Jandarmeria "salveaza" Romania

[Motoboom]

Asa muncesc jandarii la Bals, in parc, in aer liber....

[arcan]

Aloo, colegii de forum ! Punem pariu ca nu stiti cine este GAAS ????

[Catalin]

Generally Accepted Auditing Standards-GAAS ?

Să nu-mi spui că ar putea fi gruparea antiterorista si actiuni speciale

[Eduard]

Sau poate ...

GAAS - Global Automotive Aftermarket Symposium

GAAS -Ghana Academy of Arts and Sciences

GAAS - Greater Akron Aquarium Society

GAAS - Gallium Arsenide Applications Symposium

Modificat 24 Februarie, 2012 de Eduard

[arcan]

Aloo, colegii de forum ! Punem pariu ca nu stiti cine este GAAS ????

Stiam eu ca nu stiti.

Este Grupul Antiterorist si Actiuni Speciale. Asa s-au autointulat jandarmii din Timisoara, dupa ce in presa a au aparut informatii despre viitoarea denumire a SIR-urilor, respectiv SAS.

P.s.

Multumiri ,,intelijentilor,, care mi-au dat minusuri.Stau cam slab cu simtul umorului.

Modificat 26 Februarie, 2012 de arcan

[danpin]

Acum e cu grupul? Inainte ei erau cu trupa...

[arcan]

Fosta ,,grupare mobila,,...O sa le fac o poza daca ii mai vad ...Oricum, sunt hilari... :ner:

[Catalin]

Un jandarm a bătut o fetiţă de 11 ani la Craiova

O fetiţă de 11 ani, care spăla parbrizele maşinilor într-o intersecţie din Craiova, a ajuns, duminică, la Spitalul Judeţean de Urgenţă, după ce a fost agresată de un şofer, subofiţer la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj, aflat în timpul liber.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj, agentul Amelia Căprărin, poliţiştii au fost sesizaţi la numărul de urgenţă 112 că la intersecţia străzii Maria Tănase cu bulevardul Nicolae Titulescu din Craiova un şofer a agresat o fată care spăla parbrizele maşinilor.

"Oamenii legii au stabilit, în urma verificărilor, că agresorul este un şofer de 39 de ani, subofiţer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj. Acesta, aflându-se în timpul liber, ar fi bătut-o pe fata de 11 ani, din Craiova", a afirmat, duminică, agentul Amelia Căprărin, citată de Mediafax.

Anchetatorii susţin că minora a spălat parbrizul maşinii în care se afla subofiţerul, apoi, pentru că nu a primit niciun ban, fata a lovit maşina cu palma şi a fugit. Subofiţerul a coborât din maşină, a alergat după minoră, a prins-o şi a bătut-o, lovind-o chiar şi cu picioarele.

Copila a fost dusă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, fiind în afara oricărui pericol.

De asemenea, jandarmul a fost dus la Secţia 1 Poliţie Craiova pentru audieri.

Conducerea Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dolj a fost informată cu privire la fapta subofiţerului, urmând să ia măsurile care se impun dacă se va dovedi că jandarmul este vinovat.

"În funcţie de rezultatul verificărilor poliţiştilor se vor lua măsurile de sancţionare", a afirmat locotenet colonel Ionuţ Ţapu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj.

sursa | rtv.net

[Elvis]

In prima faza toate ,,televizuinile" aveau pe banda ,,un politist a.........." pentru ca domnul virus asa s-a recomandat, ca fiind politist.

Daca il cautau prin buzunare sigur colegii nostrii de la sectia 1 ii gaseau si o cagula.

Dar asta este ,,muschii mei minte nu are, sparge tot ce-i iese-n cale"...............

[Marinescu]

Cum si-a justificat jandarul gestul: "Eu sunt legea"

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-jandarm-a-calcat-in-picioare-o-fetita-de-11-ani-cum-si-a-justificat-gestul-eu-sunt-legea.html

[Catalin]

Nu e deloc un caz „fără precedent” cum spune prezentatoarea, impostura e la ea acasă în jandarmerie. Majoritatea jandarmilor se dau a fi sau se cred a fi polițiști. Cât despre instabilitatea psihică a jandarului, la fel nu este deloc un caz „fără precedent”, au demonstrat-o în masă, la protestele din P-ța Universității unde loveau ca niște animale cu creierul atrofiat, persoane ce nu prezentau o amenținare sau măcar să se fi manifestat violent, ba mai mult unii erau căzuți la pământ.

[Marius]

IMPOSTOR impostori, -oare = Persoana care cauta sa insele, profitand de necunostinta sau de buna-credinta a oamenilor; sarlatan, mincinos. - Persoana care cauta sa se substituie altcuiva (pentru a lucra, a profita in numele lui).

[big j]

Au fost slabi politistii trimisi la fata locului.I se putea intocmi lejer acte pt loviri si alte violente sau ultraj contra bunelor moravuri.....martori erau,audia pe mama fetitei,si ........gata infractiunea.

Iar domnu' jaguar vedea ce insemna parte din ceea ce insemna fi politist.Oricum locul acestui neanderthalian este in afara MAI.Cine stie, poate i-ar fi trecut pofta de a pretinde ca este politist.

[Catalin]

La ce spirit civic au în prezent românii, vă dați seama cam cum a reacționat domnul jandarm, astfel încât a reușit să trezească spiritul civic al trecătorilor, ce în ultimii ani este pe care de dispariție. Zilnic vedem situații în care femei, tineri ori copii sunt bătuți, agresați ori tâlhăriți în plină stradă și majoritatea trecătorilor privesc pasivi. Oare ce i-a determinat pe respectivii trecători, având în vedere că jandarmul era în timpul liber și deci, îmbrăcat în ținută civilă? Nici nu vreau să-mi imaginez.

Oare câte situații de acest gen or mai exista, în care jandarii când văd că se împute treaba, pretind că sunt polițiști, iar oamenii se timorează și renunță să facă ceva pentru a nu-și mai complica viața, dar în schimb rămân cu impresia că polițiștii fac absolut tot ce este mai rău în țara asta?

[Elvis]

Big j am fost de serviciu in ziua respectiva si chiar am trecut pe la sectia 1.

Politistii si-au facut treaba numai ca doamna rroma a refuzat sa depuna plangere.

Doar in fata camerelor a spus ca face si drege.

Iar martorii oculari care au vazut cand fetita a fost lovita ori s-au facut ,,nevazuti" ori si-au mai schimbat declaratiile.

Chiar si asa jandarii sunt foarte suparati pe domnisoara purtator de cuvant pentru ca a spus ca domnul gibon este jandar.

Modificat 27 Februarie, 2012 de Elvis

[Marius]

"Bărbatul care a văzut totul a povestit că jandarmul a spus iniţial că este poliţist, iar după sosirea unui echipaj de poliţişti a explicat că, de fapt, este jandarm."

Sursa: Gazeta de Sud

[Elvis]

Blazonul Jandarmeriei

“Cu un blazon scăldat în sânge şi onoare, Jandarmeria Română este, in prezent, unul din pilonii de existenţă ai democraţiei, impunându-se în conştiinţa cetăţenilor ca structură militară cu cele mai importante pârghii de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, când a fost grav tulburată” - scrie în penultimul alineat al capitolului Scurt istoric, de pe site-ul Grupării de Jandarmi Mobile “Fraţii Buzeşti” Craiova (http://www.jandarmeriaolteniei.ro).

de Iancu Bâţă

Fără a minimaliza în nici un fel meritele jandarmeriei, atâtea câte au fost ele de la înfiinţarea instituţiei şi până astăzi, trebuie să arătăm că mare parte din sângele care scaldă blazonul Jandarmeriei Române nu este sângele duşmanilor neamului, ci sânge de frate, sânge de român sau, uneori, sângele celor care, deşi din alte seminţii, convieţuind de multă vreme pe pământul nostru, erau tot cetăţeni ai statului român.

Nu sunt istoric şi nu am pretenţia că acest articol are un caracter istoric. Este un articol de opinie, bazat pe elemente din cultura mea generală, pe lecturi, pe experienţa mea profesională, pe ceea ce am auzit de la alţii. Opinie care, recunosc, poate fi, mai mult sau mai puţin, subiectivă.

Fiindcă Jandarmeria nu o face, prezentând doar ceea ce-i promovează o bună imagine, am să încerc să devoalez ceea ce vrea să ascundă sub preş.

Trecutul, un prezent atât de dureros...

De la începuturile ei şi până astăzi, Jandarmeria a fost, prin efective şi misiuni, principala forţă de represiune a statului. Foştii dorobanţi din care se revendică, în capitolul citat, actualii jandarmi aveau sarcina de a-i prigoni pe clăcaşii care nu-şi onorau servituţile de muncă obligatorie şi dările în bani şi produse nu doar faţă de domnie, de stat, ci şi faţă de stăpânul moşiei pe care vieţuiau şi de care erau legaţi pe vecie, neputând-o părăsi în căutarea unui loc mai bun.

După înăbuşirea în sânge a răscoalei ţărăneşti din 1907 (la care şi Jandarmeria şi-a adus partea sa de contribuţie), cercurile conducătoare „au întărit aparatul represiv împotriva acţiunilor sociale de la oraşe şi sate, introducând o serie de modificări în structura şi activitatea lor” (Vasile Bobocescu, Momente din istoria Ministerului de Interne, Editura M.I., vol.I, pag.85). La 24 martie 1908 a fost modificată Legea jandarmeriei rurale, ceea ce a permis înfiinţarea de posturi de jandarmi în aproape fiecare comună, creşterea efectivelor de aproape trei ori (de la 2.690 la 6.310) şi crearea unei companii mobile de intervenţie cu un efectiv de 200 de jandarmi, pe lângă Inspectoratul General al Jandarmeriei. De asemenea, prin alte acte normative, a fost înfiinţată poliţia de siguranţă şi au fost create organele militare de informaţii (op. cit. pag. 84-89). Să nu uităm că România de atunci însemna doar Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia.

Nu vi se pare cumva că reorganizarea jandarmeriei şi înfiinţarea brigăzilor mobile de intervenţie din ultimii ani, suplimentarea dotării acesteia, din decembrie trecut, cu mari cantităţi de muniţie de război şi alte materiale şi mijloace de reprimare, sumele din ce în ce mai mari alocate prin buget serviciilor secrete şi creşterea, fără precedent, a numărului salariaţilor acestora (care, după cum scrie presa, îl depăşeşte cu mult pe cel din serviciile similare ale unor ţări mult mai mari şi mai puternice decât România) seamănă perfect cu ceea ce s-a întâmplat după răscoalele din 1907? Să fie doar o coincidenţă? Face asta parte din aşa-zisa reformă a statului, clamată cu obstinenţă de Ali Baba şi cei 40 (sau câţi or fi) de hoţi? Sau se aşteaptă acţiuni sociale la oraşe şi sate, cum se spune în opera citată in alineatul precedent?

Revenind, nu mult timp după reorganizarea şi întărirea Jandarmeriei, de care vorbeam mai sus, în decembrie 1918, blazonul instituţiei a fost scăldat în sângele tipografilor care demonstrau paşnic în Piaţa Teatrului Naţional (16 morţi şi zeci de răniţi). După circa un deceniu, în 1929, acelaşi blazon a fost iarăşi scăldat în sânge de frate, 22 de mineri fiind răpuşi de gloanţele jandarmilor şi alţi 148 răniţi, la Lupeni, în Valea Jiului. Peste doar patru ani, în februarie 1933, alţi muncitori, ceferişti de astă-dată, cad sub gloanţele fraţilor jandarmi (7 morţi şi 30 de răniţi).

Despre Corneliu Zelea Codreanu şi ceilalţi 13 conducători legionari împuşcaţi de jandarmii din escortă în noaptea de 29/30 noiembrie 1938 în pădurea Tâncăbeşti, la care se adaugă represaliile de după asasinarea lui Armand Călinescu, când au fost împuşcaţi fără judecată cei 6 criminali plus alţi 500 de legionari, mulţi dintre ei nevinovaţi, executaţi în oraşele reşedinţă de judeţ şi lăsaţi să zacă în stradă zile întregi, pentru intimidarea populaţiei, nu are rost să mai vorbim. Pentru a nu fi acuzat de părtinire, menţionez că în represalii a fost implicată şi Poliţia. După numai doi ani, ajunşi la putere, legionarii s-au răzbunat crunt, asasinând în mod barbar, la închisoarea Jilava, 65 de foşti demnitari, jandarmi şi poliţişti consideraţi responsabili, printre care generalul Ion Bengliu, fost şef al Inspectoratului General al Jandarmeriei, Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Mihail Moruzov, fost şef al Serviciului Secret.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Jandarmeria Română a participat la genocidul din regiunea Odesa. Un unchi de-al meu, Ispas Bâţă, care a făcut frontul de est în Regimentul 20 Dorobanţi, povestea despre coloane întregi de evrei, printre care bătrâni, femei şi copii, duse pe un ger crâncen într-o vale pe marginile căreia erau instalate cuiburi de mitralieră, care au tocat continuu, timp de mai multe zile şi nopţi. Din cauza gerului năpraznic, povestea unchiul meu, ţăran simplu din câmpia Teleormanului, oamenii duşi spre acel abator uman îngheţaseră la propriu, mergând cu braţele întinse în lături, ca de lemn. Mergeau răstigniţi spre moarte, ca nişte cruci umane, ca noi Hristoşi ai acelor cumplite zile (Doamne, iartă-mă dacă această comparaţie e o blasfemie, dar nu mint nimic, redau doar ce-am auzit). „Iar jandarmii care-i escortau – povestea unchiul meu – erau câini, nu oameni! Câini! Trăgeau şi în noi, români de-ai lor, dacă le aruncam o bucată de pâine”. Nu ştiu cum se numea oficial acel loc, eram prea mic ca să cer astfel de relaţii. Reţin însă Petrovka, Marinovka, Nikolaev, de aceea cred că era pe lângă Odesa. El îl numea simplu, Valea Plângerii. Şi când povestea despre câte un consătean întâlnit în război, nu uita să precizeze că „a fost şi el la Valea Plângerii”. Sau nu a fost… după caz. Fusese sanitar pe câmpul de luptă, văzuse multe în război, întâlnise moartea sub toate formele ei. Dar asta i se păruse cel mai groaznic… mereu îşi amintea şi ne povestea. Iar şi iar, şi iar…

Ce au făcut apoi jandarmii prin lagărele de prizonieri, care erau în grija lor, sau cum s-au comportat cu rromii deportaţi, pe care i-au escortat până în Transnistria, au descris alţii, cu care nu mă pot compara. Zaharia Stancu în Şatra, Titus Popovici în Setea...

Nici cei care au stat la căldurică, vorba primului-ministru, în spatele frontului, nu erau cu mult mai breji. Într-un articol postat la rubrica „Istoria nescrisă a Jandarmeriei”, din numarul 3 al revistei „Sub semnul Buzeştilor”, publicată de Gruparea Mobilă craioveană (http://www.jandarmer...Buzestilor3.pdf), Ştefan Andrei, fost ministru de externe pe vremea lui Ceauşescu, povesteşte cum, pe vremea copilăriei sale în Livezi – Dolj, locuiau două familii de ţigani. Întrucât cineva dintre membrii acestor familii a făcut greşeala să fure de la un ţăran care-şi avea fiul pe front, într-o dimineaţă satul a fost înconjurat de jandarmi, care i-au luat şi i-au împuşcat pe toţi membrii celor două familii, cu excepţia unei fete. Fără ca cineva să precizeze cine era cel ce furase, fără ca justiţia să stabilească dacă fapta se săvârşise cu vinovăţie sau nu. Căci, poate, furtul se săvârşise în condiţii care înlăturau caracterul penal al faptei. Cum spune Labiş, in Moartea căprioarei? “Dar legea ni-i deşartă şi străină / Când viaţa-n noi cu greu se mai anină, / Iar datina şi mila sunt deşarte, / Când soru-mea-i flămândă, bolnavă şi pe moarte”. Poate că starea de necesitate motivase şi fapta ţiganilor din Livezi. E adevărat, era război. Dar şi atunci erau legi şi judecători, nici jandarmii, nici şeful statului nu erau în măsură să hotărască gradul de vinovăţie al autorilor şi pedeapsa ce trebuia aplicată. Iar în penal, încă de la romani încoace pedeapsa este personală, nu colectivă. Nu-i impuşti pe unii doar pentru faptul că fac parte din familia unui hoţ. Rudele nu ţi le alegi, ţi le dă Dumnezeu!

Culmea este că tonul general al articolului este elogios. La fel şi împuşcarea fără judecată! Elogiată, nu blamată! Jandarmii au făcut dreptate, iar acel act de justiţie, chipurile, a rămas în conştiinţa colectivă. Iar ceea ce pe mine m-a oripilat, pentru domnii comandanţi din fruntea jandarmeriei oltene este un motiv de mândrie. Altfel, nu înţeleg cum comanda unei instituţii care se autodefineşte drept „unul din pilonii de existenţă ai democraţiei”, conform site-ului menţionat la începutul articolului, a aprobat glorificarea unei oribile crime colective, într-una din revistele sale. Domnul Ştefan Andrei are măcar scuza senectuţii, dar domniile lor, domnii comandanţi, ce scuză au?

Securişti ieri, jandarmi astăzi

După război, rebotezată trupe de securitate, jandarmeria s-a avântat cu patos revoluţionar în stârpirea rezistenţei anticomuniste. Un raport al Securităţii din ianuarie 1959, când opoziţia era deja pe cale de a aparţine trecutului, menţiona 1.196 de grupări contrarevoluţionare distruse în intervalul 23 august 1944 – 1959 (Raportul final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România).

Trupele de securitate s-au implicat activ şi în reprimarea ţăranilor care s-au opus procesului de colectivizare a agriculturii. Astfel, în vara anului 1949, şapte batalioane au reprimat răscoala ce cuprinsese 18 localităţi din judeţele Bihor şi Arad, soldată cu moartea a 28 de oameni şi deportarea altor 1.550. De asemenea, au tras în plin in ţăranii răsculaţi din Rădăuţi şi Suceava, omorând 11 persoane şi deportând alte 100. În iulie 1950, au fost ucişi 9 ţărani răsculaţi şi răniţi alţi 25 în Vlaşca. În anii 1958-1960, au fost răscoale ţărăneşti în judeţele Bacău, Galaţi, Tulcea, Cluj, Mureş, Braşov, Dâmboviţa, Argeş, precum şi în zona Olteniei (Giubega, Cioroiaşi, Băileşti, Dăbuleni, Ciupercenii Noi, Calafat, Măceşu de Jos, Vânju Mare), trupele de securitate fiind mereu vioara întâi a represiunii acestora (Şcoala de vară Sighet, ed. VII / Colectivizarea şi răscoalele ţărăneşti).

Un lucru este cert: actuala jandarmerie provine din fostele trupe de securitate. După cum am văzut, ea se revendică a fi şi urmaşa vechii jandarmerii, preluând uniforma şi asumându-şi tradiţiile acesteia. Nu le contest acest drept. Nu contest lucrurile bune făcute pentru patrie şi popor. Am văzut ostaşii din trupele de securitate salvând oameni şi bunuri la inundaţiile din 1970. Am acţionat alături de ei pentru înlăturarea urmărilor cutremurului din 1977. Am văzut iarăşi, anii trecuţi, jandarmi înfruntând, cu eroism, furia apelor. I-am văzut zilele trecute luptându-se cu abnegaţie pentru a dezgropa oameni din troiene şi, mai mult, împărţindu-şi raţiile lor sărăcăcioase cu cei năpăstuiţi.

Dar i-am văzut şi în Piaţa Universităţii, cu cagula pe faţă, lovind cu sălbăticie oameni care-şi cereau dreptul la demnitate şi la o viaţă decentă, precum şi oameni nevinovaţi, aflaţi întâmplător în zonă.

Nu am nimic de împărţit cu ei, nu-i urăsc, nu-i duşmănesc. Consider însă că şefii lor, domnii comandanţi cu rang înalt din Jandarmeria Română, trebuie să-şi asume şi greşelile trecutului, şi pe cele ale prezentului. Sunt atâţia ofiţeri de jandarmi care îşi dau doctorate. E chiar inflaţie de doctori, nu doar în Jandarmerie. Unii dintre aceştia şi-ar putea alege teme de cercetare care să clarifice cele ce, în mod sumar, am prezentat mai sus. Iar comanda Jandarmeriei Române să şi le însuşească pe cele documentate cu acurateţe istorică şi să publice o Carte Albă a Jandarmeriei care să prezinte, nepărtinitor, şi lucrurile bune şi pe cele rele. Să nu se mai ascundă după eufemisme precum „…a asigurat ordinea şi liniştea pe timpul aplicării reformei agrare…”

În al doilea rând, să asigure identificarea şi tragerea la răspundere a celor care, la mijlocul lunii ianuarie a acestui an, au comis abuzuri grave împotriva cetăţenilor, începând cu cel care a tras cu un lansator în piciorul unui tânăr, de la mică distanţă, nenorocindu-l pe viaţă.

Pentru că altfel, sângele de frate care scaldă blazonul jandarmeriei îl va acoperi total pe cel al duşmanilor neamului, estompând până la dispariţie onoarea care, spun ei, scaldă acelaşi blazon.

Ps. Articolul este scris de un fost ,,militian".

Modificat 29 Februarie, 2012 de Elvis

[arcan]

Un link, ceva?

[Dan]

sursa gandul.info

Doi jandarmi din Sfântu Gheorghe au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au fost atacaţi de mai mulţi localnici dintr-un cartier al municipiului, pe care voiau să îi legitimeze, fiind nevoie de intervenţia poliţiştilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că incidentul a avut loc, duminică seară, pe strada Garoafei, din municipiul Sfântu Gheorghe, unde o patrulă de jandarmi a oprit două căruţe în care erau şase bărbaţi şi două femei din cartierul Orko, pe care au încercat să îi legitimeze.

"Este vorba de un eveniment mai puţin obişnuit în judeţul nostru, şi anume faptul că romii au agresat o patrulă de jandarmi", a spus prefectul judeţului Covasna.

Potrivit acestuia, romii i-au atacat pe jandarmi chiar cu nişte bare de fier scoase din căruţe, iar după atacul violent unii dintre oamenii legii au avut nevoie de îngrijiri medicale.

"Romii supăraţi au sărit asupra jandarmilor şi cu nişte bare de fier scoase din căruţe şi a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru a opri bătaia", a spus Gyorgy Ervin.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Covasna, Petronela Corodeanu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că doi jandarmi au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma conflictului.

[DanielBAD]

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/perla-crima-locul_macelului_5_658184203.html#

Imagini de la locul măcelului

Imagini cu jacii care nu aveau ce cauta acolo, la fata locului au sosit pana sa vina jandarmii aproape toate echipajele Sectiei 1 Politie, de la politia locala sect. 1 pentru ca erau in actiune cu noi si erau in patrula mixta + lucratori de judiciar Sectia 1 Politie.

Unul din politistii locali chiar se bucura ca l-am prins noi si nu jandarmii, care sigur se credeau eroi nationali dupa.

[bozo]

Pana la urma jandarmii au voie sa lucreze in civil? Ca sunt tare suparat pe ei, si-au batut joc de munca noastra si de multe zile de stat in frig.

Astia vaneaza cate o amenda sau cate o constatare de infractiune, fara sa aiba macar notiuni de baza asupra muncii de filaj si organizarea unui flagrant. Stiu ca nu e vina lor, ca ei fac ce li se cere, dat nu putem sa facem o petitie, ceva catre minister sa sesizam treaba asta?

[arcan]

DannyBad daca ai fost acolo vreau sa te intreb ceva pe sectiunea privata in legatura cu modul de executare al CFL-ului.

[DanielBAD]

Arcan ti-am dat mesaj privat.

[Dan]

Câţiva flăcăi de pe la jandarmi au ridicat şi i-au băgat în dubă, fără motiv, câţiva "protestatari" din Bucureşti care stăteatu pe nişte scări. În aşa ţară am ajuns să trăim. Pe ăştia nu îi mai reclamă nimeni ?

Modificat 7 Martie, 2012 de Dan

[Catalin]

Un jandarm şi-a tăiat penisul din cauza stresului

Un jandarm din Focşani, în vârstă de 41 de ani, s-a automutilat marţi seară. Acesta a fost găsit în pielea goală în casă de soţie, plin de sânge.

Transportat de urgenţă la spital, medicii au constatat că jandarmul prezenta o plagă tăiată la penis, dar şi la antebraţ, potrivit adevarul.ro.

"Prezenta o plagă tăiată anterioară şi excoriaţii la mâna dreaptă prin automutilare, reacţie acută la stres. Marţi noapte, bărbatul a fost internat la Psihiatrie", a declarat Alina Pelin, purtător de cuvânt la Spitalul de Urgenţă "Sf.Pantelimon" din Focşani.

Jandarmul se afla în afara orelor de serviciu, iar şefii săi au decis să-i ridice pistolul pe care îl avea în dotare.