Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'executare mandat'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Found 3 results

  1. Se pare că mai nou, jandarmii din Bucureşti şi Ilfov, încearcând să facă pe deştepţii, reuşesc doar să reconfirme zicala ce le este atribuită şi care face referire la legătura dintre muşchii şi mintea lor. Stimabilii refuză să execute mandatele de aducere emise de către poliţiştii din poliţia judiciară. Şi nu, nu este vorba despre un singur caz izolat, au existat mai multe astfel de situaţii. Minţile luminate cu lanterna din Jandarmerie au citit art. 265 şi 266 din Codul de Procedură Penală şi printr-o sclipire orbitoare, au ajuns la măreaţa concluzie conform căreia poliţiştii nu pot emite mandate de aducere, drept urmare, ei refuză să le pună în aplicare şi trimit răspunsuri hazlii prin care de fapt nu spun nimic concret. În mod firesc vă veţi întreba cum de au ajuns jandarmii la o asemenea concluzie. Într-un puseu de inteligenţă specific militărească au observat că în redactarea celor două articole legiuitorul vobeşte despre "organul de urmărire penală" şi nu despre "organul de cercetare penală ale poliţiei judiciare". Drept urmare jandarmii au refuzat să pună în executare mandatele de aducere şi au transmis răspunsuri, în care spuneau că ei executa doar mandatele de aducere emise de magistraţi. Numai că jandarmii au omis să citească în Codul de Procedură Penală şi art. 55, unde legiutorul explică clar cine sunt aceste "organe de urmărire penală". În concluzie, ceea ce fac este să încalce legea. Nu respectă prevederile Codului de Procedură Penală. Iar această faptă este prevăzută la fel de clar tot în Codul de Procedură Penală, pe care jandarmii îl citesc pe sărite. Art. 283 prevede abaterile judiciare, unde găsim: Cu alte cuvinte, nexecutarea mandatelor de aducere de către jandarmi constituie abatere judiciară şi trebuie sancţionată cu amendă judiciară. Dacă vă aflaţi într-o astfel de situaţie, respectiv efectuaţi cercetări într-un dosar penal şi emiteţi un mandat de aducere, înaintându-l jandarmilor pentru executare dar aceştia refuză, printr-o ordonanţă sancţionaţi-l pe reprezentantul legal al persoanei juridice, mai exact pe domnul comandant al jandarmilor cu o amendă judiciară. Poate aşa va citi cu mai multă atenţie Codul de Procedură Penală. Nu trebuie omise nici prevederile alin. 6 ale art. 283 CPP. care spune că: În cazul în care stimabilii jandarmi refuză să execute mandatul, fapta trebuie cercetată de Parchetul Militar privind comiterea infracţiunii de obstrucţionare a justiţiei, prevăzută de art. 271 alin (1) Cod Penal. Dar anterior trebuie aplicată amenda judiciară, întrucât esenţial pentru existenţa infracţiunii este avertizarea prealabilă a persoanei de către organul de urmărire penală asupra consecinţelor faptei sale şi numai din acest moment, dacă persoana pesistă în atitudinea lipsită de cooperare cu organele judiciare, vor fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
  2. Urmărit internaţional de autorităţile franceze, depistat de poliţiştii arădeni Un arădean, pe numele căruia autorităţile franceze au emis un mandat european de arestare, fiind suspectat de comiterea infracţiunii de trafic de persoane, a fost depistat de ofiţerii Serviciului de Investigaţii Criminale Arad. În urma schimbului de date şi informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I.-I.G.P.R., poliţiştii arădeni l-au reţinut ieri pe B. Gheorghe, din Arad, pe numele căruia autorităţile franceze au emis un mandat european de arestare, acesta fiind suspectat de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în perioada 2005-2006. Conform procedurilor în vigoare, bărbatul a fost prezentat Curţii de Apel Timişoara pentru confirmarea mandatului şi apoi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Timiş, până la preluarea acestuia de către autorităţile franceze. I.G.P.R. - CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
  3. Mandatul european de arestare Mandatul european de arestare este o cerere emisă de o autoritate judiciară a unuia dintre statele membre ale UE în scopul arestării unei persoane într-un alt stat membru și al transferării persoanei respective către primul stat membru, în vederea urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul european de arestare înlocuiește procedurile lungi de extrădare dintre statele membre ale UE printr-o procedură judiciară simplificată de predare, în scopul urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privativă de libertate. Un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare ale unui stat membru este valabil pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene. Acest mecanism se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare și presupune contacte directe între autoritățile judiciare. Decizia-cadru defineşte ”mandatul european de arestare” drept orice decizie judiciară adoptată de un stat membru în vederea arestării sau predării de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul: efectuării urmăririi penale; executării unei pedepse; executării unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Mandatul este aplicabil în cazul: unei condamnări definitive la o pedeapsă cu închisoarea sau al unei măsuri de siguranţă cu o durată de cel puţin patru luni; unei infracţiuni pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranţă cu o durată maximă de cel puţin un an. Cu condiţia să fie pedepsite în statul membru emitent cu o pedeapsă de cel puţin trei ani, infracţiunile care duc la predarea fără verificarea dublei incriminări a faptei sunt, printre altele: terorismul, traficul de persoane, corupţia, participarea la o organizaţie criminală, falsificarea de bani, omuciderea, rasismul şi xenofobia, violul, traficul de vehicule furate, frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. Pentru actele criminale altele decât cele menţionate anterior, predarea poate fi subordonată condiţiei ca fapta pentru care este solicitată aceasta să constituie o infracţiune în conformitate cu legislaţia statului membru de executare (regula dublei incriminări). Mandatul european de arestare trebuie să conţină o serie de informaţii privind identitatea persoanei, autoritatea judiciară emitentă, hotărârea definitivă, natura infracţiunii, pedeapsa etc. Statele membre și instanțele naționale trebuie să respecte dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, astfel că orice persoană arestată în baza unui mandat european de arestare poate fi asistată de un avocat și, după caz, de un interpret, conform legislației țării în care aceasta a fost arestată. Diferențele între mandatul european de arestare și procedurile de extrădare tradiționale Mandatul european de arestare introduce șase elemente noi în comparație cu procedurile de extrădare tradiționale: 1 - Termene stricte. Statul în care persoana este arestată trebuie să transfere persoana respectivă în statul care a emis mandatul european de arestare în termen maxim de 90 de zile de la arestarea acesteia. Dacă persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie să fie luată în termen de 10 zile. 2 - Proceduri simplificate. În privința a 32 de categorii de infracțiuni grave, mandatul european de arestare elimină principiul dublei incriminări, conform căruia comportamentul pentru care se solicită predarea trebuie să constituie o infracțiune atât în statul solicitant, cât și în țara în care persoana căutată este arestată. Un mandat european de arestare emis pentru infracțiunile menționate anterior trebuie să fie executat, indiferent dacă definiția infracțiunii respective este sau nu aceeași în ambele state, cu condiția ca infracțiunea să fie suficient de gravă și pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin trei ani în statul membru care a emis mandatul. 3 - Absenta ingerintei politice. Procedura mandatului european de arestare elimină faza politică a extrădarii. Asta înseamnă că decizia de a preda sau nu o persoană în baza unui mandat european de arestare ține de o procedură exclusiv judiciară. 4 - Predarea resortisanților. În principiu, statele membre ale UE nu mai pot refuza să își predea propriii resortisanți, cu excepția cazului în care preiau sarcina privind urmărirea sau executarea pedepsei cu închisoarea vizând persoana căutata. Mandatul european de arestare se bazează pe principiul conform căruia cetățenii UE trebuie să răspundă pentru actele lor în fața instanțelor naționale de pe întregul teritoriu al UE. (Resortisant - Persoană fizică sau juridică aparținând unui stat aflat sub protecția altui stat.) 5 - Garanții. Predarea unei persoane poate fi subordonată furnizării de către statul care a emis mandatul a trei tipuri de garanții: dacă un mandat european de arestare se bazează pe o hotărâre pronunțată în absența persoanei căutate, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să aibă dreptul de a cere o rejudecare în statul care solicită predarea acesteia; dacă mandatul european de arestare pe baza căruia o persoană este arestată a fost emis pentru o infracțiune pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea pe viață, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana acuzată să aibă dreptul, după o anumita perioadă, de a solicita revizuirea pedepsei respective; dacă cererea privește urmărirea unui resortisant sau a unui rezident obișnuit al statului în care persoana a fost arestată, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să fie predată în scopul executării pedepsei privative de libertate care a fost pronunțată împotriva sa. 6 - Motive de refuz. Predarea persoanei arestate poate fi refuzată din trei motive obligatorii și din șapte motive facultative. Motivele obligatorii sunt: [*]principiul ”ne bis in idem” (persoana nu poate fi predată dacă a executat deja o sentință pentru aceeași infracțiune), [*]minorii (persoana nu poate fi predată dacă nu a împlinit vârsta răspunderii penale în statul în care a fost arestată) [*]amnistia (persoana nu poate fi predata daca ar fi putut face obiectul urmaririi in statul in care a fost arestata si daca infractiunea este amnistiata in statul respectiv). Motivele opționale de refuz sunt, în principiu, lăsate la aprecierea autorităților judiciare. De exemplu, predarea poate fi refuzată dacă o parte din infracțiunile pentru care a fost emis mandatul european de arestare au fost săvârșite în statul în care persoana este arestată și vor face obiectul urmăririi în statul respectiv. Sursa: Europa.eu
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.