g) mecanismul de direcție prezintă deficiențe majore sau periculoase;
      h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
      h1) autovehiculul nu este dotat, la circulația pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, cu anvelope de iarnă, iar autovehiculul de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și autovehiculul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, nu sunt echipate cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune ori nu au montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate;
      i) zgomotul în mers sau staționare depășește limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
      j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
      k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunțate ori nu sunt compatibile, fiind de natura să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
      l) autovehiculul, tractorul agricol sau forestier ori tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afișe sau reclame publicitare, folii neomologate și/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât și din exterior;
      m) autovehiculul și tractorul agricol sau forestier are aplicat pe partea frontală și/sau posterioară a acestuia afișe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
      n) autovehiculul și tractorul agricol sau forestier prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;
      o) plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
      p) datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
      r) vehiculul nu a fost radiat din circulație în cazurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență;
      s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, conform legii;
      t) deținătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;
      u) vehiculul nu are montată una dintre plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
      v) vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansată de degradare;
      x) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehicule și tractoare agricole sau forestiere destinate învățării conducerii autovehiculelor și tractoarelor agricole sau forestiere în procesul instruirii persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, prevăzute de reglementările în vigoare.
      y) înmatricularea vehiculului este suspendată, în condițiile legii.
      (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e), g), h1), k), o), p), r), s) la reținerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, polițistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, iar în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), f), h), i), j), l), m), n), t), u), v), x) și y) o dovadă înlocuitoare cu drept de circulație pentru 15 zile.
      (3) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), o), p), r) și s), odată cu reținerea certificatului de înmatriculare polițistul rutier retrage și plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare.
      (4) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu excepția celor care nu corespund standardelor, se restituie proprietarului sau utilizatorului vehiculului de către poliția rutieră, la prezentarea de către acesta a dovezii încetării motivului pentru care documentul a fost reținut, în condițiile prevăzute în regulament, precum și la încetarea suspendării înmatriculării vehiculului.
      (5) În cazul în care certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a fost reținut ca urmare a săvârșirii unei contravenții privind conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu deficiențe majore sau periculoase, acesta se restituie proprietarului sau utilizatorului de către poliția rutieră la prezentarea dovezii eliberate de către Registrul Auto Român din care rezultă că deficiența a fost remediată.
    • Marius
      By Marius
      Pentru că foarte mulţi "specialişti" părerologii şi aşa-zis jurnalişti îşi dau cu părerea peste tot despre situaţia de la Caracal şi susţin cu tărie că poliţiştii respectivi trebuiau să intre fără mandat în locuinţa suspectului, cred că e necesar să lămurim acest aspect.
      În primul rând, acolo nu a fost vorba de o operaţiune de salvare contratimp, din moment ce identificarea / stabilirea locaţiei s-a făcut prin investigaţii. În al doilea rând, orice persoană cu un minim de pregătire juridică care analizează mai profund situaţia şi care nu se mulţumeşte să preia opiniile de pe facebook şi din media, trebuie să realizeze că la momentul respectiv nu au existat niciun fel de indicii cu privire la infracţiunea de omor. Suspiciunile privind săvârşirea infracţiunii de omor au apărut şi au fost descoperite abia dimineaţa după pătrunderea în locuinţă. Aprecierea gravităţii pe care mulţi o fac acum, după ce se ştie că a fost vorba de o infracţiune extrem de gravă (omorul) este alta în comparaţie cu momentul în care nu se ştia de aşa ceva. După "război" mulţi viteji se arată, iar într-un mod complet eronat apreciază şi cântăresc faptele acum, când există mult mai multe date şi în alt fel ar fi apreciat la acel moment fără să ştie că aveau de a face cu un posibil criminal.

      Din păcate, în legislaţia română NU există prevederi clare care să acorde poliţistului dreptul de a pătrunde în locuinţă fără autorizarea magistratului pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică. Există doar prevederile art. 27 alin.(2) din Constituţie, care spun că de la principiul fundamental (constituţional) al inviolabilităţii domiciliului se pot face derogări prin lege numai numai în situaţiile prevăzute la literele literele a)-d).
      Există un PROIECT DE LEGE privind întârirea autorităţii poliţistului (foto - dreapta), ce prevede un astfel de drept al poliţistului, dar acesta a fost contestat la CCR, iar drept urmare nu este în vigoare la ora actuală. 
      Nici măcar în cazul infracţiunilor flagrante grave, de natură să pună în primejdie viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, poliţistul NU se poate pătrunde în locuinţă fără mandat de percheziţie sau fără consimţământul persoanei care le foloseşte, decât în condiţiile stării de legitimă apărare sau stării de necesitate prevăzute de art. 19 şi art. 20 din C.pen. Aceste cauze justificative sunt doar nişte norme cu caracter general aplicabile oricărui cetăţean şi presupun încălcarea legii.
      Să putem discuta despre stare de necesitate, trebuie precizat că se consideră faptă săvârşită în stare de necesitate doar atunci când pericolul este imediat, când este pe cale să se producă şi are caracter iminent, iar cea mai importantă condiţie e să fie inevitabil, adică să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Această condiţie lasă loc interpretărilor şi practic trimite pe cel ce invocă starea de necesitate într-o loterie juridică. Drept dovadă în literatura de specialitate veţi găsi viziuni potrivit cărora pentru îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa unui pericol iminent, se vorbeşte despre "ivirea pericolului", iar pentru a se considera îndeplinită această condiţie pericolul trebuie generat de un eveniment accidental, ori în cazul de la Caracal nu putem vorbi de un eveniment accidental, pentru că individul şi-a premeditat toate acţiunile.
      În cazul poliţistului care comite o astfel de faptă situaţia este şi mai complicată, pentru că tot în literatura de specialitate se susţine că persoana obligată să înfrunte pericolul trebuie să acţioneze alegând soluţiile cele mai bune în exercitarea obligaţiilor ce-i incumbă în acţiunea de salvare pe care o întreprinde şi orice abuz sau neglijentă din partea sa îi antrenează răspunderea. Mai mult, orice probe obţinute în urma unei asemenea acţiuni pot fi anulate de către instanţă. Nu este de neglijat nici faptul că încălcarea normelor legale expune respectivul poliţist în voia hazardului, adică urmează să fie cercetat/anchetat de magistrat şi să depindă ulterior de decizia acestuia, riscând nu doar să-şi piardă locul de muncă, ci şi libertatea. În plus, în situaţia poliţistului există dispoziţii suplimentare înclusiv în legea de organizare şi funcţionare a poliţiei cât şi în Statutul poliţistului care îl obligă pe acesta să respecte legile ţării.
      Referitor la opiniile care susţin că trebuia intrat în locuinţă imediat după emiterea mandatului de percheziţie fără să se aştepte ora 6, Constituţia României spune foarte clar că percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise cu excepţia infracţiunilor flagrante, iar în doctrină s-a stabilit că pentru existenţa stării de flagranţă nu este suficientă numai descoperirea faptei în momentul săvârşirii sau imedicat după săvârşire, ci este necesară şi prinderea făptuitorului în acel moment sau imediat după aceasta", ori în situaţia de la Caracal nu au existat nicio certitudine că făptuitorul putea fi găsit/prins în locuinţă, din moment ce după identificarea locaţiei nu au fost semne de activitate din interior.
      Există şi un document oficial emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care spune negru pe alb şi confirmă ce am scris mai sus, că nu se poate pătrunde într-o locuinţă fără mandat, mai exact, Nota nr. 11332 din 28 noiembrie 2018 ce tratează "activităţile ce pot fi desfăşurate în cazul infracţiunilor flagrante, dacă pentru constatarea infracţiunii organele de poliţie pot pătrunde intr-un domiciliu în sensul art. 157 alin.(2) C.proc.penală fără mandat de percheziţie, flagrantul încadrându-se într-una dintre situaţiile derogatorii prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie". Documentul conţine inclusiv propuneri legislative pentru modificarea art. 61 din C.proc.penală privind includerea unei noi dispoziţii cu caracter derogatoriu de la principiul inviolabilităţii domiciliului, a situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie.
         
      În analogie, există însă şi situaţii prevăzute clar în legislaţie ce oferă poliţistului dreptul să pătrundă în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia în vederea îndeplinirii mandatului de executare a pedepsei - art. 557 alin.(2) C.proc.penală cât şi pentru reţinerea unei persoane în baza mandatului de arestare european - art. 100 alin.(6) din Legea 302/2004, dispoziţii ce au fost emise exact în baza situaţiilor de excepţie prevăzute de art. 27 alin.(2) din Constituţie. Astfel se poate observa că în cazul infractorilor ce se sustrag (pe numele cărora există emis un mandat) legiuitorul a dat posibilitatea clară poliţistului de a pătrunde oriunde consideră necesar astfel încât infractorul să fie prins, în schimb pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa ori integritatea fizică a persoanei nu a oferit o astfel de posibilitate poliţistului.
      În concluzie, dacă societatea doreşte să aibă poliţişti care să intervină fără ezitare în situaţii de acest gen, trebuie să ofere instrumentele necesare (prevederi legislative clare), să-i ofere acestuia protecţia necesară aşa cum se întâmplă în ţările civilizate.
    • Mihaela1989
      By Mihaela1989
      Buna ziua! Va rog foarte mult sa ma ajutati cu o informatie in legatura un un eveniment cat se poate de nefericit care s - a intamplat astazi. Dimineata la ora 10 concubinul meu a fost sunat de seful de post din comuna Barzava si invitat sa se prezinte la postul de politie in aproximativ 1 ora. Vecinul de peste drum a primit aceeasi invitatie cu 1 seara in urma ( nu stiu daca tot telefonic sau prin citatie ). I - am spus ca nu e obligat sa se prezinte in urma unei invitatii telefonice, doar prin citatie poate fi chemat sau adus cu mandat de aducere si l - am rugat sa nu mearga. El nu m - a ascultat si a spus ca nu are nimic de ascuns. L - am dus cu masina acolo, a intrat cu certificatul de nastere ( inca nu are buletin de identitate din cauza intarzierii cu cartea funciara a imobilului in care ne - am mutat ) si a iesti in cateva minute zambind, si a spus ca sotia sau concubina vecinului mai sus mentionat care a plecat de la domiciliu cu 2 seri in urma si s - a mutat la sora ei l - a acuzat ca i - ar fi dat bani vecinului ca el sa - i permita sa intretina relatii sexuale cu ea si ca ar fi violat - o amandoi ( o acuzatie complet falsa, deoarece atat eu, cat si el impreuna cu fiul vecinului nici macar nu am fost acasa ci am vizitat niste cunostinte si parintii mei in perioada invocata de ea, ziua, iar noaptea am plecat la niste localuri, cu un popas de cateva minute acasa in care nu ne - am vazut ). Mentionez ca persoana respectiva este instabila emotional si pare a avea si probleme psihice, si a chemat de nenumarate ori politia si a depus nenumarate plangeri total false impotriva diferitor persoane cu care nici macar nu a interactionat, sau pe care chiar ea a incercat sa le agreseze. A spus ca seful de post a primit numarul lui de la ea si ca a fost certata de acesta ca pune lumea pe drumuri degeaba, a spus ca i s - a facut o copie dupa certificat si ca va mai fi sunat daca au mevoie de el. Am vrut sa plecam spre Arad, dar el a spus ca trebuie sa astepte sa il sune sa primeasca actele si ca sa ma duc acasa pentru ca imi uitasem portofelul si sa ma intorc cand le primeste el si cand nu mai au nevoie de el. Am stat cateva ore acasa cu fiul vecinului care lucreaza pentru noi ca zilier si l - am asteptat, l - am si sunat, a raspuns ocazional si nu a vorbit mult cu mine, ci mi - a explicat vag, ba ca e cu seful de post, ba ca mai da o declaratie etc. La un moment dat aud ca trebuie deus la Arad tot la telefon pentru audieri, anchete, probe seminale ( spunea el ) etc. Tot atunci aud ca vecinul a fost trimis acasa dar cat timp a stat la post nu a fost lasat de sub supravegherea politiei nici la toaleta. El in schimb m - a sunat si a spus ca va fi incarcerat la penitenciarul Arad, de unde am fost si sunata si mi s - a explicat cum sa ma inscriu la vorbitor. Ce nu inteleg este cum a putut fi arestat direct ( stiu ca pentru arestare este necesara o decizie judecatoreasca politia sau parchetul putand elibera doar o ordonanta de retinere pe 24 de ore ) si cum de a fost incarcerat direct la penitenciar si nu in arestul inspectoratului de politie? Si cum pot afla exact pentru ce a fost acuzat, si pentru ce a fost retinut sau arestat ( femeia nu avea dovezi, doar cuvantul ei contra cuvantului lui ). Va rog din tot sufletul sa ma ajutati cu informatii. Sunt cat se poate de disperata din multe motive, unul ca avem gospodarie la care este nevoie de el si celalalt ca sunt dependenta financiar de el, eu neavand un venit. Va multumesc mult anticipat!
       
      Mai pe scurt as dori sa aflu cum pot afla si de la cine daca i s - a intocmit dosar penal, calitatea lui in dosar, suspect sau inculpat, daca a fost retinut sau arestat preventiv, de ce la penitenciar si nu la arest, motivul ( daca acuzatoarea nu are dovezi ) si pe cat timp? Si cum as putea intui ce sanse ar avea la proces avand alibi cu martori in cazul in care va fi un proces? Si daca in cazul in care este arestat preventiv poate fi cercetat in stare de libertate sau macar arest la domiciliu?
  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.