Evaluarea activităţii desfăşurate de Poliţia Română în anul 2014

29 Ianuarie, 2015

“Poliţia Română reprezintă, astăzi, un veritabil factor de securitate şi stabilitate în plan intern.” – viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea

La data de 29 ianuarie a.c., la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, chestorul general de poliţie Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, a prezentat ”Evaluarea Activităţii Desfăşurate de Poliţia Română în anul 2014”.

Activitatea a avut loc în prezenţa viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne Gabriel Oprea, a prim-adjunctului directorului Serviciului Român de Informaţii, general locotenent Florian Coldea, a procurorului general al României, Tiberiu Niţu, a doamnelor procuror şef DNA, Laura Codruţa Kovesi şi DIICOT, Elena - Giorgiana Hosu.

De asemenea, în sală au fost prezenţi, alături de distinşii invitaţi, reprezentanţi ai principalelor structuri cu care Poliţia Română colaborează, ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură acreditaţi la Bucureşti, reprezentanţi ai direcţiilor centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, directorii din Inspectoratul General al Poliţiei Române, reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor şi ai sindicatelor reprezentative de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

În sistem videoconferinţă, de la nivel judeţean, au participat toţi reprezentanţii structurilor teritoriale ale Poliţiei Române, alături de care au fost invitaţi colegi de la celelalte arme din minister, reprezentanţi ai Ministerului Public, administraţiei publice locale şi organizaţii sindicale.

Sursa: IGPR

Participarea viceprim-ministrului Gabriel Oprea la ședința de evaluare a activității IGPR pentru anul 2014

Joi, 29 ianuarie a.c., a avut loc ședința de evaluare a activității Inspectoratului General al Poliției Române pentru anul 2014.

Redăm, în continuare, mesajul viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel OPREA, cu ocazia acestui prilej:

”Bilanțul Poliției Române este, probabil, cea mai relevantă radiografie a situației la zi privind siguranța și securitatea cetățenilor români. Spun asta în condițiile în care Poliția Română, prin competențele pe care le are și prin numărul posturilor existente, în jur de 60.000, este principala forță a Ministerului Afacerilor Interne.

Toate datele prezentate de inspectorul general, șeful Poliției Române, domnul Tobă, demonstrează menținerea unui trend constant de scădere a infracționalității din România. Din punctul meu de vedere, înseamnă că Poliția Română reprezintă, astăzi, un veritabil factor de stabilitate și securitate în plan intern.

Efectele în planul securității interne, după atentatele teroriste din Franța, au readus, pe bună dreptate, tema siguranței cetățenilor europeni pe agenda fiecărui minister de interne și a fiecărei Poliții europene.

O spun încă o dată, este nevoie, mai mult ca niciodată, de o dezbatere publică cu toți actorii, mă refer la reprezentanții societății civile, servicii de informații, Guvern, reprezentanții partidelor politice parlamentare, mediul academic, pe următoarele paliere: întărirea siguranței cetățenilor români, respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor români dar și întărirea securității naționale a României.

Dacă România este astăzi un stat sigur, stabil, și o recunosc și partenerii noștri internaționali că este un stat care generează stabilitate și securitate în zonă, aceasta se datorează pe bună dreptate, în special instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Iar românii au încredere în domeniul securității naționale, în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale.

În anul 2014 nu au existat situaţii de criză majoră, din punct de vedere al ordinii publice. Nu am avut un an al violenţelor sau al fenomenelor infracţionale profunde. Şi pentru aceasta trebuie felicitate şi încurajate instituţiile de forţă ale statului.

Dar, în plan operativ, din punct de vedere al misiunilor Poliţiei Române, anul 2014 nu a fost un an uşor, stimaţi colegi. Un an cu două procese electorale foarte bine gestionate din punct de vedere al ordinii publice, un an al schimbărilor în sistemul judiciar românesc, generate de punerea în aplicare a noilor coduri, cel penal şi cel de procedură penală, şi un an al acţiunilor în forţă împotriva evaziunii fiscale, corupţiei sau infracţiunilor din domeniul economic-financiar.

Pentru Poliția Română, o zi a anului 2014, a însemnat, în medie: 760 de intervenții rapide la evenimente, 300 de acțiuni cu efective mărite, peste 2.300 de controale directe, aplanarea a 460 de situații potențial conflictuale și peste 3.700 de apeluri de urgență preluate și gestionate. Toate acestea, într-un regim de muncă 24 de ore din 24 și 7 zile din 7.

Rezultatele pozitive ale Poliției Române trebuie privite și ca un rezultat al unei cooperări tot mai profunde și mult mai eficiente cu structurile informative ale statului, dar și cu instituțiile din domeniul securității naționale. Aceste mecanisme de colaborare s-au dezvoltat foarte mult și prin funcționarea Grupului Interministerial Strategic pentru combaterea macrocriminalității și întărirea siguranței cetățeanului român. Coordonez acest grup în calitate de vicepremier pentru securitate națională.

Acești oameni din întreg domeniul de securitate națională își fac datoria cu onoare și respect pentru meseria de polițist, oameni care pe bună dreptate trebuie sprijiniți, logistic, din punct de vedere al respectării drepturilor și al recunoașterii meritelor celor care fac performanță.

Pentru al doilea an consecutiv, bugetul Poliției Române a înregistrat o creștere valorică de 2% iar acest lucru ne-a permis să rezolvăm mai multe lucruri. Mă refer la achitarea restanțelor financiare ale cadrelor, la plata drepturilor de echipament, drepturi logistice, multe lucruri care nu se făceau până acum și care creau o mare problemă în rezolvarea misiunilor de zi cu zi ale polițiștilor români.

În premieră pentru Ministerul Afacerilor Interne, fiindcă toți suntem oameni și avem nevoie de camaraderie, am angajat soțiile unor colegi care au murit în misiune. Am făcut acest lucru și la Armată - acesta este principiul de bază în structurile de forță ale statului – solidaritate și camaraderie.

Asta îți dă încrederea în sistem și în statul român. Mai ales la greu. Am inclus în școlile ministerului copiii unor cadre ai căror părinți au murit în misiuni și vor să urmeze o carieră asemănătoare cu cea a părinților lor.

Săptămâna trecută, și este bine că ne aud toți colegii în sistem videoconferință, am semnat ordinul prin care munca prestată în zilele libere, sărbători legale se va plăti cu un spor de 75%, o măsură pentru care m-am luptat foarte mult anul trecut, inclusiv în Parlament.

După aproape 9 ani, am lansat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne un program de achiziții de mașini pentru munca operativă, și la nivelul Poliției am predat până acum mai mult de 250 de autospeciale noi dar urmează alte 2.386 de autoturisme şi motociclete.

Salut prezența la acest eveniment a reprezentanților organizațiilor sindicale din poliție, cu care, împreună, într-o concepție unică, strategică, ca o echipă, ne batem, în sensul bun al cuvântului, să rezolvăm aceste probleme. Și vreau să le mulțumesc pentru acest lucru!

Prin rolul pe care îl are, Poliția Română este, pe bună dreptate, cea mai vizibilă structură a ministerului nostru. Este interfața în relația cu românii, cu cetățenii. Aceasta generează și o percepție directă a publicului față de instituția noastră, față de Ministerul Afacerilor Interne.

Câteodată, când spui polițist, spui Ministerul Afacerilor Interne.

Stimați colegi, românii au încredere în Poliția Română. În același timp trebuie să dovedim întotdeauna că suntem oameni, au spus-o și colegii noștri de la Parchetul General, de la DNA, să nu uităm să dăm dovadă de solidaritate și de camaraderie, să nu uităm de onoare și respect pentru lege. Să nu uităm, mai ales cei care sunt șefi, și am spus-o și la Bilanțul Poliției de Frontieră, că ordinele nu se dau numai din birou. Trebuie să știi să faci, când spui ”Faceți ca mine!”, dacă vrei să ai credibilitate și autoritate. Acestea se câștigă foarte greu și se pierd într-o secundă.

Eu vreau să vă felicit pentru munca dumneavoastră de anul trecut, este clar din bilanțul dumneavoastră, că este o creștere a siguranței în România, într-o perioadă grea, mai ales, din punct de vedere al gradului de securitate în regiune și la nivel mondial.

Vreau să-i mulțumesc domnului Inspector General Tobă, vreau să mulțumesc echipei de conducere, dar în primul rând vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, polițiștilor, celor cu care suntem în sistem de videoconferință, până în cel mai îndepărtat colț din țara. Am mare încredere în dumneavoastră și vreau să vă urez succes în misiunile dumneavoastră prezente și viitoare.”

Direcţia Informare şi Relaţii Publice - Ministerul Afacerilor Interne

29 Ianuarie, 2015

Evaluarea Activităţii Desfăşurate de Poliţia Română în anul 2014

I.INTRODUCERE

Poliţia Română este forţa principală a Ministerului Afacerilor Interne şi una dintre cele mai solide şi complexe instituţii din România,

fiind cea mai importantă structură cu atribuţii în realizarea siguranţei cetăţeanului, cu reprezentare în toate unităţile administrativ-teritoriale, având peste 44 de linii specifice de muncă în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, atât a celei simple, cât şi a celei organizate.

Anul 2014 a reprezentat o perioadă deosebit de importantă pentru Poliţia Română care a trebuit să facă faţă uneia dintre cele mai mari provocări instituţionale din ultimii ani, reforma fără precedent a sistemului judiciar penal.

Măsurile dispuse în baza analizelor strategice au asigurat o tranziţie normală, fără disfuncţionalităţi sau sincope majore, în contextul în care filosofia noului cadru penal prezenta multe aspecte de noutate.

Astfel, Poliţia Română, prin efortul depus, a reuşit să facă faţă cu succes acestei provocări, activitatea desfăşurată contribuind semnificativ la asigurarea unui spaţiu de securitate, libertate şi justiţie optim.

Totodată, în planul ordinii şi siguranţei publice, au fost gestionate cu profesionalism evenimente de amploare, deosebit de importante pentru funcţionarea statului român, precum Alegerile pentru Parlamentul European şi pentru Preşedintele Românei.

Poliţia Română, în calitate de principal furnizor de ordine şi siguranţă publică, şi-a concentrat eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor derivate din documentele strategice naţionale (Programul de Guvernare, Hotărârile C.S.A.T., G.I.S.), dar şi a celor de interes regional sau internaţional rezultate ca urmare a calităţii de partener al instituţiilor similare din Uniunea Europeană sau al celor de cooperare poliţienească internaţională.

Planificarea judicioasă, fundamentată pe baza unor concepţii strategice bine definite, organizarea structurală bazată pe criterii de eficienţă, dar şi cooperarea cu celelalte instituţii pe care le considerăm parteneri tradiţionali, au condus la diminuarea criminalităţii în România pentru al treilea an consecutiv şi obţinerea celor mai bune rezultate din ultimii 6 ani.

Astfel, Poliţia Română are o contribuţie semnificativă la faptul că, în prezent, România este percepută ca o ţară sigură din punct de vedere al ordinii şi siguranţei publice, lucru unanim recunoscut, reliefat atât de evoluţia criminalităţii în ţara noastră, cât şi de principalii noştri parteneri externi, precum şi de cel mai important barometru de evaluare, cetăţeanul.

II.OBIECTIVE INSTITUŢIONALE ÎN ANUL 2014

Pentru îndeplinirea misiunii cu care a fost învestită, Poliţia Română a urmărit permanent să asigure un serviciu public de calitate, activităţile fiind dezvoltate pe patru componente esenţiale, care au constituit, de altfel, obiectivele anului 2014:

Creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni prin: protejarea vieţii, integrităţii corporale şi a patrimoniului acestora, precum şi sporirea gradului de siguranţă rutieră şi a transporturilor.
Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi transfrontaliere, destructurarea grupărilor infracţionale.
Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice, precum şi prin protecţia intereselor financiare ale U.E..
Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare şi informaţionale necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.

III.MANAGEMENTUL RESURSELOR INSTITUŢIONALE

Pentru îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor asumate, Poliţia Română a beneficiat, la fel ca celelalte instituţii ale statului, de resurse limitate în contextul constrângerilor bugetare.

În aceste condiţii, o atenţie deosebită a fost acordată asigurării resurselor, iar prin efortul tuturor poliţiştilor şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi al celorlalţi parteneri, s-a asigurat desfăşurarea activităţii instituţiei în bune condiţii, fapt ce a dus la obţinerea unor rezultate deosebite.

Pe linia resurselor instituţionale, ca urmare a demersurilor efectuate şi cu sprijinul conducerii M.A.I., în anul 2014, a fost adoptat un set unitar de măsuri prin care au fost redate unele drepturi pentru poliţişti, au reintrat în normalitate unele activităţi de resurse umane şi au fost demarate programe pentru asigurarea cu mijloacele necesare desfăşurării misiunilor, dintre care amintim:

achitarea drepturilor de echipament restante pentru anul 2013 şi plata drepturilor de echipament lunar pentru anul 2014;
încadrarea promoţiilor de agenţi şi ofiţeri la termen, pentru prima dată după anul 2010;
crearea cadrului instituţional pentru plata cuantumului sporului de 25% din salariul de bază pentru agenţii de poliţie cu studii superioare din structurile Poliţiei Române, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care beneficiau de acest drept la data de 31 decembrie 2009;
reglementarea modalităţii de stabilire a gradaţiilor pentru perioada concediului de creştere a copilului, cât şi modalitatea de acordare a ajutorului în caz de deces pentru familiile poliţiştilor din structurile Poliţiei Române, care şi-au pierdut viaţa în timpul serviciului;

posibilitatea menţinerii în activitate sau a reîncadrării angajaţilor care au fost răniţi în misiune şi au fost încadraţi într-un anumit grad de invaliditate;
posibilitatea pentru soţul supravieţuitor sau copiii poliţistului decedat în misiune, de a se angaja în Ministerul Afacerilor Interne;
înscrierea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, în mod direct, fără examen, a copiilor poliţistului decedat în misiune dacă îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege;
dotarea Poliţiei Române cu 257 de mijloace de transport destinate muncii operative, dintre care 15 motociclete, urmând ca la începutul anului 2015 să fie repartizate încă 2.386 de vehicule, dintre care 5 motociclete.

1. Eficientizarea structurală

Eficientizarea structurală a urmărit adaptarea permanentă a instituţiei la noile provocări legislative, evoluţia fenomenului infracţional, îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor asumate şi, totodată, la asigurarea unei stabilităţi şi continuităţi a activităţii, cerinţă esenţială pentru creşterea capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.

Noile exigenţe derivate din mutaţiile şi evoluţia fenomenului infracţional, intrarea în vigoare a noilor coduri, creşterea capacităţii în combaterea criminalităţii economicofinanciare, necesitatea implementării unui nou concept în domeniul analizei informaţiilor, dar şi o gestionare mai eficientă a problematicii proiectelor cu finanţare externă, au determinat aplicarea unor măsuri de corecţie a structurii organizatorice, în concordanţă cu obiectivele prioritare ale Poliţiei Române.

Pentru adaptarea structurală la cerinţele noului cadru penal şi procesual penal, începând cu 01.02.2014, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi I.G.P.R., au fost înfiinţate 43 de birouri de supravegheri judiciare, iar la nivelul Direcţiei de Investigaţii Criminale a fost înfiinţat Serviciul de Analiză Comportamentală, pentru operaţionalizarea căruia Poliţia Română a beneficiat de sprijinul experţilor F.B.I.

2. Gestionarea resurselor umane

La finele anului 2014, în Poliţia Română existau circa 60.000 de posturi, procentul de încadrare fiind de 92,5%.

În ceea ce priveşte dinamica de personal, în anul 2014, la nivelul Poliţiei Române, au fost încadraţi 326 de poliţişti, dintre care 321 de poliţişti provenind din instituţii de învăţământ din sistemul de ordine și siguranță națională. Noul cadru legislativ a permis, pentru prima dată, încadrarea a 5 membri (3 soţii şi 2 copii) ai familiilor poliţiştilor decedaţi în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu.

De asemenea, pe acest palier s-a reuşit o stabilizare a personalului pe funcţii, cu impact direct asupra nivelului de continuitate şi performanţă profesională.

Analiza resursei umane arată faptul că Poliţia Română are un personal tânăr, vârsta medie a poliţiştilor fiind de 38 de ani şi 5 luni. Vârsta medie a personalului de conducere (ofiţeri) este de 45 ani şi 10 luni.

În Poliţia Română procentul femeilor poliţist este de 13,9% din totalul poliţiştilor, depăşindu-se astfel standardul european de 8-12%, iar cel al poliţiştilor de altă minoritate decât cea română este de 1,22% din totalul poliţiştilor.

De asemenea, procentul agenţilor de poliţie absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior este de 42,5%, comparativ cu 38,2% în anul 2013.

Evoluţia stării şi practicii disciplinare a constituit o prioritate şi a fost monitorizată atent de către conducerea Poliţiei Române, care a intervenit cu măsuri punctuale, ori după caz, general valabile, atunci când au existat premisele unor încălcări ale normelor legale.

Astfel, faţă de comportamentul neadecvat al poliţiştilor în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi relaţia cu cetăţeanul, au fost aplicate sancţiuni față de 1,25% din totalul personalului Poliţiei Române. Numărul poliţiştilor sancţionaţi fiind aproape la jumătate faţă de anul trecut (-42%).

Cercetarea abaterilor disciplinare a fost afectată direct de Decizia Curţii Constituţionale nr. 392, pronunţată la data de 2 iulie 2014, prin care au fost declarate neconstituţionale anumite prevederi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

În anul 2014, activitatea personalului Poliţiei Române s-a îmbunătăţit, relevant în acest sens fiind creşterea cu 33%, faţă de anul 2013, a numărului recompenselor acordate pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiunilor de serviciu, 20% din totalul personalului fiind recompensat.

Pe linia formării profesionale a personalului, în contextul intrării în vigoare a noilor coduri s-a realizat o pregătire riguroasă a poliţiştilor din perspectiva noilor reglementări. În acest scop, au fost organizate sesiuni de instruire, inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţământ ale I.G.P.R. şi M.A.I., precum şi cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe linia prevenirii şi combaterii corupţiei în rândul personalului Poliţiei Române s-au continuat activităţile de monitorizare a factorilor de risc, ce pot genera sau favoriza corupţia în rândul personalului Poliţiei Române.

Prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul poliţiştilor a constituit o prioritate pentru conducerea Poliţiei Române, care a manifestat ”toleranţă zero” faţă de orice faptă de acest gen şi a intensificat activitatea de cooperare cu instituţiile abilitate, prin creşterea schimbului de date şi informaţii în acest domeniu.

Faptele de corupţie comise de poliţişti cunosc o scădere semnificativă, în anul 2014. Astfel, comparativ cu anul trecut, se înregistrează o diminuare cu 20% a acestui tip de fapte comise de personalul Poliţiei Român, lucrătorii implicaţi în astfel de fapte reprezentând doar 0,2% din numărul angajaţilor.

Numărul polițiștilor care s-au desistat şi au semnalat posibile acte de corupţie a crescut cu aproape 30%.

3. Utilizarea resurselor financiare

Caracteristica principală a acestei perioade în sectorul public, din punct de vedere al managementului financiar, a fost realizarea unui flux optim, pentru susţinerea misiunilor şi activităţilor Poliţiei Române.

În cursul anului 2014, bugetul alocat Poliției Române a fost de 3.491.349.000 lei, iar execuţia bugetară a fost de 99,9%.

Bugetul Poliţiei Române a înregistrat al doilea an consecutiv de creştere valorică de aproximativ 2%.

Astfel, în prezent au fost achitate toate facturile, la acest moment nemaiexistând restanțe de plată.

4. Asigurarea resurselor logistice

Asigurarea mobilităţii terestre a Poliţiei Române pentru îndeplinirea misiunilor şi activităţilor specifice se realizează cu un parc total de 10.679 de mijloace de transport.

În cursul anului 2014, au fost achiziţionate 257 de mijloace de transport, dintre care 180 autospeciale Dacia Duster prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto – Rabla, 60 de autospeciale Dacia Logan şi 15 motociclete din venituri proprii ale M.A.I., precum şi un autoturism Dacia Dokker printr-un program finanţat de OLAF, iar pentru Institutul Naţional de Criminalistică un autoturism Jeep Wrangler prin finanţare de către Organismul Intermediar Elveţian.

Faţă de necesarul de mijloace de transport, gradul de dotare al Poliţiei Române este de 49,7%.

Din totalul mijloacelor de transport 87,5% îndeplinesc condiţiile necesare pentru scoatere din funcţiune şi casare, iar din cauza uzurii fizice şi morale avansate, a folosirii intense şi a vechimii mari în serviciu, 495 de autospeciale au fost retrase din exploatare.

Din totalul mijloacelor de transport 12,5% au o vechime mai mică de 5 ani.

Pentru îmbunătăţirea parcului auto, la începutul anului 2015, se vor achiziționa 2.386 de vehicule, dintre care: 2.276 de autoturisme şi 5 motociclete, în baza unui program de îmbunătățire a mobilității terestre iniţiat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, şi 105 autospeciale (36 dotate cu cuşti modulare duble pentru transportul câinilor de serviciu şi 69 destinate muncii operative) în baza unor proiecte europene cu

fonduri nerambursabile.

Pe linia asigurării cu mijloace de transport naval, Poliţia Română deţine un parc de 103 mijloace navale, reprezentând 29,7% din necesar.

Dintre acestea, 59,2% sunt funcţionale, iar restul sunt imobilizate pentru reparaţii.

Aproape 74% din navele şi mijloacele plutitoare au o vechime mai mare de 10 ani, având norma de serviciu îndeplinită.

Pentru reducerea deficitului şi îmbunătăţirea mobilităţii navale a unităţilor de poliţie, Poliţia Română, printr-un proiect finanţat de Organismul Intermediar Elveţian, a reuşit achiziţionarea a 6 bărci cu motor ataşabil pentru posturile de poliţie din Delta Dunării. Tot în cadrul acestui proiect s-a derulat o procedură de achiziţie pentru 2 ambarcaţiuni de patrulare şi control, care urmează a fi livrate în luna februarie 2015.

Pe linia patrimoniului imobiliar, Poliţia Română are în administrare un număr total de 3.277 de imobile. Au fost revendicate 260 de sedii de poliţie, dosare aflate în diverse stadii de soluţionare, fiind restituite foştilor proprietari 112 imobile.

Valoarea totală a lucrărilor rămase de executat, incluse în Programul de fundamentare a strategiei de finanţare a obiectivelor de investiţii în perioada 2015 – 2018, pentru continuarea lucrărilor de investiţii necesare consolidării, reparării şi modernizării imobilelor aflate în administrare, este de 451.468.000 lei.

Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu Ministerul Justiţiei, are în implementare proiectul “Consolidarea capacităţii sistemului de reţinere şi arestare preventivă de a se alinia la standardele internaţionale în materie de drepturi fundamentale ale omului”, finanţat din fonduri nerambursabile, cu un buget de 1.286.598 euro, care urmărește îmbunătățirea condițiilor din centrele de reținere și arestare preventivă.

Pe linia asigurării cu echipament s-au alocat, cu prioritate, fonduri pentru restanţele înregistrate în anul 2013, pentru articolele de echipament specifice sezonului călduros corespunzătoare drepturilor pe anul 2014, precum şi pentru acordarea compensaţiilor „în bani” până la acoperirea integrală a cotelor legale. De asemenea, din sumele alocate prin buget a fost echipată integral promoţia 2014 de agenţi şi ofiţeri de poliţie.

Este pentru prima dată, în ultimii ani, când la sfârşitul anului nu s-au înregistrat restanţe la drepturile pentru echipamentul poliţiştilor.

Pe linia managementului resurselor IT, Poliţia Română rămâne unul dintre principalii furnizori de date şi informaţii din sectorul de ordine şi siguranţă publică, astfel, în anul 2014, au fost efectuate apoape 12.000.000 de interogări în bazele de date proprii.

Poliţia Română administrează una dintre cele mai mari şi complexe reţele de calculatoare din România, deţinând 569 de servere şi 30 de baze de date cu peste 40.000 de utilizatori din instituţiile de aplicare a legii.

În domeniul achiziţiilor publice la nivelul I.G.P.R., în anul 2014, au fost iniţiate, derulate şi finalizate un număr de 45 proceduri de atribuire, în valoare totală de 852.638.078,42 lei, cu T.V.A.

Pentru respectarea principiului transparenţei prevăzut de legislaţia incidentă, au fost transmise spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (www.elicitatie.ro) 443 de anunțuri și notificări.

5. Armonizare legislativă

În domeniul juridic activităţile s-au axat pe îmbunătăţirea cadrului legal în care activează poliţiştii, iar ca urmare a iniţiativei Inspectoratului General al Poliţiei Române au fost adoptate următoarele acte normative:

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 19 martie 2014 pentru desemnarea autorităţilor române competente în aplicarea prevederilor legale privind facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;
Ordinul comun nr. 56/10.04.2014 şi nr. 12/C/2014 Normele metodologice privind evidenţa unitară a sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror;
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 66 din 5 mai 2014 privind conferirea unor distincţii onorifice în Poliţia Română;
Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;
Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări;
Ordin comun M.A.I-P.I.C.C.J nr. 179/3.119-C/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind întocmirea şi comunicarea referatului de evaluare profesională de către conducătorul parchetului sub coordonarea, controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea poliţiştii din cadrul poliţiei judiciare;
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2014 privind măsurile de sprijin acordate poliţiştilor încadraţi într-un grad de invaliditate şi familiilor acestora, precum şi poliţiştilor decedaţi.

29 Ianuarie, 2015

IV.REALIZĂRI ÎN DOMENIUL PROPRIU DE COMPETENŢĂ

A. SIGURANŢA CETĂŢEANULUI ŞI EVOLUŢIA FENOMENULUI INFRACŢIONAL

Unul dintre obiectivele Poliţiei Române pentru anul 2014 a fost creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni, iar rezultatele obţinute confirmă eforturile depuse.
Îmbunătăţirea cooperării cu ceilalţi parteneri de la nivel naţional şi de la nivel UE, precum şi prioritizarea direcţiilor de acţiune, în funcţie de ameninţările existente, cât şi cele emergente, au condus la o gestionare corespunzătoare a situaţiei operative.
Pentru Poliţia Română, anul 2014 a avut o importanţă deosebită, cu provocări majore atât în ceea ce priveşte capacitatea instituţională de a pune în aplicare noul sistem penal, cât şi de a ţine sub control fenomenul infracţional, concomitent cu desfăşurarea unor misiuni şi activităţi de amploare, specifice unui an electoral, un examen de profesionalism pe care instituţia şi personalul l-au trecut cu succes.
Măsurile luate la nivelul Poliţiei Române pentru implementarea noilor coduri, penal şi de procedură penală, stabilirea unor priorităţi adaptate aşteptărilor sociale, precum şi creşterea calităţii serviciului poliţienesc au dus la consolidarea instituţională şi recunoaşterea meritelor instituţiei în asigurarea ordinii şi siguranţei publice, atât în plan intern, cât şi internaţional.
Siguranţa cetăţeanului şi securitatea naţională au constituit principalele repere în jurul cărora s-a desfăşurat întreaga activitate a Poliţiei Române.

1. Activităţi desfăşurate şi rezultate obţinute

Pentru prevenirea criminalităţii structurile Poliţiei Române au desfăşurat numeroase acţiuni dintre care menţionăm: 277.351 de intervenţii rapide la evenimente, 1.751 de razii, 110.255 de acţiuni cu efective mărite, 871.719 de controale directe şi 1.369.813 apeluri de urgenţă.
Cu ocazia acestor acţiuni au fost descoperite 82.886 de infracţiuni, dintre care 76% au fost constate în flagrant delict de poliţişti.
În zona instituţiilor de învăţământ au fost executate 292.409 activităţi, dintre care 225.091 de patrulări, 21.886 de acţiuni şi 56.992 de participări la şedinţe şi alte întruniri pe linia prevenirii criminalităţii.
Au fost aplanate 169.145 de stări conflictuale potenţiale a degenera în violenţe.
La nivel naţional, prin activitatea desfăşurată, s-a reuşit scăderea criminalităţii sesizate pentru al treilea an consecutiv (-2,5%), înregistrându-se cea mai mică valoare din ultimii 6 ani, cu 9 procente sub valoarea din 2009 şi cu 12 procente sub valoarea din 2011.

2. Servirea comunităţii şi percepţia cetăţeanului

Percepţia cetăţenilor asupra criminalităţii
Rezultatele foarte bune obţinute de Poliţia Română se regăsesc şi în percepţia cetăţeanului, cel mai important barometru de evaluare a activităţii poliţieneşti.
Astfel, ultimele sondaje Eurobarometru arată faptul că doar 5% dintre cetăţeni apreciază criminalitatea ca fiind o problemă importantă în plan personal, una dintre cele mai mici valori, similară celei înregistrate la nivel european, şi în scădere faţă de anii ani anteriori când valorile se încadrau între 6% şi 9%.
De asemenea, rezultatul aceluiaşi sondaj din toamna anului 2014 indică faptul că 11% dintre cetăţeni consideră criminalitatea ca fiind o problemă cu care România se confruntă în prezent, înregistrându-se astfel una dintre cele mai mici valori din ultimii ani, cu o scădere importantă faţă de valorile înregistrate în anii anteriori, care se încadrau între 17% şi 20%.

Încrederea cetăţenilor în Poliţia Română
Majoritatea sondajelor de opinie din acest an arată faptul că, încrederea cetăţenilor în Poliţia Română este pe un trend crescător, atingând valoarea de 59%, cea mai ridicată valoare înregistrată de poliţie.
Astfel, sondajul IRES, intitulat „Climat economic şi nivel de trai. Bilanţul anului 2014. Aşteptări pentru 2015”, arată că gradul de mulţumire al cetăţenilor faţă de activitatea desfăşurată de instituţie şi poliţişti este de 59%.
Pentru a furniza elemente de comparaţie, menţionăm faptul că procentul celor care afirmă că au multă/foarte multă încredere în Poliţie s-a menţinut, pentru perioada 2008 - 2010 relativ constant, în intervalul 38-46%, iar pentru perioada 2010-2012 nivelul de încredere al populaţiei în poliţie s-a situat în jurul valorii de 50%.
Creşterea gradului de încredere este reliefată şi de sondajele Eurobarometru care arată că faţă de anul 2010, încrederea populaţiei în instituţia poliţiei a cunoscut o evoluţie pozitivă cu 14 procente, de la 37% la 51%, Poliţia Română clasându-se în primele 3 poliţii din statele Uniunii Europene care cunosc un astfel de trend ascendent.
Totodată, sondajul IRES intitulat „Bilanţul politic al anului 2014”, arată că 69% dintre cetăţeni apreciază ca bună sau foarte bună funcţionarea sistemului de ordine publică.

3. Prevenirea criminalităţii

Activitatea de prevenire a criminalităţii reprezintă, alături de combatere, o componentă importantă a intervenţiei Poliţiei Române, constituind în acelaşi timp scop, metodă şi funcţie în relaţia cu infracţionalitatea. În acest domeniu, s-a acţionat pe două paliere:

prin structurile de cercetare şi prevenire a criminalităţii;
prin structurile operative.

În domeniul cercetării pentru cunoaşterea dinamicii şi a modalităţilor de manifestare a criminalităţii au fost elaborate, la nivel naţional, 354 de analize, studii şi
cercetări în vederea:

orientării acţiunilor cu caracter preventiv către grupurile ţintă (potenţiale victime şi infractori) şi zonele cu risc criminogen ridicat şi direcţionării activităţilor de combatere;
monitorizării evoluţiei criminalităţii şi a schimbărilor apărute în modurile de operare, priorităţile naţionale şi locale, precum şi în alte domenii de interes.

De asemenea, s-au realizat 125 de sondaje de opinie pentru identificarea riscului de victimizare, a incidenţei anumitor tipuri de infracţiuni şi pentru măsurarea gradului de siguranţă a cetăţenilor.
Dintre cercetările şi analizele realizate în cursul anului, menţionăm:

- Buletinul siguranţei rutiere – Raport anual 2013;
- Atitudini şi comportamente ale şoferilor în traficul rutier din România.

Pentru reducerea riscului de victimizare şi de implicare în activităţi infracţionale a categoriilor de persoane vulnerabile au fost iniţiate şi implementate, la
nivel naţional/regional/local, 355 de proiecte şi campanii cu caracter preventiv în cadrul cărora s-au abordat diferite categorii, genuri sau tipuri de infracţiuni, circumscrise priorităţilor naţionale.

În acest sens, exemplificăm:

- Campania „Infractorii te pot cunoaşte mai bine decât crezi”,
- Campania „Dezvoltă-ţi afacerea în siguranţă! Foloseşte software cu licenţă!”
- Campania de informare „Ştii ce informaţii oferi pe tavă cu un software ilegal?”
- Proiectul „Copilărie fără delincvenţă”.

Pentru eficientizarea activităţii de prevenire s-a avut în vedere cooptarea a cât mai multor instituţii, organizaţii sau entităţi ale mediului de afaceri în proiectele şi campaniile de informare iniţiate.
Astfel, pe parcursul anului 2014 au fost implicaţi în acţiunile desfăşurate 3.863 de parteneri din următoarele categorii: 987 de instituţii publice, 285 de organizaţii
neguvernamentale, 1.871 de asociaţii profesionale/unităţi de învăţământ, 720 din alte categorii. Pentru reglementarea colaborării cu aceşti parteneri sociali şi guvernamentali au fost încheiate 593 de noi protocoale de cooperare.

Activităţile poliţiei de proximitate au urmărit, de asemenea, realizarea obiectivelor stabilite, îndeosebi în scopul prevenirii infracţionalităţii şi întăririi
sentimentului de siguranţă publică în cadrul comunităţii.

4. Managementul integrat al ordinii şi siguranţei publice

Menţinerea ordinii şi siguranţei publice

În sfera preocupărilor cotidiene, menţinerea ordinii publice la nivel naţional s-a desfăşurat sub coordonarea şi conducerea directă a Poliţiei Române.

Cooperarea între structurile Poliţiei Române şi celelalte structuri cu atribuţii în acest domeniu se desfăşoară în condiţii bune atât în ceea ce priveşte executarea măsurilor de menţinere a ordinii publice (patrule mixte, intervenţia la soluţionarea apelurilor primite prin 112, măsurile de ordine desfăşurate cu ocazia unor competiţii sportive sau în cazul unor calamităţi), cât şi pe linia asigurării ordinii publice sau a altor misiuni specifice.

Astfel, abordarea unitară a măsurilor de ordine publică şi repartizarea judicioasă a efectivelor având la bază conceptul de inteligence-led policing au dus la scăderea, pentru al treilea an consecutiv, a fenomenului infracţional.

Eficienţa dispozitivelor de menţinere a ordinii publice a dus la diminuarea situaţiilor în care cetăţeanul a solicitat intervenţia de urgenţă prin SNAU 112 cu aproximativ 6%:

Acest lucru a fost perceput pozitiv si de cetăţeni, fiind confirmat de Sondajul IRES, intitulat „Bilanţul politic al anului 2014”, din care rezultă că 69% dintre respondenţi apreciază ca bună sau foarte bună funcţionarea sistemului public de asigurare a ordinii publice.

Acţiuni organizate în cooperare cu alte structuri

Pe linia managementului operaţional al planificării şi executării principalelor acţiuni din domeniul ordinii şi siguranţei publice, Poliţia Română a fost principala forţă care, alături de celelalte structuri M.A.I., a contribuit la asigurarea unui climat civic necesar bunei desfăşurări a activităţii de către cetăţean şi comunitate.

Numai de la nivelul I.G.P.R. s-a realizat monitorizarea a aproape 3.100 de misiuni cu prilejul unor sărbători, manifestări culturale, sportive, de mitinguri, deplasări oficiale şi a circa 37.500 de acţiuni desfăşurate la nivel naţional, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor antisociale şi asigurării unui climat de ordine şi siguranţă publică.

Dintre evenimentele de amploare la care Poliţia Română a asigurat climatul de ordine şi siguranţă publică menţionăm: alegerile pentru Parlamentul European; alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat din luna mai 2014; sesiunea Inaugurală a Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud – Est; vizita Secretarului General NATO în România; vizita vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii în România; alegerile pentru Preşedintele României; desfăşurarea unor evenimente sportive precum partida de fotbal dintre reprezentativele României şi Ungariei.

Managementul situaţiilor de urgenţă

În planul gestionării situaţiilor de urgenţă, Poliţia Română a cooperat cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu, contribuind la salvarea persoanelor aflate în pericol sau a bunurilor acestora.

Astfel, în cursul anului 2014, structurile de poliţie au participat la 357 de intervenţii la calamităţi naturale, 1.838 de intervenţii în caz de incendii, explozii, precum şi la 3.041 de intervenţii pentru deblocarea căilor de circulaţie în caz de înzăpezire, îngheţ, alunecări de teren etc..

Cu ocazia activităţilor desfăşurate, 8.847 de persoane au fost salvate de poliţişti.

5. Criminalitatea stradală

Coordonarea şi conducerea unitară de Poliţia Română a activităţii de menţinere a ordinii publice s-a concretizat în diminuarea, pentru al doilea an consecutiv, a faptelor comise în segmentul stradal (-7,4%), astfel criminalitatea stradală cunoaşte cea mai mică valoare din ultimii 9 ani.

Menţinerea acestui trend nu a fost facilă, domeniului de prevenire şi combatere a criminalităţii stradale fiindu-i alocate resurse importante. Pe lângă activităţile efectuate în mod curent, la acest rezultat au contribuit şi acţiunile planificate periodic în baza planurilor de măsuri sau cele a celor dispuse la nivel naţional ca urmare a analizelor evoluţiei situaţiei operative.

Creşterea eficienţei acţiunilor desfăşurate, coroborate cu atragerea şi a celorlalte structuri din domeniul ordinii şi siguranţei publice, a condus la reducerea principalilor indicatori asociaţi criminalităţii stradale şi implicit la creşterea sentimentului de siguranţă în rândul cetăţenilor.

Particularităţile infracţionalităţii stradale nu tind către un pericol social deosebit, însă determină un sentiment de nesiguranţă în rândul cetăţenilor.

Astfel, faptele de tâlhărie scad cu 6%, iar cele de furt cu 1,2%. Un alt indicator care demonstrează eforturile depuse de structurile de aplicare a legii pentru siguranţa stradală este reducerea semnificativă a faptelor comise cu violenţă (-7,2%).

6. Criminalitatea în mediul rural

În contextul în care aproape jumătate din populaţia ţării locuieşte în mediul rural, cu particularităţile specifice ale acestuia (infrastructura precară, abandonul şcolar, lipsa unor soluţii viabile de integrare socială a tinerilor, şomajul) fenomenul infracţional din această zonă reprezintă o prioritate pentru Poliţia Română.

În acest sens Poliţia Română, în parteneriat cu comunitatea şi autorităţile locale, este preocupată de găsirea unor soluţii de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru a asigura o protecţie eficientă şi efectivă a populaţiei, care în general este îmbătrânită, vulnerabilă şi cu posibilităţi materiale reduse, şi urmăreşte permanent îmbunătăţirea relaţiei poliţist-cetăţean.

Infracţionalitatea în mediul rural a cunoscut o scădere cu 4%, al treilea an consecutiv după ce, în anul 2012, s-a reuşit stoparea creşterii infracţionalităţii prin revenirea poliţiştilor la posturile de poliție comunale, în mijlocul comunităţii, aproape de cetăţean, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 6 ani, sub cea din anul 2009.

7. Promovarea siguranţei

Siguranţa rutieră

Reducerea nivelului de victimizare ca urmare a producerii accidentelor de circulaţie a constituit o prioritate pentru Poliţia Română şi în anul 2014, în acest fel urmărindu-se alinierea la eforturile depuse de ţările membre Uniunii Europene în cadrul proiectului comunitar destinat acestui domeniu.

Acţiunile permanente asociate creşterii nivelului de disciplină rutieră au vizat în principal prevenirea accidentelor grave de circulaţie, având ca efect reducerea numărului răniţilor grav ori decesului persoanelor implicate.

Astfel, s-a înregistrat diminuarea principalilor indicatori de risc rutier: accidente grave cu 1,3%, persoane rănite grav cu 0,5%, şi cel mai important, reducerea persoanelor decedate cu 2,3%. Numărul persoanelor decedate a scăzut cu 41% comparativ cu valorile înregistrate în anul 2009 şi cu 52% faţă de anul 1990.

Concretizarea activităţilor desfăşurate a dus la al doilea an consecutiv, de la începutul anilor '90, când numărul persoanelor decedate în urma accidentelor de circulaţie a scăzut sub 2.000, în condiţiile unui context rutier total diferit, caracterizat de creşterea exponenţială a parcului auto (+216% vehicule faţă de anul 1990) şi a numărului posesorilor de permis de conducere (+43% faţă de anul 2005).

Siguranţa transportului feroviar, naval şi aerian

Activitatea structurilor de poliţie transporturi în anul 2014 a fost guvernată de obiective care au vizat creşterea nivelului de siguranţă pe căile şi mijloacele de transport feroviar, naval şi aerian, creşterea nivelului calităţii serviciului poliţienesc.

Pentru îndeplinirea obiectivelor şi priorităţilor asumate au fost organizate numeroase acţiuni specifice, astfel:

în domeniul transporturilor feroviare, au fost executate misiuni de patrulare în 109.304 trenuri,
în domeniul transporturilor navale au fost efectuate 847 de patrulări cu mijloace de mobilitate navală, 4.313 patrulări cu mijloace auto şi 10.535 de patrulări pedestre;
în transporturile aeriene, au fost executate 2.103 acţiuni şi controale.

Eforturile depuse de structurile Poliţiei Române în acest domeniu s-au concretizat în:

- scăderea infracţionalităţii sesizate cu 25%;
- diminuarea infracţiunilor judiciare cu 22%;
- reducerea infracţiunilor de furt cu 24,3%, iar a infracţiunilor de tâlhărie cu 29%.

8. Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii

Activităţile poliţiei de proximitate au urmărit îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru prevenirea infracţionalităţii şi întărirea sentimentului de siguranţă publică în cadrul comunităţii, în special.

Poliţiştii de proximitate au desfăşurat activităţi specifice conform cerinţelor naţionale: „Programul de măsuri pentru prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului”; „Prevenirea delincvenţei juvenile şi victimizării minorului”; „Prevenirea infracţiunilor comise cu violenţă”, precum şi în baza planurilor de activităţi locale realizate la nivelul unităţilor de poliţie teritoriale.

În anul 2014 poliţiştii de proximitate au soluţionat 102.743 de sesizări/ reclamaţii/ petiţii/ scrisori.

9. Siguranţa în şcoli

Siguranţa în scoli constituie o prioritate permanentă pentru Poliţia Română. Prin prisma responsabilităţilor sale, Poliţa Română a desfăşurat activităţi în vederea creşterii gradului de siguranţă a elevilor şi personalului didactic şi pentru prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar.

În vederea prevenirii faptelor penale, Poliţia Română a organizat şi desfăşurat, conform competenţelor, 27.177 de acţiuni cu caracter preventiv, în mod special în zona adiacentă unităţilor de învăţământ.

Ca urmare a măsurilor dispuse, evoluţia situaţiei operative pe acest palier înregistrează o diminuare a infracţionalităţii, astfel numărul faptelor penale sesizate în incinta şi în zona adiacentă a unităţilor de învăţământ preuniversitar a înregistrat o scădere cu 1,8%, faţă de anul precedent.

Din punct de vedere al locului comiterii infracţiunilor, 91% s-au comis în incinta şcolilor şi 9% în zona adiacentă acestora.

O prioritate a constituit-o identificarea deficienţelor, propunerea de soluții pentru eliminarea acestora şi informarea structurilor competente centrale şi teritoriale pentru luarea deciziei finale.

29 Ianuarie, 2015

B. COMBATEREA CRIMINALITĂŢII

1. Activităţi desfăşurate şi rezultate obţinute

În activitatea de combatere a fenomenului infracţional, Poliţia Română a urmărit priorităţile europene şi naţionale şi s-a focalizat pe contracararea şi controlul eficient al criminalităţii organizate, combaterea evaziunii fiscale, a prejudicierii bugetului consolidat al statului cu implicaţii majore în plan economico-social, destructurarea grupărilor infracţionale şi reducerea infracţiunilor grave săvârşite contra vieţii şi integrităţii corporale a persoanei.

Schimbările survenite prin implementarea noului sistem penal, procesual penal şi execuţional au fost foarte bine gestionate de structurile de poliţie, nefiind înregistrate sincope în activitatea de combatere a criminalităţii.

Rezultatele obţinute evidenţiază continuarea progreselor realizate în anii anteriori, iar aprecierile pe plan intern şi internaţional confirmă eficienţa mecanismelor de prevenire şi combatere implementate de structurile Poliţiei Române.

Intensificarea ameninţărilor ca urmare a modificărilor substanţiale a contextului de securitate din Europa a impus dezvoltarea cooperării internaţionale şi adoptarea unor soluţii comune la nivel european.

Acţiuni operative semnificative:

Operaţiunea “MIG-SETRA” – destructurarea unei grupări care a organizat traficul a 150 de migranţi ilegali (sirieni, iranieni sau etnici kurzi) proveniţi din Orientul Mijlociu. Au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi.
Destructurarea grupării infracţionale organizate “Clanul Domnu”, deosebit de violentă, compusă din 60 de membri. S-au emis mandate de arestare preventivă pentru 14 membri, alţi 10 aflându-se în stare de arest/detenţie în alte cauze.
Acţiunea pentru destructurarea unei grupări formate din cetăţeni italieni, care falsificau bancnote din cupiuri de 50 EURO care a condus la confiscarea a aproximativ 12 milioane EURO, în cooperare cu autorităţile italiene.
Acţiunea ”PATRON” – destructurarea unei grupări din domeniul contrafacerii/ contrabandei cu ţigarete. Au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi. Având în vedere amploarea grupării infracţionale cercetate, au avut loc întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai autorităţilor din Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia.
Destructurarea unei grupări organizate ce se sustrăgea de la plata obligaţilor fiscale prin folosirea unor societăţi comerciale de tip „paravan”. Au fost efectuate 61 de percheziţii domiciliare şi 130 de percheziţii informatice, fiind puse sub învinuire un număr de 43 persoane;
Destructurarea unui grup specializat în săvârşirea de infracţiuni cu mijloace de plată electronică contrafăcute. Au fost efectuate 110 percheziţii în ţară şi 3 percheziţii în Franţa.
Operaţiunea „BRUNO” – destructurarea unei grupări care acţiona în domeniul traficului de droguri, în urma căreia a fost confiscată cantitatea de 30 kg de cocaină. Au fost efectuate 8 percheziţii. Valoarea de piaţă a drogurilor confiscate este de aproximativ 1.500.000 Euro
Destructurarea grupării infracţionale „CĂMĂTARII”. Au fost desfăşurate 24 de percheziţii domiciliare şi puse în executare 120 de mandate de aducere. Au fost cercetate în calitate de suspecţi 40 de persoane.
Destructurarea grupării infracţionale „MONDIALII”. Activităţile au fost finalizate prin 22 de percheziţii domiciliare, punerea în executare a 40 mandate de aducere şi cercetarea a 11 suspecţi.
Acţiunea „PETROLIŞTII” –împotriva mai multor persoane care au comis furturi de produse petroliere din rezervoare/depozite de ţiţei. S-au efectuat 112 percheziţii şi au fost puse în executare 108 mandate de aducere. Au fost dispuse mandate de arestare preventivă pentru 46 de persoane şi măsura controlului judiciar pentru două persoane.
Operaţiunea „HIT” pe linia traficului şi furturilor de autovehicule furate, cu participarea statelor membre SELEC. Au fost identificate pe teritoriul României un număr de 39 de vehicule furate.
Destructurarea, împreună cu autorităţile franceze, a unei grupări infracţionale itinerante, cu legături în România, Spania şi Ungaria, care a comis în Franţa peste 39 de furturi de tractoare, prejudiciul fiind evaluat la 3.000.000 euro.
Probarea activităţii infracţionale a 123 de persoane, printre care şi 8 chirurgi plasticieni, în sarcina cărora au fost reţinute 810 infracţiuni de înşelăciune, luare de mită, dare de mită şi fals intelectual.
Destructurarea unei grupări infracţionale în domeniul traficului internaţional de droguri de mare risc prin cooperare interinstituţională şi internaţională. Menţionăm că, în cadrul operaţiunii „ULIVO 99” au fost descoperite 70 kg de cocaină şi au fost reţinute de autorităţile italiene un număr de 7 persoane, membrii importanţi ai organizaţiei de criminalitate organizată „Ndragheta”.
Operațiunea “FLANKO” – împreună cu procurorii DIICOT și în cooperare cu autoritățile din SUA, precum și cu spriijnul de specialitate al S.R.I., a fost destructurat un grup infracțional organizat ce acţiona pe teritoriul mai multor state europene, membrii grupului fiind suspecți de comiterea infracțiunilor de terorism şi furnizarea unor arme de foc și arsenale antiaeriene către organizaţia paramilitară FARC, din Columbia. Ca urmare a activităţilor desfăşurate au fost reţinute pe teritoriul unui stat terţ trei persoane respectiv doi cetăţeni români şi un cetăţean italian.

2. Combaterea criminalităţii organizate

Caracterul transnaţional, tot mai pregnant, pentru criminalitatea organizată sub toate formele ei, gradul crescut de combinare a elementelor autohtone cu reprezentanţi ai criminalităţii internaţionale au impus structurilor de poliţie o nouă abordare concentrată pe oferirea unui răspuns unitar şi consecvent la nivel european.

Eficienţa instrumentelor implementate la nivelul Poliţiei Române şi strânsa cooperare cu instituţiile de aplicare a legii atât la nivel naţional, cât şi la nivel european s-au concretizat printr-o reacţie promptă ce a condus implicit la destrămarea unor grupuri infracţionale complexe.

Au fost destructurate 237 de grupuri organizate şi coordonate în scopul comiterii de infracţiuni grave (în înţelesul Legii nr. 39/2003) formate din 1.995 de persoane care au fost trimise în judecată (45,5% dintre persoanele trimise în judecată au fost arestate).

În urma acţiunilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării: 1.760.000 euro, 326.160 dolari SUA, 76,76 kg. aur, 151.00.000 lei - numerar proveniţi din operaţiuni ilicite, 774,89 kg. droguri (dintre care 139,63 kg. droguri de mare risc, 635,26 kg. droguri de risc) şi 394.765 comprimate. Au fost instituite sechestre asiguratorii pentru 262 de imobile şi 345 de autoturisme.

3. Investigarea criminalităţii economice

Criminalitatea economică s-a manifestat ca o ameninţare principală la adresa ordinii şi siguranţei publice, ceea ce a determinat un răspuns pe măsură al Poliţiei Române, concretizat atât în orientarea resurselor investigative pentru descoperirea şi cercetarea infracţiunilor grave, cu un impact major asupra bugetelor publice şi private şi societăţii în ansamblul său, cât şi prin acordarea unei importanţe deosebite asigurării recuperării prejudiciului cauzat.

Principalele repere ale combaterii criminalităţii economico-financiare în anul 2014, au fost următoarele:

au fost constatate 149.101 infracţiuni de natură economico-financiară, în creştere cu 72,4 % faţă de anul trecut;
au fost cercetate pentru infracţiuni economice sub măsuri preventive 1.030 de persoane (+8,3%), dintre acestea, 307 persoane au fost cercetate în stare de arest preventiv (+16%);
prejudiciul recuperat la emiterea rechizitoriului în cauzele economice este de 365 milioane lei, în creştere cu 170% faţă de anul trecut, când a fost de 135 milioane lei.

Activităţi întreprinse pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Poliţia Română constituie o componentă vitală a Grupului de Lucru Interinstituţional constituit în baza Hotărârii C.S.A.T. nr.69/2010 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în baza căreia a fost creată o platformă eficientă de colaborare şi cooperare reciprocă, în scopul identificării principalelor caracteristici ale fenomenului evaziunii fiscale, stabilirii priorităţilor, organizării operaţiunilor şi evaluării performanţelor.

În acest context, activităţile desfăşurate în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale s-au concretizat în:

soluţionarea a 15.395 de dosare, fiind trimise în judecată 2.703 persoane;
confirmarea începerii urmăririi penale de către procurori, în baza documentării efectuate de organele de cercetare penală, în 12.262 de cauze penale în domeniul evaziunii fiscale (+9,2% faţă de anul 2013);
creşterea valorii atât a bunurilor indisponibilizate, cât şi a măsurilor asiguratorii;
înregistrarea unei valori a prejudiciului recuperat de 161.470.945 lei (+60% faţă de anul 2013);
creşterea prejudiciul recuperat, în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale de către organele de poliţie şi parchet, cu 45.959.682,63 lei faţă anul 2013, o creştere cu 78% faţă de anul precedent, valoarea prejudiciului recuperat fiind de 104.757.651,92 lei.

4. Contribuția Poliției Române la combaterea corupţiei

Combaterea corupţiei este un domeniu de acţiune prioritar pentru Poliţia Română deoarece reprezintă un fenomen care, prin amploarea, intensitatea şi formele lui de manifestare, măsoară adevărata stare de legalitate, moralitate şi normalitate a societăţii, perturbă grav desfăşurarea relaţiilor sociale la nivel instituţional şi interpersonal, determinând scăderea prestigiului şi autorităţii unor instituţii publice şi private.

Astfel, măsurile dispuse în anul 2013 prin suplimentarea numărului de ofiţeri de poliţie ce au calitatea de organe de cercetare ale Poliţiei Judiciare (131 de poliţişti), desemnaţi pentru a desfăşura exclusiv activităţi în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei sub supravegherea permanentă a procurorului competent şi-au dovedit eficienţa.

În anul 2014 au fost soluţionate un număr total de 1.160 de dosare penale cu propuneri de declinare a competenţei în favoarea parchetelor competente, dintre care 414 au fost declinate în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Au fost deferite parchetului 2.877 de persoane bănuite de săvârşirea a 4.420 de fapte de corupţie, dintre care faţă de 135 au fost luate măsuri preventive în dosarele penale în care s-a dispus delegarea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare.

Totodată, în cursul anului 2014, în dosarele penale instrumentate la nivelul Poliţiei Române privind comiterea unor fapte de corupţie, unităţile de parchet competente au întocmit un număr de 78 de rechizitorii.

5. Criminalitatea gravă, comisă cu violenţă

În România, criminalitatea gravă comisă cu violenţă nu cunoaşte valori însemnate, aceasta reprezentând 0,2% din totalul infracţiunilor sesizate.

Prin destructurarea grupărilor infracţionale coroborată cu abordarea proactivă şi reactivă corespunzătoare, s-a reuşit scăderea semnificativă pentru al doilea an consecutiv a faptelor de acest gen (-11%), fiind înregistrată cea mai mică valoare din ultimii 7 ani. Astfel, se înregistrează scăderi importante la tentativa de omor (-25%) şi tâlhărie urmată de moartea victimei (-25%), precum şi la faptele de omor (-4%).

Eficienţa poliţiştilor şi buna colaborare cu unităţile de parchet au condus la creşterea procentului de identificare a autorilor în dosarele penale de omor, astfel că acesta a înregistrat o valoare de 98,1%, faţă de 97,1%, în anul 2013.

Operaţionalizarea structurii de analiza comportamentală a personalităţii infractorului, o noutate în ţara noastră, va constitui un real sprijin pentru investigatori în descoperirea autorilor de fapte comise cu violenţă sau de natură sexuală, în special infracţiuni de omor rămase cu autori neidentificaţi.

6. Criminalitatea contra patrimoniului

Infracţiunile contra patrimoniului sunt pe un trend descendent (-8%) şi reprezintă 49% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul Poliţiei Române, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 5 ani.

Furtul prezintă o scădere semnificativă, de 7% faţă de anul 2013, şi înregistrează cea mai mică valoare din ultimii 4 ani.

Infracţiunile de tâlhărie cunosc o scădere însemnată (-10%) înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.

7. Regimul armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase

Abordarea proactivă a acestui segment de activitate prin campanii de informare/ conştientizare a deţinătorilor de arme cu privire la locurile şi situaţiile în care se poate efectua uzul de armă, precum şi prin acţiuni naţionale care au vizat verificarea modului şi condiţiilor de asigurare a securităţii armelor şi a bonităţii judiciare şi comportamentale a deţinătorilor a dus la scăderea semnificativă a numărului de uzuri ilegale de armă (-44,6%).

În acelaşi context se înscrie şi diminuarea numărului infracţiunilor grave comise cu arme de foc precum şi scăderea numărului de evenimente negative pe segmentul sustragerilor de arme şi al accidentelor de vânătoare soldate cu uciderea sau vătămarea corporală din culpă a participanţilor la acţiunile de vânătoare.

8. Infracţionalitatea în domenii specifice

Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în sectorul silvic constituie o preocupare majoră a Poliţiei Române, în condiţiile în care acesta tinde să devină din ce în ce mai complex, cu implicaţii deosebite asupra mediului înconjurător, ecosistemului şi economiei naţionale.

Implicarea Poliției Române prin luarea unor măsuri de intensificare a activităților desfășurate, inițierea unor demersuri pentru îmbunătățirea legislației în domeniu și prin implementarea unor aplicații informatice (I Wood Tracking și S.U.M.A.L. – instituit prin H.G. 470/2014 pentru urmărirea trasabilităţii lemnului recoltat din păduri şi pentru furnizarea de informaţii statistice) a condus la o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori la nivel naţional (-68% în ceea ce privește volumul materialului lemnos tăiat ilegal în 2014 față de 2013), conform datelor furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Poliţia Română a desfăşurat 25.413 acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii delictelor silvice, împreună cu specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, fiind constatate 5.867 de infracţiuni şi confiscaţi 70.584,969 m³de material lemnos.

De la operaţionalizarea sistemului de alarmare S.U.M.A.L. (luna octombrie 2014), au fost semnalate peste 70 de transporturi de material lemnos care nu deţineau documente legale de transport sau erau completate contrar prevederilor legale.

Pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol, precum şi protecţia mediului înconjurător prin conservarea şi protecţia ariilor naturale din regiunea Dunării şi a Deltei Dunării, transpunerea în practică a angajamentelor României referitoare la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a impus adoptarea unui set de acţiuni în sistem integrat şi susţinut de toate instituţiile abilitate în aplicarea legii din acest domeniu.

La nivel naţional Poliţia Română a desfăşurat 6.739 de acţiuni, ocazie cu care au fost aplicate 1.522 de sancţiuni contravenţionale şi constatate 1.757 de infracţiuni piscicole. Au fost confiscate: 24.715 kg. peşte, 3.656 de unelte de pescuit, 106 ambarcaţiuni şi 18 autovehicule.

Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Poliţiei Române.

Au fost constatate 131 de infracţiuni la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi au fost aplicate 17.656 de sancţiuni contravenţionale

9. Criminalitatea transfrontalieră

Consolidarea capacităţii de luptă împotriva criminalităţii itinerante şi cooperarea poliţienească internaţională a constituit în acest an o prioritate a Poliţiei Române, concretizată prin cooperarea foarte bună şi cu rezultate deosebite cu structurile statelor membre U.E., dar şi cu alte state.

La nivel european, criminalitatea itinerantă a fost inclusă printre priorităţile EMPACT - Platforma Multidisciplinară Europeană de Combatere a Ameninţărilor Criminalităţii şi implicit în planurile operaţionale de acţiune care au fost implementate la nivelul statelor membre. Au fost realizate o serie de operaţiuni la nivel european, în care au fost implicaţi şi reprezentanţi ai Poliţiei Române:

Metal Theft Day, Action Day Burglaries/Fencing, Action Day Cultural Goods şi Ringtone pentru infracţiuni contra proprietăţii;
Airport Action Day pentru infracţiuni informatice;
Aerodromos pentru migraţie ilegală.

Comparativ cu anul 2013, s-a înregistrat o creştere a numărului de mesaje operative schimbate cu autorităţile străine (+5%) prin canalele de cooperare poliţienească internaţională.

Pe linia supravegherii judiciare structurile Poliţiei Române au înregistrat un număr de 9.624 de persoane împotriva cărora organele judiciare au dispus măsuri preventive neprivative de libertate: 83,2% fiind pentru control judiciar, 16,2% arest la domiciliu, 0,6% control judiciar pe cauţiune.

10. Volumul lucrărilor şi dosarelor penale

Volumul de muncă al structurilor de poliție cu competențe judiciare a fost în continuare foarte mare, polițiștii desfășurând activități în peste 1.700.000 de dosare penale.

C. ACTIVITĂŢILE STRUCTURILOR DE SUPORT

1. Criminalistică

Poliţia Română, prin Institutul Naţional de Criminalistică, este Punct Naţional de Contact pentru schimbul automat de date genetice şi dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene conform Deciziilor Consiliului 2008/JAI/615 şi 616.

În prezent, se efectuează schimb automat de date dactiloscopice cu 13 state dintre cele 17 state UE operaţionale pe acest domeniu (Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria, Finlanda şi România) şi se desfăşoară teste de conectivitate cu 2 state (Malta şi Ungaria), iar cu Finlanda se desfăşoară etapa de corespondenţă.

Din punct de vedere al schimbului automat de date genetice, un număr de 15 state membre sunt operaţionale cu România: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franţa, Germania, Letonia, Lituania, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Polonia, Estonia şi Ungaria.

Un segment important al activităţilor specifice acestui domeniu, care contribuie la creşterea eficienţei identificărilor criminalistice, este reprezentat de activitatea de cercetare la faţa locului. La nivel naţional au fost efectuate 136.131 de cercetări la faţa locului, ocazie cu care au fost ridicate spre valorificare peste 702.000 de urme. În baza acestora au fost identificate aproape 30.000 de persoane care au participat la săvârşirea unor fapte penale.

2. Structuri de intervenţie

Activitatea structurilor de intervenţie şi acţiuni speciale ale Poliţiei Române a contribuit activ la efortul instituţional în anul 2014, reprezentând principala forţă de ripostă a Poliţiei Române împotriva exacerbării violenţei actului infracţional.

Astfel, Serviciul de Intervenţii şi Acţiuni Speciale, unitate de elită a Poliţiei Române, membru al Grupului ,,ATLAS”, a efectuat 565 de misiuni operative.

De asemenea, structurile teritoriale de profil au realizat 24.054 de misiuni care au vizat percheziţii domiciliare, prindere în flagrant delict, punerea în aplicare a unor mandate, escortă, protecţie, transporturi speciale, aducerea în ţară a unor cetăţeni români extrădaţi din statele U.E..

3. Analiza informaţiilor

Activitatea de analiză a informaţiei a cunoscut o creştere semnificativă, având în vedere că activitatea desfăşurată de structurile operative ale Poliţiei Române are la bază conceptul de „intelligence-led policing”.

Prin Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor, activitatea în domeniu a fost centrată pe două paliere: acţiuni cu impact naţional şi suport analitic proactiv.

În anul 2014, în cadrul structurilor de analiză a informaţiilor din Poliţia Română a fost introdus un concept nou de management prin reorganizarea acestora pe trei paliere: central, regional şi local.

Domeniul analizei informaţiilor este strâns legat de evoluţia şi de inovaţiile tehnologiei în domeniu, astfel încât Poliţia Română s-a implicat şi în anul 2014 în diferite proiecte finanţate de Comisia Europeană în vederea identificării unor soluţii/instrumente tehnologice şi analitice, care să ofere suportul optim activităţilor structurilor operative.

Ca urmare a necesităţii documentării calificate pentru obţinerea unor rezultate pozitive şi folosirea judicioasă a resurselor la nivelul Poliţiei Române, volumul aportului informativ, prin aplicaţiile de gestionare, a crescut semnificativ de la 126.440 de informaţii în 2009 la 402.639 în 2014.

Numărul produselor din domeniul analizei informaţiilor, de care au beneficiat atât structurile operative, cât şi factorii de decizie, se situează, de asemenea, pe un trend ascendent.

Astfel, în anul 2014, structurile de analiză a informaţiilor au realizat 87.460 de produse analitice şi de suport (analize operaţionale / de caz / de risc / tactice / strategice, materiale de procesare, produse analitice de suport/analiză de date structurate, produse de suport şi informări din surse deschise), ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de anul 2009.

Evoluţia rezultatelor demonstrează creşterea rolului analizei informaţiilor şi definirea clară a acestuia în activitatea Poliţiei Române.

De remarcat este şi faptul că, aproximativ 38% din suportul analitic este acordat structurilor partenere Poliţiei Române.

4. Juridic

A fost asigurată consultanţa de specialitate sub aspectul legalităţii şi eficienţei juridice a deciziilor conducerii Poliţiei Române.

Priorităţile de acţiune au vizat:

elaborarea cadrului normativ intern pentru implementarea noilor Coduri – Penal şi de Procedură Penală;
iniţierea proiectelor de acte normative pentru eficientizarea activităţilor desfăşurate de structurile Poliţiei Române şi pentru consolidarea statutului profesional al poliţistului;
apărarea intereselor legitime ale Poliţiei Române în faţa instanţelor de judecată şi eficientizarea activităţii prin informatizarea evidenţei tuturor proceselor.

5. Protecţia martorilor

Activitatea de protecţie a martorilor s-a desfăşurat în condiţii optime, asigurânduse protecţia fizică, precum şi asistenţa psihologică şi socială, la standarde europene, pentru toate persoanele incluse în Programul Naţional.

La finele anului 2014, erau incluse în Programul de protecţie 36 de persoane (martori şi membrii de familie ai acestora).

6. Operaţiuni speciale

În acest domeniu, Poliţia Română şi-a orientat şi dezvoltat activitatea în sensul întăririi capacităţii operaţionale prin folosirea unor metode noi şi speciale de investigaţie în lupta împotriva criminalităţii, în principal cea organizată, asimilând rapid şi cu succes tehnici moderne şi tehnologii avansate pentru descoperirea şi probarea activităţii infracţionale a suspecţilor.

Cele mai importante informaţii şi acţiuni ale Poliţiei Române au fost obţinute sau desfăşurate cu sprijinul structurilor de operaţiuni speciale.

De asemenea s-a realizat o cooperare eficientă cu celelalte structuri din cadrul Poliţiei Române, cât şi cu celelalte structuri din sistemul de aplicare a legii din ţară şi din străinătate.

7. Cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative

Operaţionalizarea Sistemului Informatic al Cazierului Judiciar Român - ROCRIS a constituit o prioritate pentru Poliţia Română, alimentarea acestuia cu datele de cazier judiciar fiind realizată în proporţie de 99%.

Prin Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, în calitate de Autoritate Centrală Naţională, au fost îndeplinite obligaţiile asumate de I.G.P.R., atât în ceea ce priveşte organizarea, cât şi conţinutul schimbului de informaţii extrase din cazierele judiciare între statele membre, conform Deciziei cadru 315/201.

Ca urmare a interfaţării ROCRIS cu Sistemul Informatic European privind conţinutul şi schimbul de informaţii din cazierele judiciare – ECRIS, a fost realizată conectivitatea în mediul de producţie cu sistemele similare din 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Astfel, prin intermediul ECRIS au fost înregistrate un număr de 270.806 mesaje de solicitări privind informaţii din cazierele judiciare solicitate de autorităţile naţionale ale statelor membre.

Au fost eliberate 2.137.954 de documente (1.856.902 certificate de cazier judiciar şi 281.052 de copii ale cazierului judiciar).

La solicitarea autorităţilor române şi străine abilitate au fost verificate în evidenţa dactiloscopică decadactilară, prin compararea amprentelor cu cele aflate în evidenţă un număr de 76.869 de persoane, dintre care 13.591 de persoane arestate sau condamnate.

30 Ianuarie, 2015

V.COORDONATE ALE PREGĂTIRII ECONOMIEI NAŢIONALE ŞI TERITORIULUI PENTRU APĂRARE - GESTIONAREA PROBLEMATICII INFRASTRUCTURILOR CRITICE

Poliţiei Române îi revin, conform legii, responsabilităţi şi atribuţii de o mare importanţă şi în ceea ce priveşte pregătirea populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărarea ţării. În acest context, printr-o cooperare permanentă cu structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale se derulează permanent activităţi specifice de menţinere a capabilităţilor naţionale la parametri optimi.
Pe parcursul anului 2014 conform unor etape planificate, aprobate de C.S.A.T., Poliţia Română în cooperare cu celelalte instituţii abilitate a participat la 3 exerciţii de mobilizare.
Pentru modul în care au fost îndeplinite obiectivele exerciţiilor de mobilizare a fost acordat calificativul general “FOARTE BINE”.

VI.ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN

În ceea ce priveşte activitatea legată de continuarea pregătirii aderării României la Spaţiul Schengen, vizitele de evaluare au arătat că ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile tehnice din anul 2011, iar din punct de vedere al cooperării poliţieneşti este membru de facto încă din noiembrie 2010. Astfel, au fost continuate activităţile specifice de menţinere la parametri optimi a fluxului informaţional, precum şi de pregătire a personalului.
Referitor la schimbul de mesaje cu celelalte Birouri SIRENE, în anul 2014 a fost înregistrat un flux total de 68.993 de mesaje.
La nivel european, România ocupă primul loc la încărcarea amprentelor în SIS II ca ataşament binar la diseminarea Mandatului European de Arestare şi locul doi la încărcarea copiilor Mandatului European de Arestare, facilităţi puse la dispoziţie odată cu intrarea în vigoare a Sistemul de Informaţii Schengen II.
De asemenea, Poliţia Română a participat din partea României la două misiuni de evaluare a două state membre Schengen: Polonia şi Elveţia.

VII.ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

În vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a structurilor de poliţie pentru a putea face faţă noilor ameninţări la adresa climatului de ordine şi siguranţă publică, una dintre priorităţile Poliţiei Române a vizat atragerea unor fonduri europene nerambursabile.

Astfel, în cursul anului 2014 au fost gestionate 79 de proiecte, propuneri de proiecte şi parteneriate la nivel central şi 92 la nivelul unităţilor teritoriale utilizând linii de finanţare din cadrul Fondurilor Structurale, Programului de Cooperare Elveţiano - Român, Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, GRANTURI (ISEC, OLAF, Criminal Justice).

În anul 2014 la nivelul Poliţiei Române au fost în implementare 32 de proiecte în valoare de 22.851.421 euro, dintre care 5 au fost finalizate.

Totodată, s-au aflat în etapa de evaluare un număr de 58 propuneri de proiecte în valoare de 72.257.615 euro, iar în alte 38 de proiecte Poliţia Română are calitatea de partener.

VIII.COOPERAREA INTERINSTITUŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

1. Cooperarea interinstituţională

În contextul eforturilor depuse pentru combaterea şi prevenirea criminalităţii, Poliţia Română desfăşoară activităţi cu aproape toate instituţiile statului, accentul fiind pus pe cooperarea cu cele de aplicare a legii şi din sectorul securităţii naţionale şi apărare.

Locul şi rolul Poliţiei Române în cadrul sistemului de ordine şi siguranţă publică au fost întărite prin creşterea activităţilor de cooperare cu partenerii tradiţionali în domeniul combaterii infracţionalităţii, atât din cadrul M.A.I., cât şi din afara acestuia, precum: Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Activităţile de cooperare au vizat desfăşurarea unor acţiuni comune, schimbul de informaţii din domeniile de competenţă, îmbunătăţirea procedurilor comune de lucru, implementarea deciziilor adoptate la nivelul UE, interconectarea unor sisteme informatice, instruirea în comun a unor specialişti etc..

Numai de la nivelul structurilor centrale ale Poliţiei Române, în baza datelor şi informaţiilor proprii, au fost transmise celorlalte structuri de aplicare a legii de la nivel naţional peste 1.500 de informări operative.

1.2 Cooperarea public - privat

Îmbunătăţirea colaborării cu societatea civilă şi implicarea membrilor comunităţii în activităţile desfăşurate de poliţie, respectiv iniţierea de proiecte transnaţionale prin cooptarea unor instituţii cu atribuţii sau preocupări în acest domeniu, care activează la nivelul statelor UE, asigură eficientizarea modului de lucru sau a modalităţilor de abordare a problematicii şi implicit obţinerea de rezultate pozitive în lupta împotriva criminalităţii.

Prin colaborarea Poliţiei cu parteneri din zona publică, dar şi cu cei din domeniul privat, se asigură o mai bună orientare a demersurilor instituţionale spre problematica existentă în plan local, un permanent feed-back şi o abordare complexă a tuturor riscurilor victimale şi infracţionale care se manifestă la nivelul comunităţilor, la un moment dat.

Pentru atingerea acestor deziderate, structurile Poliţiei Române au avut în vedere cooptarea cât mai multor instituţii, organizaţii sau entităţi ale mediului de afaceri în proiectele şi campaniile de informare iniţiate.

2. Cooperarea internaţională

2.1 Cooperare internaţională

Poliţia Română a continuat şi consolidat pe parcursul anului 2014 relaţiile de parteneriat cu agenţiile de aplicare a legii atât din spaţiul european, cât şi la nivel internaţional. Pe parcursul anului au fost dezvoltate relaţii de cooperare cu poliţii partenere din peste 55 de state.

Au fost încheiate documente de cooperare poliţienească bilaterală cu parteneri din Italia, Belgia, Franţa şi Olanda, care au contribuit la întărirea relaţiilor de cooperare şi la consolidarea Poliţiei Române ca partener de încredere în peisajul agenţiilor de aplicarea a legii la nivel european.

În ceea ce priveşte cooperarea cu Interpol, o preocupare constantă a constituit-o şi în acest an alimentarea bazelor de date operative ale OIPC – INTERPOL, cât şi punerea la dispoziţia poliţiştilor operativi români a tuturor instrumentelor dezvoltate de organizaţie.

Astfel, în contextul cooperării poliţieneşti prin INTERPOL, Poliţia Română a contribuit la plasarea ţării noastre ca al treilea mare utilizator din UE al bazelor de date INTERPOL, accesând informaţii poliţieneşti de peste 20 de milioane de ori. De asemenea, România ocupă locul 7 în rândul utilizatorilor din regiunea europeană şi este al 4-lea contribuitor al bazelor de date dintre cele 190 de ţări membre INTERPOL, ceea ce demonstrează activitatea şi volumul de muncă depus de poliţişti pentru controlul criminalităţii.

Un reper aparte în activitatea de cooperare pe parcursul anului anterior, l-a reprezentat parteneriatul cu agențiile de aplicare a legii din SUA, facilitat de birourile de legătură FBI, DEA, Secret Service de la București, atât pe componenta operativă cât și pe segementul de formare profesională continuă și schimb de bune practici.

2.2 Afaceri europene

Având în vedere temele importante aflate pe agenda Consiliului UE pentru perioada 2014-2020, la nivelul Poliţiei Române au fost desfăşurate mai multe activităţi circumscrise consultărilor privind: Programul Stockholm, viitoarea Strategie de Securitate Internă a UE, implementarea ciclului de politici UE 2014 - 2017 în combaterea criminalităţii internaţionale organizate şi grave.

Poliţia Română a participat la nivelul Consiliului UE, Comisiei Europene sau a Preşedinţiei Consiliului UE, în peste 80 de reuniuni ale celor mai importante grupuri de lucru (Consilii JAI, COREPER, COSI, CATS, LEWP, GENVAL, PROAPP, RAILPOL, AQUAPOL, AIRPOL, ATLAS.).

În ceea ce priveşte cooperarea cu agenţiile UE, au fost desfăşurate 182 de activităţi sub egida EUROPOL, FRONTEX, CEPOL, EUROJUST și OLAF.

Pe linia priorităţilor circumscrise proiectului EMPACT s-a urmărit implementarea activităţilor cuprinse în planurile operaţionale de acţiune 2014 şi planificarea celor aferente anului 2015. În cadrul acestui proiect, Poliţia Română este coordonator pentru prioritatea ”Cybercrime” - subdomeniul ”Payment Card Fraud” şi de co-driver pentru subdomeniul ”Cyber Attacks” din cadrul aceleiaşi priorităţi.

Sub egida Europol, Poliţia Română a participat la Operaţiunea ”Archimedes”, care a constat în acţiuni coordonate pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate vizate de toate priorităţile din cadrul Ciclului de Politici UE 2014 - 2017. În urma derulării operaţiunii şi promovării rezultatelor obţinute, Poliţia Română a fost apreciată într-un mod pozitiv atât de către partenerii străini, cât şi de către Europol prin prisma nivelului de angajament asumat, dar şi a rezultatelor obţinute.

2.3 Misiuni în străinătate

Misiuni de suport operativ în statele europene

Deschiderea Poliţiei Române în ceea ce priveşte componenta de cooperare internaţională s-a concretizat prin participarea la misiuni de sprijin operativ cu caracter temporar în statele care se confruntă cu fapte comise de unii cetăţenii români, precum şi în zonele în care se înregistrează un flux semnificativ al turiştilor români.

În acest sens, în anul 2014, Poliţia Română a participat, cu un număr de 265 poliţişti, la 83 misiuni de suport operativ sau de ordine publică, în 12 state europene: Austria, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia, Elveţia, Bulgaria şi Ungaria, unele dintre acestea cu un caracter permanent, precum misiunea din Franţa sau cea din Italia.

Feedback-ul pozitiv obţinut din partea partenerilor europeni, unde Poliţia Română a desfăşurat misiuni de sprijin operativ, reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse şi a dus la creşterea numărului de solicitări, astfel că numărul poliţiştilor şi misiunilor a crescut cu 35% faţă de anul anterior.

Misiuni de menţinere a păcii

Un rol important în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, zonale şi regionale revine acţiunilor desfăşurate de cerinţele politicii externe şi de securitate comună a Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi OSCE, care au ca scop principal securitatea regională, dar şi progresul democratic şi instituţional în ţări profund marcate de conflicte şi crize de securitate.

În anul 2014, Poliţia Română a participat la un număr de 13 misiuni de menţinere a păcii de pe 4 continente, cu 86 de poliţişti, respectiv :

misiunile Uniunii Europene din: Afganistan (EUPOL); R.D. Congo (EUPOL); Libia (EUBAM); Georgia (EUMM); Ucraina (EUAM;
misiunile ONU din: R.D. Congo (MONUSCO); Haiti (MINUSTAH); Mali (MINUSMA); Sudanul de Sud (UNMISS); Liberia (UNMIL); Cipru (UNFYCIP);
misiunea NATO din Afganistan (ISAF);
misiunea OSCE din Ucraina (SMM).

Comparativ cu anul 2013, numărul misiunilor de menţinere a păcii cu participarea Poliţiei Române a crescut de la 5 la 13.

La 31 decembrie 2014, se aflau dislocaţi în teatrele de operaţii 49 de poliţişti din cadrul I.G.P.R., fiind demarate procedurile specifice în vederea completării locurilor pentru care ţara noastră şi-a asumat angajamente internaţionale, urmând ca la începutul anului 2015 să fie trimişi în misiuni încă 31 de poliţişti.

IX.ASIGURAREA MANAGEMENTULUI COMUNICĂRII

1. Informare şi relaţii publice

Activitatea de informare şi relaţii publice a fost guvernată de transparenţă şi echidistanţă.

Au fost transmise către mass-media peste 52.000 de materiale de presă și au fost organizate peste 1.000 de briefing-uri/conferinţe de presă/acţiuni mediatice, pe teme de interes public, prin intermediul acestora fiind prezentată activitatea structurilor centrale şi teritoriale de poliţie.

Pagina de internet a Poliţiei Române, după lansarea noii versiuni, a ajuns în top 4 al site-urilor instituţiilor publice după numărul vizitatorilor unici sau numărul de vizualizări.

Centrul INFOTRAFIC al Poliţiei Române a prezentat permanent date de interes despre desfăşurarea circulaţiei pe drumurile naţionale şi autostrăzi sau cu privire la traficul feroviar, naval şi aerian.

La nivel naţional sunt acreditaţi peste 1.400 de jurnalişti, reprezentând 1.000 de instituţii media.

Poliţia Română rămâne principalul vector de imagine al Ministerului Afacerilor Interne şi una dintre cele mai transparente instituţii publice.

2. Relaţia cu publicul

Activitatea de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor şi de primire a cetăţenilor în audienţă a avut în prim plan soluţionarea cu celeritate a problemelor cetăţenilor în conformitate cu prevederile legale în materie.

În anul 2014, Poliţia Română a primit spre soluţionare aproape 295.000 de petiţii, ceea ce arată faptul că este una dintre instituţiile în care cetăţeanul are încredere pentru rezolvarea problemelor sale. Totodată, au fost consiliate 179.812 de persoane care s-au prezentat la ghişeele de relaţii cu publicul, iar 33.219 de cetăţeni au fost primiţi în audienţă de către conducerile structurilor de poliţie.

Pentru profesionalismul şi operativitatea cu care poliţiştii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, cetăţenii au transmis 808 scrisori de mulţumire.

3. Relaţia cu CNP şi sindicatele

Promovarea unui dialog transparent şi constructiv cu toate organizaţiile profesionale şi sindicale pentru asigurarea drepturilor prevăzute în legislaţia naţională personalului Poliţiei Române şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a constituit principalul reper al acestei activităţi.

În acest sens, s-a asigurat participarea reprezentanţilor organizaţiilor profesionale şi sindicale la şedinţele Consiliului Superior al I.G.P.R. în situaţiile în care s-au discutat probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

Au fost analizate problemele din competenţă ridicate de către organizaţiile profesionale şi sindicale, fiind formulate puncte de vedere pe aspectele concrete, de către structurile centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române.

Anul 2014 poate fi caracterizat, în acest context, ca anul în care relaţia cu organizaţiile profesionale şi sindicale a intrat într-o nouă etapă de colaborare şi sprijin reciproc, cunoscând o îmbunătăţire consistentă.

X.OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI

1. Principalele riscuri şi vulnerabilităţi identificate pentru anul 2015

Dezvoltarea criminalităţii şi apariţia unor tipuri de infracţiuni atipice spaţiului românesc datorată instabilităţii situaţiei geopolitice actuale, determinată de accentuarea conflictelor şi a ameninţărilor asimetrice, constituie un factor de risc la adresa securităţii europene şi internaţionale, având consecinţe deosebite şi în planul evoluţiei fenomenului infracţional transfrontalier sau transnaţional. Prezenţa în aproprierea României, stat situat la frontiera externă a Uniunii Europene, a crizelor din Ucraina şi Transnistria coroborate cu situaţia din Afganistan, Orientul Apropiat şi Africa de Nord reprezintă un risc major la adresa siguranţei naţionale şi implicit la adresa siguranţei cetăţeanului.

Pentru anul 2015, se preconizează o creştere a presiunii migraţioniste în special la frontiera nord, est şi sud-est, precum şi la cea din sud. Totodată, poziţionarea geostrategică a României la Marea Neagră, ce asigură prin Portul Constanţa principala poartă de intrare din regiune a mărfurilor în Europa dinspre Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat, prezintă un interes deosebit şi pentru grupările infracționale.

Prin concentrarea interesului grupărilor organizate şi a fluxurilor migratoare de diferite naţionalităţi pe teritoriul ţării noastre se estimează noi mutaţii şi forme de manifestare a fenomenului infracţional, a modurilor de operare şi apariţia unor tipuri de infracţiuni atipice spaţiului românesc.

Toate acestea impun o nouă abordare de prevenire şi contracarare a fenomenului infracţional, îndeosebi din domeniul criminalităţii organizate, pe termen scurt, mediu şi lung.

Întărirea securităţii naţionale presupune un ansamblu conjugat de măsuri şi acţiuni, întrucât doar asigurarea capacităţii de apărare nu va rezolva problemele de securitate. În acest context, evenimentele recente din Franţa, Belgia confirmă estimările strategice care relevă că ameninţările nu vin numai din exteriorul Uniunii Europene, ci sunt tot mai prezente şi în interior.

Creşterea economiei subterane având drept principali factori favorizanţi corupţia, evaziunea fiscală şi contrabanda, precum şi diversificarea formelor de manifestare şi propagare a macrocriminalităţii economico-financiare va limita capacitatea de colectare a taxelor şi impozitelor, fapt ce va avea efecte negative directe asupra bugetului, asupra funcţionării instituţiilor statului, dar şi a stabilităţii şi competitivităţii mediului de afaceri.

Creşterea fraudelor informatice, precum şi a atacurilor informatice în diverse domenii de activitate, produse inclusiv de către unele grupuri sau organizaţii extremiste, va genera modificări ale climatului de ordine şi siguranţă publică.

Ineficacitatea sau lipsa unor prevederi legislative care să asigure instrumente necesare prevenirii şi combaterii infracţionalităţii determină dificultăţi în activitatea poliţiei şi a celorlalte instituţii de aplicare a legii.

2. Obiective şi priorităţi pentru anul 2015

În cursul anului 2015 activitatea Poliţiei Române se va axa pe îndeplinirea obiectivelor rezultate din Programul de Guvernare 2013-2016, Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică şi Planul Strategic Instituţional 2014 – 2016:

Creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni prin: protejarea vieţii, integrităţii corporale şi a patrimoniului acestora, precum şi sporirea gradului de siguranţă rutieră şi a transporturilor;
Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi transfrontaliere, destructurarea grupărilor infracţionale;
Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice, precum şi prin protecţia intereselor financiare ale U.E;
Asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare şi informaţionale necesare menţinerii şi dezvoltării capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.

Dintre priorităţile urmărite în cadrul obiectivelor stabilite menţionăm:

Destructurarea grupărilor infracţionale, eficientizarea activităţii de combatere a infracţiunilor contra persoanei, a patrimoniului, precum şi la regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor periculoase;
Prevenirea şi combaterea criminalităţii, a formelor de manifestare a acesteia, îndeosebi a celei organizate şi transfrontaliere,;
Combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul economico-financiar;
Dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale şi cu principalii parteneri pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii;
Creşterea calităţii serviciului poliţienesc în beneficiul cetăţeanului;
Siguranţa cetăţeanului, asigurarea climatului de ordine publică în zona unităţilor de învăţământ;
Promovarea unei politici coerente în domeniul cercetării şi prevenirii criminalităţii;
Consolidarea locului şi rolului Poliţiei Române între instituţiile de aplicare a legii. Menţinerea capacităţii operaţionale a structurilor de poliţie, precum şi dezvoltarea lor structurală şi funcţională;
Atragerea fondurilor nerambursabile necesare dezvoltării capacităţii operaţionale a Poliţiei Române în lupta cu fenomenului infracţional.

XI.CONCLUZII

Stabilitatea structural - funcţională, continuitatea obiectivelor şi priorităţilor, asigurarea unor resurse şi fonduri la un nivel superior ultimilor doi ani, măsurile de redare a drepturilor legale poliţiştilor şi de îmbunătăţire a condiţiilor de lucru au contribuit la îmbunătăţirea serviciului poliţienesc şi implicit la obţinerea unor rezultate deosebite.

Poliţia Română şi-a dovedit capacitatea instituţională, astfel că împreună cu partenerii tradiţionali, a reuşit să facă faţă uneia dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, punerea în aplicare a prevederilor noului Cod penal şi Cod de procedură penală concomitent cu gestionarea situaţiei operative, desfăşurarea misiunilor curente, precum şi a unor activităţi de amploare ce a necesitat resurse importante.

Rezultatele obţinute de Poliţia Română cu sprijinul acordat de celelalte instituţii de aplicare a legii cu responsabilităţi în domeniu, arată faptul că siguranţa cetăţeanului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani, astfel:

este pentru al treilea an consecutiv în care criminalitatea sesizată scade la nivel naţional (-2,5%, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 6 ani);
criminalitatea judiciară de mare violenţă s-a diminuat semnificativ şi înregistrează al doilea an o scădere cu 11%, fiind înregistrate cele mai mici valori din ultimii 7 ani;
criminalitatea stradală scade semnificativ (-7,4%) pentru al doilea an consecutiv, având cea mai mică valoarea din ultimii 9 ani;
gradul de siguranţă rutieră a crescut considerabil, înregistrând al cincilea an de scădere a riscului rutier, iar cel mai important indicator, numărul persoanelor decedate, a scăzut cu 41% comparativ cu valorile înregistrate în anul 2009 şi cu 52% faţă de anul 1990.
criminalitatea în mediul rural înregistrează o scădere cu 4%, al treilea an de scădere după ce în anul 2012 s-a reuşit stoparea creşterii infracţionalităţii prin revenirea poliţiştilor la posturile de poliție comunale, în mijlocul comunităţii, aproape de cetăţean şi cunoaşte cele mai mici valori din ultimii 6 ani.

A fost anul examenului de profesionalism al Poliţiei Române şi al creşterii încrederii cetăţenilor în instituţie şi în poliţişti. Principalul rezultat al Poliţiei Române în acest an îl constituie faptul că îmbunătăţirea gradului de siguranţă se resimte semnificativ şi în percepţia cetăţenilor, cel mai important barometru de evaluare a activităţii.

Astfel, percepţia criminalităţii atât ca o problemă în plan personal, cât şi la nivel naţional, înregistrează cele mai mici valori din istoricul Eurobarometru-lui, iar gradul de încredere în activitatea Poliţiei Române şi a poliţiştilor a atins valoarea de 59%, cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii ani.

Creşterea încrederii cetăţenilor în Poliţia Română este confirmată şi de Eurobarometru care plasează instituţia noastră între primele 3 poliţii din statele Uniunii Europene care cunosc un astfel de trend ascendent (+14 procente înregistrate între anii 2010 şi 2014).

Poliţia Română a demonstrat că este un partener de încredere şi un furnizor de securitate şi stabilitate atât în plan european, cât şi mondial, lucru confirmat de creşterea cererilor de executare a unor misiuni de suport operativ sau ordine publică în statele membre: Austria, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia, Elveţia, Bulgaria şi Ungaria, cât şi a misiunilor de menţinere a păcii, de la 5 în 2013, la 13 în 2014, poliţiştii români fiind prezenţi la datorie pe 4 continente în: Afganistan (EUPOL); R.D. Congo (EUPOL şi MONUSCO); Libia (EUBAM); Georgia (EUMM); Ucraina (EUAM; Haiti (MINUSTAH); Mali MINUSMA); Sudanul de Sud (UNMISS); Liberia (UNMIL); Cipru (UNFYCIP); misiunea NATO din Afganistan (ISAF) şi misiunea OSCE din Ucraina (SMM).

Aportul Poliţiei Române la creşterea cooperării poliţieneşti în plan european şi internaţional plasează România în topul statelor care luptă împotriva criminalităţii, fiind al treilea mare utilizator din UE al bazelor de date INTERPOL, locul 7 ca utilizator din regiunea europeană şi al 4-lea mare contribuitor al bazelor de date din cele 190 de ţări membre INTERPOL, ceea ce demonstrează activitatea susținută şi volumul important de muncă a poliţiştilor pentru controlul criminalităţii.

Poliția Română a continuat, și în anul 2014, colaborarea foarte bună cu instituțiile de aplicare a legii din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria, Marea Britanie și Norvegia.

Un reper aparte în activitatea de cooperare pe parcursul anului anterior, l-a reprezentat parteneriatul cu agențiile de aplicare a legii din SUA, facilitat de birourile de legătură FBI, DEA, Secret Service de la București, atât pe componenta operativă cât și pe segementul de formare profesională continuă și schimb de bune practici.

Activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute de Poliţia Română şi în anul 2014 confirmă faptul că:

ROMÂNIA ESTE O ȚARĂ SIGURĂ, IAR FENOMENUL INFRACȚIONAL ESTE ȚINUT SUB CONTROL

Sursa: IGPR

Autentificare

Evaluarea activităţii desfăşurate de Poliţia Română în anul 2014

Postare recomandată

NewsBot

Link către comentariu

NewsBot

Link către comentariu

NewsBot

Link către comentariu

NewsBot

Link către comentariu

NewsBot

Link către comentariu

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Înregistrare membru

Autentificare

Conţinut similar

Evaluarea activităţii Poliţiei Române în anul 2013

Evaluarea activităţii Poliţiei Române în anul 2012

Modificarea modului de evaluare anuala a personalului 1 2

Activi pe această pagină 0 membri

Exploraţi

Activitate

Fluxurile mele de activitate

Informaţii importante