Search the Community

Astăzi citind aiurea pe net, am găsit un articol interesant în care procurorul general al României, printre altele explică opiniei publice cum stă treaba cu acest nou fenomen ce a apărut în ultima vreme, prin care în majoritatea dosarelor penale ce prezintă interes pentru mass-media, imediat ce ajung la Parchet, apar scurgeri de informații privind materialul probator. Cu alte cuvinte, avem sau nu niște procurori sifonari, care vând celor din presă informații picante? Ce spune legea? Păi legea spune clar că urmărirea penală NU este publică, deci în mod normal acele celebre „stenograme” din dosare nu ar trebui să ajungă în presă, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat către instanță și se află încă la Parchet. Ei bine, procurorul general al acestei țări, a explicat cum de este posibil așa ceva. Citiți cu atenție, sunt foarte „interesante” răspunsurile, citez: „Faptul că anumite pasaje din convorbiri sau anumite chestiuni referitoare la probele administrate într-un dosar, ajung în spaţiu public, la un moment dat, se datorează şi faptului că anumite documente în cursul urmăririi penale eşti nevoit (ca procuror-n.r.) să le faci publice; le trimiţi la alte instituţii, de exemplu, CSM sau la instanţele de judecată, multe dintre persoanele care sunt învinuite se prezintă la procuror, procurorul este obligat să-i înmâneze documentul prin care a fost învinuit sau îl dă avocaţilor. De foarte multe ori am văzut că avocaţii au mers la diverse emisiuni tv şi au citit. Eu nu neg că sunt situaţii în care poate se scurg astfel de informaţii şi din interiorul instituţiei pe care o conduc. Dar atunci când am avut elemente concrete că acest lucru s-a întâmplat, de fiecare dată am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii. [...] Noi ne ghidăm activitatea după după regulile din Codul de procedură penală. Astfel de convorbiri sunt probe la dosar şi ele nu pot fi făcute publice când cere cineva să fie făcute publice” Totodată, fiind întrebată de apariţia multor „stenograme” din dosare în presă, procurorul general a mai declarat: „Stenograme le spuneţi dumneavostră. Sunt predări de convorbiri, sunt pasaje din convorbiri care în documentele pe care procurorii le întocmesc şi fac trimitere la probe se înscriu astfel de pasaje. În funcţie de procuror, cum îşi redactează documentele privind învinuirea ori rechizitoriile sau soluţiile pe care le emit fiecare după cum simte nevoia să motiveze mai mult, mai puţin să facă trimitere la anumite probe. Faptul că unele documente din momentul în care ies din parchet sunt trimise altor instituţii, sunt date altor persoane, noi nu putem să avem control asupra a ceea ce apare în presă sau nu”. Kovesi a afirmat, miercuri seara, la DIGI 24, că atunci când dosarul ajunge la instanţă, acesta devine public, iar în anumite situaţii chiar jurnalişti au făcut copii după notele de redări, cu telefonul, fiind prezentate seara "ca stenograme" la televizor. „Acest lucru nu putem să-l impiedicăm”, a precizat Kovesi, adăugând că s-a adoptat un nou Ghid de comunicare al magistraţilor cu mass-media, în care sunt prevăzute anumite reguli privind anonimizarea datelor personale, circuitul dosarelor, modul în care se pot face publice sau nu diverse documente, ceea ce "va regla" această problemă. Codruţa Kovesi a mai spus că ziariștii s-au obişnuit ca în fiecare dosar să fie găsite şi interceptări, procurorul general precizând însă că sunt foarte multe dosare în care probatoriul nu se bazează pe interceptări. Ce părere aveți?

Magistraţii vor răspunde şi pentru erorile judiciare de drept provocate prin gravă neglijenţă sau rea-credinţă, nu doar pentru cele de procedură, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Codului de procedură penală, proiect inițiat de Ministerului Justiţiei și pus în dezbatere publică. În mare proiectul de lege stabilește posibilitatea angajării, în subsidiar, a răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor, în situaţia în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Se dorește regândirea soluţiilor legislative actuale în materia angajării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor, pentru a crea un sistem funcţional care să asigure atât posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate prin erori judiciare cât şi un mecanism eficient pentru exercitarea acţiunii în regres a statului. Actul normativ prevede că dreptul la despăgubiri în procesele penale poate fi exercitat ca urmare a condamnării pe nedrept sau în cazul privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal a unei persoane, iar în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la despăgubiri ca urmare a săvârşirii unei erori judiciare în alte procese decât cele penale, proiectul prevede dreptul persoanei la repararea prejudiciului, care se poate exercita după soluţionarea irevocabilă a procesului şi numai după constatarea săvârşirii unei erori judiciare, stabilind, totodată, şi dispoziţii referitoare la competenţa de soluţionare a acţiunii în regres şi la termenul de prescripţie al acestui drept. Totodată se prevede instituirea unor dispoziţii referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar pentru această categorie de acţiuni în justiţie, urmărindu-se acordarea unor facilităţi justiţiabililor care au suferit un prejudiciu ca urmare a săvârşirii unei erori judiciare. Proiectul conţine dispoziţii privind încheierea, pentru judecători şi procurori, a unor asigurări de răspundere civilă pentru erorile judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţiile ce vor fi stabilite ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, prin hotărâre de Guvern. Astfel, magistraţii vor plăti despăgubiri dacă încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane sau nesocotesc din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual. Competenţa de judecată a acţiunii în regres revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază judecătorul sau procurorul. De asemenea, pentru angajarea răspunderii magistratului, nu este suficientă existenţa unei erori judiciare cauzatoare de prejudicii, ci trebuie ca aceasta să fie imputabilă judecătorului sau procurorului, să fie consecinţa neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, iar acest fapt să fie constatat prin stabilirea răspunderii disciplinare sau penale a magistratului. Păreri?

Probabil că aţi văzut pe la televiziunile tabloid că joi după amiază în Timişoara a avut loc un jaf la un magazin comis de doi indivizi cu cagule pe faţă, dintre care unul era înarmat cu o sabie. Principalul suspect în cazul tâlhăriei de la magazinul din Timişoara a fost lăsat liber în această dimineaţă, de procurorul care instrumentează dosarul. Bineînţeles, asta după ce televiziunile tabloid s-au întrecut în breaking news-uri şi despicarea firului în patru cu tot felul de analişti proveniţi din psihologi, astrologi, băgători de seamă, ziarişti şi tot felul de habarnişti, ce se îngrămădeau în tot felul de aprecieri şi desconsiderări referitoare la profesionalismul şi competenţa poliţiştilor români, concluzionând că România a devenit un sat fără câini, o adevărată junglă, ce mai ... numai scenarii de groză. Ei bine, realitatea se dovedeşte a fi cu totul şi cu totul alta. Mai exact, poliţiştii ăştia români, bălăcăriţi de toată lumea, cu salarii înjumătăţite, a căror număr a fost redus în apalauzele şi bucuria majorităţii românilor, aşa cum sunt ei, în mai puţin de o zi, au reuşit să identifice un principal suspect şi l-au reţinut pentru 24 de ore, pentru a fi prezentat magistraţilor în vederea emiterii un mandat de arestare. Dar ... surpriză! Domnul procuror, probabil puţin iritat că a fost nevoit să meargă la serviciu şi sâmbăta, a decis ca că nu se impune prezentarea suspectului în faţa judecătorului pentru arestare, declarând că: “Am decis să iau această măsură deoarece sunt insuficiente probe. Sunt ceva indicii, dar nu ceva direct care să impună arestarea” Tare nu !? Totuşi, colegii noştrii de la investigaţii criminale, au avut şi câteva "indicii" strânse în cele aproximativ 24 de ore. Şi anume: imaginile de pe camerele de supraveghere ale magazinului au indentificat taxiul cu care tâlharul a plecat de la faţa locului au găsit în taxi sabia folosită la jaful magazinului taximetristul l-a recunoscut pe suspect la percehziţia domiciliului suspectului au fost găsite hainele pe care le purta cel ce avea sabia în mână suspectul a recunoscut că a vândut cinci cartuşe de ţigări provenite din jefuirea magazinului suspectul are antecedente penale pentru tâlhărie Nu uitaţi că toate acestea au fost realizate în mai puţin de 24 de ore. Superb!!! Ce să mai ... trăim într-o ţară minunată, unde poliţiştii sunt bălăcăriţi pentru că astfel de indivizi sunt liberi pe stradă, iar televiziunile, nu se mai îngrămădesc deloc să vadă şi să popularizeze soluţiile sau ce se mai întâmplă după aceea. sursa: pressalert.ro Şi uite aşa, în ochii românului poliţiştii sunt cei vinovaţi! Mulţumim televiziunilor tabloid pentru obiectivitatea de care dau dovadă!