Search the Community

Ordinul de protecţie. - Ce presupune, cum şi în ce condiţii se poate obţine? Conform ultimelor modificări legislative în domeniu, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică, ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei de judecată pentru înlăturarea stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri, respectiv obligaţii sau interdicţii. Noutăţile legislative au fost introduse de Legea 25/2012, care a modificat iar principalul element de noutate al legii este "Ordinul de protecţie", prin care agresorul poate fi evacuat temporar din locuinţă, chiar dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, legiuitorul punând astfel, pe prim plan, viaţa şi sănătatea victimei. În plus, se prevede reintegrarea victimei şi a copiilor în locuinţa părăsită temporar şi obligaţia agresorului de a păstra o distanţă minimă, stabilită de instanţă, faţă de victimă, copiii acesteia sau un alt membru al familiei. Totodată, agresorul are obligaţia de a preda poliţiei armele deţinute. Durata "Ordinul de protecţie" este de şase luni, cererile se judecă în regim de urgenţă iar instanţa poate emite acest ordin în aceeaşi zi cu ziua depunerii. Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. Ordinul de protecţie este executoriu, în sensul că recursul nu întrerupe punerea lui în aplicare. Procedura este supusă recursului, dar suspendarea poate fi hotărâtă numai de instanţă şi numai cu plata unei cauţiuni. Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexa a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei. Emiterea unui nou Ordin de protecţie se face în cazul în care agresorul a încălcat o măsură de protecţie, inclusiv neparticiparea acestuia la consiliere psihologică, psihoterapie sau tratament, care sunt gratuite. Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse de instanţă prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

LEGEA nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie - (republicată) Publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 30 mai 2012 *) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003 şi ulterior a fost modificată şi completată prin: - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificările ulterioare; - Ordonanţa Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004, aprobată prin Legea nr. 180/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 21 mai 2004; - Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional. (2) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. (3) Statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie. ART. 2 Protecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii: a) principiul legalităţii; b) principiul respectării demnităţii umane; c) principiul prevenirii săvârşirii actelor de violenţă în familie; d) principiul celerităţii; e) principiul parteneriatului; f) principiul egalităţii de şanse şi de tratament. ART. 3 (1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. (2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. ART. 4 Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme: a) violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; b) violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar; c) violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar; d) violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; e) violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; g) violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare. ART. 5 În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege: a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale. ART. 6 Victima violenţei în familie are dreptul: a) la respectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum şi la asistenţă medicală gratuită, în condiţiile prezentei legi; e) la consiliere şi asistenţă juridică gratuită, în condiţiile legii. ART. 7 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenţei în familie şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei în familie. (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenţei în familie, potrivit competenţelor ce le revin, după caz, cu privire la: a) instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă şi protecţie a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia; b) organul de urmărire penală la care pot face plângere; c) dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite; e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate şi ale părţii civile; f) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat, potrivit legii. CAP. II Instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie ART. 8 (1) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. (2) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor desfăşura, separat sau, după caz, în cooperare, activităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile victimelor violenţei în familie. (31) Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, exercită funcţiile de strategie, reglementare, reprezentare şi autoritate de stat în domeniul violenţei în familie, cu atribuţii în elaborarea, coordonarea şi aplicarea strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei în familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaborează şi aplică măsuri speciale de integrare pe piaţa muncii a victimelor violenţei în familie. (5) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activităţilor întreprinse, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor. ART. 9 Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, elaborează şi difuzează materiale documentare privind cauzele şi consecinţele violenţei în familie. ART. 10 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate şi în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinţi şi copii, în vederea prevenirii violenţei în familie. ART. 11 Serviciul de probaţiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi specifice în domeniu sau cu specialiştii, va desfăşura activităţi de reinserţie socială a infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni de violenţă în familie. ART. 12 Autorităţile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. ART. 13 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să includă problematica prevenirii şi combaterii violenţei în familie în strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană şi locală; b) să acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie; c) să înfiinţeze, direct sau în parteneriat, unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi să susţină funcţionarea acestora; d) să dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei în familie; e) să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare; f) să elaboreze şi să implementeze proiecte în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie; g) să îşi prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; h) să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei în familie; i) să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie. (2) Autorităţile administraţiei publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie. (3) Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult, organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se înfiinţează, pe lângă direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, echipa intersectorială în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, cu rol consultativ. (5) Echipa intersectorială are în componenţa sa câte un reprezentant al poliţiei, jandarmeriei, direcţiei de sănătate publică, al compartimentului violenţei în familie din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, al unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu. (6) Din echipa intersectorială pot face parte, dar fără a se limita, şi reprezentanţii serviciilor de probaţiune, ai unităţilor de medicină legală, precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniu. (7) Echipa intersectorială propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniu, asigură cooperarea dintre instituţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) şi evaluează anual activitatea în domeniu. (8) Înfiinţarea şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. ART. 14 Persoanele desemnate de autorităţile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie vor avea următoarele atribuţii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită; culegerea informaţiilor asupra acestora; întocmirea unei evidenţe separate; asigurarea accesului la informaţii la cererea organelor judiciare şi a părţilor sau reprezentanţilor acestora; b) informarea şi sprijinirea lucrătorilor poliţiei care în cadrul activităţii lor specifice întâlnesc situaţii de violenţă în familie; c) identificarea situaţiilor de risc pentru părţile implicate în conflict şi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaborarea cu instituţii locale de protecţie a copilului şi raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; e) îndrumarea părţilor aflate în conflict în vederea medierii; f) solicitarea de informaţii cu privire la rezultatul medierii; g) instrumentarea cazului împreună cu asistentul social. CAP. III Unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie ART. 15 (1) Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt: a) centre de primire în regim de urgenţă; b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie; c) centre de asistenţă destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; e) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei. (2) Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie. ART. 16 (1) Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat. (2) Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie pot fi înfiinţate numai de către furnizorii de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. (3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau, după caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (4) Finanţarea unităţilor publice pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se asigură din bugetele locale. (5) În cazul unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Instituţia care a acordat finanţarea sau subvenţia unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publice, private şi în parteneriat public-privat, monitorizează folosirea fondurilor alocate. (7) Asistarea sau, după caz, găzduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor în unităţile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face în baza încheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de părintele însoţitor sau, după caz, de reprezentantul legal. ART. 17 (1) Centrele de primire în regim de urgenţă, denumite în continuare adăposturi, sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip rezidenţial, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie. (2) Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistenţă familială atât victimei, cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia, protecţie împotriva agresorului, asistenţă medicală şi îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică şi consiliere juridică, potrivit instrucţiunilor de organizare şi funcţionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a directorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. (4) Locaţia adăposturilor este secretă publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal. (6) Toate adăposturile trebuie să încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală şi psihiatrică. Convenţia se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti sau, după caz, de către consiliile judeţene, precum şi de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privaţi acreditaţi. ART. 18 (1) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială de tip rezidenţial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică şi psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă, inserţia profesională a victimelor violenţei în familie, precum şi reabilitarea şi reinserţia socială a acestora. (2) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie vor încheia convenţii cu autorităţile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate. (3) Prevederile art. 17 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător. ART. 19 (1) Centrele de asistenţă destinate agresorilor sunt unităţi de asistenţă socială care funcţionează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, măsuri educative, precum şi servicii de consiliere şi mediere familială. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare acordate prin centrele de asistenţă destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-au încheiat convenţii, în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (6). ART. 20 Centrele pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistenţă socială, consiliere psihologică, juridică, precum şi informarea şi orientarea victimelor violenţei în familie. ART. 21 Centrele pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare şi educare, asistenţă socială şi un serviciu telefonic de urgenţă pentru informare şi consiliere. ART. 22 (1) Persoanele condamnate pentru infracţiuni de violenţă în familie sunt obligate să participe la programe speciale de consiliere şi reinserţie socială organizate de către instituţiile însărcinate cu executarea pedepsei în evidenţa cărora se află. (2) Cazurile de violenţă în familie pot fi supuse medierii la cererea părţilor, conform legii. CAP. IV Ordinul de protecţie ART. 23 (1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora. (2) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială. (3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării. ART. 24 (1) Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului. (2) Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului. ART. 25 (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de: a) procuror; b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie; c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei. ART. 26 (1) Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. (2) Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru. ART. 27 (1) Cererile se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. (2) Citarea părţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente. (3) La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie. (5) În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor. (6) Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii. (7) Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat. (8) Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare. ART. 28 În cazurile prevăzute la art. 25 alin. (3), victima poate renunţa, potrivit art. 246 din Codul de procedură civilă, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie. ART. 29 (1) Ordinul de protecţie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen. ART. 30 (1) Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunţare dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. (2) Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. (3) Recursul se judecă cu citarea părţilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie. ART. 31 (1) Ordinul de protecţie se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului. (2) Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei. (3) Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei. (4) Organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare. ART. 32 (1) Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. (2) În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. ART. 33 La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. ART. 34 (1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. (2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse; b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii; c) dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie. ART. 35 Dacă, odată cu soluţionarea cererii, instanţa constată existenţa uneia dintre situaţiile care necesită instituirea unei măsuri de protecţie specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuţii privind protecţia copilului. CAP. V Finanţarea în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie ART. 36 Activităţile în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie se finanţează din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale municipiilor, oraşelor şi comunelor; e) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. ART. 37 (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes naţional care au ca scop prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi ocrotirea şi sprijinirea familiei în vederea creşterii calităţii vieţii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte resurse, în condiţiile legii. (2) Serviciile sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie pot fi dezvoltate şi prin: a) finanţarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuităţii serviciului, în conformitate cu nevoia socială şi cu principiul subsidiarităţii; b) finanţarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenţei sociale. ART. 38 Programele de interes naţional prevăzute la art. 37 alin. (1), complementare acţiunilor finanţate la nivel local, au următoarele obiective: a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi buna funcţionare a unităţilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie; b) susţinerea funcţionării unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; c) realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în special instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor sociale şi unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi instruirea personalului din cadrul instituţiilor cu competenţe în domeniu desemnat să instrumenteze cazurile de violenţă în familie; e) informarea, conştientizarea şi sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violenţei în familie, precum şi fenomenul violenţei în familie; f) menţinerea şi dezvoltarea sistemului de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice şi psihiatrice; i) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie; j) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. ART. 39 Finanţarea unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se asigură din: a) bugetele locale ale autorităţilor administraţiei publice locale care au aprobat înfiinţarea acestora, precum şi din subvenţii acordate în condiţiile legii; b) sume din donaţii şi sponsorizări; c) fonduri externe, rambursabile şi nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu. CAP. VI Sancţiuni ART. 40 (1) Constituie contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă între 1.000 lei şi 5.000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă, pentru înlăturarea consecinţelor violenţelor; b) schimbarea destinaţiei adăpostului. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 lei şi 1.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut. (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 lei şi 1.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima. (4) Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică, conform legii, de către asistenţii sociali, primar sau împuterniciţii acestuia. (5) Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul VIIDispoziţii finale ART. 41 Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Auzind pe la mai toate canalele de stiri despre mareata lege de protectie a femeii impotriva barbatului nebun, despre cum va fi ăsta arestat daca da o palma in femeie, cum va face „ani grei” de inchisoare, cum va sta ca fraierul pe la nush cați metri pe langa casă, am zis că asta e o lege pe care trebuie sa o țin în mapă la vedere. Așa că am căutat-o și am gasit-o. Dar ......SURPRIZE!SURPRIZE! Am constatat că eu ca polițist nu am puterea să-l iau și să-l ascund pe acel „curajos” care la un pahar pornește în războiul suprem împotriva femeii și a celor doi copilași care nici nu se vad de sub masă, și ca un erou adevărat iese victorios. Nu pot nici măcar să-l dau afară din casă până se liniștește. Când mă vedeam și eu ca polițistul american călare pe smecher si din trei miscari la bau-bau mă apuc și citesc legea. O altă lege menită să încurce treburile și mai tare. Eu ca polițist ce intervin la un scandal în familie voi face aceleași lucruri: consilire, aplanare conflict, sancțiune, eventual o conducere la sediul secției a agresorului ori o solicitare de internare a victimei într-un centru de protecție socială. După toate astea Smecherul tot acasă merge. Abia a doua zi trebuie sa meargă victima să ceară ordin de protecție și dacă are noroc i se dă in aceeași zi. Partea interesantă de aici urmează. Dacă agresorul incalcă ordinul de protecție acesta este vinovat de nerespectarea hotărârii judecătorești. Ori eu nu am văzut până acum să se dea MAP pentru asa ceva. Iar din cazurile intâlnite nu s-a ajuns nici la MEPÎ pentru asha ceva. Ba mai mult în lege nu este menționat ca această infracțiune să se judece tot în regim de urgență ca și ordinul de restricție. În concluzie tot politistul o sa facă o gramadă de hârtii iar când ajung în instanță (dacă ajung) părțile se împacă iar omul nostru rămâne cu buza umflată. Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Lege nr. 25/2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 165 din 13 martie 2012 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. I Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 1, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectia victimelor violentei in familie." 2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 1^1 Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) principiul legalitatii; principiul respectarii demnitatii umane; c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie; d) principiul celeritatii; e) principiul parteneriatului; f) principiul egalitatii de sanse si de tratament." 3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 2 (1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate." 4. Dupa articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 2^1-2^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 2^1 Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: a) violenta verbala � adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; violenta psihologica � impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demontrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica � vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar; d) violenta sexuala � agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta economica � interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor personale, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, incusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala � impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar; g) violenta spirituala � subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau repercusiuni similare. Art. 2^2 In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale. Art. 2^3 Victima violentei in familie are dreptul: a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi; e) la consisliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii." 5. Articolul 3 se abroga. 6. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 4 (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la: a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia; organul de urmarire penala la care pot face plangere; c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite; e) drepturile procersuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile; f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit legii." 7. Dupa articolul 4 se introduce un nou capitol, capitolul I^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL I^1 - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie" 8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 5 (1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie. (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor." 9. Dupa articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1-5^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 5^1 Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Adminitratiei si Internelor, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. Art. 5^2 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie. Art. 5^3 Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta din familie." 10. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 6 Autoritatile prevazute la art. 5 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie." 11. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 7 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice: a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala; sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie; c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora; d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare; f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie; g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu orice alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2). (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ. (5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in domeniu. (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, al unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu. (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre instutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu. (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti." 12. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 7^1 Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii: g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social." 13. Capitolul III "Asistentii familiali", cuprinzand articolele 12-15, se abroga. 14. Capitolul IV "Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie", cuprinzand articolele 16-18, se abroga. 15. Capitolul V "Medierea in cazurile de violenta in familie", cuprinzand articolele 19-22, se abroga. 16. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", tilul sectiunii 1 "Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie" se abroga. 17. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 23 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt: a) centre de primire in regim de urgenta; centre de recuperare pentru victimele violentei in familie; c) centre de asistenta destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie." 18. Dupa articolul 23 se introduce un nou articol, articolul 23^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 23^1 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie poti fi publice, private sau in parteneriat public-privat. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii. (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin bugetele locale. (5) In cazul unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private sau in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate. (7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 23 alin (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal." 19. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 24 (1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie. (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privati acreditati." 20. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", titlul sectiunii a 2-a "Alte unitati de asistenta sociala specializate pentru prevenirea si combaterea violentei in familie" se abroga. 21. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25 (1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora. (2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate. (3) Prevederile la art. 24 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator." 22. Articolul 25^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^1 (1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 24 alin. (6)." 23. Articolul 25^2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^2 Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie." 24. Articolul 25^3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^3 Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt centre de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere." 25. Articolul 25^4 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^4 (1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla. (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor, conform legii." 26. Titlul capitolului VII se modifica si va avea urmatorul cuprins: "CAPITOLUL VII - Ordinul de protectie" 27. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 26 (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri � obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. (3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psiholgica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de congtrol, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii." 28. Articolul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 27 (1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului. (2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului." 29. Dupa articolul 27 se introduc unsprezece noi articole, articolele 27^1-27^11, cu urmatorul cuprins: "Art. 27^1 (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: a) procuror; b)reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie; c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei. Art. 27^2 (1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru. Art. 27^3 (1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatgorie. (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente. (3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie. (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor. (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii. (7) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita timp indelungat. (8) pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. Art. 27^4 In cazurile prevazute la art. 27^1 alin (3), victima poate renunta, potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, la judecarea cererii privind ordinul de protectie. Art. 27^5 (1) Ordinul de protectie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen. Art. 27^6 (1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a data fara citarea lor. (2) instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. (3) Recursul se judeca cu citarea partilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie. Art. 27^7 (1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in ca caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si a agresorului. (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) se pune in executare de indata de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei. (3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare. Art. 27^8 (1) Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) si dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. (2) In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Art. 27^9 La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol. Art. 27^10 (1) Persoana impotriva careia s-a depus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse. (2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatorarele conditii: a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse; b)agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terpie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit legii; c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a careui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie. Art. 27^11 Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului." 30. Inaintea articolului 28 se introduce un nou capitol, capitolul VII^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL VII^1 - Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie" 31. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 28 Activitatile in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul de stat; b)bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraselor si comunelor; e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii." 32. Dupa articolul 28 se introduc trei noi articole, articolele 28^1-28^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 28^1 (1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii. (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate si prin: a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii; B) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale. Art. 28^2 Programele de interes national prevazute la art. 28^1 alin. (1), complementare actiunilor de finantare la nivel local, au urmatoarele obiective: a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie; B) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa instrumenteze cazurile de violenta in familie; e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie; f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice; i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie; j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Art. 28^3 Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin: a) bugetele locale ale autoritatilor administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii; B) sume din donatii si sponsorizari; c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu." 33. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 29 (1) Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor; B) schimbarea destinatiei adapostului. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima. (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare." 34. Articolul 30 se abroga. Art. II Prezenta lege se completeaza cu prevederile corespunzatoare din Codul penal, Codul civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila. Art. III Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. IV Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin (1) din Constitutia Romaniei, republicata. Dvs. ce păreri aveți?