Autorizația de Călătorie pentru Europa - ETIAS, obligatorie din ultimul trimestru al anului 2026

Începând cu ultimul trimestru al anului 2026, Uniunea Europeană va introduce ETIAS – un nou sistem de autorizare a călătoriilor destinat cetățenilor din țări care nu au nevoie de viză pentru a intra în Europa. Măsura face parte dintr-un plan de întărire a securității la frontiere și va fi obligatorie pentru accesul în 30 de țări europene.

Ce este ETIAS?

ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) reprezintă o autorizație electronică de călătorie, necesară înainte de intrarea în Europa pentru persoanele scutite de obligativitatea vizei. Aceasta nu echivalează cu o viză, ci oferă un mecanism suplimentar de control care permite autorităților europene să evalueze riscurile asociate călătorilor înainte ca aceștia să ajungă pe teritoriul Uniunii.

Cele 30 de țări europene care impun autorizația de călătorie ETIAS: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția.

Resortisanții oricăreia dintre aceste țări/teritorii exonerate de obligația de a deține viză trebuie să solicite o autorizație de călătorie ETIAS: https://travel-europe.europa.eu/etias/who-should-apply_en

Procesul de obținere

Autorizarea ETIAS se va obține exclusiv online, fie prin intermediul site-ului oficial, fie prin aplicația mobilă dedicată. De asemenea, există și posibilitatea ca o terță persoană să fi autorizată pentru a depună cererea în numele solicitantului.
Autorizația ETIAS va fi asociată pașaportului folosit în timpul aplicării, iar acest document va trebui prezentat la îmbarcare. În lipsa aceluiași pașaport, persoanei în cauză nu i se va permite accesul la bordul aeronavei.

Controlul la frontieră

După sosirea în Europa, autorizația ETIAS va fi verificată din nou la punctul de trecere a frontierei. Accesul în spațiul european va fi permis doar dacă sunt îndeplinite toate celelalte condiții de intrare stabilite de autoritățile naționale.
Durata totală a șederii în țările europene care solicită ETIAS nu trebuie să depășească 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Acest termen este cumulativ pentru toate statele participante, cu excepția Ciprului, unde cele 90 de zile se calculează separat.

Tranzitul prin Europa

Pentru pasagerii aflați în tranzit, care nu părăsesc zona internațională a aeroportului, nu este necesară o autorizație ETIAS. În schimb, dacă este necesară trecerea prin controlul pașapoartelor – de exemplu, pentru schimbarea terminalelor sau a aeroportului – atunci va fi obligatorie o autorizație ETIAS validă.

Implementarea ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) 

Deși anunțat oficial, sistemul ETIAS nu este încă activ, iar în prezent nu se primesc aplicații. Informațiile detaliate despre procesul de aplicare vor fi publicate odată cu apropierea lansării oficiale.

Rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare, divertisment și interacțiune pentru miliarde de oameni. Dar în spatele fluxurilor de conținut aparent inofensiv, se află un mecanism complex, alimentat de algoritmi care decid ce postări ajung să fie vizibile pentru fiecare utilizator. Înțelegerea modului în care funcționează aceste mecanisme este esențială pentru a ne proteja de manipulare și de efectele dăunătoare asupra societății.

Algoritmii rețelelor de socializare sunt concepuți să maximizeze timpul petrecut de utilizatori pe platforme. Aceștia măsoară, înregistrează și evaluează permanent atenția acordată de utilizatori fiecărei postări, analizând timpul petrecut pe conținut, click-urile, like-urile, comentariile și distribuirea acestuia. Atunci când o postare primește un număr mare de interacțiuni, algoritmul o clasifică drept interesantă și o afișează unui număr mai mare de utilizatori. Acest proces creează un efect asemănător unui "bulgăre de zăpadă", care devine tot mai mare pe măsură ce este împins înainte de interacțiuni suplimentare.

Manipularea algoritmilor rețelelor de socializare

Această dinamică este exploatată de diverși indivizi și/sau entități pentru a obține vizibilitate și notorietate pentru conținutul publicat. Așa-numitele "ferme de boți" – rețele de conturi false – sunt utilizate pentru a crea în mod artificial un interes aparent în jurul unei postări. Imediat după publicarea conținutului, aceste conturi generează interacțiuni rapide, cum sunt aprecieri, comentarii și distribuiri. Algoritmii înregistrează aceste interacțiuni și afișează respectiva postare unui public mai larg, fără să poată distinge între interacțiunile autentice și cele simulate.
Pe măsură ce postarea ajunge la utilizatori reali, aceștia, adesea fără să bănuiască manipularea din spate, interacționează cu conținutul, amplificând și mai mult propagarea acestuia. Aceasta duce la o popularitate aparent organică, dar construită artificial, care poate influența opiniile și comportamentul oamenilor.

Un exemplu se poate vedea în investigația Recorder: 

Un efect dăunător al acestui sistem este promovarea conținutului scandalos sau controversat. Postările care stârnesc indignare, revoltă sau emoții puternice atrag mai multe interacțiuni, ceea ce le face să fie considerate "de interes" de către algoritmi. În consecință, astfel de postări sunt distribuite mai intens, iar autorii lor ajung să se bucure de popularitate, indiferent de calitatea sau veridicitatea conținutului.
Din păcate, această tendință favorizează persoanele cu nivel scăzut de educație sau care promovează mesaje dăunătoare. Popularitatea acestor persoane și a conținutului lor creează un cerc vicios, care poate alimenta polarizarea și dezinformarea în societate. Înțelegerea modului în care funcționează algoritmii și a pericolelor legate de manipulare este esențială pentru a limita influența negativă a conținutului de slabă calitate. 

În această eră digitală, rețelele sociale au devenit un mecanism puternic care influențează percepțiile, deciziile și comportamentele utilizatorilor. Deși le oferă iluzia conectării și accesului liber la informație, în realitate, algoritmii acestor platforme controlează subtil ceea ce utilizatorul acestora vede și, implicit, ceea ce crede.

Un fenomen des întâlnit pe rețelele sociale este mentalitatea de turmă – tendința utilizatorului de a se alinia cu opinia majorității, crezând că aceasta știe mai bine. Expresii precum "Dacă atâția oameni au zis ceva, doar n-or fi toți proști!" ilustrează această eroare de raționament. Într-o societate în care apartenența la grup a fost vitală pentru supraviețuire, majoritatea utilizatorilor sunt predispuși să urmeze mulțimea din teama de a fi excluși.
Această înclinație este amplificată de algoritmii rețelelor sociale, care afișează fiecărui individ conținut "personalizat". Astfel, îi creează impresia că toți ceilalți gândesc ca el, întărindu-i convingerile și reducându-i capacitatea de a analiza critic informațiile. Lipsa de încredere în propria capacitate de a cerceta și analiza poate duce la alegeri pripite, bazate pe opinii nefundamentate ale unor persoane care, la rândul lor, au fost influențate de mulțime.

Cum se poate combate manipularea și mentalitatea de turmă?

Liberul arbitru este capacitatea de a lua decizii în mod voluntar, fără a fi constrâns de factori externi. Cu toate acestea, rețelele sociale elimină subtil această autonomie. Algoritmii care filtrează și personalizează conținutul afișat, modelează percepțiile utilizatorilor, eliminând aproape complet posibilitatea alegerii autentice. În loc să aibă acces la o diversitate de opinii, utilizatorul rețelei sociale este expus doar informațiilor care îi confirmă ceea ce crede deja.
Acest control perfid reduce aproape complet libertatea individuală și îl face pe utilizator vulnerabil la manipulare. De exemplu, postările amplificate artificial de fermele de boți pot crea iluzia unei validări sociale largi, atrăgând utilizatorii într-un cerc vicios de dezinformare și conformism.

O soluție pentru a păstra autonomia în fața influenței algoritmilor este educația digitală. Persoanele care nu se limitează doar la utilizarea rețelelor sociale și își caută informațiile din surse diverse – pe diferite site-uri, forumuri dedicate și alte platforme independente – sunt mai puțin susceptibili la manipulare. Acești oameni își păstrează gândirea critică și capacitatea de a lua decizii informate, bazate pe analiză și cercetare.
În plus, este important să fim conștienți de modul în care funcționează algoritmii și să ne cultivăm abilitatea de a identifica conținutul manipulator. Oferirea unor alternative educative și promovarea diversității opiniilor pot diminua impactul negativ al rețelelor sociale asupra societății.

Rețelele sociale nu sunt doar un instrument de conectare, ci și un spațiu în care autonomia personală este pusă la încercare. Mentalitatea de turmă, manipularea algoritmică și promovarea conținutului artificial afectează fără îndoială percepțiile și alegerile oamenilor. Pentru a vă proteja libertatea de gândire și acțiune, este esențial să vă mențineți și să vă dezvoltați educația digitală, gândirea critică și căutarea activă a informației din surse independente. Doar în acest fel puteți face față provocărilor unei lumi tot mai dominate de algoritmi și de dinamici sociale complexe.

Potrivit unei postări pe blogul oficial din această săptămână, Google urmează să schimbe anul viitor modalitatea de stocare a istoricul de navigare al utilizatorilor. Pentru a oferi și mai mult control asupra istoricul de navigare, aceste informații vor fi stocate chiar pe dispozitivul utilizatorului, oferindu-i acestuia mai mult control asupra datelor sale - (în prezent istoricul de navigare al utilizatorilor este stocat pe serverele companiei). La fel ca şi în prezent, utilizatorul va putea să şteargă toate informațiile sau o parte dintre acestea în orice moment, sau va putea dezactiva complet setarea.

Compania precizează în postarea de pe blog că în momentul în care utilizatorul va activa pentru prima dată istoricul locațiilor, opţiunea "Ştergerea automată" va fi setată în mod prestabilit la 3 (trei) luni, ceea ce înseamnă că orice date mai vechi vor fi şterse automat. În prezent, această opțiune era setată la 18 luni. Dacă utilizatorul doreşte să salveze amintiri (date de navigare) pentru o perioadă mai lungă, poate alege oricând să prelungească perioada sau să dezactiveze complet comenzile de ştergere automată a istoricului.

Întrebarea care se naşte în urma acestor modificări este: dacă Google va mai putea comunica instituţiilor de aplicare a legii informaţii referitoare la utilizatori care s-au aflat în apropierea locului unde a fost comisă o infracţiune? În prezent, instanţele de judecată şi poliţia americană utilizează în mod frecvent astfel de date comunicate de Google pentru identificarea autorilor şi a martorilor, în baza unui mandat emis de judecător. 

Ce părere aveţi? Această modificare privind modalitatea de stocare a istoricul de navigare al utilizatorilor, va permite în continuare accesarea acestor date de către Google, ori compania nu va mai putea comunica datele solicitate de instituţiile de aplicare a legii în baza mandatelor emise de instanţele de judecată? 
Aşteptăm cu interes părerile voastre în comentarii!

Canalul Politisti.ro pe WhatsApp este un instrument de difuzare unidirecțională şi o modalitate confidenţială de a primi actualizări importante, fiind cel mai privat serviciu de difuzare disponibil. Canalul Politisti.ro pe WhatsApp este separat de conversațiile normale, iar persoanele care se abonează la acest canal nu sunt vizibile pentru ceilalți urmăritori. În acest fel sunt protejate toate informațiile personale ale urmăritorilor. Mai mult, când cineva urmăreşte acest canal, numărul său de telefon nu este afișat nici administratorilor şi nici altor urmăritori. Este alegerea fiecăruia ce canal decide să urmărească, iar acest aspect rămâne o informație privată.

Utilizatorii pot reacționa folosind emoji și pot vedea numărul total de reacții. Datele (numele sau numărul de telefon) utilizatorului care reacționează nu este afișat celorlalţi urmăritori. Urmăritorii acestui canal au posibilitatea să redirecționeze postările în alte conversații sau grupuri, iar acestea vor avea un link către canal pentru ca ceilalţi utilizatori să poată afla mai multe detalii.

Canalul Politisti.ro pe WhatsApp se găseşte într-o filă nouă a aplicaţiei, denumită "Noutăţi", unde se găseşte şi starea, separat de conversațiile cu membrii familiei, prietenii, colegii și comunitățile.

Android

iOS

După accesarea Canalului Politisti.ro în partea superioară a ecranului trebuie accesată funcţia "URMĂREŞTE".

Pe Canalul Politisti.ro sunt publicate doar știri esențiale, anunțuri și alte mesaje importante (ex: ultimele noutăţi legislative, comunicate oficiale, etc.) - în concluzie numai informații utile tuturor.
Pe acest canal vor exista numai postări serioase și cu o frecvenţă moderată de difuzare care să nu se transforme în mesaje deranjante pentru urmăritori.

Cei interesaţi pot accesa aici: Canalul Politisti.ro pe WhatsApp.

Cazarea şi rezervările în spaţiile de recreere ale MAI sunt reglementate de O.M.A.I. nr. 243/28 octombrie 2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind utilizarea unor spații aflate în administrarea MAI, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste Norme stabilesc regulile privind modalitatea şi condiţiile în care se poate face cazarea în interes personal la centrele / bazele de pregătire şi recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției Generale Logistică.

Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.), sunt spații destinate activităților de pregătire a personalului Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), precum și refacerii capacității de muncă și întărirea / recuperarea sănătății personalului. De aceste unități beneficiază categoriile de persoane prevăzute la art. 42 din Normele Metodologice aprobate de O.M.A.I. nr. 243/2011 (personalul MAI şi familia acestuia, pensionarii MAI, membrii delegațiilor străine invitate de MAI, personalul altor instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională etc).
Din anul 2020, Direcția Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.) a anunţat faptul că rezervarea locurilor de cazare pentru interes personal în aceste centre, se realizează prin intermediul platformei informatice MAIBooking (https://maibooking.mai.gov.ro), pentru perioadele în care în cadrul acestora nu se desfășoară acțiuni de pregătire și instruire, în limita spaţiilor disponibile, având prioritate personalul aflat în misiune. De asemenea, prin intermediul acestei platforme se comunică și alte informații necesare a fi cunoscute de persoanele interesate (perioade de funcționare, program de servire a meselor, etc). 
Pentru situaţiile prevăzute la art. 40 din din Normele Metodologice aprobate de O.M.A.I. nr. 243/2011, rezervarea / cazarea în interes personal, poate fi anulată / întreruptă necondiţionat.(activităţi de protocol sau ordonate de conducerea MAI).
Direcţia Asigurare Logistică Integrată (D.A.L.I.) a mai anunţat că durata sejurului / cazării în interes personal, nu poate depăși, de regulă, 5 nopți.

Centrele / bazele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă aflate în administrarea Direcției generale logistică - Direcției Asigurare Logistică Integrată sunt:

• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Paul Greceanu" - Bucureşti - 166 loc. - București, str. Paul Greceanu nr. 38, sec. 2 tel.: 021.210.3885; 021.3037080 interior 21802; fax: 021.2102403; e-mail: cazari.dgl@mai.gov.ro
• Baza de pregătire - Izvorani, județul Ilfov - 40 loc. - Comuna Ciolpani, satul Izvorani, județul Ilfov, tel.: 0213.500612
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" - Saturn - 434 loc. - Saturn - Mangalia, jud. Constanța; tel.: 0241.751178; e-mail: diana.dgl@mai.gov.ro
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Meridian" - Mamaia - 640 loc. - Mamaia, jud. Constanța, tel.: 0241.831888; fax: 0241.831726; email: meridian.dgl@mai.gov.ro
• Bază de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Piersicul" - Neptun - 40 loc. - Neptun, jud. Constanța, tel.: 0241.731437
• Baza de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Turist" – Predeal - 35 loc. - Predeal, str. Petru Rareș nr. 4, jud. Brașov; tel.: 0268.455460; IC 0681270;
• Centrul de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Excelsior" - Brașov - 152 loc. - Brașov, str. Matei Basarab nr. 41-43, jud. Brașov; tel.: 0268.470090; IC 0681285; e-mail: excelsior.dgl@mai.gov.ro
• Club "Excelsior" - București - 12 loc. - București, str. Știrbei Vodă nr. 24, sectorul 1; tel.: 11226; 021.3157394.

REPARTIZAREA LOCURILOR DE CAZARE PENTRU INTERES PERSONAL

• ÎN SEZON - Pentru Centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, în sezonul estival (de regulă, în perioada 01.05 – 30.09), respectiv Centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov și "Turist" din Predeal, în perioada sarbătorilor de iarnă (Crăciun și Revelion)
  • D.A.L.I. transmite structurilor M.A.I., numărul de locuri repartizate proporțional cu efectivele acestora;
  • fiecare structură M.A.I. repartizează locurile alocate, în funcție de solicitările primite de la personalul din subordine, inclusiv filialelor asociațiilor veteranilor de război și pensionarilor. Structurile care au competență privind repartizarea locurilor alocate, își stabilesc modul de repartizare și numărul de locuri ce vor fi repartizate filialelor asociațiilor veteranilor de război și pensionarilor;
  • evidența solicitărilor și a repartizărilor se va transmite către Direcția Asigurare Logistică Integrată, sub formă de liste cu persoanele beneficiare, pe serii și zile de intrare;
• ÎN EXTRASEZON - Pentru centrele de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, în extrasezon, respectiv Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov, "Turist" din Predeal și "Paul Greceanu" din București:
  • - prin intermediul aplicației MAIBooking, care se accesează la adresa - https://maibooking.mai.gov.ro
    • Pentru a se efectua rezervări prin intermediul aplicației, mai întâi este necesară crearea unui cont de utilizator;
    • Conturile de utilizator se înregistrează de către fiecare persoană în parte, fiind necesară introducerea datelor aferente legitimației de serviciu sau a primei decizii de pensionare;
    • Problemele de ordin tehnic în accesarea / utilizarea aplicației MAIBooking, se transmit prin e-mail: suport.maibooking@mai.gov.ro;
    • Problemele de ordin logistic (referitoare la rezervările în interes personal) se transmit prin e-mail: cazari.dali@mai.gov.ro;
    • Prin intermediul aplicației se pot selecta maxim 2 camere / rezervare. Rezervările pentru 2 camere vor fi supuse unui proces de verificare și validare din partea D.A.L.I., telefonic sau prin e-mail;
    • În situația în care locul de cazare, rezervat inclusiv prin intermediul aplicației, face obiectul unor activități dintre cele prevăzute la art. 40 din Normele metodologice, rezervarea/ cazarea în interes personal poate fi anulată de D.A.L.I. sau, după caz, întreruptă;
    • Nu vor fi acceptate rezervări care, însumate, depășesc 6 zile consecutive;
  • - Solicitările de cazare transmise la adresa de e-mail cazari.dali@mai.gov.ro ori prin alte metode decât aplicația MAIBooking, NU SUNT LUATE ÎN CONSIDERARE.

Solicitările personale adresate Direcției Asigurare Logistică Integrată pentru rezervarea unor spaţii de cazare, la Centrele de pregătire și recuperare / refacere a capacității de muncă "Diana" din Saturn și "Meridian" din Mamaia, care cuprind perioade din sezonul estival, respectiv la Centrele de pregătire și recuperare/ refacere a capacității de muncă "Excelsior" din Brașov și "Turist" din Predeal ce cuprind perioada sărbatorilor de iarnă, nu sunt onorate.
Pentru rezervarea unui spațiu de cazare, copiii polițiștilor decedați, precum și soții supraviețuitori/tutorii/curatorii acestora, transmit solicitarea prin e-mail la adresa cazari.dali@mai.gov.ro către Direcția Asigurare Logistică Integrată.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU CAZARE

• documentele de identitate ale tuturor persoanelor care se cazează;
• legitimația de serviciu, precum și ordinul de serviciu dacă este cazul (acestea nu înlocuiesc documentele de identitate tip C.I./B.I.);
• copie după decizia de pensionare pentru poliţiştii pensionaţi;
• certificat de naştere pentru copii sub 14 ani;
• pentru soțul / soția, fiul sau fiica angajatului M.A.I., care se cazează în absența titularului (personalului M.A.I.), este necesară prezentarea unei adeverințe eliberată de către structura în care este încadrat respectivul personal al M.A.I., din care să rezulte calitatea de membru de familie a acestuia;
• declarație de acceptare a condițiilor de cazare.

Comunitatea Politisti.ro pe WhatsApp reunește mai multe grupuri conexe, oferind o modalitate eficientă și de încredere pentru o comunicare rapidă a informațiilor utile polițiștilor din întreagă țară.

În prezent Comunitatea Politisti.ro pe WhatsApp este formată dintr-un grup generic pentru anunțuri şi mai multe grupuri în funcție de specializări și unitățile teritoriale.
Acest grup pentru anunțuri permite transmiterea unor informații importante tuturor membrilor comunității. 
În momentul în care un nou utilizator este introdus în oricare dintre grupuri, acesta este adăugat în mod automat şi în grupul pentru anunțuri. Utilizatorii nu pot părăsi grupul care primește anunțurile decât dacă părăsesc comunitatea.
În calitate de membru al comunității, utilizatorul poate:

• să reacționeze și să răspundă la un anunț;
• să voteze și să reacționeze la sondaje;
• să vadă numărul membrilor comunității;
• să oprească sunetul notificărilor.

Conversațiile în grupurile destinate membrilor comunității funcționează similar cu orice alt grup WhatsApp. Membrii noi ai comunității pot alege să se alăture în oricare grup pentru a participa la discuții. Aceste grupri pentru conversații sunt separate de grupul destinat exclusiv anunțurilor. În orice moment, membrii au opțiunea de a părăsi un grup de conversație, fără a ieși din comunitate.

În Comunitatea Politisti.ro există următoarele grupuri:

1. Politisti.ro - general - grup accesibil tuturor membrilor din comunitate ce servește ca un spațiu pentru știri, întrebări de ordin general și discuții informale.
2. Investigarea criminalității - grup pentru structurile operative investigative. Acest grup este dedicat polițiștilor care își desfășoară activitatea în ținută civilă, unde se vor partaja informații și resurse relevante pentru operațiunile investigative.
3. Siguranţă publică - grup pentru structuri operative de ordine publică, rutieră, acţiuni speciale etc. Acest grup va fi dedicat polițiștilor care își desfășoară activitatea în uniformă, unde se vor partaja informații și resurse relevante pentru cei care își desfășoară activitatea în stradă.
4. Suport neoperativ - grup dedicat personalului din structurile de suport (resurse umane, cazier, logistică etc.) unde se vor partaja informații și anunțuri relevante pentru această categorie de membri.
5. Grupurile teritoriale: București și toate județele - aceste grupuri oferă spațiul necesar pentru partajarea informațiilor utile, anunțuri, discuții etc între polițiștii ce își desfășoară activitatea în unitățile teritoriale indiferent de specializare, pe criterii zonale. Spre exemplu, se pot organiza diferite ieșiri în weekend indiferent de locul unde membrii lucrează, se pot schimba informații utile specifice pentru cei care sunt din zonă etc.

Accesul în Comunitatea Politisti.ro de pe WhatsApp este permis numai poliţiştilor din cadrul Poliţiei Române, Vă solicităm să dați dovadă de responsabilitate şi seriozitate atunci când confirmați (implicit garantați) că o persoană este poliţist / coleg şi solicitaţi să primească acces în grupurile din cadrul Comunitaţii Politisti.ro, în caz contrar, vă informăm de la bun început faptul că cel sau cea care confirmă pentru o persoană care nu este poliţist în Poliţia Română, va pierde la rândul său accesul în aceste grupuri. Nu vor fi acceptate niciun fel de excepţii pentru alte profesii asimilate celei de poliţişt, în consecinţă nu au ce căuta jandarmi, gardieni de la primărie (locală) ori lucrători de la penitenciar şi aşa mai departe.

 FOARTE IMPORTANT!  - Nu intenționăm să facem din aceste grupuri unele de socializare, care să spameze cu mesaje deranjante şi fără rost utilizatorii, ci ne dorm să fie nişte grupuri cât se poate de serioase, utile și cu o temă strict profesională.

Pentru a menţine şi utiliza Comunitatea Politisti.ro pe WhatsApp în mod responsabil, toți membrii grupurilor trebuie să respecte următoarele reguli:

• Amabilitatea şi politeţea sunt obligatorii. Cu toţii ne dorim să creăm un mediu primitor şi fiecare dintre noi trebuie să beneficieze de respect. Dezbaterile pozitive sunt fireşti şi constructive, iar politeţea este absolut necesară.
• Fără publicitate, promoţii şi fără spam. Fiecare trebuie să ofere acestei comunităţi mai mult decât primeşte! Promovarea personală, sindicală, conţinutul spam şi linkurile irelevante nu sunt permise.
• Confidenţialitatea fiecărui utilizator trebuie respectată. Apartenenţa la această comunitate / grup presupune încredere reciprocă, iar statutul de membru nu este un drept, ci este un favor. Discuţiile pot conţine atât informaţii sensibile cât şi private. În consecinţă, ce se postează şi/sau distribuie în această comunitate trebuie să rămână acolo.
• Nu sunt permise mesajele de socializare, care nu au legatură cu subiectele de discuţie ale grupului, în mod special cu profesia de poliţist. Aşadar, sunt interzise urările de sărbători religioase sau legate de alte obiceiuri cât şi discuţiile care nu au legătură cu profesia. Urările şi discuţiile de acest gen se fac personal, nu pe grup. Pentru a mulţumi unei postări utile există posibilitatea utilizării de emoji.

În conformitate cu prevederile legale, Politisti.ro protejează intimitatea şi confidenţialitatea membrilor săi, drept consecinţă nu vom dezvălui niciun fel de informaţii despre utilizatori către terţe părţi, fără acordul prealabil al acestora.

Mai multe informaţii despre Comunitatea Politisti.ro pe WhatsApp puteţi citi şi aici: Politisti.ro de pe WhatsApp.

Vânzătorii de vehiculele rutiere pot să obțină de la Registrul Auto Român un Certificat "RAR Auto-Pass" care să ateste istoricul de daune al mașinii și numărul de kilometri parcurși.

Registrul electronic al istoricului vehiculelor.

Legea nr. 142 din 24 mai 2023 înființează Registrul electronic al istoricului vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România. Această bază de date va fi gestionată de Registrul Auto Român (RAR).

RAR eliberează la cerere, contra cost, deținătorilor de autoturisme (autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune), un certificat denumit "RAR Auto-Pass" care va conține informațiile existente în registru cu privire la istoricul citirii odometrului (kilometrajului), implicarea vehiculului rutier în evenimente care au produs avarii grave la sistemele de direcție, frânare, structura de rezistență a caroseriei ori a șasiului sau la alte sisteme de siguranță activă ori pasivă, precum și la neprezentarea vehiculului rutier în cadrul unei campanii de rechemare a producătorului, pentru vehiculele rutiere care au fost înmatriculate, înregistrate sau introduse pe piaţă în România.
În situaţia în care în registru nu sunt disponibile informații referitoare la vehiculul rutier respectiv, în locul certificatului "RAR Auto-Pass", RAR va emite gratuit un document prin care se va menționa această situație.

Informaţiile menţionate în RAR auto pass

Registrul electronic al istoricului vehiculelor este constituit din informaţiile obţinute de RAR cu ocazia prestaţiilor care implică identificarea vehiculului rutier, ori cu ocazia efectuării inspecţiei tehnice periodice în cadrul reprezentanţelor RAR sau al staţiilor de inspecţie tehnică periodică autorizate, din informaţiile transmise RAR de către operatorii economici autorizaţi care desfăşoară activităţi de reparaţii, de întreţinere, de reglări funcţionale, de modificări constructive şi de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi din informaţiile transmise RAR de către producătorii vehiculelor rutiere, importatorii sau distribuitorii de vehicule rutiere noi.

RAR Auto-Pass conține:

• succesiunea citirilor odometrului furnizate de stațiile ITP sau de reprezentanțele RAR la care s-a prezentat mașina;
• date privind intervențiile minore asupra vehiculului în atelierele autorizate (reparațiile ușoare);
• date referitoare la reparațiile efectuate în atelierele autorizate, ca urmare a unor accidente grave care au afectat sistemele de direcție, frânare, structura de rezistență a vehiculului sau elementele de siguranță pasivă;
• date legate de inspecțiile tehnice periodice și de campaniile de rechemare lansate de producătorul vehiculului.

Baza de date interogată pentru obținerea certificatului RAR Auto-Pass este într-o continuă dinamică și se populează cu informații, asta înseamnă că în timp vor fi disponibile din ce în ce mai multe detalii despre un vehicul, pe măsură ce acesta se prezintă la atelierele autorizate de reparații, la stațiile ITP sau la reprezentanțele RAR.

Modificarea kilometrajului este interzisă.

Legea prevede că este interzisă manipularea odometrului unui autovehicul, solicitarea manipulării odometrului sau orice acțiune de natură să influențeze înregistrarea exactă a numărului kilometrilor parcurși de un autovehicul.

Solicitarea eliberării și prezentarea documentului RAR Auto-Pass nu este obligatorie.

Dacă vânzătorul unui autoturism nu are nimic de ascuns și vrea să dea dovadă de bună credință, are tot interesul să solicite acest document de la RAR pentru a vinde autovehiculul în condiții de transparență totală, dar trebuie precizat că documentul nu este necesar la înmatriculare, înregistrare sau transcrierea autovehiculului.

Documentul RAR Auto-Pass se poate obține aici: https://apps.rarom.ro/autopass-client/

În monitorul Oficial al României Partea I numărul 1201 / 17.12.2021 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/ 2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene, act normativ în care se prevede la art. VI alin. (3) că în perioada 2022 - 2026 pentru poliţişti şi personalul civil din Poliţia Română se decontează serviciile turistice prestate de orice structura de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României (https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/), achiziţionate direct sau prin intermediul unei agenţii de turism licenţiate, în limita a 1450 lei anual pentru un salariat.

Un caracter de noutate îl reprezintă faptul că decontarea sumelor reprezentând servicii turistice cuvenite în anii 2019 şi 2020 se poate efectua şi pentru serviciile prestate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2022 de orice structura de primire turistică clasificată pe teritoriul României, achiziţionate direct sau prin intermediul unei agenţii de turism licenţiate, în limita valorică a diferenţei dintre limita valorică prevăzută pentru anul 2019, respectiv anul 2020 şi cuantumul decontat efectiv personalului pentru serviciile prestate acestuia în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2020.

În ceea ce priveşte categoria serviciilor turistice pentru care se acordă decontarea sus-menţionată, această categorie cuprinde servicii de cazare, alimentaţie publică, transport, tratament balnear, agrement, prestate de către operatori economici cu activitate de turism din România, respectiv structuri de primire turistică sau agenţii de turism care deţin licenţă de turism sau certificat de clasificare după caz.

Listele structurilor şi agenţiilor autorizate se regăsesc pe site-ul Ministerului Turismului aici - https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contravaloarea serviciilor turistice, inclusiv transportul, pe perioada concediului, intră în categoria veniturilor care NU sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.

Astfel, decontarea serviciilor turistice se realizează în limita valorică de 1450 lei pentru fiecare angajat, indiferent dacă acestea au fost efectuate sau nu în perioada concediului de odihnă, diferenţa constând în aplicarea tratamentului fiscal după cum urmează:

• dacă serviciile turistice au fost efectuate în perioada concediului de odihnă, concediul de odihnă suplimentar sau concediu de odihnă neefectuate din anul precedent, decontarea sumelor respective nu se impozitează;
• dacă serviciile turistice au fost efectuate în alte perioade decât cele ale concediului de odihnă, decontarea sumelor respective se impozitează;

Concediu de odihnă înseamnă concediu de odihnă pe anul în curs, concediu de odihnă suplimentar (antena), concediu de odihnă neefectuat din anul precedent.

Decontarea serviciilor turistice se poate efectua de mai multe ori în cursul unui an, până la limita valorică anuală de 1450 lei, iar în situaţia în care valoare serviciilor turistice este mai mare decât această limită valorică, se decontează doar 1450 lei pentru fiecare angajat, cu condiţia să existe servicii de cazare pentru cel puţin o zi în fiecare perioadă în care solicită decontarea.

Pentru personalul mutat/transferat în altă unitate/structură, decontarea serviciilor turistice se realizează până la limita valorică de 1450 lei, prin raportare la informaţiile aferente decontărilor anterioare cuprinse în Certificatul de scoatere şi alocare la drepturi sau, după caz, în baza adeverinţelor emise de angajatorii anteriori cu privire la alte decontări ale serviciilor turistice ori la sumele acordate sub forma voucherelor de vacanţă.

În cazul poliţiştilor şi personalului contractual detaşat/împuternicit în alte unităţi ale ministerului, decontarea serviciilor turistice se realizează de către unitatea/structura unde personalul în cauză este detaşat/împuternicit, potrivit legii, fiind utilizate informaţiile aferente cuprinse în Certificatul de scoatere şi alocare la drepturi sau, după caz, în adeverinţe .

În cazul personalului detaşat la instituţiile publice din afara sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, decontarea serviciilor turistice se realizează de către unitatea/structura unde personalul în cauză îşi are funcţia de bază, după ce instituţia publică la care este detaşat comunică perioadă de concediu de odihnă şi eventualele date cu privire la sumele acordate sub forma voucherelor de vacanţă, cu excepţia poliţiştilor detaşaţi la DNA şi DIICOT, care vor beneficia de această decontare la entităţile respective.

Având în vedere faptul că acest drept privind decontarea serviciilor turistice, instituit de art. VI alin. (3) din actul normativ în discuţie are drept scop recuperarea şi întreţinerea capacităţii de muncă a personalului salarial, personalul Inspectoratului General al Poliţiei Române care avut suspendate raporturile de serviciu sau, după caz, contractul individual de muncă întregul an calendaristic pentru care se solicită respectiva decontare, inclusiv cel aflat în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, NU poate beneficia de decontarea serviciilor turistice pentru anul în care s-a aflat în respectiva situaţie .

Decontarea se realizează de regulă, lunar, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, de către structura financiar-contabilă care asigură plata drepturilor salariale ale personalului solicitant, pe baza rapoartelor personale aprobate de şefii unităţilor de poliţie, la care se anexează, în original, următoarele documente justificative, după caz: facturile eliberate pe numele personalului solicitant pentru serviciile turistice plătite, documentele doveditoare aferente plăţilor facturilor, după caz, ordin de serviciu sau copia raportului de concediu al beneficiarului, pentru a stabili tratamentul fiscal al sumelor doveditoare.

Facturile fiscale trebuie să conţină noțiunea de “servicii turistice” sau titulatura distinctă a serviciilor turistice cumpărate (“cazare”, “alimentaţie”, “masă” etc.) la denumirea produselor sau a serviciilor, perioada în care acestea au fost efectuate, precum şi denumirea structuri turistice unde s-au efectuat serviciile turistice. Pentru fiecare decontare trebuie să fie prezentate şi facturi care conţin obligatoriu servicii de cazare.

Serviciile turistice pot cuprinde:

• cazare;
• alimentație publică;
• tratament balnear și agrement;

Factura fiscală trebuie să conțină obligatoriu următoarele date:

• denumirea serviciilor turistice (ex. servicii cazare și masă);
• denumirea unităţii turistice (numele hotelului sau pensiunii);
• perioada cazării;
• numele titularului;

ATENŢIE! Nu trebuie confundat numele firmei care administrează unitatea de cazare cu denumirea unităţii turistice (numele hotelului sau pensiunii).

Rapoartele personale vor conţine date referitoare la perioada supusă decontări, dacă acesta se suprapune sau nu cu perioada de concediu de odihnă, personalul solicitant menţionând în cadrul acestuia dacă, până la momentul solicitării, am mai beneficiat de decontarea serviciilor turistice sau de sume acordate cu sub forma vouchere lor de vacanţă. Totodată, raportul trebuie să cuprindă şi declaraţia pe propria răspundere că datele prezentate sunt reale.

Documentele care se depun la structurile financiare sunt:

• factura fiscală;
• bon fiscal/chitanţă sau extras de cont pentru a se face dovada plății;
• raportul tipizat completat.

Rapoartele personale aprobate, împreună cu documentele justificative, se înaintează structurii financiar-contabile la începutul fiecărei luni calendaristice, de regulă până la data de 5 a lunii.

ATENŢIE! Pentru perioada de concediu de odihnă în care au fost decontate serviciile turistice de transport, nu se acordă şi decontarea transportului dus-întors în contul unităţii din care personalul solicitant face parte (la deplasarea pentru efectuarea concediului de odihnă) prevăzut de actele normative specifice.

Direcția Financiară a mai transmis următoarele precizări:

• raportul pentru decontarea servicilor turistice aferente anului 2022 trebuie să conțină, obligatoriu, toate câmpurile completate (date referitoare la perioada supusă decontării, precum și dacă aceasta se include sau nu în perioada de concediu de odihnă, mențiuni cu privire la faptul că pâna la momentul depunerii cererii solicitantul a mai beneficiat de decontarea serviciilor turistice, cuantumul decontat anterior, etc.);
• raportul pentru decontarea serviciilor turistice trebuie să fie aprobat de către conducatorul structuri din care solicitantul face parte;
• raportul pentru decontarea serviciilor turistice trebuie să conțină confirmarea concediului de odihna declarat, efectuată de către compartimentul de secretariat al structurii de proveniența a solicitantului:
• este necesar ca în prealabil să se verifice dacă unitățile de primire turistică/agențiile de turism/alimentație publică care au emis facturile înaintate spre decontare, se regăsesc în lista postată pe site-ul Ministerului Turismului - https://turism.gov.ro./web/autorizare-turism/
• decontarea se realizează pe baza rapoartelor la care se anexează, în original, urmatoarele documente justificative:
  • factură fiscală;
  • bonul fiscal/chitanța/ordinul de plată. În cazul în care plățile se efectuează online trebuie atașat și extrasul de cont, doar pentru operațiunea supusă decontării. Aceste documente reprezintă dovada achitării contravalorii serviciilor. Plățile pot fi efectuate de solicitantul decontului sau de soțul/soția acestuia, rudele de gradul I;
• factura fiscală: 
  • trebuie să fie eliberată pe numele personalului solicitant pentru serviciile turistice plătite; 
  • trebuie să conțină noțiunea de “servicii turistice” sau titulatura distinctă a serviciilor turistice cumpărate (“cazare", "alimentaţie" - "masa", etc.) la denumirea produselor sau serviciilor;
  • trebuie să conţină perioada aferentă serviciilor turistice prestate (chiar şi în situaţia existenţei unei singure nopţi de cazare);
• fiecare decont trebuie să conţină obligatoriu şi servicii de cazare.

Tratamentul fiscal al veniturilor obţinute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite reţele de socializare

Veniturile obţinute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite reţele de socializare reprezintă venituri impozabile.
Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remunerație financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) - art. 10 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.

Venituri din activităţi independente

În situația în care activitatea se desfăşoară cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obținerea de venituri şi sunt întrunite criteriile unei activități independente, veniturilor obținute de persoanele fizice din postările realizate pe diferite rețele de socializare şi care fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri le sunt aplicabile prevederile Cap. II “Venituri din activități independente” din Titlul IV - “Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Criterii de încadrare în categoria activităţilor independente

Exercitarea unei activităţi independente presupune îndeplinirea a cel puţin 4 din criteriile prevăzute de Codul fiscal - (art. 3 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare), respectiv:

• persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfășurare a activității, precum şi a programului de lucru;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulți clienți; riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
• activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
• activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale şi/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
• persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.

Autorizarea şi înregistrarea fiscală

Persoanele fizice care desfăşoară în mod independent, cu caracter de continuitate, activităţi de producţie, comerţ şi prestări de servicii în România au obligaţia de a se înregistrata şi autoriza, în condițiile O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi pot desfăşura activităţile în calitate de persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau membri ai unei întreprinderi familiale.

Declararea veniturilor şi plata impozitului

Veniturile obținute din activităţi independente desfăşurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, venitul net anual se determină fie pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activității, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
Persoanele care determină venitul net anual pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual datorat prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit ajustate, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.
În cazul determinării venitului în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil, iar plata se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Contribuabilii care obţin venituri din activități independente au obligaţia estimării venitului net anual pentru anul fiscal curent, în vederea stabilirii impozitului anual estimat, prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai inclusiv a anului de realizare a venitului - art. 120 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare sau, în cazul în care încep o activitate în cursul anului fiscal, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului - art. 120 alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.
În situația persoanelor care au optat pentru determinarea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate, impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil, din care se deduce, în limita impozitului datorat, costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale - art. 123 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.

Contribuţia de asigurări sociale

Pentru veniturile din activități independente persoanele fizice datorează contribuția de asigurări sociale dacă estimează pentru anul curent venituri din activități independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate - art. 148 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente datorează şi contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii, venituri din alte surse, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate - art. 170 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.

Taxa pe valoarea adăugată - TVA

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente se înregistrează în scopuri de TVA în următoarele situaţii:

• prin opțiune (art. 316 alin. 1 lit. a), c) şi d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare);
• la depăşirea plafonului de scutire - (art. 316 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare) de 300.000 lei - (art. 310 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare) prevăzut în Codul fiscal;
• în situația în care efectuează achiziții intracomunitare, prestează sau primesc servicii către/de la persoane impozabile din Uniunea Europeană (art. 317 alin. 1 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare).

Ulterior înregistrării în scopuri de TVA, contribuabilii au obligația de a respecta prevederile legale în vigoare cu privire la declararea şi plata taxei.

Venituri din alte surse

În situația în care activitatea desfăşurată nu are caracter de continuitate, veniturilor realizate de persoanele fizice din postările realizate pe diferite rețele de socializare şi care fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri le sunt aplicabile prevederile Cap. X „Venituri din alte surse” din Titlul IV - ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Pentru veniturile din alte surse, impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorul de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, reprezintă impozit final şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut - art. 115 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Contribuabilii care realizează venituri din alte surse datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiții, venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate - art. 170 alin. 1 și 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.

Venituri din străinătate

Pentru veniturile din alte surse obținute din străinătate, persoanele fizice au obligația completării Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, precum şi să efectueze calculul şi plata impozitului datorat, în cadrul aceluiaşi termen, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri, prevăzută de convenția de evitare a dublei impuneri - art. 130 alin. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.
Pentru aceste venituri, contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează în aceleaşi condiții prevăzute de Codul fiscal pentru veniturile din alte surse obținute din România.

În situația în care contractele în baza cărora persoanele fizice obțin venituri din propriile postări pe rețelele de socializare şi fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri sunt încheiate între două persoane juridice, respectiv între compania căreia i se face reclamă/care deține brand-ul sau agenția care solicită/intermediază prestarea serviciului şi societatea persoanei publice care promovează produsele prin intermediul social media, veniturile persoanei fizice sunt impozitate în funcție de natura veniturilor încasate de la persoana juridică (dividende, salarii etc.).

Mai multe informații puteți obține pe pagina de internet www.anaf.ro - telefonic, la numărul 031.403.91.60

IMPORTANT!
Aceste aspecte nu au absolut nicio legătură cu poliţia, ori cu poliţiştii şi competenţele acestora. Obligaţiile de natură fiscală, colectarea acestora şi eliberarea documentelor justificative nu intră în sfera de competenţă a Poliţiei Române. 
VĂ RUGĂM să reţineţi că poliţia nu are absolut nicio legătură cu domeniul taxelor şi al impozitelor, iar conţinutul prezentului articol are doar un rol informativ.

Uniunea Europeană introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărţile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Marţi, 19 februarie 2019, reprezentanţii preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor UE cât şi membrilor familiilor acestora care nu sunt cetăţeni ai UE. Acordul informal urmează acum să fie transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului.
Noile norme propuse vor îmbunătăţi securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.

Standarde de securitate pentru cărţile de identitate

În temeiul noilor norme propuse, cărţile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică şi să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviaţiei Civile Internaţionale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.
Cărţile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani.

Eliminarea treptată a vechilor cărţi de identitate

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.
În general, cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zona de citire optică.
Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani.

Garanţii privind protecţia datelor

Noile norme propuse includ garanţii solide privind protecţia datelor, pentru a asigura faptul că informaţiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autorităţile naţionale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact şi a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune.
În plus, noile norme se referă doar la securitatea informaţiilor care vor fi stocate în cărţile de identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel naţional sau la nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ţine de legislaţia naţională, care trebuie să fie în deplină conformitate cu normele privind protecţia datelor.

Documentele de şedere

Normele propuse precizează, de asemenea, un set minim de informaţii care urmează să fie incluse în documentele de şedere eliberate cetăţenilor UE şi armonizează formatul şi alte specificaţii privind permisele de şedere eliberate membrilor familiilor cetăţenilor UE care nu sunt cetăţeni ai UE.

Context

În ultimii ani, au fost introduse standarde de securitate comune ale UE pentru documentele de identitate şi de călătorie, inclusiv paşapoarte, vize şi permise de şedere eliberate resortisanţilor ţărilor terţe. Cu toate acestea, în temeiul normelor existente, nivelul de securitate al cărţilor de identitate naţionale şi al documentelor de şedere eliberate cetăţenilor UE şi membrilor familiilor acestora este foarte variabil, ceea ce creşte riscul de fraudare a documentelor.
Noile norme sunt incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018.
Normele propuse nu impun statelor membre să introducă cărţi de identitate sau documente de şedere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislaţia naţională.

Sursă: romania2019.eu

Nu este un secret că Facebook colectează o mulţime de date despre utilizatorii săi dar şi despre utilizatorii de internet care nu au un cont pe reţeaua socială.

Cea mai mare reţea de socializare se laudă cu apoximativ două miliarde de utilizatori şi deţine o cantitate uimitoare de conţinut generat de aceştia, pentru că în medie, un utilizator Facebook petrece cel puţin o oră în fiecare zi pe site-ul de socializare, potrivit datelor furnizate chiar de Facebook.

Concret, Facebook vede şi stochează ce tip de smartphone foloseşte fiecare utilizator, sistemul de operare desktop şi browser-ul, obiceiurile de călătorie, unde locuieşte utilizatorul (chiar dacă acesta nu completează rubrica respectivă în profil) etc. şi chiar opiniile politice. Multe dintre aceste date sunt predicţii care se fac în baza paginilor apreciate (accesând butonul like), a actualizărilor de stare, al prietenilor, a locaţiei, a interesului legat de carieră şi chiar asupra modului în care utilizatorul interacţionează cu alte conturi sau anunţuri, atât pe Facebook cât şi în afara site-ului. Iar acestea sunt doar câteva dintre datele pe care Facebook le face publice.

Spre exemplu, Facebook stochează permanent următoarele date:

• Tot ce apreciează utilizatorul (când accesează butonul like): fotografii, postări, note, oameni, videoclipuri, comentarii. Analizează toate aprecierile şi distribuirile.
• Absolut toate mesajele personale cu alţi utilizator. Facebook stochează aceste mesaje chiar şi după ce utilizatorul le şterge.
• Toate postările de pe wall şi comentariile şterse. Chiar dacă utilizatorul şterge o postare sau un comentariu, acestea rămân pe serverele Facebook.
• Absolut toate postările şi mesajele nefinalizate, pe care utilizatorul a început să le scrie, dar care nu au fost publicate niciodată. Exact! Facebook stochează chiar şi datele ori informaţiile pe care utilizatorul se răzgândeşte şi nu le mai publică.
• Toate fotografiile şi videoclipurile pe care utilizatorii le postează, precum şi cele pe care le distribuie. Mai mult, stochează şi date precum locul unde au fost făcute, data, şi adresa IP a dispozitivului de pe care au fost publicate.
• Momentul în care utilizatorii devin ori încetează să fie prieteni, cât şi când aceştia comunică activ între ei.
• Toate acţiunile, aprecierile şi postările utilizatorilor pe Instagram sau WhatsApp (ambele fiind deţinute de Facebook).
• Toate evenimentele la care utilizatorul participă cât şi locurile, oraşele ori ţările pe care aceştia le vizitează.
• Toate dispozitivele utilizate pentru conectare în contul de Facebook.
• Toate activităţile de pe alte site-uri, pe care utilizatorul s-a înregistrat ori conectat prin intermediul contului Facebook. Toate paginile web care conţin butonul "Distribuie pe Facebook" sau "Like" permit colectarea acestor date.
• Stochează informaţii despre toate site-urile web vizitate din postările sau anunţurile din feed-ul de ştiri Facebook.
• Nivelul de educaţie şi venitul fiecărui utilizator.
• Datele tuturor cardurilor.
• Preferinţele politice ale utilizatorului.
• Fotografia (faţa) utilizatorului. Când cineva etichetează un utilizator într-o fotografie, Facebook stochează imaginea în baza de date pentru a putea identifica cu precizie faţa utilizatorului şi în alte fotografii ulterioare.

Dacă cineva se îndoieşte de veridicitatea acestor informaţii, se poate convinge singur întrucât Facebook oferă tuturor utilizatorilor posibilitatea să descarce o copie a datelor personale de pe Facebook. Procedura este foarte simplă, se accesează pagina cu setări generale ale contului https://www.facebook.com/settings şi se accesează link-ul "Descarcă o copie a datelor tale de pe Facebook". Datele primite sunt sub forma unei arhive .zip, iar după dezarhivare, toate informaţiile vor fi afişate sub forma unor pagini web HTML.

Spre exemplu o organizaţie non-profit a publicat în urmă cu ceva vreme pe site-ul Europe versus Facebook datele pe care le-a primit de la Facebook despre un utilizator, iar volumul de informaţii primite este incredibil, documentul PDF conţine peste 850 de pagini. Facebook, deşi implicată în mai multe scandaluri legate de siguranţa datelor personale ale utilizatorilor şi a dreptului la intimitate, susţine că respectă legislaţia în domeniu şi că nu abuzează de datele utilizatorilor săi. 

Rolul acestui articol nu este acela de a determina pe cineva să-şi închidă contul de Facebook, pentru că asta nu este o soluţie ori o rezolvare. Datele personale şi informaţiile unui cont de Facebook închis nu sunt şterse din bazele lor de date. E bine doar ca fiecare să ştie adevărul şi să se comporte în consecinţă, mult mai atent în mediul online.

În următoarele săptămâni, populara aplicaţie de chat WhatsApp va deveni complet gratuită. Fondatorul Jan Koum a dezvăluit ştirea în cadrul conferinţei DLD (Digital-Life-Design) din acest an organizată la Munchen în Germania, explicând că taxa anuală de un dolar care se percepe în prezent, împiedică mulţi oameni să utilizeze serviciul de mesagerie WhatsApp - în special, cei care nu au acces la plăţile prin card.

Până acum aplicaţia era folosită gratuit timp de un an, după care utilizatorii trebuiau să plătească un abonament de 99 de cenţi pe an. 
Pentru că WhatsApp doreşte să devină un serviciul de mesaje accesibil tuturor, aceasta trebuie să fie în întregime gratuit, la fel cum sunt şi majoritatea serviciilor concurente.

Reprezentantul WhatsApp a mai anunţat că utilizatorii nu trebuie să-şi facă griji în privinţa publicităţii, întrucât aceasta nu va fi introdusă. În schimb se analizează unele modalităţi şi instrumente de monetizare, care permit persoanele juridice şi altor organizaţii să comunice cu utilizatorii WhatsApp cu acordul acestora, pentru că în prezent multe companii folosesc deja WhatsApp pentru a comunica cu clienţii.

Pe scurt, povestea sună cam aşa:

În data de 29 iulie 1959, "banda lui Ioanid" formată din şase membri cu origini evreieşti, din care cinci erau intelectuali, au jefuit o maşină a Băncii de Stat a Republicii Populare Romane, reuşind să fure 1,6 milioane de lei. Miliţia şi Securitatea au fost alertate şi ancheta a fost condusa de colonelul Cristache Zambetti, director al directiei a 4-a (contrainformaţii) din Securitate. La capătul ei, făptaşii au fost identificati (Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Saşa Muşat şi Haralambie Obedeanu) fiind arestaţi după aproximativ două luni şi condamnaţi la moarte.
Toţi au fost executaţi, în secret, în 1960. Mai puţin Monica Sevianu, care a fost iertată deoarece era mamă. A fost chiar eliberată, în 1964, fiind absolvită de pedeapsa cu moartea graţie unei amnistii. În 1970, ea a plecat în Israel.

În raportul Comisiei de Ancheta a Securitatii Statului, evenimentul este descris exact aşa:

„Pe 28 iulie 1959, orele 8:00 dimineata, un grup de cinci indivizi inarmati, patru barbati si o femeie, purtand masti pe fata si manusi, au atacat si jefuit masina Skoda Station, cu numarul de circulatie 53693 B, proprietate a Bancii de Stat a orasului Bucuresti, ce stationa in fata filialei B.R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. Dupa comiterea atacului banditesc, autorii au disparut, folosindu-se de un autoturism getax marca Moskvici, indreptandu-se spre punctul numit Ciurel. Pe malul Dambovitei, in apropiere de moara Ciurel, banditii au abandonat suma de 138.000 lei, care au fost gasiti de cetateni si predati organelor de stat. Continuandu-si drumul, banditii au abandonat masina in Str. Dr. Teohari, cartierul Panduri, lasand in interiorul ei suma de 213.000 lei, care au fost gasiti de organele de stat, plecand cu suma de 1.335.000 lei asupra lor. Datorita muncii informative desfasurata de organele securitatii de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestati autorii acestui act banditesc si unii din complicii si favorizatorii lor“

Ceea ce face ca acest jaf să fie interesant sunt detaliile. Ancheta, prinderea hoţilor, procesul şi condamnarea acestora au dat naştere unei adevărate legende, unică, în felul ei, în istoria României. Interesant este faptul că, după ce au fost prinşi în numai două luni de la comiterea faptei, au fost obligaţi să-şi joace propriile roluri într-un film intitulat "Reconstituirea".

Situaţia existentă la aceea vreme era următoarea: 
În România acelor vremuri era în plină desfășurare o campanie antisemită. Întreaga populaţie era supusă unui val de represiune începând din vara anului 1958, odată cu retragerea Armatei Roşii. Gheorghe Gheorghiu-Dej dorea să demonstreze ruşilor că este capabil să ţină ţara sub control. Procesele şi demascările îşi găseau destule victime printre evrei. Cu toate acestea, autorităţile au fost şocate. O asemenea acţiune părea ireala într-o ţară comunistă, în care, teoretic, fiecare cetăţean îşi vedea de treabă, construind voios socialismul. Jaful din iulie 1959 servea de minune pentru menţinerea unei atmosfere de teamă.

Cine au fost autorii şi membrii "bandei lui Ioanid":
Autorii loviturii nu erau gangsteri, nu erau nişte infractori notorii, nu aveau cazier. Toţi din grup erau evrei. După razboi, toţi făcuseră carieră în aparatul comunist. La data loviturii erau încă tineri, având între 31 şi 42 de ani. Toţi erau oameni de o inteligenţă şi pregătire peste medie (doi profesori universitari, doi ziarişti, un inginer aviator şi un locotenent-colonel de miliţie, care fusese seful Directiei Miliţiei Judiciare pe ţară). Totuşi, jaful din 29 iulie 1959, nu a fost prima lor lovitură. Începând cu octombrie 1958 soții Sevianu cu Saşa Muşat au atacat caseriile unor magazine. Iar din ianurie 1959 au fost implicaţi şi fraţii Ioanid. De asemenea grupul a făcut mai multe antrenamente pentru mânuirea armelor.
După o perioadă când avuseseră slujbe bune, au fost împinşi spre marginea societăţii. Toţi avuseseră funcţii importante în conducerea ţării, dar toţi fuseseră marginalizaţi şi trecuţi pe linie moartă în anul ce precedase producerea jafului. Să-i luăm pe rând.

Alexandru Ioanid zis Lică

Era membru al partidului comunist. Născut în noiembrie 1920, era la momentul jafului un fost locotenent-colonel de miliţie. A fost căsătorit cu sora nevestei lui Alexandru Draghici, ce era atunci ministru de interne. Ocupase funcţia de șef al direcției judiciare a Militiei, dar era nemulțumit de pierderea postului de director în martie 1959, iar în mai 1959 a fost destituit şi pensionat. Numele lui real fusese Leibovici.

Paul Ioanid

Născut în martie 1923, era de asemenea un personaj important în nomenclatura de partid. La bază era inginer şi era fratele mai mic al lui Alexandru Ioanid, fiind expert în probleme aeronautice şi pilot de avioane. Îşi făcuse studiile la Moscova, unde îşi dăduse doctoratul, la începutul anilor 50 şi era cunoscut pentru comentariile din presă şi radio despre primele lansări in cosmos. A lucrat ca profesor universitar de balistică la Academia Militară, fiind şef de catedră. Paul Ioanid participase ca reprezentant al României la programul spaţial secret al Uniunii Sovietice şi a fost săltat de Securitate atunci când s-a întors în ţară. 

 Igor Sevianu zis Gugu

 Era la bază inginer de aviaţie şi a lucrat la Oficiul Naţional de Turism, ca şef de serviciu. Era şomer din 1957 când fusese concediat de la ONT. De asemenea era şi el membru al Partidului Muncitoresc Român şi deţinuse funcţia de locotenent de miliţie până în 1951. Numele lui fusese Igor Herscovici. Împreună cu Monica Sevianu aveau doi copii, dar nu mai aveau locuri de muncă şi trăiau din meditaţiile pe care le dădea Monica. Participase, în timpul celui de-al doilea război mondial, la acţiuni de sabotaj împotriva naziştilor.

Monica Sevianu

Lucrase la radio, la departamentul pentru ţări străine. Era căsătorită cu Igor Sevianu şi a fost dată afară de la radio în 1957, ca necorespunzatoare deoarece nu avea studii superioare. Mai fusese căsătorită anterior şi trăise câţiva ani în Israel. De profesie era ziaristă şi era membră a Partidului Muncitoresc Român.

 Saşa Muşat

Numele său real era Glanzstein Abrasa. Se nascuse in august 1924. UTC-ist din anii 40 când partidul comunist era încă în ilegalitate, iar el era în liceu. Avea înclinaţii teroriste şi era folosit ca mână forte în diferite ocazii. Era un apropiat a lui Emil Bodnăraş, fiind văr primar cu soția acestuia, Florica. În 1948 a fost trimis în occident, ca agent. Numai că a fost desconspirat ca spion la Paris în acei ani şi expulzat imediat se întoarce în țară, unde devine profesor la facultatea de istorie a Universitatii Bucuresti, mai exact conferenţiar, dar în 1958 a fost concediat pentru că nu avea doctoratul.

Haralambie Obedeanu zis Hari

Numele sau real era Lazarovici. Fusese ziarist la Scânteia, organul de presă principal al regimului comunist şi decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Academiei "Ştefan Gheorghiu" până la sfârşitul anului 1958 când a fost schimbat din funcţia de decan. Era membru al Partidului Muncitoresc Român şi avea în anul comiterii jafului, vârsta de 31 de ani. De asemenea lucrase şi el în cadrul Ministerului de Interne.

Cum s-a desfăşurat jaful, ancheta, prinderea hoţilor, procesul, condamnarea şi execuţia

~ Desfăşurarea jafului ~

În dimineaţa zilei de 29 iulie 1959, o zi de salarii, o maşină marca Skoda Station aparţinând băncii ce transporta 1.686.000 de lei opreşte pe Calea Giuleşti chiar în faţa clădirii filialei sectorului opt, a Băncii Nationale. Deodată apare un un taximetru marca Moskvici, din care coboară patru bărbaţi (însoţiţi şi de o femeie), ce purtau măşti şi erau înarmaţi, care sub amenințarea pistoalelor imobilizează şoferul şi pe însoţitor, iau cei doi saci cu bani şi părăsesc zona cu taximetrul ce demarează în trombă. Totul a durat câteva zeci de secunde. Angajatii băncii nu erau înarmaţi, iar maşina instituţiei, era o pradă extrem de uşoară. Nu avea nici măcar încuietori. 

În taximetrul Moskvici, erau cinci persoane, fraţii Stefan şi Paul Ioanid, soţii Igor şi Monica Sevianu şi Saşa Muşat. Taximetristrul fusese alungat sub ameninţarea unui pistol puţin înainte de atac. Cu sacii cu bani, maşina a luat-o pe Calea Giuleşti, a trecut podul Ciurel şi a oprit pe câmp. Probabil intenţionau să scoată banii din cei doi saci şi să îi numere. Întâmplarea a facut ca aici să fie surprinşi şi observaţi de un puşti, un pionier, tocmai când abandonau o parte din banii în bancnote mici. Copilul alertează nişte cetăţeni, care ulterior găsesc acolo suma de 138.000 de lei.

Cei cinci părăsesc zona şi pleacă ajungând în cartierul Cotroceni, unde abandonează taximetrul pe strada Dr.Teohari, în care este găsită şi recuperată încă o sumă consistentă de bani: 213.000 de lei. După abandonul taximetrului cei cinci îşi continuă fuga luând tramvaiul. Ajunşi la locuinţa lui Igor şi Monica Sevianu au împărţit banii, fiecare primind câte 25.000 de lei, după care au ascuns şi armele.

Pentru a întelege valoarea furtului, un salariu la aceea vreme era în anul 1959 cam 5-600 lei. Suma furată echivala la acea vreme cu peste 250.000 de dolari, o sumă uriaşă pentru acele vremuri.

~ Ancheta, condamnarea şi execuţia ~

Miliţia şi Securitatea au fost alertate. Ministrul de interne de la aceea vreme era Alexandru Drăghici. Gheorghiu Dej a cerut să i se dea raportul în fiecare zi. Au fost mobilizaţi şi consilierii sovietici, aşa ceva nu se mai întâmplase în România după razboi şi nicăieri altundeva în blocul sovietic. Ancheta a urmărit mai multe piste.

Sunt cercetate şi supraveheate atent restaurantele, urmărindu-se consumatorii cu mulţi bani. La fel şi magazinele de lux, de bijuterii, etc. Informatorilor li se cere să afle orice despre jaf. Pentru început sunt cercetati gangsterii cunoscuţi, aflaţi în închisoare. Numai că nu apare nimic concludent în primele saptamini. Pentru unii dintre anchetatori indiciile arătau nişte profesionişti cu mare îndrazneală, care deţineau informaţii din interiorul băncii. Pentru alţii erau nişte oportunişti aflaţi la prima lovitură.

Ancheta a fost condusă de colonelul Cristache Zambetti, director al direcţiei a 4-a (contrainformaţii) din Securitate. Dosarul cauzei a fost înregistrat în arhive sub denumirea de "Cazul Ioanid" şi conţine 27 de volume, ce însumează aproximativ 10 000 de pagini. Ascultarea telefoanelor, informatorii, indiscreţiile, greşelile făcute de membrii bandei au dus la identificarea făptaşilor. Mărturia copilului de pe câmpul Ciurel şi a taximetristului au permis efectuarea unor portrete robot. A fost doar o chestiune de timp.

La 18 septembrie sunt arestaţi, la şase săptămâni de la comiterea jafului. Aproape toată suma a fost recuperată şi au fost găsite inclusiv armele folosite. Interogatoriile, confruntările şi toate cercetările au durat aproape două luni, iar la 12 noiembrie, dosarul a fost închis.

Doua zile mai târziu, pe 14 noiembrie dosarul a fost trimis la Tribunalul Militar spre a fi judecat. Iar pe 23 noiembrie procesul s-a judecat cu uşile închise. Sentinţa s-a dat în aceeaşi zi. Toți bărbaţii din grup au primit pedeapsa cu moartea. Monica Sevianu, deoarece avea doi copii, a fost condamnată la închisoare pe viață, iar 4 zile mai târziu, la 24 noiembrie recursul a fost respins. La fel şi cererile de graţiere înaintate Marii Adunări Naţionale, înregistrate la 30 noiembrie şi apoi respinse la 16 februarie 1960.

Execuţia celor patru bărbaţi a avut loc la 18 februarie 1960 la închisoarea Jilava în Valea Piersicilor, la ora 20,00.

Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, sentinţă comutată ulterior la 25 ani de închisoare. Mai târziu, în urma unui decret dat în 1964 de Nicolae Ceauşescu, femeia a fost amnistiată. A emigrat în 1970 şi a murit în 1977 în Israel. 

La scurt timp după capturarea lor, pentru că faptele păreau de domeniul incredibilului, Securitatea a realizat un film documentar despre jaf, în care cei şase şi-au jucat propriile roluri şi au povestit în amănunt cum au procedat. Pelicula, considerată “de uz intern”, a fost prezentată în faţa câtorva sute de activişti de partid, ziarişti de la Casa Scânteii etc. Cei şase au declarat la reconstituire (aşa s-a numit şi filmul documentar) că furaseră un taxi, după ce îl imobilizaseră pe şofer. Au folosit maşina pentru jaful propriuzis şi pentru transportul banilor. Imediat după ce au dat lovitura, au mers pe un câmp din apropierea Capitalei, dar de aici li s-au tras toate necazurile. Gangsterii au abandonat bancnotele de 10 lei, păstrându-le doar pe cele de 100, însă au fost văzuţi de un copil care se juca în zona respectivă. Acesta, împreună cu mama sa ar fi anunţat şi Miliţia, autorităţile intrând astfel pe fir. Filmul de propagandă este singura dovadă a celor întâmplate în 1959.

În 2001 a apărut şi un documentar al lui Irene Lusztig care nu este altcineva decât nepoata lui Monica Sevianu, denumit "Reconstruction". Iar în 2004 a apărut şi filmul "Marele jaf comunist" regizat de Alexandru Solomon.

Totuşi, trebuie spus că nici acest documentar nu excelează la capitolul obiectivitate.
Mulţi dintre martorii intervievaţi în film, povestesc despre infractorii comunişti ca despre nişte eroi, când de fapt ei au fost nişte tâlhari până la urmă. Sau de exemplu concluziile fiului lui Alexantru Ioanid, după studierea dosarului, sunt preluate şi de către autorul documentarului, deşi este lesne de înţeles că băiatul unuia dintre făptuitori, apreciază în mod subiectiv şi părtinitor informaţiile existente, ajungând imediat la concluzia că totul este o minciună şi înscenare deoarece nu există o explicaţie plauzibilă privind motivele ce i-au determinat să comită jaful.
Iar exemplele pot continua ... ce trebuie remarcat este faptul că acest documentar încearcă să-i transforme în nişte eroi ai luptei anticomuniste pe protagoniştii unei tâlhării.

Cel pe care îl vedeţi în film intervievat în sala de cinema şi care povesteşte detalii din anchetă, nu este nimeni altcineva decât Gheorghe Enoiu poreclit şi "Măcelarul de la Interne". El apare şi în filmul "Reconstituirea" realizat de către Securitate după prinderea bandei lui Ioanid.

Ofiţerul de securitate Gheorghe Enoiu s-a înscris în partidul comunist după ce sovieticii au impus Guvernul lui Petru Groza. După numai un an de la înfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, în 1949, Enoiu făcea deja parte din cadrele active ale instituţiei.

Iniţial lucrase ca un simplu şi umil tipograf, dar datorită legăturilor cu comuniştii a avut o ascensiune fulminantă, a urmat un curs de patru luni de pregătire, devenind ofiţer anchetator al Securităţii.

Încă de la începutul carierei s-a ocupat în special de interogatoriile unor oameni politici importanţi ai vremii, Lucreţiu Pătrăşcanu, Vasile Luca şi alţii. Timp de 40 de ani a fost o unealtă indispensabilă conducerii comuniste, în calitate de ofiter de Securitate. Şi-a căpătat renumele de "măcelarul de la interne" datorită interogatoriilor de care se ocupa personal, fără milă şi scrupule, semăna teroare în rândul celor care au avut ghinionul să încapă pe mâinile lui.

În perioada 1963 - 1967 a deţinut chiar şi postul de şef al Direcţiei de Anchete Penale. Un an mai tarziu, în 1968 ajunge să fie anchetat de o comisie a partidului care avea misiunea depistării ilegalităţilor produse pe vremea lui Gheorghiu-Dej şi este trecut în rezervă, fiind catalogat ca o “brută” de către membrii comisiei respective. Totuşi la sfârşitul anului 1968, reuşeşte să reintre în Securitate la aceaşi Direcţie de Anchete Penale, unde lucrează până în 1989. Din 1990 şi până în 1997 a lucrat ca jurist, când s-a pensionat. A murit la data de 5 decembrie 2010 în satul natal, la vârsta de 82 de ani.

Deşi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a formulat o plângere penală împotriva sa abia în 2007, nu a ajuns să fie judecat vreodată.

Google are de astăzi un nou logo, mai modern "simplu, neaglomerat, colorat, prietenos". În următoarea perioada vor primi actualizări şi celălalte produse Google cum sunt Maps, Gmail, Chrome şi aşa mai departe.
De ce a decis Google să facă schimbarea?
Într-o postare pe blogul oficial, Google spune că în ultimii ani s-a schimbat modul în care interacţionăm cu produsele sale şi cu internetul în general.
Mai spune că acest logo trebuie să reflecte mai bine realitatea şi anume faptul că Google nu mai este un site care să fie vizitat doar de pe un computer. 
În prezent Google este asociat ori reprezentat de o mulţime de aplicaţii şi servicii ce sunt folosite atât pe PC-uri, smartphone-uri şi de oriunde se găseşte un browser web, iar noul logo are menirea de a reflecta această realitate.

Iată cum arată:

Ce părere aveţi, vă place?

Având în vedere recentele evenimente, mai exact faptul că într-un judeţ din ţară câţiva poliţiştii sunt cercetaţi disciplinar din cauză că au dat LIKE unui articol publicat într-un ziar local ce conţinea acuzaţii de corupţie asupra unor şefi din poliţie, cred că e util să oferim aici câteva sfaturi privind confidenţialitatea pentru poliţiştii ce au cont de membru şi folosesc cea mai mare reţea socială din lume - Facebook.

Pentru a evita expunerea informaţiilor personale în spaţiul public şi eventualele probleme ulterioare, vă recomandăm:

1. Verificaţi şi restricţionaţi accesul public la informaţiile din secţiunea "Despre".
În profilul dvs. public sunt afişate: numele, sexul, fotografia de profil, fotografia de copertă, ID-ul de utilizator şi aşa mai departe. Oricine poate vedea profilul dvs. public, chiar şi persoanele cu care nu sunteţi prieteni/ă pe Facebook sau cele care nu au cont de membru pe Facebook. Pentru a administra informaţiile incluse în secţiunea "Despre", mergeţi pe pagina de profil, selectaţi fila (tab-ul) Despre şi verificaţi care informaţii sunt publice. Vă recomandăm să restricţionaţi drastic accesul la aceste informaţii, cel puţin la nivelul prieteni.

2. Verificaţi şi restricţionaţi audienţa viitoarelor postări pe Facebook cât şi a postărilor din trecut. 
Deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări

şi selectaţi instrumente pentru confidenţialitate.

În panoul respectiv aveţi posibilitatea să restricţionaţi audienţa la "Cine poate să-mi vadă lucrurile?" şi stabiliţi gradul de confidenţialitate pentru cine vedea postările dvs. viitoare. Tot acolo, mai jos găsiţi şi oţiunea ce vă permite să limitaţi audienţa postărilor vechi din cronologia dvs. - "Limitează audienţa postărilor vechi din cronologia ta"

3. Nu acceptaţi în lista de preieteni necunoscuţi şi eliminaţi din lista de prieteni persoanele pe care nu le cunoaşteţi personal în realitate. 
Când ştergeţi pe cineva din lista de prieteni, persoana respectivă nu va mai putea să vadă informaţiile pe care le arătaţi doar prietenilor, dar pot vedea în continuare postările care au setată audienţa "Public". Mai mult, aveţi posibilitatea să creaţi mai multe liste de prieteni pentru care să stabiliţi setări diferite de confidenţialitate. Vă recomandăm ca persoanele pe care nu le cunoaşteţi în realitate să le adăugaţi în lista "Utilizatori restricţionaţi"

4. Limitaţi permisiunile de vizualizare a listei de prieteni. 
Pentru a modifica setările de confidenţialitate pentru lista dvs. de prieteni, mergeţi pe pagina de profil şi deschideţi fila Prieteni. 

Selectaţi opţiunea Editează confidenţialitatea aflată în meniul din colţul din dreapta sus al secţiunii "Prieteni"

5. Foarte IMPORTANT: NU permiteţi persoanelor care nu se află în lista dvs. de prieteni să vă urmărească activitatea (restricţionaţi urmăritorii). 
Persoanele care vă urmăresc pot să vadă postările dvs. publice şi primesc notificări atunci când adăugaţi conţinut nou pe Facebook. Folosiţi această setare pentru a restricţiona posibilitatea necunoscuţilor să vă poată urmări. Deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări şi selectaţi instrumente pentru urmăritori.
La prima rubrică de sus "Cine mă poate urmări" selectaţi doar "Prieteni".

6. Limitaţi permisiunile de vizualizare ale fotografiilor.
Pentru a controla confidenţialitatea fotografiilor postate pe Facebook, mergeţi pe pagina dvs. de profil şi accesaţi fila (tab-ul) "Fotografii" dup care daţi click pe Albume.
Utilizaţi selectorul de audienţă aflat la baza fiecărui album foto pentru a controla cine poate vedea albumul respectiv.
ATENŢIE!
Anumite albume, cum sunt cele cu fotografii de copertă şi cele de profil etc. sunt permanent publice, dar puteţi modifica confidenţialitatea fotografiilor aflate în aceste albume individual. Pentru asta accesaţi oricare dintre albumele foto şi accesând individual fotografiile puteţi modifica confidenţialitatea acestora utilizând selectorul de audienţă aflat în colţul dreapta sus.

7. Limitaţi etichetările (tag-urile) şi verificaţi permanent conţinutul în care aţi fost etichetat de persoanele aflate în lista dvs. de prieteni.
Deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări şi selectaţi setările pentru cronologie şi etichetare şi verificaţi absolut toate opţiunile disponibile pe pagina respectivă, în special activaţi cele două opţiuni pentru verificarea etichetelor adăugate de alte persoane la postări şi fotografii înainte ca acestea să apară pe Facebook. 

8. Interzice accesul aplicaţiilor la informaţiile contului de Facebook.
Pe Facebook, numele, fotografia de profil, fotografia de copertă, sexul, reţelele şi ID-ul de utilizator sunt întotdeauna disponibile în mod public, atât persoanelor cât şi aplicaţiilor. În plus, aplicaţiile au acces la lista de prieteni, e-mail, număr de telefon şi la aproape toate informaţiile personale atunci când primesc acces de la utilizator, iar de cele mai multe ori utilizatorul nu acordă atenţie acestor aspecte şi permite accesul la informaţiile sale personale fără să-şi dea seama.
Pentru a verifica ce aplicaţii au acces la contul dvs. de Facebook, deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări şi selectaţi din stânga uneletele pentru setările aplicaţiilor.

Pe această pagină aveţi posibilitatea să verificaţi, să modificaţi şi să interziceţi complet accesul aplicaţiilor la informaţiile contului dvs. de Facebook.

9. Interziceti distribuirea informaţiilor personale către aplicaţiile Facebook folosite de alţii.
Persoanele care au acces şi pot vedea informaţiile dvs. (cele aflate în lista de prieteni) le pot prelua şi le distribuie fără să ştie atunci când folosesc diferite aplicaţii. În acest fel, chiar dacă o persoană nu foloseşte cu contul său nicio aplicaţiile Facebook (ex: jocuri, concursuri etc.), în cazul în care unul dintre prietenii săi le utilizează, informaţiile personale ale acestuia sunt accesate de aplicaţia respectivă.
Există însă o setare care vă permite să stabiliţi ce informaţii pot fi preluate de aplicaţiile preluate de ceilalţi utilizatori Facebook. Pentru asta mergeţi pe acceaşi pagină precizată mai sus, mai exact pagina cu setări şi selectaţi din stânga uneletele pentru setările aplicaţiilor. Mai jos găsiţi o rubrica "Aplicaţii folosite de alţii". Debifaţi toate elementele pe care nu doriţi să le poată accesa aplicaţiile terţe, cum ar fi biografia, ziua de naştere, opinii religioase şi politice, fotografiile, notiţele, videoclipurile, actualizările de stare, sau activităţile şi interesele.

10. Eliminaţi informaţiile contului dvs. din reclamele de pe facebook. 
Facebook foloseşte informaţiile utilizatorilor pentru a afişa reclamă targhetată pe baza conţinutului distribuit de persoanele aflate în lista de prieteni şi a preferinţele acestora. Chiar dacă nu există posibilitatea de a bloca accesul la aceste informaţii personale utilizate de Facebook, există însă posibilitatea de reduce distribuirea acestora. Pentru asta, deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări şi selectaţi din stânga Reclame.

În pagina care se afişează modificaţi opţiunile de la primele două rubrici: Site-uri terţe şi Reclame şi prieteni selectând NIMENI.

11. Restrictionaţi indexarea profilului de către motoarele de căutare.
Atunci când cineva caută numele dvs. folosind un motor de căutare (Google, Bing etc.), în rezultatele afişate poate să apară şi link către pagina de profil de pe Facebook.
Există o setare ce vă oferă posibilitatea să interziceţi motoarelor de căutare să afişeze linkuri către cronologia dvs. de pe Facebook. Deschideţi din colţul dreapta-sus pagina cu setări

 şi selectaţi instrumente pentru confidenţialitate. 

În partea de jos veţi găsi rubrica "Doreşti ca alte motoare de căutare să afişeze linkuri către cronologia ta?". Debifaţi elementul din dreptul opţiunii "Permite altor motoare de căutare să afişeze linkuri către cronologia ta" şi confirmaţi în fereastra ce apare pe ecran.

12. Verificaţi cum arată profilul dvs. atunci când este văzut de alte persoane.
După toate aceste modificări vă recomandăm să verificaţi cum arată profilul dvs. atunci când este văzut de alte persoane. Pentru acest lucru puteţi folosi opţiunea "Vezi ca..." aflată pe pagina de profil, în meniul din colţul din dreapta jos al fotografiei de copertă. 

Veţi putea testa cum arată profilul dvs. pentru anumiţi prieteni sau pentru public.

Dacă aveţi întrebări şi/sau nelămuriri, nu ezitaţi să le postaţi în comentarii şi vom încerca să le găsim răspunsul.

Luger cu al său Parabellum a schimbat complet şi iremediabil domeniul armelor de foc. Pistolul Luger sau Parabellum constituie o piatră de hotar în istoria armelor. Probabil vă întrebaţi de ce aceeaşi armă este cunoscută sub două denumiri diferite. Acest lucru se datorează faptului că în Europa a fost cunoscut şi comercializat sub denumirea de „Parabellum” ce vine de proverbul latin: „Si vis pacem, para bellum” (dacă vrei pace, pregăteşte-te de război), iar în Statele Unite pistolul a fost cunoscut după numele celui ce l-a creat,  respectiv Luger (Georg J. Luger).

Noutatea pe care a adus-o Luger cu al său Parabellum la acea vreme a fost faptul că pistolul său se încărca şi se arma automat, fără a mai fi nevoie ca trăgătorul să acţioneze cocoşul, ca în cazul revolverelor, ce erau foarte populare la aceea vreme. Pistolul creat de Georg Luger în 1898 este probabil una dintre cele mai celebre arme, este foarte uşor recunoscut chiar şi de către necunoscători, iar acest lucru se datorează modului în care arată arma. Chiar şi astăzi, datorită formei sale este unic, iar la capitolul ergonomie şi eleganţă este considerat a fi un etalon. Forma sa, unghiul dintre ţeavă şi crosă, greutatea şi echilibrarea pistolului sunt considerate de către mulţi specialişti a fi ideale.

Totuşi trebuie menţionat că pistolul Parabellum nu a fost o idee complet originală, Luger doar a îmbunătăţit o armă ce exista deja şi care fusese creată de către Hugo Borchardt. Numai că pistolul Borchardt nu s-a bucurat de succes tocmai datorită formei sale neobişnuite, a greutăţii şi echilibrării deficitare, exact capitolele pe care austriacul Georg Luger le-a îmbunătăţit la al său Parabellum.

Succesul pistolului Parabellum s-a datorat şi perioadei în care el a apărut. Armata elveţiană a fost prima care a adoptat acest model de armă, în urma unor teste repetate pe parcursul câtorva ani. Deşi armele semiautomate încă nu se bucurau de o încredere suficientă, fiabilitatea lor fiind deficitară la început, în comparaţie cu mult mai popularele revolvere. Dar cu toate acestea, Luger a reuşit să perfecţioneze şi să pună la punct sistemul pistolului său Parabellum, astfel că elveţienii sunt primii în istorie care au adoptat ca armă oficială un pistol semiautomat. Iar această decizie a atras atenţia şi celorlalte forţe armate din întreaga lume.

Chiar şi în Statele Unite, unde revolverele se bucurau de o imensă popularitate, iar rezistenţa la noutăţi era extrem de accentuată, pistolul Luger a stârnit interesul, iar în 1901 au fost comandate o mie de pistoale pentru a fi testate. Numai că reticienţa şi tradiţionalismul americanilor au făcut ca avantajele acestei arme să nu fie apreciate şi rapoartele din urma testelor nu au fost deloc favorabile, cea mai frecventă critică referindu-se la calibrul prea mic (7,65 mm) pe care îl folosea pistolul Luger la aceea vreme. Acelaşi feedback negativ în privinţa calibrului a venit şi de la armata germană, fapt ce l-a determinat pe Georg Luger să mărească diamentrul ţevii pistolului, dar fără să modifice orice altă componentă a pistolului, rezultatul fiind apariţia calibrului de 9 mm, ce avea să devină cel mai celebru, folosit şi răspândit calibru pentru armele scurte, fapt valabil chiar şi astăzi. Astfel că putem spune fără teama de a greşi, că apariţia calibrului 9 mm atât de răspândit şi preferat chiar şi astăzi se datoreză austriacului Georg Luger şi pistolului său Parabellum, denumire ce o veţi întâlni pe multe dintre cutiile cu muniţie de 9 mm.

După adoptarea calibrului de 9 mm, Luger cu al său pistol Parabellum a înregistrat probabil cel mai important succes de piaţă în 1904, când armata germană a lansat o importantă comandă pentru acest pistol în vederea folosirii ca armă oficială de serviciu. Chiar şi pe piaţa privată Luger s-a bucurat de un real succes, în ciuda preţului piperat, mai mult de jumătate din vânzări se îndreptau către americanii de rând. Nu a mai fost decât o chestiune de timp până ce armata americană a solicitat o nouă rundă de teste cu pistolul. Numai că americanii i-au cerut lui Georg Luger să le furnizeze pistolul cu un calibru mai mare decât cel de 9 mm (38 cal), mai exact .45 cal (11,35 mm). Cu toate acestea, în urma testelor făcute de americani pistolul Luger a pierdut competiţia cu competitorul să direct Colt 45 Automatic conceput de către americanul John Browning, dar nu datorită perfomanţelor cât mai mult naţionalismului americanilor, ce s-au dovedit a fi greu de convins să adopte un pistol fabricat în afara Statelor Unite. Însă un an mai târziu, la 27 august 1908, armata germană a adoptat în mod oficial pistolul Luger ca armă de serviciu şi astfel „Pistole Parabellum” şi-a asigurat locul în istoria mondială a industriei de armament. Ulterior, această armă a fost adoptată la scară mondială de foarte multe ţări, astfel că după Elveţia şi Germania au urmat Portugalia, Bulgaria, Olanda, Brazilia, chiar şi Rusia. Dar cel mai mare şi consistent contract de furnizare l-a constituit cel pentru armata germană.

Astăzi pistolul Luger Parabellum este foarte căutat şi vânat de către colecţionari, existând o mulţime de variante  în care a fost fabricat.

Sunt convins că nu aţi ratat ştirea din mass media ce relata faptul că domnul Mircea Badea a fost surprins conducându-şi autoturismul cu o viteză de 162 km/h pe noua autostradă Bucureşti – Ploieşti. Până aici nimic deosebit, se poate întâmpla oricui, iar astfel de cazuri, din păcate, au devenit ceva banal în România.

De asemenea, părerea domnului Mircea Badea despre poliţişti este de notoritate şi se datorează unor frustrări personale ale domniei sale. Din nou trebuie să recunosc că nu este nimic deosebit, nu este nici primul şi nici ultimul. Majoritatea inadaptaţilor la regulile impuse de lege într-o societate civilizată au probleme cu poliţiştii şi de aici apar acele sentimente de ură faţă de această categorie profesională.

Numai că formatorul de opinie Mircea Badea a ţinut neapărat să ne demonstreze cât de ipocrit este. Tăria de caracter necesară conştientizării şi asumării cu demnitate a unei greşeli comise îi este complet străină, fapt pentru care nu a reuşit să se abţină şi a reacţionat în cel mai veritabil mod specific "cocalarilor". Concret, deşi singurel Mirciulică a recunoscut pe blogul său că a încălcat legea, postând această frază:

"Am fost surprins sa aflu ca aveam doar 162 km/h. Cred ca eram in franare si aveam vant din fata."

totuşi a simţit nevoia să facă o completare, care după mintea lui ar trebui să fie o aroganţă. Nimic mai fals, este doar o dovadă a limitărilor sale şi reacţionează exact ca toţi "cocalarii" cu valenţe de "reisări" ce trăiesc cu impresia că eşti mai grozav când conduci ca un bezmetic inconştient. Mai mult, în post scriptumul postării a mai scris:

 "P.S.2 Nu voi aplica pentru reducerea de la trei luni la o luna din motive de aroganta si dispret fata de boschetari, dar ii voi da in judecata. Iar pe soferul pe care il voi angaja il voi plati mai bine decat li se intampla boschetarilor rutieri(fara spagi) si milogilor deontologi(fara spagi) dar nu cat coloneii"

Domnul Mircea Badea trăieşte cu senzaţia că dacă respectă legea le face un favor poliţiştilor, iar mârlănia sa nu are limite, pentru că deşi este conştient că a încălcat legea şi nu a respectat regimul de viteză, spune că va contesta sancţiunea primită în instanţă. Care ar putea fi motivul acestei contestaţii, dacă eşti conştient că ai greşit, iar sancţiunea primită a fost corectă? Singurul motiv este acela al lipsei de onoare şi demnitate, al mentalităţii specifice celor ce se cred a fi buricul pământului şi se consideră a fi deasupra legii. Toate astea, în condiţiile în care la televizor serveşte regulat românilor lecţii de viaţă ori democraţie. Este un ipocrit, ce nu a reuşit să înţeleagă până acum că libertatea nu este egală cu anarhia, iar a fi liber nu înseamnă că poţi încălca legea ori că respectarea regulilor impuse de societatea în care trăieşti este facultativă.

Abrutizarea discursului său, în care logica rudimentară după care funcţionează, cea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii, l-a dus inevitabil la alienare, de aceea a ajuns să creadă că are numai drepturi, nu şi obligaţii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui nişte amănunte penibile, ca cele privind salariu cu care îşi va plăti şoferul, deoarece pentru Mirciulică se pare că banii sunt suprema valoare. De altfel, singurul lucru la care se pricepe este acela de a arunca cu lături la comandă, pentru un pumn de biştari, cu o naturaleţe debordantă.

Dispreţul pe care i-l port e lesne de argumentat: Mircea Badea reprezintă suma a tot ce are mai detestabil poporul român. El este cel care îl critica la televizor pe Şerban Huidu, după ce a comis acel accident mortal, în timp ce în particular îşi conduce maşina ca un veritabil kamikaze. Tot el este cel care a indus în conştiinţa publică aceea teorie tâmpă, conform căreia lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, este un motiv şi un argument pentru ca respectarea legii să fie facultativă, povestind la televizor cum a fost sancţionat pentru viteză în toiul nopţii, pe o stradă pustie. Ca şi cum în abundenţa sa de prostie, răutate şi vulgaritate, legea nu-şi mai produce efectele într-un anumit interval orar şi pe anumite sectoare de drum. Iar într-o laşitate greu de egalat, domnul Mircea Badea îşi permite să jignească gratuit nişte oameni ce nu au făcut nimic altceva decât să-şi facă datoria. Fie că îi convine sau nu, fie că vrea să accepte sau nu, aceasta este treaba poliţiştilor de la rutieră. Ei sunt trimişi acolo de către societate să identifice şi să-i sancţioneze pe cei ce se comportă exact ca el şi nu respectă regulile impuse prin lege. Şi exact asta au făcut! Nu mai reiau şi aici discuţia despre frustrările privind "pânda” poliţiştilor de la rutieră, e o falsă problemă şi am dezbătut subiectul aici: poliţia ruieră stă la pândă.

Sigur, este de înţeles până la un punct, faptul că azi cine înjură poliţiştii este perceput ca un fel de haiduc cu tente de erou, iar această practică magnetizează până la isterie un anume tip de audienţă, pentru care în loc să stârnească indignare, primeşte aplauze. Numai că în cazul formatorului de opinie Mircea Badea este vorba de un concurs de prostie şi ticăloşie ce l-au făcut să devină atât de plin de el, încât dă pe afară şi chiar îi curge din gură pe piept.

Îi doresc sincer domnului Mircea Badea să rămână în lumea lui limitată, la salariul de care este atât de mândru, după ce a ajuns să vorbească la televizor în urma unei competiţii acerbe specifice capitalismului şi profesionalismului, ce nu s-a datorat absolut deloc faptului că a pătruns în acel domeniu cu mămicuţa de mână. Să înjure şi să jignească în continuare "boschetarii", iar destinul să nu-i servească lecţia dură, de care a avut parte domnul Şerban Huidu, care a băgat trei oameni nevinovaţi în pământ, chiar în zona în care cu un an în urmă rămăsese fără permisul de conducere. Pentru că în felul acesta nu va nenoroci nicio persoană nevinovată, putând să ne oripileze zilnic cu ipocrizia de care a dat dovadă.