Ordinul comun privind procedura cercetării la faţa locului

[Catalin]

ORDINUL comun MAI - PÎCCJ 182/2009
privind procedura cercetării la faţa locului

    Având în vedere că in exercitarea supravegherii respectării legii în activitatea de urmărire penală, procurorul veghează ca orice infracţiune să fie descoperită, orice infractor să fie tras la răspundere penală şi ca nici o persoană să nu fie urmărită penal fără să existe indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală,
    Pentru desfăşurarea În mod unitar a activităţii de cercetare la faţă locului atât la nivelul unităţilor de parchet cât şi la unităţile din structura organizatorică a Ministerului Administraţiei şi Internelor unde sunt organizate şi funcţionează organe de cercetare ale poliţiei judiciare, de cercetare la faţa locului, personal din serviciul de zi pe unitate, precum şi primul poliţist ajuns la locul săvârşirii unei infracţiuni.
    În conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi ale Legii nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările şi completările ulterioare,
    În temeiul art.7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi art.76 din Legea nr.304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare, art. 6 Iit. a) şi k) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007,

    Ministrul administraţiei şi internelor şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emit următorul

ORDIN

    Art. 1 – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, unităţile de parchet şi unităţile din structura organizatorică a Ministerului Administraţiei şi Internelor la nivelul cărora sunt organizate şi funcţionează organe de cercetare ale poliţiei judiciare, de cercetare  la faţa locului, personal din serviciul de zi pe unitate, precum şi primul poliţist ajuns la locul săvârşirii unei infracţiuni vor asigura efectuarea cercetării la faţă locului şi vor desfăşura activităţile specifice acestei proceduri în condiţiile stabilite de acest ordin şi în Manualul de bune practici privind procedura cercetării la faţă locului, elaborat de către Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (2) La momentul definitivării procedurilor generale şi specifice conform standardelor internaţionale de management al calităţii, cercetarea Ia faţa locului se va desfăşura în condiţiile prezentului ordin şi al acelor proceduri.

    Art. 2 – În înţelesul prezentului ordin termenii şi expresiile de mai jos au umătoarele semnificaţii:
    a) primul poliţist sosit la faţa locului – poliţistul/poliţiştii care ia/iau cunoştinţă, în timpul sau în afara orelor de program, în orice mod, de săvărşirea unei infracţiuni şi ajung/ajunge primul/primii la locul săvârşirii acesteia;
    b) şeful echipei de cercetare la faţa locului – procurorul, atunci când participă la cercetare şi consideră că este necesar sau când urmărirea penală este de competenţa sa, ori un poliţist din cadrul structurilor de poliţie judiciară;
    c) responsabilul cu activităţi criminalistice – ofiţerul sau agentul de poliţie din cadrul structurilor de profil care au atribuţii de cercetare la faţa locului. În situaţia în care sunt prezenţi minimum 2 criminalişti la faţa locului, responsabilul va fi criminalistul cu cea mai mare funcţie, grad şi/sau experienţă în domeniu;
    d) urmă a infracţiunii – orice modificare materială produsă ca urmare a interacţiunii dintre făptuitor, mijloacele folosite de acesta şi elementele componente ale mediului unde îşi desfăşoară activitatea infracţională, modificări care, examinate individual sau în totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, la identificarea făptuitorului, a mijloacelor folosite şi la lămurirea împrejurărilor cauzei;
    e) fixarea criminalistică a locului faptei – activitatea care constă în realizarea cumulativă a fotografiilor de orientare schiţă, ale obiectelor principale şi de detaliu, precum şi descrierea în cuprinsul procesului–verbal de cercetare la faţa locului. Video–filmarea şi schiţa/desenul la scară al locului faptei sunt procedee suplimentare de fixare şi se realizează prin hotărârea expresă a şefului echipei de cercetare atunci când natura evenimentului şi complexitatea locului faptei o impun;
    f) material radioactiv – orice material, în orice stare de agregare, care prezintă fenomenul de radioactivitate, inclusiv deşeurile radioactive;
    g) material nuclear – orice materie primă nucleară şi orice material fisionabil special;
    h) agenţi chimici (substanţe toxice de luptă/arme chimice) – oricare dintre următoarele elemente, luate împreună sau separat: substanţe chimice, toxice şi  precursorii  lor,  cu  excepţia celor destinate unor scopuri neinterzise sau muniţii şi dispozitive concepute special pentru a provoca moartea sau alte vătămări, prin acţiunea toxică a substanţelor chimice toxice menţionate anterior, care ar fi puse în libertate ca urmare a folosirii unor asemenea muniţii ori dispozitive;
    i) agenţi biologici – orice organism  natural  sau  modificat,  în  general  microorganism
(bacterii, viruşi, toxine de origine biologică), ori materiale infectate derivate din acestea, a căror utilizare deliberată poate cauza moartea, boala, vătămarea sau incapacitatea fiinţelor umane, a animalelor ori a plantelor.

Organizarea activităţii de cercetare la faţa locului

    Art. 3 – Şefii unităţilor de poliţie pe a căror rază de competenţă teritorială s-a produs evenimentul dispun măsuri pentru cercetarea la faţa locului în toate situaţiile în care sunt necesare clarificări privind amplasarea şi locul săvârşirii infracţiunii, descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor acesteia, stabilirea poziţiei ori a stării mijloacelor materiale de probă şi a împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea.

    Art. 4 – (1) Şefii unităţilor sau înlocuitorii legali, stabilesc şefii echipelor de cercetare Ia faţa locului şi componenţa acestora în funcţie de natura evenimentelor.
    (2) Echipa de cercetare va fi alcătuită din ofiţeri şi/sau agenţi de poliţie de la structurile de profil, criminalişti şi conductori câine de serviciu, în funcţie de natura infracţiunii săvârşite.
    (3) La infracţiunile a căror urmărire penală este de competenţa obligatorie a procurorului, acesta va fi înştiinţat de îndată cu privire la eveniment.
    (4) Şeful echipei de cercetare poate solicita prezenţa la faţa locului a medicului legist sau a altor specialişti ori experţi, atunci când condiţiile în care s-a săvârşit infracţiunea impun prezenţa acestora.
    Art. 5 – Graficele cu planificarea pe zile şi programul de lucru al ofiţerilor şi al agenţilor de poliţie din structurile cu atribuţii de cercetare la faţa locului, se întocmesc lunar şi se aprobă de către şefii unităţilor de poliţie judeţene, respectiv ale celor municipale, orăşeneşti şi ai secţiilor de poliţie.

    Art. 6 – Evenimentele rutiere fără victime omeneşti, fără vătămări corporale grave şi cu prejudiciu redus sunt cercetate, după caz, de ofiţeri şi/sau agenţi ai poliţiei rutiere, ai birourilor/formaţiunilor de poliţie rurală sau ai posturilor de poliţie comunale ori anume desemnaţi de şefii unităţilor de poliţie, conform dispoziţiilor în vigoare, fără a fi obligatorie prezenţa lucrătorilor criminalişti.

    Art. 7 – La infracţiunile produse în mediu rural care intră în competenţa de cercetare a structurilor de ordine publică, cercetarea la faţa locului, inclusiv din punct de vedere criminalistic, va fi efectuată de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acestor structuri, cu atribuţii prevăzute în fişa postului.

    Art. 8 – Echipa de cercetare la faţa locului este condusă de şeful echipei, care  răspunde  de întreaga activitate desfăşurată şi care are următoarele atribuţii:
    a) conduce şi coordonează activitatea de cercetare la faţa locului;
   b) stabileşte momentul începerii şi cel al finalizării activităţilor specifice cercetării la faţa locului, după consultarea cu ceilalţi membri ai echipei; de asemenea, decide amânarea/ întreruperea/ reluarea cercetării la faţa locului;
   c) verifică dacă au fost luate primele măsuri conform art.12 din prezentul ordin, corectitudinea/oportunitatea acestora şi, după caz, dispune completarea acestora;
    d) organizează împreun a cu medicul legist verificarea stării victimelor, iar în caz de necesitate acordă acestora primul ajutor medical şi ia măsuri pentru transportarea la cea mai apropiată unitate medicală, dacă măsurile de salvare nu au fost luate anterior;
   e) solicită prezenţa la faţa locului a unor specialişti/experţi din alte domenii ori a unui personal suplimentar din cadrul forţelor de ordine publică pentru protejarea locului faptei şi a membrilor echipei sau pentru activităţi extinse şi conexe cercetării la faţa locului;
    f) primeşte de la responsabilul cu activităţi criminalistice probele şi mijloacele materiale de probă colectate cu ocazia cercetării de la faţa locului, atât la finalizarea cercetării, cât şi după încheierea examinărilor suplimentare în laborator;
    g) întocmeşte şi redactează procesul-verbal de cercetare la faţa locului în urma consultării cu membrii echipei;
    h) este managerul de caz şi gestionarul probelor.

    Art. 9 – Responsabilul cu activităţile criminalistice are următoarele atribuţii:
a) stabileşte perimetrul locului faptei şi procedează la marcarea acestuia folosind steguleţe, benzi de restricţionare, conuri de semnalizare etc.;
b) stabileşte şi marchează traseul de acces în câmpul infracţional;
c) stabileşte punctul de începere a examinărilor sau prioritatea de examinare a probelor (în funcţie de condiţiile de mediu, de pericolul de deteriorare/dispariţie a acestora etc.);
d) stabileşte oportunitatea şi momentul când poate fi folosit câinele de urmă în ansamblul şi secvenţialitatea activităţilor din câmpul infracţional;
e) coordonează şi desfăşoară activităţile criminalistice privind căutarea, fixarea, ridicarea, ambalarea, sigilarea, etichetarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă;
f) la finalizarea activităţilor specifice, predă şefului echipei de cercetare la faţa locului toate probele şi mijloacele materiale de probă, însoţite de fişele de custodie cu excepţia urmelor papilare, a obiectelor potenţial purtătoare de urme papilare, precum şi a probelor care sunt ude/umede şi care necesită uscarea. După realizarea operaţiunilor de laborator, predă şefului echipei de cercetare la faţa locului toate probele/mijloacele materiale de probă aflate în custodia sa, împreună cu fişele de custodie. În situaţia relevării şi ridicării de urme papilare de pe obiectele ridicate de la faţa locului şi tratate în condiţii de laborator, menţionează în planşa foto cu aspecte de la faţa locului, procedeele aplicate în laborator, valoarea de identificare şi dacă rămân în evidenţă în urma excluderilor;
g) la reîntoarcerea la sediul unităţii/subunităţii, înregistrează şi completează în registrul de evidenţă a deplasărilor la faţa locului activităţile desfăşurate, întocmeşte planşa fotografică şi o trimite şefului echipei de cercetare la faţa locului.

    Art. 10 – Pentru cercetarea la faţa locului a evenimentelor deosebit de grave, la iniţiativa şefului echipei de cercetare la faţa locului, şefii unităţilor de poliţie pot solicita sprijinul direcţiilor şi serviciilor de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei  Române, care, după analiza situaţiei , pot dispune deplasarea unor specialişti sau alte măsuri concrete pentru rezolvarea cauzei.

Sesizarea evenimentelor şi luarea primelor măsuri

    Art. 11 – (1) Ofiţerul ori dispecerul de serviciu sesizat cu privire la producerea unui eveniment sau săvârşirea unei infracţiuni ia următoarele măsuri:
a) consemnează în registrul de evenimente toate datele privind fapta respectiv natura, timpul şi locul săvârşirii, victime, participanţi, urmări, pericole potenţiale şi identitatea persoanei care a sesizat;
b) verifică prin orice mijloace veridicitatea celor sesizate;
c) dirijează forţele din teren către locul producerii evenimentului pentru ca acestea să întreprindă primele măsuri până la sosirea echipei de cercetare;
d) informează şi solicită, după caz, sprijinul serviciilor de ambulanţă, pirotehnice, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi altele;
e) raportează imediat şefului unităţii de poliţie sau înlocuitorului la conducere conţinutul sesizării şi măsurile luate şi execută dispoziţiile acestuia privind constituirea echipei de cercetare. În cazul infracţiunilor în care competenţa de urmărire penală revine procurorului, anunţă şi procurorul de se rvici u, furnizându-i datele din conţinutul sesizării;
f) pe durata cercetării la faţa locului, ţine legătura cu echipa deplasată la locul faptei şi răspunde la solicitările acesteia cu privire la verificarea de persoane sau obiecte; de asemenea, cooperează cu alte unităţi de poliţie sau organe cu atribuţii de cercetare penală, în funcţie de natura evenimentul ui.
    (2) În situaţia în care persoana care sesizează evenimentul se prezintă personal la unitatea de poliţie, ofiţerul de serviciu procedează la legitimarea ei şi, după ce ia cunoştinţă de conţinutul relatării, îi primeşte sesizarea scrisă sau întocmeşte proces-verbal de consemnare a sesizării pe care le înaintează de îndată şefului unităţii sau înlocuitorului la conducere.

    Art. 12 – (1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie ajunşi primii la locul producerii evenimentului ori săvârşirii faptei iau următoarele măsuri:
a) participă la acordarea primului ajutor şi la salvarea victimelor în viaţă;
b) fac o evaluare preliminară a locului faptei pentru a stabili condiţiile concrete existente, precum şi necesitatea prezenţei unor unităţi specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, serviciilor medicale, Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, distribuţiei de gaz metan/curent electric si altele asemenea, în funcţie de existenţa şi de natura pericolului;
c) raportează evenimentul la dispeceratul unităţii/subunităţii pe a cărei rază de competenţă s-a produs, despre măsurile luate si cele care se impun;
d) protejează probele care sunt în pericol de a fi distruse, modificate ori alterate de condiţiile atmosferice existente sau de către alte persoane, acţionând cu precauţie pentru a nu lăsa propriile urme care vor putea acoperi sau distruge pe cele relevante;
e) stabilesc perimetrul iniţial al câmpului infracţional şi iau măsuri de semnalizare, avertizare, pază, procedând la notarea şi marcarea poziţiei iniţiale a obiectelor în cazul în care survin schimbări;
f) nu permit accesul nici unei persoane în câmpul infracţional, cu excepţia situaţilor de acces controlat;
g) notează ora la care au ajuns la faţa locului şi ora la care fapta a fost comisă, atunci când este posibil;
h) notează persoanele prezente la locul faptei în momentul ajungerii lor, datele de identificare ale martorilor şi ale altor persoane care au pătruns în locul faptei, în vederea eliminării urmelor neconcludente;
i) identifică martorii oculari şi procedează la investigarea sumară a acestora cu privire la date despre producerea evenimentului;
j) procedează la organizarea urmăririi şi reţinerii autorului, atunci când există indicii privind identitatea acestuia precum şi la transmiterea semnalmentelor la unitatea/ subunitatea de poliţie;
k) separă autorul de martori, dacă este posibil;
l) instruiesc martorii să nu discute despre evenimentul produs cu alte persoane sau între ei, prevenind astfel distorsionarea faptelor prin sugestionare, iar dacă este posibil separă principalul martor de restul martorilor;
m) nu fumizează date despre eveniment mass-media sau altor persoane, cu excepţia celor îndreptăţite potrivit legii/ atribuţiilor funcţionale.
    (2) Responsabilitatea primului poliţist care intervine la faţa locului încetează atunci când şeful echipei de cercetare ajunge la faţa locului, moment în care acesta preia oficial responsabilitatea cercetării. Primul poliţist la faţa locului trebuie să prezinte şefului echipei verbal şi ulterior în scris, în termen de cel mult 24 de ore, toate măsurile pe care le-a întreprins până în acel moment, care a fost scopul şi rezultatul acestora, dacă locul faptei a suferit modificări sau nu şi în ce constau acestea, precum şi părerile profesionale pe care acesta şi le-a format. Dacă este necesar, primul poliţist la faţa locului trebuie să îl sprijine pe şeful echipei de cercetare sau pe membrii echipei pe întreaga durată a cercetării.

    Art. 13 – Se interzice pătrunderea la locul săvârşirii infracţiunii a ofiţerilor şi agenţilor de politie, precum şi a oricăror alte persoane, indiferent de calitate, funcţie sau grad, care nu au sarcini în legătură cu cercetarea la faţa locului sau cu salvarea victimelor.

    Art. 14 – (1) Atunci când sesizarea se referă la săvârşirea unei infracţiuni a cărei urmărire penală este de competenţa obligatorie a procurorului, până la sosirea acestuia, ofiţerii şi agenţii  de poliţie vor efectua cercetarea numai în cazuri urgente ori dacă există pericol de dispariţie, degradare sau modificare a urmelor.
    (2) Dacă sesizarea se referă la producerea unei infracţiuni a cărei urmărire penală este dată, potrivit legii, în competenţa unor organe de cercetare penală speciale, acestea sunt înştiinţate de îndată, iar ofiţerii şi agenţii de poliţie însărcinaţi cu cercetarea la faţa locului efectuează numai acele acte de cercetare care nu suferă amânare; celelalte activităţi se vor desfăşura potrivit prevederilor legale.
    (3) În situaţiile în care este presupusă existenţa unor materiale radioactive, nucleare, agenţi chimici, biologici sau precursori, cercetarea la faţa locului se execută de către formaţiunile de poliţie competente din punct de vedere material în investigarea cazurilor respective.
   (4) În cazul evenimentelor subterane şi miniere sau al catastrofelor, cercetarea la faţa locului presupune îndeplinirea dispoziţiilor procurorului, cu respectarea strictă a normelor de protecţie şi securitate a muncii şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Deplasarea la faţa locului

    Art. 15 – Conducătorii unităţilor de parchet şi şefii unităţilor de poliţie dispun măsurile organizatorice necesare, astfel încât procurorii criminalişti, procurorii de serviciu, respectiv ofiţerii şi agenţii de poliţie cu sarcini de cercetare la faţa locului să se poată constitui, în cel mai scurt timp, în echipa care urmează a se deplasa la faţa locului, cu maximă promptitudine, atât în timpul cât şi în afara orelor de program.

    Art. 16 – Conducătorii unităţilor de parchet şi şefii unităţilor de poliţie, prin structurile cu atribuţii de logistică, vor asigura dotarea tehnico-materială necesară iar prin grija procurorilor şefi ai secţiilor de unnărire penală, respectiv a şefilor structurilor de profil ale poliţiei, mijloacele de transport şi cele de tehnică criminalistică vor fi permanent pregătite şi în stare de funcţionare, apte pentru deplasarea operativă a echipei la faţa locului.

    Art. 17 – Şeful echipei de cercetare la faţa locului se documentează cu privire la conţinutul sesizării, verifică prezenţa tuturor membrilor echipei şi a materialelor necesare şi stabileşte itinerarul de deplasare.

    Art. 18 – (1) Activitatea de cercetare la faţa locului se efectuează cu respectarea normelor procesual penale şi a regulilor criminalistice prevăzute în proceduri specifice, în acord cu practicile europene şi respectarea standardelor internaţionale de management al calităţii.
    (2) Procedurile specifice prevăzute în Manualul de bune practici privind procedura cercetării la faţa locului, elaborat de către Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, prevăzut în anexă, vor fi înlocuite treptat de procedurile generale şi specifice conform standardelor internaţionale de management al calităţii, urmând a fi obligatorii în condiţiile art.1.
   (3) În termen de 10 zile de la elaborare sau revizuirea unei proceduri specifice, structura emitentă are obligaţia de a o transmite structurilor cu atribuţii de cercetare la faţa locului pentru punerea în aplicare.
    Art. 19 – (1) De îndată ce s-a terminat cercetarea, pentru fixarea şi consemnarea rezultatelor cercetării la faţa locului, se încheie un proces-verbal, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală.
    (2) Specialistul criminalist, medicul legist şi ceilalţi specialişti care au fost  solicitaţi pentru cercetarea la faţa locului sunt menţionaţi nominal în procesul-verbal şi contribuie la întocmirea acestuia cu datele de specialitate asupra activităţilor desfăşurate.
    (3) În vederea excluderii urmelor create accidental, persoanelor care au pătruns în câmpul infracţional, înainte şi în timpul cercetării locului faptei, li se vor preleva impresiuni papilare şi probe biologice, cu respectarea prevederilor Legii nr.677/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr.76/2008. Datele obţinute vor fi prelucrate în bazele de date AFIS şi ADN, în partiţii special destinate, numai în scopul sus menţionat şi vor fi reţinute strict pentru perioada în care persoanele vizate au raporturi de serviciu cu instituţia.
    (4) În cazul folosirii câinelui de serviciu, agentul conductor câine va întocmi un proces­ verbal ce va cuprinde rezultatul activităţilor, care va fi predat şefului echipei de cercetare la faţa locului, urmând a fi anexat la dosarul cauzei.

    Art. 20 – (1) În termen de cel mult 5 zile de la încheierea cercetării la faţa locului, specialistul criminalist întocmeşte planşa fotografică cu aspectele consemnate în procesul-verbal, iar în termen de cel mult 10 zile de la încheierea cercetării la faţa locului, urmează să întocmească planşa fotografică cu urmele şi mijloace le materiale de probă ridicate de la locul faptei, consemnate în procesul-verbal, specificând pentru fiecare în parte locul de unde au fost ridicate şi valoarea de identificare a acestora.
    (2) Şeful echipei de cercetare la faţa locului poate dispune prelungirea acestor termene în funcţie de specificul cauzei.

    Art. 21 – Potrivit competenţelor, activităţilor şi operaţiunilor reglementate în prezentul ordin, componenţii echipelor de cercetare la faţa locului nominalizaţi prin dispoziţie nu vor fi angrenaţi în efectuarea altor activităţi care ar putea influenţa capacitatea şi operativitatea de intervenţie a acestora.

    Art. 22 – Unităţile de poliţie asigură spaţii corespunzătoare destinate păstrării şi conservării obiectelor purtătoare de urme şi a mijloacelor materiale de probă ridicate de la faţa locului astfel încât să se prevină deteriorarea, contaminarea sau intercontaminarea probelor.

    Art. 23 – Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, vor dispune măsurile tehnice şi organizatorice necesare aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

    Art. 24 – Procurorii şefi ai direcţiilor şi secţiilor din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali şi prim-procurorii parchetelor din subordine şi şefii unităţilor din structura organizatorică a Ministerului Administraţiei şi Internelor la nivelul cărora sunt organizate şi funcţionează organe de cercetare ale poliţiei judiciare vor urmări şi asigura aplicarea prevederilor prezentului ordin.

    Art. 25 – Prezentul ordin intră în vigoare la data de 01.09.2009.
 

Ordin comun 182 din 14.08.2009 privind procedura cercetarii la fata locului.pdf