Sinucidere - De unde pot afla restul de informatii?

[Rosebud]

Buna ziua!

Imi cer mii de scuze,dar am nevoie de sfaturile dumneavoastra.Sunt intr-o situatie dificila in urma sinuciderii sotiei tatalui meu.Pe larg,acum trei saptamani,doamna a fost gasita de tata in baie,cu o funie in jurul gatului...A luat-o de acolo,a sunat salvarea si a incercat resuscitarea.Din pacate,cei de la Salvare nu au mai putut decat sa constate decesul si au chemat politia.Ulterior,m-am ocupat eu de ridicarea trupului de la IML si actul de deces.Problema pe care o are tatal meu este urmatoarea: in timp ce politia facea poze in apartament,au gasit si un bilet de adio,care a fost ridicat impreuna cu alte inscrisuri pentru comparare.Domnul de la IML mi-a spus ca a fost spanzurare" fara ajutor",dar ca rezultatele histopatologice- sper sa nu le gresesc denumirea- mai dureaza.Va rog sa ma indrumati incotro sa ma duc sa aflu daca dosarul e inchis,daca mai continua cercetarile,deoarece tata nu a mai dat ulterior nici o declaratie,nefiind solicitat. Nu stiu unde sa ma adresez deoarece la momentul respectiv eu nu eram in localitate si am ajuns dupa vreo 5 ore,iar tata in socul in care era n-a intrebat pe nimeni nimic.Sa ma duc la Parchet,sa aflu procurorul de caz,la IPJ,la Politia municipala? Va multumesc pentru sfaturi si va rog sa ma iertati pentru atatea intrebari

[Rosebud]

Nu stie nimeni?

[Marius]

Pana la stabilirea cauzelor decesului de catre Institutul de Medicina Legala, nu se poate da o solutie in dosarul respectiv.

Va puteti interesa despre stadiul cercetarilor penale, atat la sediul Inspectoratului de Politie Judetean pe a carui raza de competenta s-a petrecut fapta, cat si la Parchet.

[Rosebud]

Va multumesc din suflet!

[avam]

Despre suicid se poate vorbi foarte mult şi nu este cazul aici pentru că nu ai înţelege toţi termenii ştiinţifici şi medico-legali. Timpul rezolvă totul. Cel care a fost la faţa locului ar fi trebuit să se abţină în a face afirmaţii gratuite(poliţist criminalist sau din poliţia judiciară). Cer eu scuze pentru neprofesionalismul lui şi pentru disconfortul pe care ţi l-a creat. Ai răbdare să apară rezultatele histopatologice şi verdictul medicului legist. El spune cu certitudine care a fost cauza decesului mamei tale vitrege dacă am înţeles eu bine. S-a întocmit în cauză un dosar penal indiferent dacă s-a comis o faptă penală sau nu, rezultatul îi va fi comunicat de parchet tatălui tău. Este normal să fie ridicate şi alte înscrisuri săvârşite pe timpul vieţii de defunctă pentru a fi comparate ştiinţific cu biletul de adio prin care îşi explică gestul. Tu acum ar trebui să fi mai preocupat de starea de sănătate a tatălui tău. Cel mai probabil, repet probabil, nu mă pot pronunţa pe ceea ce ai relatat tu şi nici nu am competenţa necesară deşi poate am expertiză, a fost o spânzurare voluntară. Dacă totuşi te interesează să intri în amănunte îţi recomand să vezi ceva siteuri cu referate de specialitate referitoare la actul suicidal prin spânzurare voluntară, vei înţelege de unde se ştie ştiinţific dacă victima s-a spâmzurat voluntat sau a fost pusă în ştreang după ce s-a produs decesul. Condoleanţe şi dacă insişti intră pe privat şi în cel mai scurt timp posibil eu îţi trimit pe o adresă se mail cam cum se tratează acest tip de suicid. Cu respect!

[Catalin]

Dar de unde reiese din postul de mai sus ca politistul a facut afirmatii gratuite?

Eu am inteles ca cel de la IML si-a dat cu parerea prematur. Gresesc?

[Rosebud]

Cel de la IML,corect...Asa cum ati spus,a fost o spanzurare voluntara,stiu ca se face dosar penal pana la elucidare, ca se ridica probe...eu intrebam cui ma adresez-in speta tata- sa aflu un raspuns concret,pentru ca nu intelegem ce a putut sa o impinga la asa ceva,mai ales ca nu au 20 de ani si sufera din motive puerile care duc la fapte necugetate,ci vreo 65.Poate a aflat ca era bolnava grav si n-a spus,poate avea o alta suferinta .Va dati seama ca ne gandim si noi la orice posibilitate

[Marius]

Nu era vorba de niciun politist, avam nu a citit cu atentie.

Domnul de la IML mi-a spus ca a fost spanzurare" fara ajutor"

[avam]

scuze o sa fiu mai atent daca o sa am si timpul necesar, scuze inca o data sunt foarte grabit la noi sunt inca multe probleme pe litoral, am fugit. Inca o data scuze din dorinta de a fi util am gresit poate voi indrepta greseala!

[alin2770]

te duci la sediul politiei (sectie sau politie municipala), afli cine are dosarul in lucru si te va lamuri. probabil starii de soc a tataului tau acesta nu a fost inca solicitat pentru declaratie. in mod cert va trebui sa dea o declaratie, atat in calitate de apartinator plus ca a fost cel care a gasit-o. cat despre solutie in dosar inca nu se poate vorbi deoarece se asteapta rezultatul de la iml si crede-ma ca din pacate va mai dura pana o sa ajunga in posesia organelor de politie. asta datorita banilor sau mai bine zis a lipsei acestora.

[avam]

SPANZURAREA

C U P R I N S

I Definiţie. Elemente componente ale acesteaia ........................................ 2

II Clasificarea spânzurărilor .......................................................................4

II. 1. Clasificarea după poziţia nodului la nivelul gâtului...............5

II. 1.1. Spânzurarea tipică .......................................................5

II. 1.2. Spânzurarea atipică .....................................................5

II. 2. Clasificarea după modul de suspendare a corpului în la.......6

II. 2.1. Spânzurarea completă .................................................6

II. 2.2. Spânzurarea incompletă .............................................7

III Aspecte chimice şi mecanisme tanatogeneratoare ...............................7

III.1. Aspecte chimice .........................................................................7

III.2. Mecanisme tanatogeneratoare ................................................8

IV Aspecte anatomopatologice ....................................................................8

IV.1. Examentu extern .......................................................................8

IV.2. Examenul intern .......................................................................9

V. Expertiza medico-legală în cazul spânzurării .....................................10

VI. CONCLUZII ........................................................................................11

Tipuri de acte procedurale ........................................................................12

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................18

SPÂNZURAREA

I. Definiţie. Elemente componente ale acesteia.

Pentru a putea înţelege definirea aproape unanimă a specialiştilor în medicină legală, este mai întâi necesar să abordăm contextul din care această manoperă provine, locul de unde ea se contrage şi importanţa acesteia pentru a furniza mijloace de probaţiune ştiinţifică de ordin medical sistemului de justiţie.

În ţara noastră ilustrul profesor Vladimir Beliş , cel care a condus şi îndrumat medicina legală românească, apreciază că anoxia, ca termen, ce reprezintă lipsa oxigenului, este discutabil, deoarece nu se ajunge niciodată la lipsa completă a acestuia, întrucât intervine moartea celulară. Cel mai potrivit din punct de vedere medical este termenul de hipoxie, deşi se mai păstreză încă în numeroase lucrări termenul de asfixie. Acest termen de asfixie reprezintă o stare patologică determinată de scăderea cantităţii de oxigen, cu creşterea consecutivă a bioxidului de carbon la nivelul ţesuturilor şi celulelor.

Modificările clinice sunt cu atât mai greu sesizabile cu cât intervalul de timp dintre momentul acţionării factorului mecanic producător al anoxiei şi moarte este mai scurt. Se observă o serie de modificări din partea diferitelor aparate şi siteme, astfel modificările aparatului respirator se datoresc în primul rând acumulării CO2 şi în mod secundar anoxiei propriu zisă . Într-o primă fază apare dispnee inspiratorie ca urmare a hipercompresiei ce determină excitarea centrului respirator bulbar, fenomen care lipseşte în asfixiile fără hipercompresie.

Din punct de vedere al clasificării medico-legale a asfixiilor mecanice, hipoxii de cauze violente, categoria celor prin compresiune, găsim cele asupra căilor respiratorii: spânzurare, ştrangulare cu mâna sau cu laţul şi cele asupra toracelui-abdomenului, compresia toraco-abdominală.

Examinând considerentele de mai sus, pe bună dreptate spânzurarea a fost definită ca fiind asfixia mecanică prin compresia gâtului de către un laţ, realizată prin greutatea propriului corp.

Laţurile: pot fi confecţionate din cele mai variate materiale. Acestea implică obligatoriu un punct de spijin fix care este ales aleator de către subiect cum ar fi de exemplu: o grindă, un suport metalic aflat la o oarecare înălţime de sol sau de un plan dur, armătura unui pat, tubulatură metalică de termoficare, suport tavan pentru lustră, ş.a.; un nod al cărui aspect poate arăta trăsături ale personalităţii subiectului, sau a profesiei acestuia cum ar fi: marinar, pescar, fermier, legător de sarcină, trefilator, ţesător, ş.a., şi materialul din care este confecţionat.

Practica judiciară ca dealtfel şi opinia unor specialişti , clasifică laţurile după:

1. consistenţă şi pot fi:

- dure - confecţionate din sârmă, lanţ;

- semidure - confecţionate din frânghie, sfoară, cablu electric, curea, cordeline, rafie;

- moi - confecţionate din materiale textile de diferite elasticităţi cum ar fi: eşarfa, fularul, cravata, cordonul;

- particularităţi – cu împletituri, rugozităţi ce se imprimă la nivelul şanţului de spânzurare.

2. lăţime pot fi:

- înguste sau late;

3. număr pot fi: unice sau multiple, cu una sau mai multe ture circulare

4. modul de realizare al nodului:

- laţ cu nod fix, nod ce caracterizează prin faptul că nu îşi modifică diametrul atunci când este solicitat de greutatea corpului prin tracţiune;

- laţ cu nod culant ce se caracterizează prin faptul că în momentul în care este solicitat la tracţiune de greutatea corpului, acesta îşi modifică diametrul.

Această clasificare are o importanţă deosebită pentru specialistul care va pune concluziile, de aceea i se acordă o mare atenţie imediat după sosirea la faţa locului a echipei complexe de cercetare în cazul sinuciderilor prin spânzurare.

În stabilirea circumstanţelor, medicul legist furnizează date importante pentru anchetă cu ocazia examenului la faţa locului faptei, unde se analizează posibilitatea de acces a victimei la punctul de fixare al laţului şi la laţul propriu-zis, existenţa eventualelor urme de violenţă pe cadavru evidenţiate prin echimoze, excoriaţii, plăgi şi mecanismul producerii acestora, examenul hainelor ş.a. .

În probaţiunea judiciară se pune un mare accent pe pertinenţa şi concludenţa probelor. Din acelaşi punct de vedere, medico-legal, în opinia unui autor nevoia de concludenţă a actului medico-legal este reprezentată de modul de a da soluţia unei cauze prin posibilităţile ştiinţei. Acest lucru înseamnă a afirma concludenţa unei probe judiciare. Riscul de neconcludenţă obligă la eliminarea discordanţelor dintre judecăţile, raţionamentele cercetătorului şi realitatea petrecută, ceea ce reprezintă o abatere de la adevăr, eroarea de fapt, şi la eliminarea riscului greşelii prin încălcarea normelor ştiinţifice de aflarea adevărului, eroarea de normă.

Cercetările superficiale sau incomplete, lipsa de experienţă, raţionamentele greşite, încrederea exagerată în fler şi intuiţie, ideile preconcepute, lipsa îndoielii, orgoliul, reducerea către alte versiuni şi teze, reprezintă aproape totalitatea cauzelor erorilor şi greşelilor, în final, a neconcludenţei judiciare.

Realitatea arată că spânzurarea este făcută de regulă în scop de sinucidere, mare parte dintre cei ce au studiat acest fenomen afirmă că acesta ar fi cea mai josnică manoperă de suprimare a vieţii. Spânzurarea accidentală, deşi rară, totuşi este posibilă şi au fost cazuri înregistrate chiar şi în anul 2009, iar spânzurarea criminală în ultima perioadă este aproape inexistentă, însă nu trebuie scoasă din vedere, fiind posibilă producerii, pendinte de multiple cauze. Voci critice apar însă în cazul spânzurărilor ca o formă de execuţie judiciară, care din păcate, încă mai este folosită în unele state, însă este discutabil acest aspect dacă ne raportăm la cazuri de suprimarea vieţii ca pedeapsă judiciară prin injecţie letală sau prin electrocutare, practicată în alte state destul de civilizate.

În scopul obţinerii tutror datelor posibile, valoaroase din punct de vedere juridic, în scopul aflării adevărului, specilaliştii, „legiştii”, denumiţi în sens pozitiv în jargon juridic au purces la clasificarea riguroasă a spânzurărilor.

II. Clasificarea spânzurărilor.

Clasificarea este desigur necesară, întrucât medicul legist va trebui să răspundă în mod ştiinţific organelor judiciare la întrebări privind mecanismul producerii leziunilor şi dacă acestea au legătură directă cu cauza morţii, lucru extrem de important în încadrarea juridică a faptei.

II.1. Clasificarea după poziţia nodului la nivelul gîtului.

După observare îndelungă, cu ocazia cercetărilor la faţa locului a poziţiei nodului, spânzurările au fost clasificate în două categorii: tipice şi atipice.

II.1.1. Spânzurarea tipică.

Această clasificare este caracterizată exclusiv prin faptul că nodul se află aşezat în regiunea cervicală posterioară. Spânzurarea este o asfixie mecanică produsă prin comprimarea formaţiunilor vasculo-nervoase şi aeriene ale gâtului. Pe lângă condiţia esenţială a poziţiei nodului, aşa cum consideră în opinia sa un autor , se impune şi o alta, pe care de obicei unii autori o omit, aceea a corpului care trebuie să fie suspendat în totalitate. Consider neîndreptăţită această opinie, întrucât poziţia corpului duce implicit la o altă clasificare, aşa cum vom vedea în cele expuse puţin mai jos, neexistând cale de confuzie. Aş putea totuşi concluziona o precizare ce ar trebui făcută, şi anume aceea ca laţul în partea din faţa subiectului să fie pe gât sub bărbie şi nu în altă parte, fapt ce ar duce la altă clasificare.

Date fiind aceste condiţii atunci cand ele sunt îndeplinite, încă de la faţa locului medicul legist, după examinarea exterioară a cadavrului prin observare, poate pune concluzia prezumtivă din care rezultă că spânzurarea a fost tipică. Dacă ne-am întreba ce importanţă are acest lucru?, am găsi foarte lesne răspunsul procurorului sau al poliţistului de Poliţie Judiciară prezent în cadrul echipei complexe de cercetare, şi anume acela de efectuarea unei anchete tipice de suicid şi nedemararea unei anchete tipice de omor, spre exemplu, care necesită specialişti, o tehnică şi o logistică masivă cu costuri destul de mari.

II.1.2. Spânzurarea atipică.

Lesne de dedus, spânzurarea atipică este aceea spânzurare în care poziţia nodului laţului este în orice altă poziţie decât la spânzurarea tipică. Această poziţie este atât de variată încât practicienii au observat-o în peste 200 de modalităţi de spânzurare atipică. Cele mai des întâlnite sunt:

-laţul este petrecut peste bărbie, sub buza inferioară cu nodul în regiunea cervicală posterioară, şi deşi nodul este poziţionat ca cerinţă a spânzurării tipice, această spânzurare este totuşi una atipică;

-laţul este petrecut prin regiunea cervicală posterioară şi pe sub buza inferioară şi are nodul în dreptul unuia dintre obraji;

-laţul este petrecut prin regiunea cervicală posterioară şi prin gura subiectului şi are nodul în dreptul unuia dintre obraji;

-laţul este petrecut prin regiunea cervicală posterioară şi peste ochii subiectului şi are nodul în partea din faţă ş.a. .

Mecanismul comprimării gâtului atestă că la greutăţi de 2 kg. se comprimă venele jugulare, iar o greutate de 3,5 Kg. este suficientă pentru a comprima artera carotidă. Deja după măsurătorile specialiştilor la o greutate de 16, 6 kg. arterele vertebrale sunt comprimate şi realizează astfel o suprimare totală a circulaţiei cerebrale, implicit a lipsei oxigenului la nivelul creierului.

II.2. Clasificarea după modul de suspendare a corpului în laţ.

Poziţia corpului descoperită la faţa locului „îi spune” specialistului dacă au existat sau nu posibilităţi ale subiectului în a efectua manevre şi manopere mecanice suicidale prin spânzurare sau dacă în realitate este vorba de cu totul altceva, cum ar fi de exemplu o înscenare a spînzurării în scopul ascunderii comiterii de alte fapte pedepsite de legea penală cu o gravitate mult mai mare. Aşadar pentru a pune aceeaşi concluzie prezumtivă, şi nu numai, specialişti au clasificat spânzurarea după poziţia corpului în laţ în: completă sau incompletă.

II.2.1. Spânzurarea completă.

Această formă se caracterizează prin faptul că poziţia corpului în laţ este aceea de suspendare completă, fără nici un fel de sprijin, sau de atingere de obiectele din jur, indiferent de poziţia nodului laţului. În acest tip de spânzurare capătul laţului nu poate fi legat decât de un obiect aflat în plan oblic sau orizontal, corpul rămănănd în laţ în poziţie verticală, în prelungirea acestuia, cu mâinile în prelungirea corpului, libere sau legate în faţă şi uneori excepţional legate la spate . Putem deci concluziona că în nici un caz subiectul nu poate fi atârnat în laţ în poziţie verticală, legat atât la mâini în poziţia la spate cît şi la piciore, în astfel de cazuri, foarte rare, declanşându-se cu celeritate sub coordonarea procurorului o anchetă penală cu privire la alte infracţiuni deosebit de grave împotriva vieţii.

II.2.2. Spânzurarea incompletă.

Acest tip de spânzurare îl găsim atunci când corpul subiectului se află în orice altă poziţie decât cea descrisă la spânzurarea completă, când acesta se află în contact cu planul de susţinere, în poziţie şezândă, în poziţie semiculcată .

Mai frecvent în cazurile de suicid prin spânzurare incompletă corpul subiectului a fost găsit în următoarele poziţii:

-în poziţie verticală, în prelungirea laţului, cu picioarele flexate, sprijinite pe genunchi de un scaun sau orice alt obiect plan;

-în poziţie verticală, în prelungirea laţului, cu picioarele întinse însă sprijinite de sol sau de o masă, ori sprijinite pe călcâie;

-în poziţie oblică, neregulată, cu picioarele flexate sprijinite mai mult sau mai puţin de plan, cu sprijinire de bazin sau de abdomen, frecvent atunci când laţul este fixat pe clanţa uşii, calorifer sau orice alt suport aflat la o înălţime mult mai mică decât lungimea corpului subiectului, ş.a. .

III. Aspecte clinice şi mecanisme tanatogeneratoare.

Pentru înţelegerea şi explicarea reacţiilor care au loc din punct de vedere medico-legal, este necesar ca judiciaristul să cunoască în amănunt aceste aspecte. S-ar putea pune întrebarea de ce?, dacă la faţa locului se află şi medicul legist. Este lesne de explicat prin aceea că cel din urmă este specialistul în medicină legală şi formulează concluzii esenţiale pe baza cărora primul va face încadrarea juridică a faptei, lucru de o importanţă deosebită în pornirea procesului penal.

III.1. Aspecte clinice.

Din punct de vedere clinic, apar tulburări de vedere, halucinaţii auditive şi vizuale, senzaţie de greutate în picioare, senzaţii dureroase, ideaţie rapidă. În spânzurarea lentă, progresivă, apare excitaţie sexuală ceea ce poate duce la accidente letale în cadrul perversiunilor sexuale ce utilizează această metodă pentru stimulare. Conştienţa se pierde în intervalul de 15-30 secunde, ceea ce împiedică autosalvarea, după care urmează o perioadă de linişte de aproximativ 20-30 de secunde, apoi apar convulsii tonico-clonice.

Obiectiv, după pierderea conştiinţei şi după perioada de linişte apar convulsii generalizate, protuzia limbii între arcadele dentare, erecţie, ejaculare, relaxare sfincterală cu emisie de urină şi materii fecale.

Moartea se instalează într-un interval de 5 până la 30 minute, însă salvarea nu se poate face decât în primele 5-6 minute, când nu au apărut modificări structurale nervoase prin suprimarea circulaţiei cerebrale.

III.2. Mecanisme tanatogeneratoare.

În spânzurare se explică prin intervenţia a trei factori:

1.Hipoxia hipoxică ce se referă la lipsa de oxigen prin împingerea bazei limbii înapoi şi în sus cu obstrucţia faringelui, prin pătrunderea laţului între faringe şi osul hioid, comprimarea gâtului de către laţ având un caracter brutal.

2.Mecanism neuroreflex caracterizat prin comprimarea zonei sinocarotidiene, a nervului vag şi a nervului laringeu superior cu inhibiţia centrilor vitali şi deces foarte rapid prin stop cardio-respirator.

3.Mecanism hemodinamic sau reflex caracterizat prin comprimarea brutală a sinusului carotidian, (lovitură mortală aplicată prin karate în artele marţiale).

IV. Aspecte anatomopatologice.

Din punct de vedere anatomopatologic se impun a fi efectuate două examene principale şi anume unul extern şi unul intern. Pe baza datelor obţinute prin examen medico-legal al cadavrului, coroborate cu circumstanţele de producere, justiţia va putea preciza forma juridică: sinucidere, omucidere sau accident, ştiindu-se că în majoritatea cazurilor spânzurarea este catalogată ca sinucidere, omuciderile fiind posibile doar la persoanele aflate în imposibilitatea de a se apăra, ca şi cauză generatoare imperativă.

IV.1. Examenul extern.

La examenul extern se găseşte elementul esenţial caracteristic şi anume şanţul de spânzurare sub forma unei zone denivelate, pergamentale, păstrând ca un mulaj forma, dimensiunile şi structura laţului.

Raportat la cartilagiul tiroid, în spânzurarea completă, şanţul are poziţie în 1/3 superioară a gâtului. În spânzurarea incompletă, în special în poziţie culcată, apare un şanţ în regiune mijlocie şi inferioară a gâtului, direcţia de obicei este oblică, ascendentă spre nod cu excepţia în care poziţia este culcată, atunci direcţia fiind orizontală. Dacă laţul este cu nod culant, apare un şanţ complet iar în zona

nodului există impresiunea acestuia, iar dacă laţul este cu nod fix apare un şanţ întrerupt sau mult superficializat în zona nodului.

Adâncimea şanţului este inegală. În zona opusă nodului aceasta este mai profundă precum mai superficială, chiar întreruptă în zona nodului. Profunzimea şanţului de spânzurare depinde de tipul laţului sens în care putem întâlni un şanţ profund atunci când a fost folosit un laţ dur şi îngust sau un şanţ superficial atunci când a fost folosit un laţ lat şi moale.

Caracterul vital este dat de prezenţa infiltratelor sanguine la nivelul şanţului, a ţesutului celular subcutanat, în tecile musculare, în masa musculară, glanda tiroidă şi glanda submaxilară.

În acest sens se explică şi faptul că în unele cazuri deşi în urma raportului medico-legal s-a constatat că subiectul era decedat înainte de a fi pus într-un laţ pentru a se înscena spănzurarea, pe gîtul acestuia era vizibil şanţul lăsat de laţ.

Ca alte modificări ce pot apare sunt: lividităţi cadaverice în ½ inferioară a corpului în cazul spânzurărilor în poziţie verticală; hemoragii subconjunctivale ce indică staza cefalică; inconstant apare prolaborarea limbii între arcadele dentare; leziuni traumatice, echimoze şi excoriaţii pe părţile proieminente datorită lovirii de corpuri dure învecinate în cursul convulsiilor; modificări generate de asfixie.

IV.2. Examenul intern.

La examenul intern pot fi găsite leziuni comune oricărei anoxii fără specificitate, sufuziuni sangvine în musculatura gâtului sau în alte organe cum ar fi glanda tiroidă sau submaxilară.

În spânzurare mai putem întâlni ruperi ale cartilajelor laringiene în special a cartilajului tiroid, fracturi ale coarnelor osului hioid, luxaţii ale coloanei cervicale. La nivelul carotidei putem găsi leziuni ale intimei, infiltrate sanguine în adventice în zona corespunzătoare compresiunilor laterale.

Mecanismul de realizare a asfixiei prin spânzurare poate fi nervos-reflex sau spânzurarea albă cu moarte rapidă prin excitarea corpusculului carotidian ori prin elongaţia sau chiar ruptura vagului în cazul spânzurărilor prin aruncare cu laţul pus în gol, când se pot produce elongaţii bulbare sau chiar ale măduvei cervicale cu dislocări atlanto-occipitale sau cervicale, cu fracturi de axis şi lezări bulbare consecutive şi când, datorită morţii rapide va lipsi timpul necesar pentru constituirea unor leziuni asfixice generale sau locale.

Alteori mecanismul spânzurării este asfixic sau spânzurarea albastră, când, prin comprimarea vaselor sau chiar a traheei, se realizează, în timp suficient, leziunile generale şi locale de asfixie. În spânzurările tipice, acest mecanism nu implică atât o comprimare a traheei cât o împingere a bazei limbii către faringe cu blocarea implicită a acestuia. Acestor forme li se dă denumirea de spânzurare albastră sau albă, după prezenţa sau absenţa cianozei.

V. Expertiza medico-legală în cazul spânzurării.

Toate activităţile desfăşurate de către medicul legist, pentru a întregii probatoriul din cursul procesului penal, au o bază legală , sunt materializate în Raportul de Constatare Medico-Legală , ce reprezintă actul scris în care medicul legist menţionează cele constatate la necropsie.

Organul de Poliţie Judiciară, printr-o Rezoluţie Motivată pentru dispunerea efectuării de constatări medico-legale , solicită medicului legist efectuarea în cauză a unei expertize sau constatări medico-legale. Medicii legişti vor fi ţinuţi să răspundă la un set de întrebări care au ca obiectiv:

-stabilirea morţii prin asfixie;

-stabilirea formei asfixiei prin existenţa sau nu a şanţului de spânzurare;

-stabilirea tipului de spânzurare completă sau tipică;

-stabilirea circumstanţelor de producere unde se ia în consideraţie poziţia cadavrului, tipul de laţ, accesul victimei la punctul de fixare al laţului, semnele de violenţă, aspectul îmbrăcăminţii, bolile subiectului, eventuale mesaje înscrisuri de la subiect.

La randul său organul de Poliţie Judiciară este obligat să pună mai întâi la dispoziţia medicului legist :

- persoana subiectului,(cadavrul cu identitate cunoscută sau nu);

- procesul-verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului faptei şi planşa cu fotografii judiciare efectuate la faţa locului şi obiectele găsite.

VI. Concluzii.

Spânzurarea este o asfixie ubicuitară ca mod de extindere în timp şi spaţiu şi cel mai frecvent constitue un act de suicid, acceptat ca modalitate, prin duritatea sa, mai ales de bărbaţi. Acest aspect impune la o atentă corelare a leziunilor şi locului faptei cu motivaţia de suicid. Pentru a da certitudine actului, deseori bonlavii îşi leagă greutăţi de picioare, îşi leagă mâinile, sau se aruncă în gol după ce şi-au pus laţul, pentru a evita autosalvarea, ştiut fiind că cei salvaţi rămân cu sechele grave şi că din diferite cauze recurg din nou la suicid prin aceeaşi metodă: spânzurarea.

Spânzurarea în scop de şantaj, pasional în ultima perioadă, inexplicabil, deşi era căzută în desuetitudine a reapărut, mai ales în rândul femeilor tinere, care părăsite sau dezamăgite în dragoste recurg la acest gest, uneori multiplu.

Spânzurarea accidentală este mai rar întălnită, mai ales la copii ce cad în corzile cu care sunt suspendaţi de pat sau pur şi simplu cad intre zăbrelele acestuia sau ale gardului împrejmuitor, la alpinişti în corzile şi cordelinele de coborâre sau căţărare, la paraşutiştii sportivi sau militari în suspantele paraşutelor, la actorii de circ în reprezentaţia la trapez, sau în stimularea sexuală urmărită de unii pervertiţi.

Omorul prin spânzurare produs atunci când victima este pusă în imposibilitatea de a se apăra şi ca menţiune finală spânzurarea ulterioară a cadavrului şi susţinerea tezei sinuciderii, caz în care şanţul nu are caracter vital.

*

* *

Raport de expertiză medico-legală

(autopsie)

1. Preambul

Subsemnatul, dr........medic........(calitatea - medicină generală, principal în specialitatea ..., primar), la ........ (locul de muncă), invitat de ........ (numele autorităţii care a ordonanţat necropsia) prin adresa nr........., din........(data), am efectuat astăzi, data de........, necropsia cadavrului numitului ........ din ........ (adresa de domiciliu), în vârstă de ........ ani, şi am constatat următoarele:

2. Istoricul faptelor medicale:

(Se expune în modalitatea cea mai simplă) - de exemplu:

Din datele de anchetă reţinem că în ziua de........(urmează expunerea succintă a evenimentelor).

Din FO nr......... a spitalului........ reţinem că a fost internat la data de........cu diagnosticul........

La anamneză........

La internare prezenta........

Pe parcursul spitalizării se constată ........ (consemnarea evoluţiei clinice, a investigaţiilor complementare şi a tratamentului). Decedează la data de........prin........(se consemnează simptomele şi diagnosticului clinic de deces).

(Datele medicale vor fi relatate cât mai concis [rezumativ]. Nu se copiază în întregime documentul medical.)

3. Examenul la faţa locului

(Facultativ, se consemnează numai dacă medicul a participat la cercetarea la faţa locului.)

Poziţia cadavrului........, obiectele din jurul cadavrului şi relaţiile lor cu cadavrul........, condiţii de umiditate........, luminozitate etc., descrierea îmbrăcămintei.........

4. Autopsia

a) Examenul extern

• semne de identitate: cadavrul este al unei persoane de sex........., în vârstă de aproximativ.........ani, cu talia de ........cm, de constituţie ........., de identitate (cunoscută/necunoscută);

(La cadavrele de identitate necunoscută se face „portretul vorbit” şi se recoltează derma-toglifele.)

• semnele morţii reale prezente şi reprezentate de :

- lividităţi cadaverice dispuse în regiunile ........., de culoare .......... la digitopresiune ........., respectă planurile de presiune;

- rigiditatea cadaverică localizată la.........(enumerarea articulaţiilor), de intensitate.........;

- putrefacţia manifestată prin ........., localizată în ........, în formă de ........., cu/fără destinderea ţesuturilor, pe o suprafaţă de.........;

• semne de violenţă:

- pe.........,în regiunea........., la.........cm de.........,prezintă........., de forma.........,de culoare .........,cu dimensiuni de ........,având următoarele particularităţi, ........,ţesuturile înconjurătoare .........;

(Se descrie pe rând flecare leziune în parte după aceleaşi reguli.)

• semne diverse (se descriu culoarea pielii, edemul, culoarea şi aspectul ochilor, deshidratarea, tumefacţiile, cicatricele etc).

B) Examenul intern Cap şi cavitate craniană

Ţesuturile moi epicraniene sunt........(libere/infiltrate - aspect, dimensiuni). Muşchii temporali sunt.........(liberi/infiltraţi).

Calota craniană, cu o grosime de.........mm pe linia de fierăstruire este.........(intactă/prezintă fractură - localizarea şi descrierea acesteia).

Baza craniului........(intactă/fractură, hematom - se descriu).

Dura mater de culoare........, luciu........, umidi¬tate ........, depozite........, leziuni traumatice........, hematom........(tip, localizare, dimen¬siuni).

Vasele ........ (descrierea vaselor).

Pia mater de culoare ........, luciu ........, depozite........, umiditate ........, grosime........, hemoragii........ (localizare, întindere).

Vasele de la bază........ (descriere).

Creierul: aspectul circumvoluţiunilor ........ consistenţă........, miros particular........

Pe suprafaţa de secţiune: substanţa cortexului........(culoare, grosime, eventuale leziuni traumatice sau patologice), substanţa albă ........

Focare hemoragice în ........, de dimensiuni........, de culoare ........, de formă........

Ventriculii laterali cu un conţinut........

Nucleii opto-striaţi........

Protuberanta, bulbul, cerebelul........ (descriere ca la creier).

Gură, gât şi organele gâtului

Mucoasa limbii şi a gurii: culoarea ........,depozite ........,leziuni caustice ..., corpi străini........., mirosuri particulare.

Mucoasa şi pereţii faringelui şi ai laringelui de culoare……………….,consistenţă………………………………………,grad de umiditate........,vascularizaţie........,edem........,infiltraţii.......

Musculatura........,formaţiunile osteocartilaginoase........, pachetul vaseulo-nervos al gâtului........

Timusul de dimensiuni........, în greutate de........g, de consistenţă........,de culoare........, raporturi cu organele vecine........

(NU uitaţi să descrieţi fracturile şi luxaţiile maxilo-dentare sau infiltratele în musculatura latero--cervicală, fracturile de hioid şi ruptura tunicii interne a carotidei.)

Torace şi organele toracice

Muşchii toracici........(plăgi, infiltrate sangvine - dimensiuni).

Grilajul costal.........(fracturi costale - localizare, formă, aspect; procese traumatice etc).

Pleurele (parietale, viscerale)........(transparenţă, umiditate, grad de vascularizaţie, depozite, leziuni traumatice/patologice).

Cavităţile pleurale.........(virtuale/reale, colecţii - cantitate, culoare, consistenţă, corpi străini, aer).

Pulmonul (stâng/drept) ........ (culoare, consistenţă, elasticitate, grad de densificare, vascula¬rizaţie).

Pulmonul (stâng/drept) pe suprafaţa de secţiune ........ (culoare, umiditate, zone de consistenţă sau ramoliţie, conţinutul alveolelor, caracterul serozităţii exprimate prin apăsare).

Proba docimaziei hidrostatice........

Prezintă leziuni traumatice........, miros ........

Bronhiile mari ......... (conţinut - cantitate, consistenţă), cu mucoasa ........, vasele pulmonare .........

Pericardul visceral şi parietal.........(culoare, luciu, umiditate, transparenţă, aderenţe, depozite, leziuni).

Cavitatea pericardică ......... (conţinut - cantitate, culoare, transparenţă).

Arterele coronare ......... (consistenţă, formă etc).

Cordul de dimensiuni..........volum.........,confi¬guraţie .........,greutate .........

Conţinutul cavităţilor .........

Miocardul de grosime .........,culoare........., consistenţă.........şi următoarele particularităţi:.........endocardul valvular de grosime ........, cu îngroşări ........, retractări ........, depozite ........., ulceraţii .......... cu orificiul valvular .........

Vasele mari........, cu valvulele sigmoide.........,orificiile .........,intima........., conţinut.........

Vasele coronare........, intima........., conţinut.........

Leziuni traumatice ale cordului.........(localizare, formă, mărime).

Abdomen şi organele abdominale

Muşchii abdominali ......... (plăgi, hemoragii etc.).

Cavitatea peritoneală ......... (aderenţe, conţinut etc).

Peritoneul ......... (culoare, transparenţă, luciu, umiditate, vascularizaţie, leziuni traumatice/patologice).

Stomacul cu pereţii de grosime ........., consistenţă ........., culoare ........., cu mucoasa de culoare..........grosime.........,pliuri.........,luciu.........,leziuni traumatice/patologice.........

Conţinutul în cantitate de..........denatura........., consistenţă........., starea de digestie.........,miros ........., culoare .........

Intestinele cu peretele de grosime........., consistenţă........., culoare........, cu mucoasa.........(se descrie ca la stomac).

Conţinutul ......... (se descrie ca la stomac).

Leziuni traumatice/patologice.........

Ficatul

Capsula.........(opacă, transparentă, umedă, lucioasă etc.).

Dimensiunile.........volumul........,greutatea........,culoarea..........suprafaţa...consistenţa........

Marginea anterioară.........

Leziuni traumatice/patologice.........

Pe suprafaţa de secţiune, desenul lobular........,culoare..... consistenţă.........leziuni traumatice/patologice.

Conţinutul vaselor ........., conţinutul căilor biliare.........

Vezica biliară, de dimensiuni........., conţinut........., mucoasă........., leziuni

traumatice/patologice.........

Splina

Capsula.........

Dimensiuni..........greutate..........volum..........culoare.........

Pe suprafaţa de secţiune, culoare ........., consistenţă ........., elementele foliculare ........., elementele trabeculare........., leziuni traumatice/patologice .......

Rinichiul (drept/stâng)

Capsula ......... Dimensiuni .......... greutate ........., volum ........., culoare ......... Supra¬faţa ........Pe suprafaţa de secţiune, culoare........, consistenţă........, substanţa corticală........,

substanţa medulară.........

Conţinutul bazinetului .........

Vezica urinară de dimensiuni........, volum........, conţinut........, pereţi........, mucoasă........

Scheletul bazinului.........

Organele genitale

Uterul, de dimensiuni.........volum......., lungimea corpului uterin........, lungimea colului.........,

greutatea ........., formă ........., seroasa ......... Colul uterin în porţiunea vaginală .........(volum şi dimensiuni, consistenţă, orificii, mucoasă).

Pe secţiunea uterului diametrele cavităţii corpului şi ale colului ........., forma cavităţii ........., conţinutul cavităţii .........

Mucoasa uterină.........(culoare, aspect etc).

Leziuni traumatice/patologice.

Miometrul.........(grosime, consistenţă, culoare, umiditate, aspectul vaselor etc).

Placenta (sau resturi placentare) .........(locul de inserţie), dimensiuni...., aspect ........., leziuni traumatice/patologice ........

Produsul de concepţie (dacă există) .........

Trompele de mărime ........., conţinut ........., aspect ........., aderenţe ........., leziuni trau-matice/patologice .........

Ovarele de dimensiuni........., formă........., consistenţă........., culoare ......

Pe secţiune, culoare........., grad de umiditate........., chişti........., corp galben cu dimensiuni de.........etc.

Parametrii.........

Coloana vertebrală

(Se descriu leziunile traumatice/patologice osteo-cartilaginoase. Se descriu măduva spinării şi învelişurile sale. În cazul în care coloana vertebrală nu prezintă leziuni (este intactă), se menţio¬nează acest fapt şi nu se mai deschide).

5. Examene complementare

(Se consemnează rezultatele tuturor investigaţiilor complementare efectuate).

6. Discuţia faptelor medicale

La necropsia cadavrului numitului.........,s-au constatat următoarele leziuni.........

Pe baza acestor date se pot emite următoarele ipoteze:

a) ................ - pentru aceasta pledând........

B) ................ - pentru aceasta pledând........

c) ................ - pentru aceasta pledând........

Împotriva ipotezelor a) şi B) există următoarele elemente : ..........

Reţinem că cea mai plauzibilă ipoteză este c) deoarece.................

7. Concluzii

Moartea lui.........a fost......... (violentă/patologică).

Ea a fost cauzată de.........(diagnosticul anatomo-clinic).

Leziunile s-au produs prin.........

Leziunea.........a avut capacitate tanatogeneratoare.

(sau)

Leziunile.........nu aveau capacitatea tanatogeneratoare, nu au intervenit în mecanismul morţii şi ar fi necesitat în caz de supravieţuire.........zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Leziunile au fost aplicate din......... (poziţia victimei faţă de agresor).

Între leziunile......... şi deces există o legătură......... (directă/indirectă) de cauzalitate.

Moartea datează din.........

Medic (semnătura)

Elemente de diagnostic Heteroagresiuni (violenţe intenţionale sau culpabile) Autoagresiuni

(sinucideri sau autovătămări

corporale) Accidente violente sau patologice

Spânzurare Comoţionarea victimei.

Alte leziuni corporale (prin alţi agenţi

vulneranţi).

Reacţii vitale locale discrete sau absente. Spânzurări atipice mai frecvent.

Spânzurări solitare.

Reacţii vitale locale (frecvent asfixie

albastră).

Rol preparator al alcoolului.

Eventual adăugare de greutăţi. Leziuni locale particulare la alpinişti, copii ori persoane în stare de ebrietate.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞIINTERNELOR

Inspectoratul ......................................................................

Poliţia ..................................................................................

Dosar nr. ....................................../ .....................................

REZOLUŢIE MOTIVATĂ

pentru dispunerea efectuării de constatări medico-legale

Anul ........... luna ................................., ziua..........., în.....................................................................

........................................................din..............................................................................................

( gradul, numele şi prenumele) ( organ de politie)

Studiind actele existente în dosarul de urmărire penală nr. ..........................,/ ................................. privind pe învinuit/inculpat .............................................................., învinuit de săvârşirea infracţiunii de ......................................................, prevăzută şi pedepsită de art. ....................... din ........................................................ şi constatând că pentru stabilirea existenţei faptei şi a consecinţelor acesteia este necesară concluzia unor experţi.

In conformitatee cu prevederile art. 112+114 C.p.p.

DISPUN:

1. Efectuarea în cauză a unei constatări medico-legale;

2. Constatarea medico-legală va fi efectuată de medici legişti din cadrul ........................................

3. Medicii legişti vor răspunde la următoarele întrebări:

( întrebările puse): ………………………………………………………………………………….

4. Pentru efectuarea lucrării se pun la dispoziţia medicilor legişti următoarele:

* persoana numitului………………………. fiul lui……………………. şi al …………...

născut la data de …………………….. în localitatea ……………………… judeţul…………….. posesor al bulletin/carte de identitate seria ………… nr. ………….. eliberat de ………………… domiciliat în …………………….. str. …………………………………… nr. …………………... bloc…… scara ……. etaj ………. ap…….. judeţ/sector……………………………………… .

* procesul-verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului faptei şi planşa cu fotografii judiciare effectuate la locul comiterii infracţiunii.

* un număr de …………………….. obiecte, reprezentând ………………….. cu următoarele caracteristici individuale ……………………………………………………………...

5. Raportul de constatare medico-legală urmează a fi depus la data de …………………………...

6. Un exemplar din prezenta rezoluţie motivate se anexează la dosarul cauzei.

Organ de cercetare penală

BIBLIOGRAFIE

1. TRATAT DE MEDICINĂ LEGALĂ – Editura Tipo- Aktis, Bucureşti, 1995

2. BELIŞ VLADIMIR – Medicină Legală – Curs pentru facultatea de drept. Ediţiia a VI-a revăzută şi adăugită, Editura Juridică, 2006, Bucureşti.

3. NANEŞ CONSTANŢA, GACEA E, PANAITESCU V. DRUGESCU NATALIA – Medicina Legală, Editura Teora, Bucureşti, 1992.

4. Popa Marius – Medicina Legală – Note de curs, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa 2007.

5. IEFTIMIE VALENTIN – Medicina Legală pentru facultăţile de drept, Editura Ştiinţelor Medicale, Bucureşti, 2004.

6. SCRIPCARU GHEORGHE – Medicină Legală, Editura didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureţti, 1993.

7. IOSHINAO NANBU – Karate –Do, traducere, Curs pentru instructorii de arte marţiale din cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport , Ed. Academiei, Bucureşti 1966.

8. Ordinul Ministrului Justiţiei şi al Ministrului Sănătăţii nr.1134/c/25.05.2008/255/04.04.2000 – privind Normele procedurale de efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.

9. Codul de Procedură Penală al României – republicat în Monitorul Oficial al României nr. 78 din 30 aprilie 1997 cu toate completările şi modificările ulterioare, art. 123

10. MIRCEA VASILE BÂRGOZ, RAPOTAN ADRIAN, COLIDIUC DORIN, GHEORGHE LUCIAN – Tipuri de acte procedurale şi procesuale utilizate în activitatea lucrătorilor de poliţie, Editura Europolis, Constanţa, 2008.

*

* *

P.S. din postare au fost scoase intentionat anumite fraze care nu sunt de uz si interes public ci doar pentru politisti. Aces capitol este publicat, imi apartine cu drepturi de autor, iar cine doreste sa il plagieze sa o faca sanatos, poare retine ceva din cuprinsul sau. Rosebud, poate te ajuta cu ceva. Scuze inca o data si retrag ce am spus despre lipsa de profesionalism, nu am fost atent la text, dar ramane valabil pentru cel de la IML, multi asistenti sau bracardieri dau diagnostice inaintea medicilor specialisti.. Referitor la ce au spus colegii mei despre rezultatul necropsiei, vine oricum chiar daca MAI va plati cu intarziere prestatia medico-legala. Cel mai posibil cauza va primi ca solutie neinceperea urmaririi penale. Sa auzim de bine!

[Horia]

Sunt impresionat la maxim de postul lui avam !!!

E smecherie maxima copy / paste -ul asta ...

Felicitarile mele domnule avam, chiar sunt impresionat, cata pregatire profesionala aveti ...

[avam]

Vezi mai Horia eram precis ca se va gasi cel putin unul ca tine, daca imi dai si sursa dupa care zici tu ca am dat copy/ paste esti un mic "geniu"!. Pregatire poate am cat nu ai tu ani de viata daca pun la socoteala studiile facute in paralel, da nu asta este important, nu despre mine trebuie sa vorbesc, puteai sa critici cu argumente ceva ce nu iti convenea din lucrare, dar nu pe mine, fara atacuri directe la persoana. Fi sportiv si spune si tu macar ca strugurii sunt acrii. Apropo daca iti doresti si iti face placere pot sa-ti trimit intreaga lucrare contra cost, costa doar 150 lei, ce zici o vrei?, sau macar capitolul adiacent "strangularea"pentru tine gratis. Este ultima data cand mai raspund unui rautacios ca tine, ce imi doresti tu mie sa iti dea inzecit Dumnezeu tie!

P.S. esti cumva politist Horica? , vai si amar de noi??!.

[Horia]

Draga avam, am remarcat cu ceva vreme in urma ca ti-au murit laudatorii si peste tot pe unde postezi nu faci altceva decat sa te lauzi singur, sa spui cat de capabil si cat de bine pregatit profesional esti dumneata, dar la capitolele omenie, bun simt si intelegere stai foarte prost.

Dupa cum poate vedea oricine, ai sarit ca disperatul sa acuzi alti politisti de neprofesionalism, fara macar sa citesti cu atentie ce a solicitat initiatorul acestui topic. Mai mult, raspunsurile tale bat campii si sunt pe langa subiectul acestui topic. Citeste cu atentie de cateva ori titlul topicului si primul post si poate vei intelege si tu ca persoana dorea informatii cu privire la locul unde se poate informa de stadiul cercetarilor, in niciun caz definitia, clasificarea, intr-un cuvant o analiza a suicidului. Tu nu ai facut altceva decat sa postezi ceva ce nu intereseaza pe nimeni, doar din dorinta de a parea mai destept.

Toate posturile tale sunt pline de rautate si diferite intepaturi, dar niciodata nu discuti la subiect, doar incerci sa te lauzi in disperarea ta de a fi remarcat. Halal comisar mai esti ... si vai de oamenii aia care lucreaza cu tine.

PS: Incearca sa te calmezi, sa nu iti plesneasca vreo vena ...

[SandoKhan]

Horia... lasa-l! Avam e colectionarul nostru de buline rosii, si nu are rost sa ii stricam colectia! :ner:

[Rookie]

avamica poate sa spuna absolut orice si sa foloseasca orice limbaj doreste, nu va spune niciodata nimic altceva decat ceea ce este.

Colegul nostru sufera de niste complexe de superioritate grave. Se crede o mare scula si se supraapreciaza singurel, cand de fapt un om la o varsta inaintata se presupune ca este mai intelept si e constient ca aprecierile trebuie sa vina de la altii, nu sa si le etaleze singurel.

Nici nu va dati voi seama cum un fost agent ce a devenit ofiter, are o gramada de ani de scoala, chiar daca nu-i folosesc la nimic util, pentru ca lucreaza ca ofiter de serviciu la dispecerat, ci doar pentru a se umfla singur in pene si a face pe grozavul. Pacat ca la varsta lui inca nu a realizat faptul ca nu este atat de scula pe cat crede, iar argumentele de tipul "eu am scoala cat nu ai tu ani de viata" sunt penibile si ridicole.

S-a bagat si el singur in seama cu niste raspunsuri total pe langa subiect, pentru a ne arata ca este autorul unei carti, desi nu era locul potrivit aici, dar a crezut ca va face pe grozavul si o para mai interesant, cand de fapt initiatorul topicului dorea sa afle modalitatea prin care poate afla stadiul cercetarilor din dosarul respectiv. Nicaieri nu a spus ca doreste sa afle despre spanzurare, clasificari si tot ce a postat el mai sus. Asa ca interventia lui aici a avut doar scopul de a se da mai rotund decat este. Daca era destept putea propune un topic separat in care sa supuna dezbaterii un astfel de subiect si daca tot dorea sa ne impartaseasca din vastele sale cunostiinte, o putea face mult mai elegant acolo, fara sa mai cada in ridicol aici.

Daca veti citi cu atentie posturile sale veti observa ca sunt pline de frustrarile pe care le are. Dupa ce si-a acuzat total gratuit niste colegi, desi el este cel care nu a fost in stare sa priceapa cateva randuri, tot el ne spune din nou ca asistentii si brancardierii de pe la IML isi dau cu parerea aiurea inaintea medicilor specialisti, desi din postulrile initiatorului acestui topic nu se poate trage o concluzie daca cel de la IML este medic, asistent sau brancardier.

Colegul nostru indeplineste cu brio sablonul parvenitului din politie, respectiv cei ce au fost agenti si care dupa ce au trecut in corpul ofiterilor, traiesc cu impresia ca le-a mai crescut un ou si ca fac parte dintr-o casta exclusivista, de aceea el se identifica cu medicii specialisti, in timp ce asistentii, brancardierii sau agentii sunt din start predispusi greselilor si neprofesionalismului. Un comportament si o mentalitate de meltean si parvenit, ce simte nevoia sa se supraaprecieze singur tocmai din dorinta obsesiva de a scoate in evidenta ca apartine unei alte caste, deoarece considera ca desi si-a depasit conditia, nu este la fel de respectat si asimilat categoriei in care a reusit sa patrunda.

Este doar o frustrare cel va urmari toata viata, asa ca trebuie sa-l intelegem.

Modificat 28 August, 2011 de Rookie

[Rosebud]

Va multumesc pentru sfaturi,voi incerca sa intreb despre dosar la IPj.

Va rog din suflet sa nu va certati din cauza postului meu, am apelat la domniile voastre tocmai pentru a nu deranja sectii de politie,Parchetul cu o mie de intrebari,deoarece imi inchipui ca dumnealor au si altele de rezolvat,mult mai importante decat o sinucidere voluntara.

[voineamarianvoineama]

Bună ziua! Numele meu este Marian am o problema care mă macină de ani de zile...tatăl meu s_a sinucis în urma cu opt ani...probabil de frica unei boli și anume schizofrenie...probabil de asta a și ales să facă acest lucru...atunci aveam vârstă de 16 ani...acesta înainte să se sinucidă a scris niste coli A4 dar nu știu ce anume a scris atunci....poliția a venit și le.a luat spunând că sunt probe...sunt ultimile chestii rămase de la el...mă interesează dacă pot intra in posesia acelor bilete sau sa primesc o copie sau macar sa le citesc...sunt foarte importante pentru mine...va mulțumesc mult

[PetruPuiu]

Buna ziua,

Numele meu este Iulia si am cateva intrebari legate de moartea suspecta a tatalui meu. A fost gasit in padure, cu o curea in jurul gatului,  dupa 3 zile de cautare. Acest lucru s-a intamplat in urma cu 23 de ani. Fiind o moarte suspecta, un proces penal a fost deschis in numele lui iar motivul decesului a fost presupus ca fiind sinuciderea.  In urma unei cereri la Parchet, la Prim Procuror, am aflat ca dosarul a fost topit, impreuna cu raportul de expertiza medico-legala. Nu a lasat niciun bilet de adio iar din pozele de la inmormantare, totusi se pare ca tatal avea vanatai in jurul gurii. Intreb, obiectiv, cum acest lucru este posibil si daca se poate face ceva pentru a afla adevarul? 

Tin sa mentionez ca moartea lui inca ne mai efecteaza, in special pe fratele meu si pe mama mea. As dori sa stiu cum pot afla numele politistilor care s-au deplasat la fata locului, poate marturia lor verbala. Indiferent de ce a fost, aflarea adevarului ne-ar ajuta enorm.

Va multumesc,

Iulia P.