Modificarea legii privind funcţionarea poliţiei judiciare

[BGeorge]

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea Legii nr.364/2004 privind organizarea și
funcționarea poliției judiciare și pentru stabilirea condițiilor privind acordarea avizului conform organelor de cercetare penală speciale

240_1568217978_Proiect OUG politia judiciara.pdf

[Marius]

Extras din expunerea de motive:

Citat:

Astfel, pentru acordarea avizului de desemnare în poliția judiciară, sunt propuse următoarele condiții specifice:
1. prima condiție se referă la aspecte ce țin de postul ocupat, fiind necesar ca polițistul să ocupe o funcție care presupune necesitatea deținerii sau obținerii avizului de desemnare în poliția judiciară. În acest sens, se va solicita/acorda aviz doar pentru polițiștii care ocupă posturi/funcții ce presupundesfășurarea unor activități specializate de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală.
În cazul polițiștilor care nu ocupă asemenea posturi (exemplu: criminaliști, suport operativ și managerial) un asemenea aviz nu va fi acordat, ei nefiind îndrituiți potrivit fișei postului să desfășoare activități circumscrise conceptului de poliție judiciară.
Necesitatea deținerii sau obținerii avizului de desemnare în poliția judiciară trebuie prevăzut în fișa postului, ca o condiție necesară ocupării acestuia.
2.cea de a doua condiție vizează aspecte referitoare la pregătirea profesională a polițiștilor (specializarea acestora). Norma abordează diferit situația polițiștilor în funcție de studiile absolvite și modalitatea de dobândire a calității de polițist.
2.1. o primă categorie este reprezentată de absolvenții cu diplomă de licență a unei facultăți cu specializarea „drept”;
2.2. cea de a doua categorie este cea a absolvenților unei instituții de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne care pregătește polițiști, instituție în cadrul căreia se realizează specializarea personalului pentru constatarea infracțiunilor, strângerea datelor în vederea începerii urmăririi penale și cercetării penale.
În concret, este vorba despre ofițerii de poliție absolvenți ai Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București și de agenții de poliție absolvenți ai școlilor postliceale ale Poliției Române și Poliției de Frontieră Române.
2.3. cea de a treia categorie se referă la cei care au dobândit calitatea de polițist, prin examen sau concurs, în condițiile art. 9 alin. (21), (22) și (3) din Legea nr. 360/2002. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, acești polițiști (încadrați direct sau transferați) trebuie să urmeze un curs pentru inițierea în carieră în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne. În consecință, abia după specializarea prin acest curs, pentru aceastăcategorie de polițiști se va putea solicita/acorda avizul de desemnare înstructurile de poliție judiciară.

Se legiferează impostura prin aceste prevederi de la punctul 2.3, prin care se pune un semn de egalitate între un absolvent cu diplomă de licenţă al Academiei de Poliție ori a unei facultăţi de drept şi un inginer/contabil/soldăţoi încadrat direct sau transferat care face un curs de iniţiere timp de doar 3 luni. BRAVO impostorilor din MAI ce redactează/propun şi legiferează asemenea idioţenii! Datorită acestor impostori ce legiferează asemenea tâmpenii a fost deprofesionalizată Poliţia Română. 

Propunerea legislativă se află în dezbatere publică pe pagina Transparenţă decizională a ministerului, iar eventualele propuneri şi sugestii pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice, calculate de la data 11.09.2019, pe adresa de e-mail dgj_transparenta@mai.gov.ro

[BGeorge]

Era necesară această propunere legislativă având în vedere blocajul în obținerea avizului de poliție judiciară. În ceea ce privește acordarea avizului de poliție judiciară celor încadrați direct, sper să existe o practică unitară prin care să fie chemați la un interviu și abia după ce un magistrat se convinge că are cunoștințe în materie de drept penal și procesual penal să înainteze actele în vederea acordării avizului.

Oricum, reglementând astfel condițiile de acordare a avizului, cred că s-au gândit și la deficitul de personal existent la nivelul structurilor de poliție judiciară, deficit care va rămâne în continuare dacă legiuitorul nu găsește o cale de a motiva polițiștii din aceste structuri ca să rămână în continuare și totodată de a-i încuraja pe anumiți polițiști cu  studii în domeniu să acceadă în structurile de poliție judiciară. 

În acest moment, un polițist de la Ordine Publică, lucrând câteva nopți și weekend-uri, este mai bine remunerat decât un “judiciarist”. Nu contest pericolul la care sunt expuși cei de la ordine publică și nici nu zic ca cei de la OP să fie remunerați mai slab ci doar să fie recompensată pe măsură și munca judiciariștilor.

[Bogdanel]

Nu știam de ce nu mi mai vine calitatea de judiciar, din mai o aștept. 

[Michelangelo]

"În cazul polițiștilor care nu ocupă asemenea posturi (exemplu: criminaliști, suport operativ și managerial) un asemenea aviz nu va fi acordat, ei nefiind îndrituiți potrivit fișei postului să desfășoare activități circumscrise conceptului de poliție judiciară."

Asta imi pare a fi un lucru bun, nu ar mai lua toti sefii sporul de judiciar. 😅

[Ben]

De aia nu mai respiri tu noaptea, ca iau șefii sporul de politie judiciara. Probabil ii plătești din buzunarul tău. 

Sporul "de judiciar" se numește spor de solicitare neuropsihica pe care îl primesc și unii care nu au calitatea de politie judiciara, asa ca visul tău nu o sa se îndeplinească. 

Modificat 30 Decembrie, 2019 de Ben

[Marius]

Cu siguranţă aţi remarcat şi voi că după modificarea legii poliţiei judiciare, sindicaliştii din poliţie au sărit de cur în sus fiind deranjaţi de incompatibilitatea prevăzută în lege referitor la poliţiştii ce au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare. Mai exact art. 2 alin (4) ce stipulează: "Calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.".
Disperarea şi supărarea sindicaliştilor nu izvorăşte dintr-o grijă pentru interesele acestei categorii profesionale pe care teoretic ar trebuii să le apere, ci doar pentru protejarea interesele personale ale lor, pentru că îşi apără poziţiile ameninţate de această incompatibilitate, existând riscul ca legea să nu le mai permită liderilor de sindicate ce îşi desfăşoară activitatea în funcţii ce necesită avizul de poliţie judiciară să-şi păstreze poziţiile. 
Am văzut tot felul de aberaţii invocate de sindicalişti, care susţin că această incompatibilitate este mai restrictivă decât cea a magistraţilor, iar asta dovedeşte doar cât de limitaţi sunt. În statutul magistraţilor (Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) există o prevedere similară la art. 5 alin. (1):
"Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii."

Trist pentru noi e că aceşti sindicalişti din poliţie nu au capacitatea intelectuală şi nici acum nu au realizat că magistraţii au obţinut salarizarea pe care o au, tocmai datorită acestor limitări şi incompatibilităţi, întrucât au motivat foarte simplu că din moment ce statutul lor nu le permite să aibă alte venituri din alte surse şi sunt limitaţi să trăiască doar din salariu, statul nu îi poate condamna la sărăcie şi este obligat să le compenseze lipsa acestor drepturi cetăţeneşti prevăzute de Constituţie cu drepturi salariale corespunzătoare. Drept urmare, în loc să solicite alinierea salarizării la nivelul salariilor din justiţie, sindicaliştii noştrii se zbat să obţină "aşa-zis drepturi" pentru un număr foarte redus de poliţişti - liderii de sindicate şi poliţiştii afacerişti.

[Ben]

Pe lângă cele de mai sus, mai e vorba și de pensia de serviciu, unul dintre argumentele pro astfel de pensie fiind chiar faptul ca din cauza unei vieți profesionale plina de restrictii, la sfârșit de cariera ești recompensat sau sunt compensate aceste restricții (care nu ti-au permis sa-ti mărești venitul și, implicit, contribuția la asigurările sociale) printr-o pensie "speciala". Or, dacă tu nu mai ai aceste incompatibilități, tu cum mai justifici avantajele (atât cât sunt ele)? 

Mai poți sa vii cu astfel de argumente într-o comisie de dialog social în Parlament, cum a fost cea din ianuarie, când se pune în discuție trecerea politistilor la pensia pe contributivitate!? Nu. 

Toată lumea s-a basicat ca militarii rămâneau cu pensie de serviciu și polițiștii nu, dar când vine vorba de restricțiile carierei care justifica o pensie militara, dacă s-ar putea sa fim mai cu mot și sa fim și cu **** în *** și cu sufletul în Rai. 

Sindicatele tre sa înțeleagă ca nu suntem niște funcționari publici ca oricare alții. 

[Ben]

De ce trebuie detașați polițiștii judiciari la Parchete. Asociația Inițiativa pentru Justiție: Ar trebui să efectueze activități de urmărire penală pe întreaga perioadă a programului de lucru, nu doar  2 ore pe săptămână, ca în prezent

Asociația Inițiativa pentru Justiție susține că o soluție temporară, până la momentul trecerii poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, o constituie detașarea polițiștilor de poliție judiciară la toate unitățile de parchet din cadrul Ministerului Public așa cum se propune în proiectul Legii privind organizarea judiciară pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției.

Asociația susține că implicarea polițiștilor judiciari de către șefii ierarhici în misiuni de pază, ordine publică, etc., conduce atât la o activitate de urmărire penală ineficientă, motiv pentru care organele de poliție judiciară ar trebui să efectueze activități de urmărire penală pe întreaga perioadă a programului de lucru, nu doar ocazional, uneori 2 ore pe săptămână, cum se întâmplă în prezent.

Precizările Asociației vin în contextul în care ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat că este imposibil ca poliţiştii judiciari să treacă de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiţiei, pentru că este vorba de 60% din Poliţia Română, iar acest lucru ar crea o mare problemă pentru cele două ministere

Redăm mai jos integral comunicatul ASJ:

”În contextul dezbaterilor publice legate de statutul poliției judiciare, mai precis a divergențelor generate de trecerea acestui corp de poliție la Ministerul Public, Asociația Inițiativa pentru Justiție învederează factoriilor politici decizionali următoarele:

Soluția aptă să răspundă necesităților de eficiență și imparțialitate a înfăptuirii justiției în etapa urmăririi penale și care ar răspunde, de altfel, cel mai bine exigențelor constituționale cu privire la menținerea echilibrului între autoritățile statului, nepermițând unei entități ce aparține Executivului să interfereze în exercitarea atribuțiilor Autorității Judecătorești, o constituie organizarea poliției judiciare în cadrul Ministerului Public.

Aceasta este, de altfel, și soluția asumată în Programul de guvernare al actualului Guvern, unde, la capitolul „Ministerul Justiției”, secțiunea „Justiție”, litera A. „Obiective pe termen scurt”, punctul 8, pag. 230, prevede că:

„O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. În activitatea sa de organ de cercetare penală polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, și anume subordonarea față de procuror. De aceea, avem în vedere promovarea celei mai potrivite soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități desfășurate de polițiști.”

Programul de guvernare este obligatoriu, conform următoarelor prevederi constituționale și legale:
Articolul 102 alin. 1 din Constituție:
„(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”

Articolul 48 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ:
”Respectarea principiului legalității

[...]

https://www.g4media.ro/de-ce-trebuie-detasati-politistii-judiciari-la-parchete-asociatia-initiativa-pentru-justitie-ar-trebui-sa-efectueze-activitati-de-urmarire-penala-pe-intreaga-perioada-a-programului-de-lucru-nu-doar.html?fbclid=IwAR0aq9c-Nk5VF-kZk1xiyMr7RnGqcvYumm8XTCtUOmApV_pGsqUwGlljOYo

 

[skip]

Asociația inițiativa pentru justiție de ce nu abordeaza si subiectul " de ce procurorii nu ar trebui sa aiba statut de magistrați inclusi prin constitutie in autoritatea judecătorească" deoarece justiția se infaptuieste de către judecatori care trebuie sa fie independenți si imparțiali ori procurorii nu sunt nici independenti si nici imparțiali. Independenți nu sunt având in vedere organizarea si structurarea ierarhică a parchetelor, iar cu privire la imparțialitate, in mod practic aceștia nu pot fi imparțiali avand in vedere ca aceștia prin munca lor in mod practic au scopul de "a acuza", respectiv de a strânge probe prin care sa se dovedeasca vinovatia unei persoane. Prevederea aceea din codul de procedura penala ca trebuie stranse probe atât in sensul dovedirii vinovăției cat si a nevinovației este lipsita de aplicabilitate in sensul imparțialitatii procuroriilor, deoarece intr-un final pentru anumite fapte penale constatate tot o sa existe un suspect-inculpat care o sa fie trimis in judecata, chiar dacă nu o sa fie primul suspect, al doilea ci al treilea tot rolul de a acuza o sa il aiba. 

In concluzie procurorii au rolul de a proba existenta unei infracțiuni si a unui faptuitor, nu de a analiza in mod impartial dovezile. 

Pe lângă asta cred ca e mai grava interferenta procurorilor ierarhici in activitatea de urmărire penala realizata de catre procurorul de caz decat interferenta sefilor  prin alte dispoziții date politistilor pe linia ordinii publice. 

[Cristi]

Eu sunt curios ce vor face cu politistii de la posturile de politie. 

[Ben]

Nu s-au gandit pana acolo. Suna doar bine.