Jump to content
POLITISTI.ro

Octavian

Ce se intampla si in cazul altor categorii profesionale

Recommended Posts

Octavian

Sursa: Evz.ro

Marţi, 14 Decembrie 2010. Autor: Georgeta Ghidovăț

Acuzații de corupție la nivel înalt în MApN

Procurorii DNA le cer magistraţilor Curţii Supreme arestarea a doi generali din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Acuzaţiile: trafic de influență și complicitate la trafic de influență.

Potrivit unor surse judiciare, cei doi generali şi alți trei ofițeri MApN ar fi pretins şi primit bani în schimbul unor promisiuni de angajare în cadrul ministerului.

Cei doi au fost „săltaţi” de anchetatori aseară, în urma unui flagrant.

La ora transmiterii acestei ştiri, general maior dr. Mihai Chiriţă, general de brigadă Marian Ion, colonel Vasile Belciug, lt. colonel Dan Costel Crăciuneanu şi maior Ionuţ Onel Crinu se află în sala de judecată, în faţa magistraţilor Curţii Supreme, care urmează să decidă în privinţa cererii procurorilor de arestare a acestora pentru 29 de zile.

Apărătoarea lui Ionel Crinu susţine că, în urmă cu mai mult timp, acesta ar fi fost căutat de persoană care l-ar fi rugat să intervină pentru a angaja patru soldaţi. Onel a susţinut că a mers la un prieten care i-ar fi cerut 1.500 de euro de persoană, pe care să-i primească după susţinerea examenului de încadrare pe funcţii. Se pare însă că „prietenul” nu ar fi intervenit, deoarece doar doi dintre cei patru au promovat examenul. „Flagrantul s-a făcut în momentul în care unul dintre cei care au promovat ar fi plătit 1.000 de euro”, a precizat apărătorul Domnica Antoniuc.

Deci se intampla si pe la altii ... dar interesul opiniei publice nu este asa de mare, iar rating-ul dicteaza si mediatizarea.

Edited by Octavian
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

maxu08

asta ai postat-o pe principiul "si altii au spagarii lor"? :)

daca nu s-ar fi inchis stagiul militar obligatoriu sa fi vazut atunci citi ar fi prins la comisia medicala ptr emiterea de scutiri medicale. sau pe cei de la centrele de recrutare (unde am cotizat si eu, ca tot omul, ca sa scap de armata).

Share this post


Link to post
Share on other sites
Miron

Titlul este eronat, dupa parerea mea. TOATE categoriile profesionale au coruptii lor. Cei (deloc sau) mai putin atinsi au viata cea mai grea: vad cu ochii lor, aud cu urechile lor, au sau nu prea au ce face. In plus, cator oameni din politia economica nu li s-a propus transferul la dracu'n praznic pentru ca au raportat ce misto lucreaza ei si-l desfiinteaza taman pe protejatul cuiva? Iti inteleg, Octavian, dorinta de a iesi putin din lumina reflectoarelor din care-si ia romanul lumina ca de la Cristos, nu stiu cum naiba sa-l convingi sa nu mai judece la gramada. Gramada care se formeaza exact cand doreste Basescu sa fure mingea.

  • Upvote 1
  • Downvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
Octavian

Nu prea dai dovada ca ai intelege ceva ... doar iti etalezi frustrarile. :doh:

Share this post


Link to post
Share on other sites
Octavian

Un avocat din Baroul Bucureşti prins în flagrant cu 10.000 de euro, reţinut de DNA

sursa: 05 ian 2012 | RTV.net

Avocatul Cristian Stoicescu, din Baroul Bucureşti, a fost reţinut de procurorii DNA care-l acuză că a cerut 20.000 de euro din care a primit jumătate, de la o persoană căreia i-a promis că va interveni pe lângă doi judecători de la Tribunalul Capitalei, pentru o soluţie favorabilă într-un dosar.

Procurorii au stabilit că în 23 decembrie 2011, avocatul a pretins de la doi denunţători suma de 20.000 de euro, în schimbul exercitării influenţei asupra unui judecător, astfel încât să îl determine să emită o hotărâre de punere în libertate a celor doi denunţători, aflaţi în stare de arest preventiv, într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti.

În 4 ianuarie, Stoicescu a primit de la cei doi denunţători, prin intermediar, suma de 10.000 euro, ca primă tranşă din totalul pretins anterior, el fiind prins în flagrant delict.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Sergent major român care activa în Afganistan, judecat pentru deţinere de droguri

28 feb 2012, 16:34 | Romania TV

Serviciu militar în Afganistan cu...cannabis. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pe Dan Mihai Cotoc pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu.

28192672ma8hcm1.jpg

Tânărul de 29 de ani este sergent major în cadrul unei unităţi militare din Bistriţa şi efectua serviciul militar în cadrul unei misiuni externe în Afganistan.

Poliţia militară a aeroportului din Kandahar a descoperit asupra lui Dan Cotoc, la un control, 50 de grame de cannabis. Tânărul se pregătea să se îmbarce într-o aeronavă cu detinaţia Kabul.

Procurorii DIICOT au colaborat în acest caz cu ofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

sursa | rtv.net

Share this post


Link to post
Share on other sites
Kayne

le urez fir intins si pe la mine prin Salajean...

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Cui? Poliţiei militare a aeroportului din Kandahar, că ăia l-au prins?

Share this post


Link to post
Share on other sites
Kayne

colaboratorilor DIICOT...

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Cei din Kandahar l-au depistat și au anunțat MApN-ul, care cel mai probabil după aceea, au trimis documentația la DIICOT.

Mă îndoiesc că vei vedea vreodată vreun procuror de la DIICOT pe la tine prin Sălăjean, care să alerge după drogați. În general, procurorii doar instrumentează ceea ce li se pune pe masă.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Octavian

Procuror condamnat pentru corupţie la... trei luni cu suspendare.

Instanţa a considerat ca circumstanţă atenuantă funcţia de magistrat a inculpatului

Autor: ADRIANA OPREA-POPESCU

Vreme de trei ani, în perioada 2008-2011, un cetăţean a solicitat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Sighişoara acordarea de subvenţii, întocmind patru cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în care a consemnat, în fals, că este utilizatorul legal al unui teren agricol de 26 de hectare pe raza comunei Vânători, judeţul Mureş. Un agricultor necăjit care a încercat să profite, ca un găinar, de bineface­rile finanţărilor europene, veţi spune.

Procurorii care l-au trimis în judecată au probat că cetăţeanul cu pri­cina nu folosea terenul pentru care solicita subvenţii, întrucât îl închi­riase mai multor persoane, de la care încasa chirie. Păcălindu-i pe funcţionarii de la A.P.I.A., "agricultorul" a încasat ilegal suma totală de 59.758,52 lei.

Cine s-a bucurat de aceşti bani? Ce piţifelnic neştiutor de lege şi de afaceri învârtitor? "Agricultorul" din "povestea" DNA este procurorul Aldea Virgil Horaţiu, (fost) prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighişoara. În sarcina lui, procurorii au reţinut săvârşirea "infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul ge­neral al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în forma conti­nuată" (infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea 78/2000).

La data de 1 august 2011, DNA Târgu-Mureş a dispus trimiterea în judecată a prim-procurorului Aldea Virgil Horaţiu. Dosarul 267/43/2011 a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Târgu-Mureş, iar A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal. În vederea recuperării pagubei, procurorii au indisponibilizat suma de 59.758,52 lei. În ziua în care dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel, Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea din funcţia de procuror a lui Aldea Virgil Horaţiu. Conform Legii 303/2004, art. 62, alin.(3), "în perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură", însă, conform art. 64, alin.(3), celui suspendat "i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potri­vit legii".

Procesul a început pe 22 august 2011, printr-o amânare solicitată de inculpat. De procurorul – inculpat, ca să fim exacţi. Instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru data de 26 septembrie 2011, când a dat o altă amânare, "pentru citarea pri­milor cinci martori din rechizitoriu". La 7 noiembrie s-a amânat cauza pentru 19 decembrie 2011, dată la care fuseseră citaţi şase martori. Şi tot aşa, până în ziua de 13 februarie a.c., când se amână pronunţarea sentinţei.

Abia după încă o săptămână, Curtea de Apel Târgu-Mureş dă verdictul în dosar şi-n condamnă pe procurorul Aldea la 3 luni, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Conform Legii 78/2000, art.18, ind.1, alin.(1), infracţiunea pentru care el a fost judecat "se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi?. Instanţa a aplicat art. 41, alin. 2 Cod Penal, admiţând că infrac­ţiunea este în formă continuată, dar şi art. 74, lit. a, b, c Cod Penal, ce prevede "împrejurările care pot constitui circumstanţe atenuante".

Şi-n mărinimia ei, onorata instanţă a considerat că, în cântărirea gravităţii faptei, funcţia de magistrat deţinută de inculpat e o circumstanţă atenuantă, nicidecum agravantă, apreciind "a) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii; B) stăruinţa depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită; c) atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii, rezultând din pre­zentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor". Aţi priceput? Mai departe, instanţa face trimitere la art.76 lit. C Cod Penal, care prevede "efectele circumstanţelor atenuante".

Şi anume, "în cazul în care există circumstanţe atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă, după cum urmează: (...) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni". "3 luni" scrie în Codul Penal? Quod erat demonstrandum.

Decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş nu e definitivă. A doua zi de la pronunţarea ei, DNA Târgu-Mureş a făcut recurs. Pe 23 februarie a.c. a atacat decizia, nemulţumit fiind de ea, şi inculpatul... Procesul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş

"În baza art. 18/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal şi art. 74 lit. a, b, c Cod Penal, art. 76 lit. c Cod Penal condamnă pe inculpatul Aldea Virgil Horaţiu (cu d.p.) la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. În baza art. 81 Cod Penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani şi 3 luni, termen de încercare stabilit conform art. 82 Cod Penal.

În baza art. 359 Cod Procedură Penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod Penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod Procedură Penală menţine sechestrul asigurător instituit, prin Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 22.06.2011 a DNA – Serviciul teritorial Târgu-Mureş, asupra sumei de 59.758,52 lei indisponibilizată în contul nr. 25336.0102/261.135027.595041.RON deschis pe numele inculpatului Aldea Virgil Horaţiu la CEC BANK Sucursala Târgu-Mureş. În baza art. 14 Cod Procedură Penală raportat la art. 998 şi următoarele – Cod Civil obligă inculpatul la plata sumei de 59.728,52 lei cu titlu de despăgubiri către partea civilă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (cu sediul). Obligă inculpatul la plata sumei de 5.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat".

(Notă: În realitate, conform declaraţiilor de avere completate de-a lungul timpului, terenul agricol din Vânători măsoară 23 de hectare, şi nu 26, pentru câte încasa pro­cu­ro­rul subvenţii de la A.P.I.A. Şi tot în realitate, prim-procurorul nu a declarat, decât pe ultima sută de metri a cercetării penale, chiriile încasate pe terenul de la Vânători. De fapt, în toate declaraţiile sale de avere, prim-procurorul nu declara decât ce voia şi dacă voia. Citiţi despre toate acestea mâine.)

sursa: jurnalul.ro

E bine de retinut ca in cazul magistratilor, calitatea si functia pe care o detin este o circumstanta atenuanta. Tare nu? :naughty:

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Doi pompieri de ISU Olt, traficanţi de minore

05 apr 2012, 08:19 | RTV.net

Aproximativ 15 tinere din Caracal cu vârste între 13 şi 17 ani, eleve la liceele din localitate, au fost şantajate şi obligate să se prostitueze de mai mulţi indivizi, informează România TV. De asemenea, poliţişti au anihilat o reţea de proxeneţi ce acţiona în Bucureşti.

"În urma verificărilor s-a stabilit că suspecţii au întreţinut relaţii sexuale cu cele 15 minore, care au vârste cuprinse între 13 şi 17 ani şi sunt eleve la liceele din Caracal. Tinerele au fost filmate, apoi şantajate că dacă nu vor întreţine relaţii sexuale şi cu alţi bărbaţi vor posta filmuleţele pe internet", a declarat procurorul-şef al DIICOT Craiova, Adrian Glugă, pentru Mediafax.

Anchetatorii spun că suspecţii solicitau de la clienţii tinerelor sume cuprinse între 100 şi 300 de lei pentru un act sexual, iar din această sumă fetele beneficiau doar de 10 lei, bani pentru taxi.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat calculatoare şi dispozitive pe care erau stocate filmuleţele cu minorele.

Cele şase persoane urmează să ajungă pentru audieri la DIICOT Craiova, unde în cursul zilei de joi vor fi aduse şi fetele obligate să se prostitueze.

sursa | RTV.net

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

Foşti şefi ai ISU Dobrogea, condamnaţi la închisoare

19 mai 2012, 10:33 | Mediafax

Patru foşti şefi ai ISU Dobrogea acuzaţi că au fraudat un concurs pentru angajare, după ce au primit şpagă de la concurenţi, şi-au primit, vineri, pedepsele, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Condamnările nu sunt definitive, ele putând fi atacate cu recurs la completul de cinci judecători.

Fostul şef al ISU Dobrogea, generalul în rezervă Petre Trandafir, fostul său prim-adjunct, Neculai Coman, colonelul Gabriel Andrei Niculae şi maiorul Gabriel Alexandrescu au fost condamnaţi, vineri, de instanţa supremă la câte trei ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul în care aceştia sunt judecaţi pentru fraudarea unui concurs din 2007.

Petre Trandafir a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la fals intelectual în formă continuată, la doi ani de închisoare pentru instigare la uz de fals în formă continuată, trei ani jumătate de închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a faptei de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Instanţa a dispus contopirea pedepselor, iar Trandafir o va executa pe cea mai grea dintre ele, în regim de detenţie.

Judecătorii au decis achitarea contraamiralului de flotilă Mircea Rusmănică, după ce au respins cererea procurorilor militari anticorupţie de schimbare a încadrării juridice dată faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia.

În acelaşi dosar, colonelul Viorel Costache a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Instanţa i-a condamnat la pedepse cu suspendare cuprinse între opt luni şi doi ani şi jumătate de închisoare pe fostul şef al Statului Major al Forţelor Terestre Bucureşti, colonelul ® Eugen Romanescu, Costel Datcu, Marius Sorin Bugnar, Liviu Deoşlea, Marius Sorin Creţu, Florin Niculae, Mihai Adrian Bugnar, Viorel Alexu, Mihail Dănuţ Gaicu, George Laurenţiu Dumitrescu, Nicuşor Criprian Cioroiu, Mihai Tănase şi Dumitru Ţâncă.

Judecătorii ICCJ au dispus totodată anularea a 205 foi de concurs falsificate pe numele candidaţilor, procesul verbal încheiat în 21 august 2007 de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofiţeri organizat la ISU Dobrogea în perioada 9 iulie 2007 - 20 august 2007, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate, tabelele cu rezultatele finale obţinute de candidaţii care au susţinut examenul pentru ocuparea funcţiilor de subofiţer conducător auto şi servant, pe subunităţi, în ordinea descrescătoare a mediilor, afişate la sediul ISU Dobrogea, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate, documentele întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 192 de candidaţi ale căror foi de concurs au fost falsificate, procesul-verbal din 15 şi 16 august 2007, ora 22.00, încheiat la sediul ISU Dobrogea privind predarea-primirea unei mape tip DS sigilată cu sigiliu aparţinând inculpatului Neculai Coman.

Instanţa a mai dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra cotei-părţi din bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Datcu, Bugnar şi Niculae.

Decizia de vineri a instanţei supreme nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători de la aceeaşi instanţă.

sursa: RTV.net

Share this post


Link to post
Share on other sites
barancris

Si cu cei care au fost incadrati fraudulos ce se va intampla ?

Share this post


Link to post
Share on other sites
NewsBot

Consilier local cercetat de ofițerii DGA

La data de 29.06.2012, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Biroul Judeţean Anticorupţie Ialomiţa, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, cu sprijinul lucrătorilor din cadrul I.P.J. Ialomiţa, au prins în flagrant un consilier local, care a primit 500 lei de la o persoană, denunţătoare în cauză.

În fapt, la data de 27.06.2012, ofiţerii Biroului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa au fost sesizaţi de M.D., din comuna Perieţi, cu privire la faptul că P.N., consilier local ales în Consiliul Local al comunei Perieţi, i-a pretins 500 lei pentru a interveni pe lângă un funcţionar al Poştei Române – Direcţia Judeţeană Ialomiţa în vederea angajării pe un post de factor poştal.

În baza denunţului a fost înregistrat dosar penal, ofiţerii D.G.A. - Ialomiţa fiind delegaţi de procurorul desemnat în cauză, să efectueze acte procedurale. În urma flagrantului, asupra consilierului local a fost găsită suma de 500 lei primită de la persoana - denunţătoare.

Procurorul de caz a dispus reţinerea inculpatului pentru 24 de ore sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 C.P., iar ulterior instanţa de judecată a dispus cercetarea în stare de libertate.

D.G.A. - Biroul Informare și Relaţii Publice

Share this post


Link to post
Share on other sites
Octavian

Procuror DIICOT, cercetat pentru delapidare după ce a pierdut banii de flagrant la pocher

 

Un procuror DIICOT este cercetat de Parchetul General pentru că nu poate justifica lipsa a 100.000 de euro din fondurile instituției. Din cercetări reiese că George Mărgărit, ieșit din structura DIICOT din cauza acestui scandal, ar fi jucat banii la jocuri de noroc, respectiv pocher online. Mărgărit este anchetat acum de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General pentru delapidare, în urma unei plângeri depuse chiar de superiorii săi de la Bucureşti. Biroul de presă al Ministerului Public a precizat pentru Sursa Zilei că nu poate dezvălui detalii din dosar, întrucât acesta se află încă în faza actelor premergătoare.

 

O anchetă internă a fost declanşată la DIICOT Buzău, la începutul lunii octombrie, după ce procurorul George Mărgărirt nu a returnat la timp banii primiţi de la Structura Centrală pentru organizarea unui flagrant. Este vorba despre cazul unei livrări supravegheate de 7,5 kilograme de haşiş pentru care George Mărgărit a obţinut aprobare. El a transmis, conform regulamentelor interne, un referat conducerii Serviciului de combatere a traficului de droguri de la Bucureşti, referat care a primit apoi şi avizul şefului DIICOT, Alina Bica. Conform documentului intern, procurorul avea obligaţia să returneze suma de 10.000 de euro primită pentru organizarea flagrantului în termen de 14 zile. Flagrantul a reuşit, doi traficanţi de stupefiante din Spania fiind arestaţi preventiv, la Buzău, pe 27 septembrie.

 

Dispariţia banilor a fost sesizată de superiorii procurorului, care au dispus verificări. Aşa a aflat conducerea DIICOT că nu doar cei 10.000 de euro de la flagrantul pentru haşiş dispăruseră, ci o sumă de zece ori mai mare provenind din banii indisponibilizaţi în cursul altor anchete penale.

 

Sursa Zilei nu a reuşit să-l contacteze pe procurorul Mărgărit pentru un punct de vedere cu privire la propriul dosar instrumentat de Parchetul General, la inspecţia CSM nefiind înregistrată vreo lucrare privind vreo altă abatere disciplinară care să-l privească. Un ziar local a relatat că în 2010, procurorul Mărgărit ar fi condus sub influenţa alcoolului maşina, provocând scandal la Spitalul Judeţean Buzău. Incidentul a fost menţionat în contextul unei soluţii controversate dispuse, în 2011, în privinţa unui interlop local, Ion Mantu, zis “Ion Argintaru”. George Mărgărit figurează ca procuror în structura DIICOT Buzău doar din 17 octombrie 2011, când a primit aviz favorabil pentru numire din partea CSM.

 

George Mărgărit a fost până la 1 noiembrie procuror în cadrul DIICOT Buzău. Conform site-ului CSM, acesta a renunţat din proprie iniţiativă la funcţia de la DIICOT, implicit la sporturi, revenind în unitatea de proveninţă, Parchetul Judecătoriei Buzău, deşi de şase luni a promovat la Parchetul Tribunalului Buzău. Soţia sa este şi ea magistrat la Judecătoria Buzău. Simona Mărgărit candidează în aceste zile pentru postul de preşedinte al Judecătoriei Buzău după ce a ocupat în ultimele 6 luni, cu delegare, funcţia de vicepreşedinte al instanţei.

 

George Mărgărit nu deţine, conform declaraţiei sale de avere, case, terenuri, bijuterii, alte venituri decât salariul său şi al soţiei.

 

    Carieră:

 

    2007 – George Mărgrit era simplu procuror la PJ Galaţi. Nu deţinea case, terenuri, bijuterii, alt venituri decât salariul său şi indemnizaţia de aprox.10.000 de lei ca auditor de justiţie.

 

    2008 – Procuror la PJ Galaţi, bursă de auditor de justiţie (15.000 lei), un credit de 3.200 de euro şi 12.000 chf

 

    2009 – Se transferă la PJ Buzău. Figurează cu un credit în plus, de 25.000 de lei, şi cu jumătate din salariul soţiei aflate încă la Judecătoria Galaţi

 

    2010 – Se mută şi soţia la Judecătoria Buzău

 

    17 octombrie 2011 – numit la DIICOT Buzău

 

    2012 – DIICOT Buzău. În declaraţia de avere figurează inclusiv medicamentele, concediul medical şi chiria decontate de soţia sa judecător

 

    3 martie 2013 – Mărgărit a promovat examenul de grad pentru Parchetul Tribunalului Buzău

 

sursa zilei

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

97 de militari dintre care 2 generali au fost condamnaţi de instanţa supremă într-un dosar de corpuţie privind angajările ilegale din armată

 

preluare: gândul.info:

 

Marian Ion, fost adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din Ministerul Apărării, şi Mihai Chiriţă, fost şef al Direcţiei de Instrucţie şi Doctrine din cadrul Statului Major General din MApN, au fost condamnaţi pentru instigare la fals intelectual.
 
Potrivit sentinţei pronunţate marţi de completul de la instanţa supremă care a judecat cauza, din pedeapsa lui Marian Ion va fi dedusă reţinerea de 24 de ore din 13 decembrie 2010 şi perioada pe care acesta a petrecut-o în arest preventiv, respectiv din 21 decembrie 2010 până în 18 martie 2011. De asemenea, lui Mihai Chiriţă îi va fi dedusă din pedeapsă reţinerea de 24 de ore din 13 decembrie 2010 şi arestarea preventivă din 21 decembrie 2010 până în 17 februarie 2011. 
  
Judecătorii de la instanţa supremă au mai decis prin aceeaşi sentinţă să îi condamne pe Dan Costel Crăciuneanu la doi ani de închisoare, pentru trafic de influenţă şi pe Crinu Ionuţ Onel la trei ani de închisoare pentru instigare la fals intelectual.
  
Sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
 
În mai 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 112 inculpaţi, din care doi generali, 24 de ofiţeri, 15 subofiţeri şi maiştri militari şi 71 de caporali candidaţi la selecţii şi concursuri organizate în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în unităţile din Breaza şi Piteşti.
 
Potrivit procurorilor, în perioada 2009-2010, la Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza au fost organizate, în mod succesiv, mai multe activităţi de selecţie a unor candidaţi pentru a deveni militari profesionişti (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, soldat sau gradat voluntar), precum şi selecţii pentru elevi sau studenţi în vederea admiterii la o serie de instituţii de învăţământ militar. Selecţia consta în probe eliminatorii psihologice şi de aptitudini fizice.
 
În anul 2010, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" Piteşti, au avut loc, în luna august, două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi subofiţeri, constând în probe scrise la materiile limbă engleză, matematică-fizică, legislaţie, pregătire militară generală şi psihotehnică.
 
Folosindu-se de puterea funcţiilor şi a gradelor militare pe care le deţineau, inculpaţii cu funcţii de conducere au acţionat în aşa fel încât unii candidaţi să promoveze în mod ilegal, după ce primiseră subiectele la unele probe scrise, în schimbul unor sume de bani. Astfel, promovarea candidaţilor dispuşi să apeleze la metode frauduloase s-a făcut în detrimentul candidaţilor care ar fi trebuit, în mod legal, să fie declaraţi admişi la aceste concursuri şi selecţii, potrivit procurorilor DNA.
 
În cursul anilor 2009 şi 2010, generalul de brigadă Ion Marian, în calitate de adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a exercitat în mod repetat presiuni şi acte de influenţare asupra colonelului Richea Constantin, comandantul Centrului Zonal Breaza (preşedinte al comisiei de selecţie), pentru a-l determina să favorizeze anumiţi candidaţi care susţineau probe în vederea selecţiei la respectiva unitate.
 
"Modalitatea practică gândită de inculpatul Ion Marian a constat în aceea că, de fiecare data, îl trimitea pe finul său, inculpatul maistru militar Din Dragoş, cu o serie de bileţele pe care erau scrise numele candidaţilor pentru a le preda comandantului Centrului Zonal Breaza. Acest mod de relaţionare avea în vedere conspirarea activităţilor frauduloase, în sensul evitării discuţiilor telefonice", a precizat DNA.
 
În acest mod, în perioada 2009-2010, comandantul Centrului zonal de selecţie şi orientare Breaza a primit bileţele conţinând numele a 51 de candidaţi pe care i-a declarat admişi în mod ilegal, deoarece aceştia obţinuseră rezultate sub baremul legal.
 
Pentru alţi 12 candidaţi la concursul pentru ocuparea unor funcţii de subofiţeri desfăşurate în luna august 2010, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" Piteşti, prin intermediul altei persoane interpuse, Marian Ion a exercitat presiuni asupra colonelui Valerică Diaconu, comandantul Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, pentru ca acesta să le distribuie candidaţilor grilele de răspuns, înaintea probelor scrise.
 
Anchetatorii au mai stabilit că Marian Ion, împreună cu maistrul militar Din Dragoş, a participat la pretinderea şi primirea, de la o parte dintre candidaţii favorizaţi de la unităţile miliare din Breaza şi Piteşti, a sumei totale de 52.100 de euro.
 
În anul 2010, locotenentul colonel Crăciuneanu Dan Costel, din cadrul Centrului Militar Judeţean Ilfov, a exercitat, prin intermediar, acelaşi tip de influenţe asupra comandantului Centrului Zonal Breaza Richea Constantin, în scopul favorizării unui număr de zece candidaţi, de la care a pretins şi primit sumele de 8.150 euro şi 6.300 lei ca preţ al traficării influenţei.
 
Cu privire la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" Piteşti, s-a stabilit că în luna august 2010, s-au organizat în această unitate două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi de subofiţeri.
 
Înainte de susţinerea primului concurs, asupra comandantului unităţii, colonelul Diaconu Valerică, au început să exercite presiuni şi influenţe şi alte cadre militare, pentru a favoriza o serie de candidaţi. Unele dintre aceste cadre aveau grade şi funcţii superioare, cum ar fi generalul maior Mihai Chiriţă, şef al Direcţiei de Instrucţie şi Doctrine din cadrul Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale, colonelul Vasile Belciug, fost comandant al Garnizoanei Piteşti, colonelul Ion Constantin, colonelul Ioan Burghelea, colonelul Vasile Vreme, colonelul Nicolae Mitu, colonelul Mihăiţă Băleanu, colonelul Stan Condruz, colonelul Gabi Costel Drăgoescu, locotenent colonel Gheorghe Anghelina şi alţii. Scopul final urmărit era distribuirea grilelor de răspuns înaintea susţinerii probelor scrise pentru candidaţii favorizaţi de cei în cauză, au mai arătat procurorii.
 
Astfel, la primul concurs, comandantul unităţii militare din Piteşti Valerică Diaconu a întocmit o listă cu 50 de candidaţi susţinuţi de diferite cadre militare, cărora urma să li se distribuie grilele de răspuns. Preşedintele comisiei s-a împotrivit parţial, în sensul distribuirii către candidaţi a grilei doar pentru una din cele două probe (limba engleză). Distribuirea efectivă a grilei s-a efectuat în noaptea de dinaintea susţinerii probei, de către maiorul Ovidiu Georgel Boşutar, din aceeaşi unitate militară, prin metoda mesajelor SMS, potrivit procurorilor.
 
Din cauza nedistribuirii grilei şi la proba a doua (matematică fizică), majoritatea candidaţilor favorizaţi au fost declaraţi respinşi, fapt ce a atras ameninţări asupra conducerii unităţii din partea celor care interveniseră.
 
Generalul maior Mihai Chiriţă a susţinut zece candidaţi la acest prim concurs, ameninţându-l pe Valerică Diaconu pentru nedistribuirea grilei şi la proba a doua, au mai scris procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.
 
După câteva zile, la aceeaşi unitate s-a organizat al doilea concurs, unde Mihai Chiriţă a susţinut alţi zece candidaţi, determinându-l pe comandantul unităţii să facă demersuri pentru a asigura distribuirea grilei la ambele probe. Alături de acesta, şi alţi ofiţeri au exercitat presiuni asupra comandantului unităţii, în sprijinul unui număr de 61 de candidaţi, cărora li s-au distribuit răspunsurile pentru ambele probe, prin aceeaşi metodă şi de către aceeaşi persoană. Grilele respective au fost obţinute de la preşedintele comisiei de concurs, colonelul Nicolae Zamfirache, au susţinut procurorii.
 
Prin urmare, la unitatea militară din Piteşti, 70 de candidaţi au fost declaraţi admişi în mod ilegal, fiind astfel înlăturaţi alţi 70 de candidaţi care ar fi fost îndrituiţi la ocuparea locurilor respective. Aceştia din urmă s-au constituit părţi civile sau vătămate în cauză pentru suma totala de 194.080 lei şi 52.000 euro.
 
În vederea confiscării sumei care a făcut obiectul infracţiunilor de corupţie, în cauză s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător pe bunurile imobile ale mai multor inculpaţi.
 
În total s-a stabilit că, în această grupare infracţională, o parte din inculpaţi au pretins şi au primit de la candidaţi echivalentul a peste 82.000 euro ca preţ al traficării influenţei. Printre aceştia ar fi generalul de brigadă Marian Ion, colonelul Vasile Belciug, lt. colonelul Dan Costel Crăciuneanu şi maiorul Crinu Ionuţ Onel.

 

Deci nu-mi vine să cred ... corupţie în armată?! În instituţia conform unor sondaje cretine destinate naivilor, poporul are cea mai mare încredere alături de biserică. E o făcătură ordinară, sigur e mâna "agenturilor străine" ce încearcă să discrediteze armata.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Catalin

screencapture-www-bzi-ro-o-angajata-spp- 

screencapture-www-ziarulargesul-ro-o-spp

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.