Search the Community

Pentru că în perioada 22-26.10.2012 am efectuat un curs de pregătire profesională la acest centru m-am gândit să postez câteva impresii și informații care ar putea fi utile colegilor care vor urma acest curs. Cursul se referă la dobândirea cunoștințelor necesare operării sistemelor și semnalărilor informatice SINS și SIS precum și a procedurilor de lucru cu aceste baze de date și se adresează atât ofițerilor cât și agenților de poliție. Durata 5 zile, de luni până vineri, de la 08.00 la 13.40. Masa se ia în curtea unde au loc cursurile. Îndrumătorii sunt ok, pe unii dintre ei, cei mai tineri i-ați avut profesori pe Câmpina. La sfârșitul cursului veți susține o testare prin care va trebui să rezolvați o speță, să urmați procedurile învățate și să introduceți datele în bazele de date conform procedurilor aplicabile fiecărei spețe. Fiecare are un pc nou nouț, conectat la bazele de date, pe care va efectua aprofundarea cunoștințelor. Cursul mi s-a părut ok cu precizarea că ar trebui întâi dotate cu pc toate subunitățile și abia mai apoi chemați oamenii la cursuri. Cazarea se face în una din clădirile fostului Liceu militar (sau de poliție cum mai este cunoscut) lângă Centrul Medical MAI. Locul de cazare se află pe str. Ghimpați din mun. Ploiești, (și nu pe bld. București cum aiurea am fost informat de o habarnistă de pe la MRU) în regim de hotel, cu recepție, iar în fiecare cameră dorm câte două persoane. Camera este dotată cu aer condiționat, figider, două șifoniere,o baie cu duș și apă caldă non-stop, priză cablu tv (dar fără televizor, există unul singur în club pe fiecare palier) așa că este de preferat dacă aveți unul mic să îl luați cu voi, microbiștii știu ce spun. Tot mobilierul, lenjeria, utilitățile sunt noi. Prima impresie bună o am despre cele 3 mese oferite opțional, de o calitate cu mult peste ce am mâncat până acum, în valoare de 22 lei/zi/3 mese, adaosul comercial fiind de doar 3%. Masa se servește de către ospătare, la masa de prânz primind chiar și câte o sticlă de apă minerală. În oraș nu prea ai ce vizita, doar să faci vreo poză cu Leonard Doroftei pe la restaurantul acestuia, în rest plictiseală. P.S. Un lucru de apreciat este faptul că unul din îndrumători (ofițer) a făcut demersuri pe la București astfel încât să nu mai existe ”confuzii” privind termenul de ”police officer” atunci când vine vorba de misiuni internaționale și la acestea să poată participa și agenții de poliție. Vom vedea dacă va avea și succes. Dacă mai sunt colegi care pleacă și au nelămuriri întrebați aici și vă voi răspunde în măsura în care voi avea informațiile.

Cooperare Schengen În ultima săptămână, poliţiştii români, împreună cu partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, ca urmare a consultării Sistemului Informatic Schengen şi a schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Birourilor SIRENE, au depistat 75 de persoane şi 29 de autovehicule ce fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Shengen. Autorităţile de aplicare a legii din România au localizat, în perioada 25 iunie – 1 iulie a.c., pe teritoriul ţării noastre, 42 de persoane ce fac obiectul unor semnalări în S.I.S.. Poliţiştii români au pus în aplicare 6 mandate europene de arestare şi au găsit o persoană ce fuseseră semnalată ca fiind dispărută. De asemenea, au depistat 19 persoane care erau căutate în vederea participării la o procedură judiciară. Totodată, în urma schimbului de date şi informaţii suplimentare au fost identificate, pe teritoriul României, 28 de autoturisme căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale de către autorităţi din alte state membre Schengen. De asemenea, 33 de persoane urmărite la nivel internaţional ce fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Schengen de Poliţia Română, dintre care 28 aveau emise pe numele lor mandate europene de arestare, au fost identificate de autorităţile străine pe teritoriul lor, iar un autovehicul căutat de autorităţile române a fost depistat în alt stat. Schimbul de date şi informaţii suplimentare prin Biroul SIRENE se realizează ca urmare a cooperării dintre structurile specializate din cadrul Poliţiei Române (în special structurile de investigaţii criminale şi cele de combatere a criminalităţii organizate) şi partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen. Totodată, un aport important îl are şi posibilitatea accesării simultane a datelor şi informaţiilor din bazele de date naţionale, din Sistemul Informatic Schengen şi din OIPC-INTERPOL. Cea mai importantă măsură compensatorie implementată odată cu ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen este operaţionalizarea Sistemului Informatic Schengen. S.I.S., care conţine date minime despre persoanele sau bunurile urmărite în cadrul unei proceduri judiciare, iar datele şi informaţiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obţinute prin intermediul Birourilor SIRENE constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen. Reamintim faptul că, Biroul SIRENE, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al I.G.P.R., a fost inaugurat în 16 septembrie 2010. Pentru a asigura un flux continuu de date şi informaţii Biroul Sirene funcţionează 24/7, având acces permanent la datele operative ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române, Oficiului Român de Imigrări etc.. CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE-I.G.P.R

LEGEA 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate Actualizată - 30.06.2015 Capitolul I Dispoziţii generale Secţiunea 1 Principii Articolul 1 Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigura acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor. Articolul 2 (1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege. (2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege. Articolul 3 Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii. Articolul 4 Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt: a) protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate; b) realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate. Articolul 5 Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate: a) să prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate; b) să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate; c) să garanteze ca informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, să le cunoască; d) să asigure protecţia fizica a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate. Articolul 6 (1) Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii şi se stabilesc de către Serviciul Român de Informaţii numai cu acordul Autorităţii Naţionale de Securitate. (2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanţă cu interesul naţional, precum şi cu criteriile şi recomandările NATO. (3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi normele NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO. Articolul 7 (1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii. (2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implica lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenta de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii în acele funcţii şi se solicita obligatoriu de autoritatea de investire. (3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate, care gestionează informaţii NATO, potrivit echivalenţelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege. (4) Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: a) Preşedintele României; b) prim-ministru; c) miniştri; d) deputaţi; e) senatori; f) judecători; g) procurori; h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3). (5) Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Articolul 8 Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire şi perfecţionare, la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie. Articolul 9 Protecţia informaţiilor clasificate vizează: a) protecţia juridică; b) protecţia prin măsuri procedurale; c) protecţia fizica; d) protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora; e) protecţia surselor generatoare de informaţii. Articolul 10 (1) Instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizaţiilor acordate personalului, sub semnătura. (2) Fiecare autorizaţie se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupa. (3) Reverificarea autorizaţiei este obligatorie şi constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menţinerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate. Articolul 11 Accesul în clădirile şi infrastructurile informatice în care se desfăşoară activităţi cu informaţii clasificate ori sunt păstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate. Articolul 12 Standardele de protecţie a informaţiilor clasificate, încredinţate persoanelor ori organizaţiilor din afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiţionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri. Articolul 13 Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate este obligatorie. Articolul 14 Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate. Secţiunea a 2-a Definiţii Articolul 15 În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: a) informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulaţie; b) informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanta şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate; c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu; d) informaţii secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea tarii; e) informaţii secrete de serviciu - informaţiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat; f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt: – strict secret de importanta deosebita - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale; – strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securităţii naţionale; – secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securităţii naţionale; g) protecţie juridică - ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate; h) protecţie prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor; i) protecţie fizică - ansamblul activităţilor de paza, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate; j) protecţia personalului - ansamblul verificărilor şi măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legătura cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate; k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate. l) produse geospaţiale - produsele analogice sau digitale obţinute prin prelucrarea informaţiilor geospaţiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale şi tematice, hărţi topografice, cadastrale şi tematice şi/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini ortorectificate, ortofotoplanuri şi ortofotohărţi; m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori aeropurtaţi activi şi/sau pasivi în spectrul electromagnetic; n) senzori aeropurtaţi de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă aeropurtată ce detectează, indică şi/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte. Capitolul II Informaţii secrete de stat Articolul 16 Protecţia informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intra în posesia acestora. Articolul 17 În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la: a) sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare; b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate; c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătura cu realizarea şi folosirea acestora; d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa naţională; g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii; h) produsele geospaţiale, cu excepţia înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale; h1) înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi de orice tip care operează în spectrul electromagnetic, cu rezoluţia spaţială mai mică de 15 cm, şi înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi activi de tip digital care conţin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale; i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat; j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat; k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României; l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare; m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat; n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie. Articolul 18 (1) Informaţiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcţie de importanta valorilor protejate. (2) Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt: a) strict secret de importanta deosebita; b) strict secret; c) secret. Articolul 19 Sunt împuterniciţi să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor: a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita: 1. Preşedintele României; 2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor; 3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii; 4. primul-ministru; 5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului; 6. guvernatorul Băncii Naţionale a României; 7. directorii serviciilor naţionale de informaţii; 8. directorul Serviciului de Protecţie şi Paza; 9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; 10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor; 11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica; 12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat; 13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru; b) pentru informaţiile strict secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum şi funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora; c) pentru informaţiile secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora. Articolul 20 Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectiva, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ. Articolul 21 (1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. (2) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizează evidenţa listelor şi a informaţiilor din aceasta categorie şi a termenelor de menţinere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menţionate la art. 10. Articolul 22 (1) Autorităţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate. (2) Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de autorităţile ori de instituţiile publice, se aproba şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului. (3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat se comunica Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecţie. Articolul 23 (1) Instituţiile deţinătoare de informaţii secrete de stat poarta răspunderea elaborării şi aplicării măsurilor procedurale de protecţie fizica şi protecţie a personalului care are acces la informaţiile din aceasta categorie. (2) Măsurile menţionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate. Articolul 24 (1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum şi menţiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate. (2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenta a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie. (3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului. (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. (6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea naţională. (7) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corecta şi uniforma a informaţiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea. (8) Ghidul se aproba personal şi în scris de funcţionarul superior autorizat să clasifice informaţiile secrete de stat. (9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conţinutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original. (10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective. Articolul 25 (1) Coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informaţii. (2) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. (3) Coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale. (4) Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc măsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaţii asigura acestor instituţii asistenţă de specialitate. (5) Protecţia informaţiilor nedestinate publicităţii, transmise României de alte state sau de organizaţii internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizează în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România este parte. Articolul 26 (1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informaţii Externe în condiţiile prezentei legi. (2) Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea specifica a ataşaţilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe lângă organismele internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale. Articolul 27 Autoritatea Naţională de Securitate exercita atribuţii de reglementare, autorizare şi control privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, în condiţiile stabilite prin lege. Articolul 28 (1) Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. (2) Autorizaţia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) şi (3), notifică Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei de acces. (3) Accesul la informaţiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Naţională de Securitate a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituţiile abilitate. (4) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi reluate oricând. (5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat. Articolul 29 Conducătorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum şi persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia să respecte prevederile legale privind protecţia acestora. Articolul 30 Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride la informaţiile secrete de stat şi în locurile în care se desfăşoară activităţi şi se expun obiecte sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului. Capitolul III Informaţii secrete de serviciu Articolul 31 (1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina şi menţiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane anume determinate. (3) Dispoziţiile art. 28 se aplica în mod corespunzător în domeniul informaţiilor secrete de serviciu. (4) Neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate. Articolul 32 Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Articolul 33 Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei. Capitolul IV Atribuţiile Serviciului Român de Informaţii Articolul 34 În vederea coordonării activităţii şi exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Român de Informaţii are următoarele atribuţii principale: a) elaborează, în colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate şi obiectivele de implementare a acestora; b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi; c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite de autorităţile şi instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale deţinătoare de asemenea informaţii; d) verifica modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate de către autorităţile şi instituţiile publice; e) realizează la faţă locului verificări şi revizuiri de programe care vizează protecţia informaţiilor clasificate; f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi cu Autoritatea Naţională de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi; g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi a persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora; h) organizează şi răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul şi distribuirea în ţara a corespondentei cu caracter secret de stat şi a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu; i) analizează şi stabileşte măsurile în legătura cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate; j) constata nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală. Articolul 35 Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze Parlamentul şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, anual şi ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorităţi, în legătura cu constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta. Capitolul V Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni Articolul 36 (1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate să asigure protecţia acestora, potrivit legii, şi să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate. (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se menţin şi după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioada a menţinerii clasificării informaţiei. (3) Persoana care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informaţii clasificate va prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului. Articolul 37 (1) Autorităţile publice, precum şi celelalte persoane juridice care deţin sau cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat sau informaţii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor care le revin, precum şi luării măsurilor necesare privitoare la protecţia acestor informaţii. (2) Răspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori altei persoane juridice deţinătoare de informaţii, după caz. Articolul 38 (1) Informaţiile secrete de stat se transmit, se transporta şi se stochează în condiţiile stabilite de lege. (2) Este interzisă transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autorităţile publice competente. Articolul 39 (1) Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz. (2) Persoanele încadrate în serviciile de informaţii şi siguranţa sau ale armatei, aflate în serviciul relaţiilor externe, precum şi cele special însărcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijenţa care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd irevocabil calitatea. Articolul 40 (1) Contravenţiile la normele privind protecţia informaţiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. Capitolul VI Dispoziţii finale Articolul 41 (1) În cadrul autorităţilor, instituţiilor publice şi al agenţilor economici care deţin informaţii clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi multiplicarea acestora, în condiţii de siguranţa. (2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori al agentului economic. Articolul 42 În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre: a) clasificările informaţiilor secrete de stat şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărei clase; b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat; c) obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat; d) obligaţiile şi răspunderile autorităţilor şi instituţiilor publice şi ale agenţilor economici, ale altor persoane juridice, pentru protecţia informaţiilor secrete de stat; e) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificărilor de securitate; f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat; g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat; h) alte norme necesare aplicării prezentei legi. Articolul 43 Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 44 (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat în România, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 19/1972 privind unele măsuri în legătura cu apărarea secretului de stat, precum şi orice alte dispoziţii contrare. (2) Pe aceeaşi data expresia "secrete de stat" din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma "informaţii secrete de stat".

Ma numesc Ionut si sunt student la inginerie in Baia Mare si as avea nevoie de ceva informatii despre dimensiunile cilindrului unui pistol revolver pentru un proiect. Ca si dimensiuni m-ar interesa diametrul cilindrului, lungimea lui si diametrele gaurilor unde se introduc gloantele. Apreciez orice informatie. Multumesc mult.

Am observat cu părere de rău, cel puțin în ultima vreme, că marea majoritate dintre voi, deși pierde o bună parte din timpul liber pe acest forum, atunci când o faceți, o faceți doar de dragul de mai verifica câte un zvon despre banii de haine sau de a intra în diferite dispute cu colegii voștri pentru lucruri de nimic, fără a posta absolut nimic folositor sau fără a întreba despre lucruri ce țin de pregătirea voastră profesională. O altă parte dintre voi ignoră total toate regulile acestui forum postând doar linkuri ale unor site-uri, fără nici cea mai vagă descriere, ignorând gramatica limbii române total, sau postând tot felul de spam-uri, ba unii chiar au încercat să posteze tot felul de lucruri ce țin de secretul profesional. Mai mult de atât, în loc ca cei care au ceva vechime pe forum să atenționeze pe cei mai novici că este interzisă o anumită activitate pe forum, aceștia încurajează astfel de activități prin postarea altor linkuri care se vor mai utile sau intră în tot felul de dispute interminabile. Nu așa se construiește un forum de calitate. Nu spun că sunt cunoscătorul absolut și nici nu mă pot considera în acest fel. Dar un lucru este cert. Forumul politisti.ro este în marea lui majoritate public fiind citit de o grămadă de oameni. Și ghiciți ce ? Marea majoritate au preconcepții în legătură cu polițiștii. Unii ne cred burtoși pentru că au impresia că mâncăm prea mult, alții ne cred șpăgari pentru că văd vreun coleg pe la tv care a fost prins făcând așa ceva, alții ne spun că avem planuri de amenzi. Credeți că cineva vreodată va crede, că avem burtă pentru că 90% din an mâncăm cel mult odată pe zi, că acel coleg care a fost prins cu șpagă este un caz nefericit care nu reprezintă majoritatea polițiștilor și că nu avem planuri la amenzi ? Nimeni nu ne va crede decât dacă fiecare dintre noi va face astfel încât să schimbăm aceste prejudecăți. De aceea este important să acordați atenție foarte mare la ceea ce postați, mai ales în aria publică. Și aici mă refer în special la polițiști. Aveți o nelămurire, cereți ajutorul. Căutați un OMAI, o lege, o disoziție ? Întrebați. Cunoașteți o anumită procedură care ar conduce la o profesionalizare mai bună a colegilor, postați-o. Asta ar trebui să însemne acest forum. Țineți minte, că cel ce creat acest forum, l-a creat pentru a fi mai uniți, pentru a fi mai bine pregătiți și informați. Nu l-a creat pentru a vă da întâlniri pe rețelele de socializare sau pentru a ieși la club. Unii dintre voi au început chiar să confunde acest site cu unul de matrimoniale sau de ”blind date”. Maturizați-vă oameni buni ! Sunt colegi pe stradă poate chiar în momentul în care citiți aceste rânduri își pun fundul la bătaie pentru ca noi să putem dormi liniștiți. Și dacă tot ne pierdem timpul pe acest forum hai să facem ceva folositor. Sunt absolut sigur că sunt foarte mulți dintre voi care aveți experiență în tot felul de domenii, poate mulți dintre voi sunteți cu mult mai experimentați decât mine. Dar ce folos dacă voi nu împărtășiți din exepriența voastră aici ?! Am mai observat un lucru deranjant la unii colegi care atunci când cineva întreabă ceva pe un topic, caută să devină interesanți și postează ceva de genul ”dacă vrei să îți explic eu cum se face trimite-mi PM”. De ce să întrebe în particular ? Noi ceilalți cum sau ce să mai învățăm dacă se dau sfaturi în particular ? Pentru ce ne mai pierdem timpul aici dacă sfaturile se dau ca la psiholog, în particular. Deasemenea alții dintre voi se apucă și cer sfaturi privind diverse spețe, în particular prin PM. Nici această modalitate de a cere ajutorul nu este de folos nimănui. Oarecum puteți privi acest forum ca și un CAR, o casă de ajutor reciproc dacă vreți. Este foarte frumos și bine să asimilați informații de aici dar trebuie să și oferiți ceva din experiența voastră în schimb. Nimeni nu v-a cerut nimic aici, decât să fiți serioși, să respectați regulamentul și pe ceilalți de pe forum așa cum vreți să fiți respectați și să promovați respectarea legii. Orice comporament contrar acestor principii se sancționează. De ce ? Simplu. Pentru că acestea sunt regulile pe acest site. Nu sunteți ținuți cu forța aici. Dacă considerați că nu vă regăsiți pe acest site puteți sî renunțați oricând să mai intrați aici. O altă problemă foarte gravă am seszat-o la unii colegi care atunci când intră un user nou pe forum și pune o întrebare într-un mod eronat sau devine mai răutăcios în comentarii toți săriți pe el urându-i toate cele. Nu trebuie să procedăm așa, mai ales cu cei nou veniți. Fiți respectuoși, arătați disponibilitate dacă aveți experiență într-un domeniu și explicați cu răbdare. Trebuie să vă gândiți că unul dintre scopurile acestui forum este și schimbarea percepției oamenilor despre noi și vedeți ce greu se formează o opinie bună despre noi și ce ușor poate fi murdărită de unii prin mass media care nu pot să facă macar diferența dintre un gardian și un polițist adevărat. În cazul în care observați useri care sar calul apăsați cu încredere butonul ”Semnalează-Report” și lăsați-i pe cei din echipa administrativă să gestioneze astfel de probleme. Ați observat poate ce bucurie avem în suflet când un ”civil” pleacă de pe forum găsind explicații de calitate sau primind răspuns pe care îl căuta de mult timp ? Este exact ca și la serviciu, satisfacția când ai prins hoțul și omul și-a primit bunurile furate înapoi. Dacă nu sunteți polițiști și se discută despre un anumit domeniu în care nu aveți niciun fel de experiență evitați să vă lansați în supoziții care mai de care mai fantasmagorice de genul ”polițistul X dacă voia putea să vă ajute” sau ”polițistul X putea să facă mai mult” pentru că nu cunoaștem decât varianta celui care postează nu și cea a polițistului care în 99.9% este cea reală și mai mult lăsăm impresia eronată că ”poliția nu face nimic sau putea să facă dar nu vrea”. Asta înseamnă în opinia mea un forum de calitate. Colegi care se ajută la bine dar mai ales la greu, informații pe teme profesionale de actualitate și de calitate. Îmi cer scuze dacă v-am plictisit și vă urez să aveți parte de ceea ce vă doriți din toate punctele de vedere.

Revista franceză automobile-magazine.fr a fost publicat câteva fotografii cu Dacia Logan 2, maşina urmând să fie lansată în acest an, cel mai probabil la Salonul Auto de la Paris. Ce părere aveți? Cum vi se pare? Ce vă place și ce nu vă place din ce vedeți în aceste poze?

Stie cineva cand ne vor avansa si pe noi?

LEGE NR. 544/2001 (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23/10/2001) privind liberul acces la informaţiile de interes public CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României. Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei; b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei; c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. CAPITOLUL II Organizarea şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune privind accesul la informaţiile de interes public Art. 3. - Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop. Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu. (2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective. Art. 5. - (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; f) programele şi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate. (2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1). (3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. (4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin: a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop. Art. 6. - (1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public. (2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. (3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente: a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea; b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public; c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului. Art. 7. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor. (3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic. Art. 8. - (1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate. (2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7. (3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare. (4) Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat. (5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore. Art. 9. - (1) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii. (2) Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 şi 8. Art. 10. - Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public. Art. 11. - (1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii. (2) Copiile de pe documentele deţinute de autoritatea sau de instituţia publică se realizează în condiţiile art. 9. Art. 12. - (1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii: a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii; d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor. (2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor. Art. 13. - Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public. Art. 14. - (1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. (2) Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii potrivit art. 2. SECŢIUNEA a 2-a Dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public Art. 15. - (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat. (2) Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public. Art. 16. - Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice. Art. 17. - (1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public. (2) În cadrul conferinţelor de presă autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public. Art. 18. - (1) Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă. (2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia. (3) Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii. (4) Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist. Art. 19. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea. (2) Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea. (3) Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare activităţi specifice în prezenţa publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională. Art. 20. - Mijloacele de informare în masă nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de instituţiile publice. CAPITOLUL III Sancţiuni Art. 21. - (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. (2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată. (3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Art. 22. - (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7. (2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. (3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului. (4) Decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă. (5) Atât plângerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru. CAPITOLUL IV Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 23. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la iniţiativa Ministerului Informaţiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia. Art. 24. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informaţiilor Publice, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Finanţelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informaţiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel naţional. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate. Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare

Astăzi directorul SRI a fost audiat la Parlament în legătură cu activitatea instituţiei pe care o conduce în privinţa acestei obsesii naţionale indusă de prompteriste şi analiştii lui peşte prăjit, ce habar nu au pe ce lume trăiesc, sunt proşti ca noaptea, dar îşi dau cu părerea despre lucruri ce le sunt total străine. Evident că domnul George Maior şi-a aparat instituţia, dar a simţit nevoia să-şi dea şi el cu părerea, aruncând nişte săgeţi către Poliţia Română. Priviţi aici ce a declarat directorul SRI şi ce a răspuns ministrul de interne: Oare ditamai directoru SRI-ului, nu are un minim de cunoştiinţe juridice? El nu o fi aflat până acum că e o diferenţă majoră între o informaţie şi o probă dintr-un dosar de cercetare penală? Poate să facă el câte hărţi va dori, că în baza lor nu va fi nicodată vreun interlop condamnat ! Să-i spună cineva şi lui, că: NU CONTEAZĂ CEEA CE ŞTII, CI NUMAI CE POŢI DOVEDI! Şi că e diferenţă mare între o informaţie şi o dovadă dintr-un dosar penal. Nu ar fi rău nici dacă s-ar mai interesa să afle cam cât de bune sunt acele informări cu care se laudă (după părerea mea, chiar şi ca număr sunt foarte puţine) şi că majoritatea ajung după ce treaba e consumată/răsuflată, sau după ce deja s-a început urmărirea penală în dosar ori că în general sunt fără vreo valoare operativă reală. În ulima vreme s-a creeat aşa o ... falsă impresie faţă de serviciul român de informaţii, conform căreia ăştia ar fi un fel de miezul din fanta, spuma berii sau mai ştiu eu ce ... Numai cei ce nu au văzut vreodată şi nu au avut contact cu deosebitele informări ale celor de la SRI, pot cădea într-o astfel de capcană, pentru că cei ce au contact cu astfel de documente pot confirma că în marea lor majoritate sunt doar maculatură. Binînţeles că ministrul de interne, după cum ne-a obişnuit, abia leagă câteva cuvinte ... deci ce pretenţii mai putem avea, ca el să-şi apere oamenii şi să-i spună directorului că se umflă aiurea-n pene.

Puterea reinvie Directia VI a Securitatii. PDL sustine un proiect de lege prin care ofiterii SRI sa devina organe de cercetare penala si sa lucreze cu procurorii in Parchet. Rolul procurorilor si al serviciilor secrete au devenit din ce in ce mai puternice, mutiland incet-incet democratia in samburele existentei ei. O dictatura se bazeaza pe instituirea fricii. Pe urmarire, filaj, interceptari, in toate locurile, inclusiv in cele private. ... Toate modificarile care se afla cuprinse in propunerea legislativa sporesc la maxim puterile Parchetului General in combinatie cu SRI, aruncand Romania inapoi, in perioada in care politia politica facea din orice incomod un atentator la siguranta statului si un subminator al economiei nationale. Mai multe aici: http://www.luju.ro/d...n-orice-mijloac