Jump to content
POLITISTI.ro

Lista lui Fatuloiu


Dan
 Share

Recommended Posts

Inceput de la momentul mitingului din faţa Palatului Cotroceni, războiul din Ministerul Administraţiei şi Internelor este departe de a se fi terminat. Raportul privind evenimentele din 24 septembrie are anexată lista şefilor unor inspectorate judeţene de poliţie, din cadrul cărora au venit în Capitală manifestanţii, inclusiv cei care aveau asupra lor pistoalele din dotare. Ziarul „Puterea” a obţinut de la surse din interiorul Ministerului Administraţiei şi Internelor lista cu inspectorii vizaţi în cadrul evaluării făcute de secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu, aflat de o săptămână în vizite de lucru prin ţară.

Printre cei vizaţi se află şefii inspectoratelor din cadrul cărora au participat poliţiştii ce păreau că au asupra lor armele din dotare (cel puţin tocurile pistoalelor erau ataşate la curea) - şeful IPJ Neamţ, Aurelian Şoric, şeful IPJ Prahova, Iulian-Gheorghe Bach, şeful IPJ Dolj, Constantin Nicolescu, şi şeful IPJ Harghita, Radu Sandu Moldovan.

Ceilalţi evaluaţi şi pasibili de demitere sunt şefii inspectoratelor de poliţie din judeţele Bacău, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Tulcea. Iată mai jos lista completă, aşa cum a fost ea obţinută de la sursele noastre din MAI, precizând că în fruntea ei, Dan Valentin Fătuloiu l-a aşezat pe inspectorul general Petre Tobă, spunând despre el că a dus Poliţia Română cu 10 ani în urmă.

Comisar-şef Aurelian Şoric - şeful IPJ Neamţ din iunie 2006

Chestor Sorin Oprea - şeful IPJ Prahova din decembrie 2009

Comisar-şef Nicuşor Badea - şeful IPJ Dolj din 13 august 2010

Comisar-şef Radu Sandu Moldovan - şeful IPJ Harghita din 16 martie 2004

Comisar şef Vasile Oprişan - şeful IPJ Bacău din 31 iulie 2009

Comisar-şef Dumitru Catană - şeful IPJ Constanţa din 19 august 2010

Comisar-şef Vasile Mărgineanu - şeful IPJ Călăraşi din iunie 2010

Comisar-şef Nicolae Dobrin - şeful IPJ Giurgiu din mai 2006

Comisar Iulian Ciorobescu - şeful IPJ Teleorman din 8 februarie 2010

Comisar-şef Vasile Şofan - şeful IPJ Tulcea din 1 iulie 2009

Ruşinicăăă, ruşinicăăă! Poliţiştii îi bat obrazul lui Băsescu pentru „limbajul de stradă”

Poliţiştii afiliaţi la Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) sunt indignaţi de afirmaţiile "umoristico-jignitoare" făcute, în urmă cu o zi, de preşedintele Traian Băsescu şi îi cer acestuia să nu confunde limbajul de stradă cu cel adecvat unui şef de stat, ei arătându-şi disponibilitatea pentru reluarea dialogului social.

Poliţiştii îi cer acestuia "să nu confunde însă limbajul de stradă", informal şi potrivit manifestărilor spontane de protest, "cu limbajul de referinţă cerut unui şef de stat care se exprimă într-o împrejurare oficială". "Ca reprezentant al peste 50.000 de poliţişti şi membri ai personalului contractual din MAI, FSNPPC respinge categoric improvizaţiile umoristico-jignitoare pe care domnul Traian Băsescu le-a interpretat în cursul şedinţei de guvern. Astfel, poliţiştii nu acceptă să fie numiţi drept «băieţi care fac striptease» şi atenţionează, politicos, că ei nu îşi «aruncă caracterul…», aşa cum s-a exprimat oficial preşedintele", se arată într-un comunicat remis, ieri, de FSNPPC.

Totodată, FSNPPC atrage din nou atenţia asupra dorinţei sale ferme de a reiniţia dialogul social pe care miniştrii administraţiei şi internelor, guvernanţii şi preşedintele României l-au suspendat din luna septembrie 2009, "concomitent cu mai multe promisiuni, încă neonorate". "Este vorba despre un dialog social de la care FSNPPC aşteaptă să conducă la cooperare, în contextul Sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională. Până acum, FSNPPC a transmis CSAT şi guvernanţilor mai multe informaţii de avertizare. Ele nu au fost ascultate, dar timpul şi realitatea le-au confirmat. FSNPPC rămâne, în continuare, favorabil oricărei iniţiative raţionale de cooperare socială, urmărind consecvent îmbunătăţirea relaţiilor de muncă şi sociale pe care trebuie să le aibă membrii săi", scriu sindicaliştii.

Preşedintele Traian Băsescu i-a anunţat pe miniştri, în şedinţa de guvern de miercuri, că doreşte să le vorbească şi de situaţia de la Ministerul de Interne, remarcând că "băieţii care mai ieri făceau striptease aruncându-şi şepcile" îşi aruncă acum şi caracterul pe toate televiziunile. "Nu voi evita nici subiectul a ceea ce se întâmplă la Ministerul de Interne, adică la băieţii care au început să facă striptease aruncându-şi şepcile. Acum îşi aruncă caracterul pe toate televiziunile. Ne aşteptăm şi la alte evoluţii", a spus Băsescu, la începutul şedinţei de Guvern.

Link to comment
Share on other sites

Baietii astia din FSNPPC ori sunt foarte naivi ori au dat-o la pace.

Pai eu cred ca cel mai bun mod de a protesta ar fi ca ei sa organizeze cat mai repede un miting chiar in poarta palatului.

Poate ne aducem si barile de inox, mai sti?

Dialog social cu cine?

Sunt indignati? Atrag atentia?

Extraordinar mi-au dat lacrimile.

Erata

La data cand a fost mitingul ,,cu tocurile de pistol" comisarul sef Nicolescu Constantin era suspendat din functie la Dolj.

,,Nominalizat", atentie, la functia de inspector sef a fost si este comisar sef Badea Nicusor.

Edited by Elvis
Link to comment
Share on other sites

  • Moderator

Sunt miscat de faptul ca ditai mariile lor se agita pentru ce au facut 6000 de politisti printre care am fost si eu... nenii astia mari din IGPR in frunte cu Ceasca asta chel ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a ameninta si a lua in ras o institutie cum e politia. Prietenii stiu de ce, noi suntem obisnuiti cu infractorii.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Din ciclu chestorii Toma Zaharia si Valentin Fatuloiu,, curati ca lacrima,, in concursurile trucate din MAI , va redau Iintegral , un articol de presa publicat pe site-ul luju.ro din 26 ianuarie 2011 .

SCANDALOS - Cum si-a batut joc Parchetul General de dosarul in care chestorul Toma Zaharia a aranjat examenul pentru sefia BCCOA

Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a insusit, la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, decizia colegilor de la completul de trei judecatori, de infirmare a solutiei de neincepere a urmaririi penale, data de un procuror din Parchetul General intr-un dosar care il privea pe chestorul pensionat Toma Zaharia (foto) supranumit si “Generalul Heroina”. Ca urmare, Completul de 9 judecatori a decis definitiv ca impotriva chestorului Toma Zaharia, fost secretar de stat in MAI, sa fie redeschisa urmarirea penala pentru mai multe infractiuni de fals, intr-un dosar care avea ca obiect masluirea unor examene de numire in functii la Brigada de Combatare a Criminalitatii Organizate si Antidrog. Magistratii instantei supreme au constatat ca, desi aveau indicii privind comiterea unor fapte penale de catre chestorul Toma Zaharia, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General nu l-au cercetat pe chestor, au mutat si inregistrat gresit dosarele si rezolutiile, au nesocotit ordonantele procurorului sef de Sectie a Urmaririi Penale din Parchetul General care dispusese sa se faca cercetari si, in final, au constatat, in mod eronat, ca ar fi intervenit prescriptia. Dosarul in care este implicat Zaharia a pornit de la o plangere penala (inregistrata cu numarul 838/P/2008) a doi dintre candidatii pentru locurile de sef birou BCCOA, care au sesizat Parchetul dupa ce au observat ca unora dintre candidati le-au fost marite notele fara nicio explicatie, acestia fiind promovati in functii chiar daca nu au luat concursul, precum si de la raportul primit de la Corpul de Control al MAI, inregistrat cu numarul 900/P/2005, conexate ulterior.

Generalul “Heroina” si subalternii fericiti cu NUP pe banda rulanta

Procurorii Parchetului General au dispus, prin rezolutia nr. 838/P/2008 din 24 aprilie 2009, neinceperea urmaririi penale fata de chestorul Toma Zaharia, pentru infractiunile de instigare la fals intelectual si uz de fals, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca ar fi intervenit prescriptia. De asemenea, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Toma Zaharia pentru o alta infractiune de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii. Totodata, procurorii au decis neinceperea urmaririi penale si fata de chestorul Miclea Damian, pentru instigare la fals intelectual si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pentru ca ar fi intervenit prescriptia precum si scoaterea de sub urmarire penala a chestorului Damian pentru o alta infractiune de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pentru ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive. Aceeasi solutie, cu exact aceeasi motivatie, a fost dispusa si pentru subcomisarul Marinel Popescu, pentru comiterea infractiunii de fals intelectual. Si fostul secretar de stat din MAI, chestorul Dan Valentin Fatuloiu a primit tot solutia de neincepere a urmaririi penale, pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual si omisiunea sesizarii organelor judiciare, pe motiv ca fapta nu exista, aceeasi solutie fiind adoptata si in cazul comisarului sef Ilie Perca. Ultimii trei angajati ai MAI exonerati de raspunderea penala au fost inspectorul principal Virgil Laurentiu Pantazi si comisarul sef Gheorghe Rapeanu, care au primit neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile de instigare la fals intelectual si instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca fapta nu exista, precum si comisarul sef Nicolae Marinescu, tratat cu NUP pe motiv ca fapta nu exista referitor la infractiunea de instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, si cu solutia de NUP pentru ca ar fi intervenit prescriptia pentru infractiunile de fals intelectual si uzul de fals.

Toma Zaharia si-a Otel(it) in functii preferatii

La 1 august 2003, din ordinul fostului inspector general al Politiei Romane, chestorul principal Ioan Sandu, a fost organizat un concurs pentru ocuparea functiilor de sef serviciu judetean al Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog (BCCOA) si sef birou BCCOA Bucuresti. Presedintele comisiei era chestorul Damian Miclea, vicepresedinte era chestorul Dan Valentin Fatuloiu, comisarul sef Ilie Perca era membru al aceleiasi comisii, iar secretar fusese desemnat subcomisarul Marinel Popescu. Conform procurorilor, dupa primirea ok-ului de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) cu privire la activitatea candidatilor, a avut loc examenul, care a constat in testare psihologica, test de limba straina, examen de specialitate si interviu, iar media ultima de admitere trebuia sa fie 7. Ulterior sustinerii examenului, subcomisarul Popescu, secretarul comisiei, i-a prezentat presedintelui acesteia, Damian Miclea, documentele cu rezultatele concursului si un tabel centralizator, acte ce au fost semnate de toti reprezentantii MAI in comisie, fara sa fie inregistrate sau datate. La randul sau, Miclea i-a raportat chestorului Toma Zaharia rezultatele, “iar in urma discutiilor avute cu acesta, Miclea i-a cerut secretarului comisiei sa refaca tabelul cu rezultatele finale, astfel incat ofiterul Otel Ioan, care candidase pentru functia de sef serviciu CCOA Cluj sa figureze cu o nota in baza careia sa poata fi declarat admis. Subcomisarul Popescu Marinel a modificat notele obtinute de comisarul sef Otel Ioan, acesta figurand in tabelul centralizator cu media 7,25, medie inferioara insa celei obtinute de ceilalti doi ofiteri de politie care au candidat pentru aceeasi functie. Tabelul centralizator a fost din nou prezentat secretarului de stat Toma Zaharia care a mentionat in dreptul fiecarui candidat admis 'da' pentru cei care urmau sa fie numiti in functie, chiar in conditiile in care ceilalti concurenti obtinusera note superioare”. In baza dispozitiilor secretarului de stat Toma Zaharia au fost emise si ordinele de numire in functie, incepand cu data de 3 septembrie 2003 (…) O situatie speciala s-a inregistrat la Hunedoara, unde nu a fost numit in functia de sef serviciu comisarul sef Bradean Ion Mircea, cu toate ca acesta obtinuse media 8.55 si era singurul candidat”, se arata in ordonanta procurorilor. Mai mult, dupa finalizarea concursului, lucrarea scrisa a lui Ioan Otel a disparut, nefiind depistata nici pana acum.

Chestorul Zaharia a dat vina pe DGIPI pentru numirile abuzive pe care le-a facut

Procurorii Parchetului General au fost sesizati de catre Gabriel Gabora cu privire la masluirea examenului de numire in functii la BCCOA. In urma cercetarilor facute, anchetatorii au ajuns la concluzia ca secretarul comisiei a comis infractiunea de fals intelectual, in momentul in care a modificat datele din tabelul centralizator. Ca urmare a modificarii tabelului, au fost numiti in functia de sef serviciu BCCOA urmatorii: Stefan Catalin Manolache, Iulian Sarbu, Ioan Otel, Ioan Isac, Gheorghe Tiberiu Olteanu si Gheorghe Adrian Cazan. “In acelasi context, s-a retinut ca atat chestorul sef adjunct Toma Zaharia, cat si chestorul Miclea Damian au comis infractiunea de instigare la fals intelectual. (…) In sarcina chestorului sef adjunct Toma Zaharia s-a retinut si comiterea infractiunii de uz de fals (..) intrucat tabelul modificat a fost trimis compartimentului ce avea in competenta emiterea dispozitiei privind numirea in functie a candidatilor admisi”. Insa, imediat dupa ce au constatat ca cei mentionati au comis infractiunile de care au fost acuzati in plangere, procurorii au gasit si solutia: s-a prescris! Ba mai mult, procurorul de caz a retinut inexistenta intentiei de a prejudicia vreun candidat, expusa in apararea sa de chestorul Toma Zaharia, care a sustinut ca “exista practica in sensul ca, in raport de datele comunicate de DGIPI, puteau fi numiti in functii de conducere ofiterii de politie care obtinusera note inferioare altor candidati, aceasta pentru ca s-a urmarit, dincolo de buna pregatire profesionala si cerinta ca cei numiti in functie sa aiba o conduita ireprosabila”. Chiar si admitand ca exista o astfel de practica, este de neinteles de ce DGIPI nu ar fi avut obiectiuni cu privire la niciun candidat anterior sustinerii examenului, asa cum rezulta din concluziile procurorului, sintetizate in decizia judecatorilor instantei supreme. Procurorii au inceput urmarirea penala impotriva chestorului Toma Zaharia, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in 1 septembrie 2003, constatand ca, “prin modificarea rezultatelor concursului, a impiedicat numirea in functia de sef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Buzau a numitului Gabora Gabriel, declarat initial admis”, insa, lipsind, in opinia anchetatorilor, latura subiectiva a faptei, s-a dispus ulterior scoaterea de sub urmarire penala.

Procurorii au facut o “ciorba” din dosarele generalului, refuzand sa adune probe impotriva sa

Inalta Curte a retinut ca, prin rezolutia cu numarul 6053/II/2/2008 din 26 noiembrie 2008 a procurorului sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica a PICCJ s-a dispus respingerea plangerii formulate de Toma Zaharia impotriva rezolutiei de incepere a urmaririi penale si s-a infirmat ca nelegala rezolutia de neincepere a urmaririi penale numarul 900/P/2005 din 11 decembrie 2006, data de procurorii Sectiei de urmarire penala in dosarul cu acelasi numar, precum si conexarea dosarului cu cel inregistrat cu numarul 838/P/2008. “S-a apreciat de procurorul sef de sectie ca este necesara continuarea cercetarilor in vederea stabilirii complete a situatiei de fapt si a adoptarii unei solutii legale si temeinice. In cuprinsul rezolutiei se retin motivele pentru care solutia dispusa este nelegala, aratandu-se ca procurorul era obligat sa clarifice imprejurarile referitoare la toti candidatii a caror situatie rezultata din concurs a fost modificata de chestorul Toma Zaharia. Sunt aratate, de asemenea, si probele ce este necesar sa fie administrate. Dupa aceasta rezolutie, ICCJ constata ca procurorul de caz nu a intreprins niciuna din verificarile apreciate ca necesare in rezolutia de infirmare (...)”. De asemenea, instanta suprema a criticat modul in care au fost conexate si inregistrate gresit dosarele, la fel si solutiile date de anchetatori, care au fost amestecate intre ele. In fata magistratilor ICCJ, s-a demonstrat insa ca “ciorba” facuta de procurori nu era lipsita de importanta. Astfel, anchetatorii au sustinut ca “faptele comise sunt in concurs, intrucat rezolutiile lui Toma Zaharia au fost diferite, in raport de fiecare dintre candidatii respectivi si, pe cale de consecinta, inceperea urmaririi penale dispusa in dosarul cu numarul 838/P/2008 format la sesizarea petitionarului Gabora Gabriel, nu poate produce efecte juridice asupra faptelor aratate in dosarul numarul 900/P/2005, in sensul intreruperii cursului prescriptiei”. Magistratii supremi au constatat insa “ca aceasta apreciere este gresita, iar faptele nu sunt in concurs ci este vorba de o infractiune in forma continuata (…) In speta este vorba de acelasi concurs, intimatul Toma Zaharia, in exercitarea aceleiasi functii, a procedat la modificarea, cu acelasi prilej, a rezultatelor concursului, inclusiv apararea si-a formulat-o in acelasi mod, aratand ca la baza rezolutiei de modificare a rezultatelor concursului a stat dorinta de numire a unor persoane corespunzatoare atat profesional, dar si moral”.

Instanta suprema critica “inconsecventa procurorului de caz”

“Se remarca si inconsecventa procurorului de caz, care, desi afirma ca sunt tot atatea infractiuni de abuz in serviciu cati candidati respinsi sunt, in realitate imparte activitatea infractionala in doua: o infractiune de abuz in serrviciu contra intereselor lui Gabora Gabriel caci doar pentru aceasta cursul prescriptiei a fost intrerupt, infractiune pentru care da solutia de scoatere de sub urmarire penala (respectiv neincepere) si o alta infractiune de abuz in serviciu, contra celorlalti candidati, pentru care opereaza prescriptia”. Mai mult, instanta suprema a constatat ca intreruperea prescriptiei nu a functionat numai cu privire la Zaharia, ci si cu privire la Damian Miclea si Marinel Popescu. De asemenea, magistratii ICCJ au criticat procurorul de caz pentru solutiile de neincepere a urmaririi penale pe care le-a dat in caz: “In rezolutia de neurmarire penala se retine, neargumentat, ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, intrucat nu a existat 'intentia de a leza interesele candidatilor care nu au fost numiti in functia pentru care au concurat'. A fost astfel retinuta apararea chestorului Toma Zaharia, in sensul ca acesta a solicitat relatii suplimentare (?), obtinute de la DGIPI (?), dar si din alte surse (in cazul lui Otel), care l-au facut sa ia deciziile pe care le-a luat. Nu exista, insa, la dosar, nicio dovada in acest sens, motiv pentru care Inalta Curte apreciaza ca este necesara reluarea cercetarilor pentru stabilirea tuturor imprejurarilor faptelor. Procurorul de caz retine ca au fost comise infractiuni de fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals, dar pentru toate raspunderea penala s-a prescris. Este cel putin curios cum se poate retine existenta infractiunilor mijloc fara infractiunea scop, concluzia din rezolutia procurorului fiind ca s-au comis multiple infractiuni de fals si uz de fals, dar dintr-o intentie nobila, de numire in posturi de conducere a unor persoane corespunzatoare moral si profesional”. Ca urmare, instanta suprema a decis trimiterea cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de Toma Zaharia, Miclea Damian si Marinel Popescu, pentru a fi audiati sau reaudiati toti cei afectati de modificarea, de catre Zaharia, a rezultatului concursului, verificarea spuselor chestorului Toma Zaharia cu privire la solicitarea, de catre acesta, a unor date suplimentare de la DGIPI, clarificarea modului in care a disparut lucrarea scrisa a candidatului Ioan Otel, dar si alte probe necesare pentru stabilirea adevarului.

Link to comment
Share on other sites

Din ciclu chestorii Toma Zaharia si Valentin Fatuloiu,, curati ca lacrima,, in concursurile trucate din MAI , va redau Iintegral , un articol de presa publicat pe site-ul luju.ro din 26 ianuarie 2011 .

SCANDALOS - Cum si-a batut joc Parchetul General de dosarul in care chestorul Toma Zaharia a aranjat examenul pentru sefia BCCOA

Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a insusit, la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, decizia colegilor de la completul de trei judecatori, de infirmare a solutiei de neincepere a urmaririi penale, data de un procuror din Parchetul General intr-un dosar care il privea pe chestorul pensionat Toma Zaharia (foto) supranumit si “Generalul Heroina”. Ca urmare, Completul de 9 judecatori a decis definitiv ca impotriva chestorului Toma Zaharia, fost secretar de stat in MAI, sa fie redeschisa urmarirea penala pentru mai multe infractiuni de fals, intr-un dosar care avea ca obiect masluirea unor examene de numire in functii la Brigada de Combatare a Criminalitatii Organizate si Antidrog. Magistratii instantei supreme au constatat ca, desi aveau indicii privind comiterea unor fapte penale de catre chestorul Toma Zaharia, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General nu l-au cercetat pe chestor, au mutat si inregistrat gresit dosarele si rezolutiile, au nesocotit ordonantele procurorului sef de Sectie a Urmaririi Penale din Parchetul General care dispusese sa se faca cercetari si, in final, au constatat, in mod eronat, ca ar fi intervenit prescriptia. Dosarul in care este implicat Zaharia a pornit de la o plangere penala (inregistrata cu numarul 838/P/2008) a doi dintre candidatii pentru locurile de sef birou BCCOA, care au sesizat Parchetul dupa ce au observat ca unora dintre candidati le-au fost marite notele fara nicio explicatie, acestia fiind promovati in functii chiar daca nu au luat concursul, precum si de la raportul primit de la Corpul de Control al MAI, inregistrat cu numarul 900/P/2005, conexate ulterior.

Generalul “Heroina” si subalternii fericiti cu NUP pe banda rulanta

Procurorii Parchetului General au dispus, prin rezolutia nr. 838/P/2008 din 24 aprilie 2009, neinceperea urmaririi penale fata de chestorul Toma Zaharia, pentru infractiunile de instigare la fals intelectual si uz de fals, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca ar fi intervenit prescriptia. De asemenea, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Toma Zaharia pentru o alta infractiune de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii. Totodata, procurorii au decis neinceperea urmaririi penale si fata de chestorul Miclea Damian, pentru instigare la fals intelectual si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pentru ca ar fi intervenit prescriptia precum si scoaterea de sub urmarire penala a chestorului Damian pentru o alta infractiune de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pentru ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive. Aceeasi solutie, cu exact aceeasi motivatie, a fost dispusa si pentru subcomisarul Marinel Popescu, pentru comiterea infractiunii de fals intelectual. Si fostul secretar de stat din MAI, chestorul Dan Valentin Fatuloiu a primit tot solutia de neincepere a urmaririi penale, pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual si omisiunea sesizarii organelor judiciare, pe motiv ca fapta nu exista, aceeasi solutie fiind adoptata si in cazul comisarului sef Ilie Perca. Ultimii trei angajati ai MAI exonerati de raspunderea penala au fost inspectorul principal Virgil Laurentiu Pantazi si comisarul sef Gheorghe Rapeanu, care au primit neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile de instigare la fals intelectual si instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pe motiv ca fapta nu exista, precum si comisarul sef Nicolae Marinescu, tratat cu NUP pe motiv ca fapta nu exista referitor la infractiunea de instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, si cu solutia de NUP pentru ca ar fi intervenit prescriptia pentru infractiunile de fals intelectual si uzul de fals.

Toma Zaharia si-a Otel(it) in functii preferatii

La 1 august 2003, din ordinul fostului inspector general al Politiei Romane, chestorul principal Ioan Sandu, a fost organizat un concurs pentru ocuparea functiilor de sef serviciu judetean al Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog (BCCOA) si sef birou BCCOA Bucuresti. Presedintele comisiei era chestorul Damian Miclea, vicepresedinte era chestorul Dan Valentin Fatuloiu, comisarul sef Ilie Perca era membru al aceleiasi comisii, iar secretar fusese desemnat subcomisarul Marinel Popescu. Conform procurorilor, dupa primirea ok-ului de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) cu privire la activitatea candidatilor, a avut loc examenul, care a constat in testare psihologica, test de limba straina, examen de specialitate si interviu, iar media ultima de admitere trebuia sa fie 7. Ulterior sustinerii examenului, subcomisarul Popescu, secretarul comisiei, i-a prezentat presedintelui acesteia, Damian Miclea, documentele cu rezultatele concursului si un tabel centralizator, acte ce au fost semnate de toti reprezentantii MAI in comisie, fara sa fie inregistrate sau datate. La randul sau, Miclea i-a raportat chestorului Toma Zaharia rezultatele, “iar in urma discutiilor avute cu acesta, Miclea i-a cerut secretarului comisiei sa refaca tabelul cu rezultatele finale, astfel incat ofiterul Otel Ioan, care candidase pentru functia de sef serviciu CCOA Cluj sa figureze cu o nota in baza careia sa poata fi declarat admis. Subcomisarul Popescu Marinel a modificat notele obtinute de comisarul sef Otel Ioan, acesta figurand in tabelul centralizator cu media 7,25, medie inferioara insa celei obtinute de ceilalti doi ofiteri de politie care au candidat pentru aceeasi functie. Tabelul centralizator a fost din nou prezentat secretarului de stat Toma Zaharia care a mentionat in dreptul fiecarui candidat admis 'da' pentru cei care urmau sa fie numiti in functie, chiar in conditiile in care ceilalti concurenti obtinusera note superioare”. In baza dispozitiilor secretarului de stat Toma Zaharia au fost emise si ordinele de numire in functie, incepand cu data de 3 septembrie 2003 (…) O situatie speciala s-a inregistrat la Hunedoara, unde nu a fost numit in functia de sef serviciu comisarul sef Bradean Ion Mircea, cu toate ca acesta obtinuse media 8.55 si era singurul candidat”, se arata in ordonanta procurorilor. Mai mult, dupa finalizarea concursului, lucrarea scrisa a lui Ioan Otel a disparut, nefiind depistata nici pana acum.

Chestorul Zaharia a dat vina pe DGIPI pentru numirile abuzive pe care le-a facut

Procurorii Parchetului General au fost sesizati de catre Gabriel Gabora cu privire la masluirea examenului de numire in functii la BCCOA. In urma cercetarilor facute, anchetatorii au ajuns la concluzia ca secretarul comisiei a comis infractiunea de fals intelectual, in momentul in care a modificat datele din tabelul centralizator. Ca urmare a modificarii tabelului, au fost numiti in functia de sef serviciu BCCOA urmatorii: Stefan Catalin Manolache, Iulian Sarbu, Ioan Otel, Ioan Isac, Gheorghe Tiberiu Olteanu si Gheorghe Adrian Cazan. “In acelasi context, s-a retinut ca atat chestorul sef adjunct Toma Zaharia, cat si chestorul Miclea Damian au comis infractiunea de instigare la fals intelectual. (…) In sarcina chestorului sef adjunct Toma Zaharia s-a retinut si comiterea infractiunii de uz de fals (..) intrucat tabelul modificat a fost trimis compartimentului ce avea in competenta emiterea dispozitiei privind numirea in functie a candidatilor admisi”. Insa, imediat dupa ce au constatat ca cei mentionati au comis infractiunile de care au fost acuzati in plangere, procurorii au gasit si solutia: s-a prescris! Ba mai mult, procurorul de caz a retinut inexistenta intentiei de a prejudicia vreun candidat, expusa in apararea sa de chestorul Toma Zaharia, care a sustinut ca “exista practica in sensul ca, in raport de datele comunicate de DGIPI, puteau fi numiti in functii de conducere ofiterii de politie care obtinusera note inferioare altor candidati, aceasta pentru ca s-a urmarit, dincolo de buna pregatire profesionala si cerinta ca cei numiti in functie sa aiba o conduita ireprosabila”. Chiar si admitand ca exista o astfel de practica, este de neinteles de ce DGIPI nu ar fi avut obiectiuni cu privire la niciun candidat anterior sustinerii examenului, asa cum rezulta din concluziile procurorului, sintetizate in decizia judecatorilor instantei supreme. Procurorii au inceput urmarirea penala impotriva chestorului Toma Zaharia, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in 1 septembrie 2003, constatand ca, “prin modificarea rezultatelor concursului, a impiedicat numirea in functia de sef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Buzau a numitului Gabora Gabriel, declarat initial admis”, insa, lipsind, in opinia anchetatorilor, latura subiectiva a faptei, s-a dispus ulterior scoaterea de sub urmarire penala.

Procurorii au facut o “ciorba” din dosarele generalului, refuzand sa adune probe impotriva sa

Inalta Curte a retinut ca, prin rezolutia cu numarul 6053/II/2/2008 din 26 noiembrie 2008 a procurorului sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica a PICCJ s-a dispus respingerea plangerii formulate de Toma Zaharia impotriva rezolutiei de incepere a urmaririi penale si s-a infirmat ca nelegala rezolutia de neincepere a urmaririi penale numarul 900/P/2005 din 11 decembrie 2006, data de procurorii Sectiei de urmarire penala in dosarul cu acelasi numar, precum si conexarea dosarului cu cel inregistrat cu numarul 838/P/2008. “S-a apreciat de procurorul sef de sectie ca este necesara continuarea cercetarilor in vederea stabilirii complete a situatiei de fapt si a adoptarii unei solutii legale si temeinice. In cuprinsul rezolutiei se retin motivele pentru care solutia dispusa este nelegala, aratandu-se ca procurorul era obligat sa clarifice imprejurarile referitoare la toti candidatii a caror situatie rezultata din concurs a fost modificata de chestorul Toma Zaharia. Sunt aratate, de asemenea, si probele ce este necesar sa fie administrate. Dupa aceasta rezolutie, ICCJ constata ca procurorul de caz nu a intreprins niciuna din verificarile apreciate ca necesare in rezolutia de infirmare (...)”. De asemenea, instanta suprema a criticat modul in care au fost conexate si inregistrate gresit dosarele, la fel si solutiile date de anchetatori, care au fost amestecate intre ele. In fata magistratilor ICCJ, s-a demonstrat insa ca “ciorba” facuta de procurori nu era lipsita de importanta. Astfel, anchetatorii au sustinut ca “faptele comise sunt in concurs, intrucat rezolutiile lui Toma Zaharia au fost diferite, in raport de fiecare dintre candidatii respectivi si, pe cale de consecinta, inceperea urmaririi penale dispusa in dosarul cu numarul 838/P/2008 format la sesizarea petitionarului Gabora Gabriel, nu poate produce efecte juridice asupra faptelor aratate in dosarul numarul 900/P/2005, in sensul intreruperii cursului prescriptiei”. Magistratii supremi au constatat insa “ca aceasta apreciere este gresita, iar faptele nu sunt in concurs ci este vorba de o infractiune in forma continuata (…) In speta este vorba de acelasi concurs, intimatul Toma Zaharia, in exercitarea aceleiasi functii, a procedat la modificarea, cu acelasi prilej, a rezultatelor concursului, inclusiv apararea si-a formulat-o in acelasi mod, aratand ca la baza rezolutiei de modificare a rezultatelor concursului a stat dorinta de numire a unor persoane corespunzatoare atat profesional, dar si moral”.

Instanta suprema critica “inconsecventa procurorului de caz”

“Se remarca si inconsecventa procurorului de caz, care, desi afirma ca sunt tot atatea infractiuni de abuz in serviciu cati candidati respinsi sunt, in realitate imparte activitatea infractionala in doua: o infractiune de abuz in serrviciu contra intereselor lui Gabora Gabriel caci doar pentru aceasta cursul prescriptiei a fost intrerupt, infractiune pentru care da solutia de scoatere de sub urmarire penala (respectiv neincepere) si o alta infractiune de abuz in serviciu, contra celorlalti candidati, pentru care opereaza prescriptia”. Mai mult, instanta suprema a constatat ca intreruperea prescriptiei nu a functionat numai cu privire la Zaharia, ci si cu privire la Damian Miclea si Marinel Popescu. De asemenea, magistratii ICCJ au criticat procurorul de caz pentru solutiile de neincepere a urmaririi penale pe care le-a dat in caz: “In rezolutia de neurmarire penala se retine, neargumentat, ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, intrucat nu a existat 'intentia de a leza interesele candidatilor care nu au fost numiti in functia pentru care au concurat'. A fost astfel retinuta apararea chestorului Toma Zaharia, in sensul ca acesta a solicitat relatii suplimentare (?), obtinute de la DGIPI (?), dar si din alte surse (in cazul lui Otel), care l-au facut sa ia deciziile pe care le-a luat. Nu exista, insa, la dosar, nicio dovada in acest sens, motiv pentru care Inalta Curte apreciaza ca este necesara reluarea cercetarilor pentru stabilirea tuturor imprejurarilor faptelor. Procurorul de caz retine ca au fost comise infractiuni de fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals, dar pentru toate raspunderea penala s-a prescris. Este cel putin curios cum se poate retine existenta infractiunilor mijloc fara infractiunea scop, concluzia din rezolutia procurorului fiind ca s-au comis multiple infractiuni de fals si uz de fals, dar dintr-o intentie nobila, de numire in posturi de conducere a unor persoane corespunzatoare moral si profesional”. Ca urmare, instanta suprema a decis trimiterea cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de Toma Zaharia, Miclea Damian si Marinel Popescu, pentru a fi audiati sau reaudiati toti cei afectati de modificarea, de catre Zaharia, a rezultatului concursului, verificarea spuselor chestorului Toma Zaharia cu privire la solicitarea, de catre acesta, a unor date suplimentare de la DGIPI, clarificarea modului in care a disparut lucrarea scrisa a candidatului Ioan Otel, dar si alte probe necesare pentru stabilirea adevarului.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.