Este furt sau nu? Se pedepseste sau nu?

[PHOION]

Buna ziua!

Situatia e urmatoarea:

Sotia mea lucreaza la un magazin unde se vand telefoane mobile.

Intr-o zi vine un X face un abonament la care trebuie sa plareasca 150 avans la telefon. Teoretic trebuia sa se duca la casa cu factura sa o achite si dupa aceea doamna mea sa ii dea telefonul, dar avand in vedere ca era aglomerat i-a dat telefonul crezand ca o sa plateasca si factura. Domul X avand telefonul in mana a considerat ca nu mai vrea sa plateasca factura si a plecat. La sfarsit de program cand s-a facut calculul incasarilor s-a observar ca respectivul nu a platit. A fost sunat si a motivat ca a omis, a iutat dar vine sa plateasca. A doua zi doamna mea a platit factura respectivului pentru a nu exista probleme cu sefii ca na clar era greseala ei nu trebuia sa ii dea telefonul decat dupa ce vedea plata facturii. Au trecut 2 saptamani si domnul X nici nu mai raspunde la telefon deci sa ii dea banii sotiei nici vorba.

 

Intrebarea este: ce a facut domnul X se pedepseste, exista vreo posibilitate sa depun plangere fara ca firma unde lucreaza sotia sa nu fie implicata (daca afla superiorii e posibil sa isi piarda locul de munca) sau ii trimit domnului X un mesaj sa zica bodaproste de banii aia?

 

Multumesc!

[edisitaru]

Ar fi abuz de incredere, parerea mea, art.238 CP.

[Reptor]

Eu vad un furt. E ca la super market iei bunul dar nu il mai achiti.  

 

Art. 238

Abuzul de încredere

(1) Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Din punctul meu de vedere ca sa fie abuz de incredere bunul trebuia sa fie al doamnei si respectivul sa refuze sa il restituie. Insa respectivul urma sa il cumpere. L-a primit pentru a il achita, nu pentru a il folosi si apoi sa il restituie. 

Pentru a intarii ce am spus mai sus ar fii urmatoarea situatie: intru intr-un magazin de incaltaminte. Intrucat pe raft nu e marimea pe care o doresc eu, solicit unui angajat o pereche cu marimea dorita de mine. Respectivul mi-o inmaneaza. Daca plec cu ea din magazin e furt, pentru ca nu mi-a inmanat-o pentru a ma folosii de incaltaminte si apoi sa o inapoieyi ci pentru a o plati.

[edisitaru]

Telefonul i-a fost dat cu scopul de a merge la casa si de a-l plati, ceea ce ala nu a facut. Daca il lua singur de undeva din vreo vitrina de unde era expus era furt. Ala a abuzat de increderea oferita de vanzatoare si a plecat cu el in loc sa-l plateasca.

[Reptor]

Furt calificat. Abuz de încredere. DistincţiePentru existenţa infracţiunii de abuz de încredere este necesar să existe un raport juridic între partea vătămată şi făptuitor, în temeiul căruia acesta din urmă dobândeşte detenţia bunului mobil şi are îndatorirea să îl păstreze, să îl restituie la termenul şi în condiţiile stabilite ori să îi dea destinaţia indicată de cel de la care l-a primit.La furt, în momentul săvârşirii acţiunii incriminate, bunul mobil se află în posesia sau detenţia altei persoane decât infractorul, de la care acesta din urmă îl ia împotriva voinţei ei, pentru a şi-l însuşi pe nedrept.Curtea de Apel Iaşi, decizia penală nr. 691 din 3 noiembrie 2009Prin sentinţa penală nr. 385 din 17 ianuarie 2008 pronunţată de Judecătoria Hîrlău, inculpatul B.C.D. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, reţinându-se că a sustras telefonul mobil aparţinând părţii vătămate B.R., telefon pe care acesta i l-a înmânat pentru a efectua o convorbire telefonică, a refuzat să îl restituie la solicitarea expresă a părţii vătămate, a creat o diversiune în sensul că i-a solicitat acesteia să meargă în incinta unui bar să caute două persoane după care inculpatul a plecat cu taxiul şi a înstrăinat telefonul.Prin decizia penală nr. 229 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Iaşi a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, fiind menţinută soluţia de condamnare dispusă de prima instanţă.Hotărârile au fost recurate de inculpat, susţinând că instanţele au dat o greşită încadrare juridică faptei, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că a deţinut telefonul în baza unei contract de împrumut de folosinţă, valabil încheiat cu partea vătămată, nu a respectat termenul de predare a bunului şi după o perioadă de timp a dispus de acest bun, situaţie ce se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz de încredere şi nu de furt. Instanţa de recurs a menţinut încadrarea juridică dată faptei de către instanţele de fond şi de apel, reţinând că, în speţă, din probatoriul administrat a rezultat că partea vătămată a încredinţat telefonul mobil inculpatului pentru un timp foarte scurt, nu a renunţat la posesie sau detenţie, ci doar a operat o schimbare temporară a poziţiei bunului care, prin aceasta, în lipsa oricărui titlu, nu a ajuns în detenţia inculpatului.În aceste condiţii, din modul cum a procedat inculpatul care a luat telefonul, a refuzat să îl restituie, a trimis-o pe partea vătămată să caute două persoane într-un bar, după care a plecat cu taxiul şi a vândut bunul, rezultă că acesta nu a comis un abuz de încredere, ci un furt.

Faptul că partea vătămată i-a dat de bună voie telefonul mobil, este lipsit de relevanţă cu privire la încadrarea juridică a faptei ca infracţiune de furt, întrucât acesta a pretins că vrea să efectueze o convorbire telefonică, dar de fapt hotărâse să şi-l însuşească pe nedrept, la scurt timp bunul fiind vândut.În concluzie, în mod corect instanţele au apreciat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, iar nu pe cele ale infracţiunii de abuz de încredere, întrucât între inculpat şi partea vătămată nu a existat o convenţie anterioară cu privire la deţinerea bunului, lipsind din situaţia premisă a acestei infracţiuni.

[Catalin]

Şi eu cred că e vorba de abuz de încredere, nu de furt.

Chiar şi din exemplul "studiului de caz" se confirmă abuzul de încredere. Speţele nu pot fi comparate.

 

 

Pentru existenţa infracţiunii de abuz de încredere este necesar să existe un raport juridic între partea vătămată şi făptuitor, în temeiul căruia acesta din urmă dobândeşte detenţia bunului mobil şi are îndatorirea să îl păstreze, să îl restituie la termenul şi în condiţiile stabilite ori să îi dea destinaţia indicată de cel de la care l-a primit. La furt, în momentul săvârşirii acţiunii incriminate, bunul mobil se află în posesia sau detenţia altei persoane decât infractorul, de la care acesta din urmă îl ia împotriva voinţei ei, pentru a şi-l însuşi pe nedrept.

 

 

În speţa iniţiatorului acestui topic, există un raport juridic între partea vătămată şi făptuitor. - Este vorba despre contractul de telefonie sau actul comercial prin care doamna i-a vândut telefonul. 

Neplătitorul nu a dobândit telefonul împotriva voinţei doamnei. Aceasta i l-a dat având pentru moment încredere că îl va plăti la casă, deci l-a dobândit cu o condiţie de care nu s-a mai achitat ulterior.

 

În speţa judecată de Curtea de Apel, este altă mâncare de peşte. Ăla a urmărit încă de la început să o deposedeze pe posesoare de telefon, fără voia ei. Pentru asta a şi folosit diferite pretexte (să efectueze un apel, a trimis-o în bar). Deci există intenţia clară de a-şi însuşi bunul împotriva voinţei posesorului. 

Neplătitorul ce susţine că e uituc, nu a urmărit să nu plătească de la început, ci doar a profitat de un concurs de împrejurări. El s-a dus să îşi facă abonament sau să cumprere un telefon, a completat formulare şi-a dat datele de identificare, etc.

[Reptor]

Bunul mobil trebuie sa fie detinut de faptuitor cu orice titlu juridic , legal si valabil . În sensul cerut de lege , titlurile în baza carora se detine bunul pot fii doar titluri rezultate din raporturi patrimoniale netranslative de proprietate , cum ar fi contractele de depozit , de mandat, de împrumut , de transport , de locatie. In situatia de fata este vorba de un contract de telefonie, prin care urma sa fie transferata proprietatea bunului celui care nu l-a platit. Acesta nu urma sa il restituie dupa un timp. Eu stiu ca la abuzul de incredere bunul la un moment dat urmeaza sa fie restituit proprietarului sau dus unei alte persoanea  (in baza unei intelegeri).

Vointa doamnei era ca respectivul sa plateasca telefonul si apoi sa plece. Ceea ce inseamna ca a fost impotriva vointei ei. Daca ii dadea telefonul si ii spunea maine sa il aduci inapoi si el nu il aducea era abuz de incredere.

Edited July 14, 2015 by Reptor

[edisitaru]

Eu zic ca nu e furt. Hai sa vedem cum este definit furtul in Codul Penal:

 

Art. 228 (1) - Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 

In cazul de fata telefonul respectiv i-a fost dat de catre vanzatoare, deci nu se pune problema de a-l fi luat fara consimtamant.

 

Mai repede ar mirosi si a ceva inselaciune.... deoarece a spus ca se duce sa plateasca telefonul ceea ce nu s-a mai intamplat, deci a indus in eroare vanzatoarea ca se duce sa plateasca, si a facut asta in scopul de a-si insusi telefonul.

Mai asteptam pareri si de la alti colegi.

Edited July 14, 2015 by edisitaru

[Reptor]

Pana la urma o sa fie un contract civil.   

PHOION

Lasand gluma ar trebui salvate filmarile din incinta magazinului.

 In cazul in care se depune plangere si politia solicita filmarile sa nu se piarda. Astfel pe filmari se poate vedea si intentia respectivului, cam ce intentiona el sa faca.

Edited July 14, 2015 by Reptor

[PHOION]

Am inteles - sau nu prea...

Filmarile sunt salvate, cat despre un proces pentru suma asta nu cred ca merita. M-a deranjat atitudinea respectivului ce te ia de "fraier" dar asta e.

 

Daca mi se permite o sa fac o anlogie si o sa fabulez un pic:

Ma duc la o reprezentanta auto, zic ca doresc masina cutare, ma uit imi place si semnez contractul de leasing. Dealerul imi da contractul si imi zice ca trebuie sa platesc avans. Zic ok si mi se da cheile la masina.(ceea ce e f posibil) Ma uit la ea si din cauza extazului "uit" sa platesc avansul si plec. Sunt contactat ca nu am platit dar mi se pare ca are o zgarietura si nu mai platesc. E furt sau nu? 

 

Din punctul eu de vedere care recunosc ca nu am cunostintele necesare de natura juridica mi se pare furt. A fost instiintat ca nu este posesorul telefonului pana nu plateste factura- fapt ce se regaseste si in contractul de vanzare. Pe de alta parte factura apare ca si achitata chiar daca nu este in posesia chitantei. Nu o sa pot dovedi niciodata ca factura a platit-o sotia si nu el. Poate sa sustina ca el a platit-o si ca nu vreau sa arat filmarea in care o plateste.

 

Probabil o sa o las balta ca timpul si nervii mei sunt mai importanti decat 150 de lei.

 

Multumesc tuturor pentru raspunsuri.

[iav]

Atunci de ce ai mai solicitat sfatul nostru?

[Cezar]

Probabil o sa o las balta ca timpul si nervii mei sunt mai importanti decat 150 de lei.

 

Multumesc tuturor pentru raspunsuri.

 

Vrei sa faci o diferenta???

Penalizeaza-l pe marlan. NUMAI asa se invata.

Cat dureaza sa pornesti procesul?

Vrei o tara mai curata? Nu lasa lucrurile asa. Asa nu faci decat sa incurajezi ceea ce a facut. Iti pasa? Vrei sa fie si altii inselati?

Plangere, si nu da in spate sa o retragi chiar daca vrea sa-ti dea banii

[PHOION]

Orice sfat e binevenit. M-am gandit ca poate este vreo rezolvare dar se pare ca...

 

Am zis ca "probabil o sa o las balta" ma refeream la faptul ca nu se merita sa il dau eu in judecata sau ceva de genul acesta.

 

Voiam un sfat in legatura cu daca sa  depun plangere sau nu. Daca cineva crede ca sunt capete de acuzare sau  imi bat capul degeaba, si poate mai starnesc si pe la servici pe la sotie vreo ancheta interna al lor - cu posibilitatea de concediere pentru nerespectarea normelor interne sau altele si nici macar sanse de izbanda sa imi recuperez niste amarati de 150 de lei nu sunt.

 

Totusi daca cineva are idei si sfaturi sunt atent

 

Multumesc.

Edited July 14, 2015 by Catalin
Te rog nu mai scrie exclusiv cu majuscule. Pe forumuri aceast lucru se interpretează ca şi cum ai ţipa la interlocutori şi nu cred că e cazul.

[Cezar]

Singura cale este sa depui plangere.

Da, trebuie ca tu sa o faci. Daca (se) merita (nu se foloseste "se"), tu decizi, cum am spus, daca il vrei pedepsit pe nesimtit

iti e teama de seful sotiei? Poate discuta cu el intr-o pauza sa afle ce fel de om este.

Eu, daca as avea un angajat d-asta, n-as accepta in ruptul capului sa suporte el paguba. Este o dovada de responsabilitate ceea ce facut sotia ta.

Nu a incalcat o regula pentru un favor, ci pentru ca acel client sa fie CAT mai multumit de serviciile firmei la care lucreaza, chiar cu riscul considerat mic, ca ea sa plateasca paguba, bazandu-se pe bunul simt al cleintului.

Asa ceva gasesti din ce in ce mai putin in ziua de azi. Asa ceva trebuie apreciat, pe cand tu si societatea in general, loviti de cateva ori omul care e interesat in ceea ce face, iar la infractori, inchideti ochii.

Nu 150 de lei sunt importanti, ci reactia la o inselaciune.

[GeorgeP]

Buna ziua! Cu o scurta intrebare la dvs: Este sau nu caz penal, furtul de bunuri dintr.o institutie publica (ex- scoala, spital, etc), de catre cei aflati in conducere?

Va multumesc!

[Marius]

@GeorgeP,
Trebuie să oferi mai multe detalii, dacă vrei un răspuns concret.

[GeorgeP]

Spre exemplu: Ca, director de scoala, am dreptul de a lua pentru mine si pentru altcineva aparatura electronica ce apartine si se afla in inventarul scolii? Sa spune ca iau o imprimanta, un calculator etc, bun din inventarul scolii! se considera furt sau nu? Din cate stiu eu, in cazul acestor institutii, tot ceea ce se schimba sau se arunca ca ar fi defect etc, se face un proces verbal prin care este dus la casat, din moment ce se afla pe inventar! Nu se insuseste!

Edited June 9, 2017 by GeorgeP
corectie gramaticala

[Marius]

Infracţiuni de serviciu
Art. 295 - Delapidarea
(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Tentativa se pedepseşte.

[GeorgeP]

Exact cum ar fi spre exemplu cazul institutiei dvs. . . Aveti dreptul de a lua acasa bunuri din inventarul/patrimoniul sectiei de politie..sa luat calculatoare etc acasa doar pentru ca aveti acces la ele?!

Asta este tot ceea ce aveam nevoie! Va multumesc foarte mult pentru timpul si amabilitatea dvs de a imi raspunde acestei intrebari! 

Si alta intrebare ar fi, pentru a depune o plangere, cu dovezi...etc, trebuie sa formulez cererea pe site-ul P.N.A? Ca eu nu ma aflu momentan in tara!

[LORD]

Dragul meu, am sa iti raspund ca in bancurile de la Radio Erevan :

1. Politistii NU IAU calculatoare de la serviciu, pentru simplu motiv ca sunt putine si obosite tehnic. Ei ADUC calculatoare, imprimante si periferice la politie, ca sa isi poata efectua activitatea in conditii normale. In alta ordine de idei, regulamentele interne ale Politiei, nu permit luarea calculatoarelor la domiciliu, deoarece acestea pot contine informatii clasificate.

2.Daca un functionar, gestionar, administrator, ia un  calculator acasa si il foloseste in interes personal, este in mod indubitabil infractiunea de DELAPIDARE. Conditia esentiala de existenta a acestei infractiuni este data si de imprejurarile comiterii : de exemplu daca directorul a luat calculatorul si imprimanta acasa pentru a finaliza documentatia pentru colaborare a scolii conform unui Program Erasmus, sau sa faca o situatie ori o raportare la Inspectoratul Scolar sa zicem, sau sa faca formulare pentru elevi ori salariati, nu este folosirea bunului in interes personal, ci in interesul institutiei, deci nu este fapta penala. Daca a luat calculatorul acasa pentru a se uita la noul film din seria Piratii din Caraibe, ori sa faca la nevasta sa de la alta institutie niste lucrari, vorbim de fapta penala.. Fiecare institutie, mai ales publica are un ROF ( Regulament de Organizare si Functionare) precum si decizii subsecvente, care pot sa reglementeze circuitul bunurilor din patrimoniul institutiei. Deci doar o cercetare obiectiva a cauzei si a imprejurarilor concrete pot sa retina sau nu o culpa penala, administrativa sau disciplinara a functionarului respectiv.

3. Daca ai date certe despre situatia pe care ai sesizat-o, poti formula o plangere penala in acest sens la Parchetul care arondeaza localitatea/orasul unde isi are sediul institutia. Atentie tu vroiai sa reclami la P.N.A ???? Te infromez ca Parchetul National Anticoruptie si-a dat obstescul sfarsit cam de mult si s-a transformat in D.N.A ( Asta confrom slagarului de inima albastra : ,, Jana n-a murit, Jana se transforma !!! ,, ) Dar chiar si asa DNA-nu are competenta cu situatia care o reclami tu, nefiind o fapta de coruptie si nici un prejudiciu de peste 1 milion de euro, coompetenta revenind parchetului ordinar, care trimite cauza la Serviciul Investigarea Criminalitatii Economice ( raposata Politie Economica ).

4. Pentru ca nu esti in tara, poti depune plangerea prin avocat sau mandatar special ( alta persoana decat avocatul ) . Daca presupui ca este o cauza urgenta si s-ar putea pierde probatorii pana vii in tara, poti trimite plangerea pe internet, pe e-mail. Iei Sfantul Goagal la rost si vezi Parchetul de pe langa judecatoria X sau organul superior al acestuia Tribunalul care are resedinta la judet , toate au site-uri si vei gasi adresa de e-mail, sau cauti Inspectoratul Judetean de Politie , care deasemeni are site. La plangere trimiti scanate alte documente care spui tu ca ar constitui probe. O alta varianta este  ca ai posibilitatea sa trimiti plangerea direct, fizica, prin posta cu confirmare de primire.

Succes in demersul tau !

 

Edited June 10, 2017 by LORD

[viobra]

13 hours ago, GeorgeP said:

Si alta intrebare ar fi, pentru a depune o plangere, cu dovezi...etc, trebuie sa formulez cererea pe site-ul P.N.A? Ca eu nu ma aflu momentan in tara!

Nu stiu ce calitate ai in cadrul acelei institutii, dar eu cred ca ar trebui sa inaintezi denuntul prin posta electronica si acolo sa precizezi toate datele pe care le ai. Ulterior va trebui sa te prezinti si sa sustii denuntul personal (e mult de discutat, certificare semnatura electronica... nu intram in detalii). 

     ART. 290 Cod de procedura penala
    Denunţul
    (1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.
    (2) Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) şi (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător.

In denunt trebuie precizate anumite date obligatorii (conditii de forma):

     ART. 289 Cod de procedura penala
    Plângerea
     (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
    (4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
    (5) Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
    (6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
    (8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
    (9) Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
    (10) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.

 

[AlinR6]

Salut.

 

Multumesc celor care isi rup din timpul lor sa citeasca acest topic, poate ca problema mea o sa sune ca un nimic, insa m-am gandit sa incerc sa scriu aici decat sa deranjez un politist in realitate, care poate e ocupat cu alte lucruri.

 

Exista o firma de periferice pentru calculatoare, Razer, care face mouse-uri, tastaturi si altele, de foarte buna calitate, si care arata foarte bine. Intr-un eveniment organizat de ei, poti obtine diverse produse (mouse-uri , tastaturi, etc), pe care insa le trimiteau doar in unele tari din Europa (UK, Franta, etc). Romania nu se afla printre aceste tari. Eu insa aveam o prietena in Finlanda, care a fost de acord ca atunci cand dau comanda, sa trec adresa ei, si apoi ea imi va trimite mie produsul, eu platind (normal) pretul pentru posta.

 

Cu alte cuvinte la BIlling Adress am trecut adresa mea, iar la Delivery Adress, adresa ei. Acum ea refuza sa mai imi trimita ce este de fapt al meu. Lucrul acesta reprezinta furt? Exista ceva ce pot face?

 

Multumesc si scuze pentru deranj.

 

 

Edited September 16, 2017 by AlinR6

[Marius]

acum o oră, AlinR6 a scris:

Lucrul acesta reprezinta furt?

Nu, nu este furt. Citeşte în Codul penal art. 238 - Abuzul de încredere.

[AlinR6]

Am inteles, multumesc mult pentru raspuns.

Dar in situatia mea, este fapta penala? Are rost sa incerc? Ma gandesc ca faptul ca eu am pus acolo Delivery adress-ul respectiv, se considera ca mi l-am trimis mie, si atunci nu pot face nimic.

[coosstti]

Fapta este comisa in Finlanda, de un cetatean roman sau nu, pt ca este important, iar noi nu stim daca ”Abuzul de incredere” este prevazuta de Codul penal finlandez. Oricum, trebuie sa te adresezi colegilor din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale, de la Politia unde domiciliezi.

Edited September 18, 2017 by coosstti

[viobra]

Nu conteza daca este sau nu infractiune in alta tara. 

Cod penal  

ART. 10
    Realitatea legii penale
    (1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului român, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române.
    (2) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis.

Fa cum ti-a zis @coosstti, du-te la inspectoratul de politie din judetul in care locuiesti si ia legatura cu colegii de la Serviciul de Investigatii Criminale.