Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'european'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Found 3 results

  1. Uniunea Europeană introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărţile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Marţi, 19 februarie 2019, reprezentanţii preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor UE cât şi membrilor familiilor acestora care nu sunt cetăţeni ai UE. Acordul informal urmează acum să fie transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului. Noile norme propuse vor îmbunătăţi securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit. Standarde de securitate pentru cărţile de identitate În temeiul noilor norme propuse, cărţile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică şi să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviaţiei Civile Internaţionale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE. Cărţile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani. Eliminarea treptată a vechilor cărţi de identitate Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii. În general, cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zona de citire optică. Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani. Garanţii privind protecţia datelor Noile norme propuse includ garanţii solide privind protecţia datelor, pentru a asigura faptul că informaţiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autorităţile naţionale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact şi a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune. În plus, noile norme se referă doar la securitatea informaţiilor care vor fi stocate în cărţile de identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel naţional sau la nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ţine de legislaţia naţională, care trebuie să fie în deplină conformitate cu normele privind protecţia datelor. Documentele de şedere Normele propuse precizează, de asemenea, un set minim de informaţii care urmează să fie incluse în documentele de şedere eliberate cetăţenilor UE şi armonizează formatul şi alte specificaţii privind permisele de şedere eliberate membrilor familiilor cetăţenilor UE care nu sunt cetăţeni ai UE. Context În ultimii ani, au fost introduse standarde de securitate comune ale UE pentru documentele de identitate şi de călătorie, inclusiv paşapoarte, vize şi permise de şedere eliberate resortisanţilor ţărilor terţe. Cu toate acestea, în temeiul normelor existente, nivelul de securitate al cărţilor de identitate naţionale şi al documentelor de şedere eliberate cetăţenilor UE şi membrilor familiilor acestora este foarte variabil, ceea ce creşte riscul de fraudare a documentelor. Noile norme sunt incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018. Normele propuse nu impun statelor membre să introducă cărţi de identitate sau documente de şedere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislaţia naţională. Sursă: romania2019.eu
  2. Mandat european de arestare, pus în aplicare La data de 6 septembrie a.c., ca urmare a consultării Sistemului Informatic Schengen şi a schimbului suplimentar de informaţii prin intermediul Birourilor SIRENE – Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi Secţiei 5 Poliţie Rurală Petru Rareş – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bistriţa-Năsăud au depistat-o, pe raza localităţii Reteag, pe C. Teodora, de 21 ani. Împotriva acesteia, autorităţile judiciare din Italia au emis Mandat European de Arestare în vederea executării pedepsei de 4,6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de furt, vătămare corporală şi trafic de droguri. Tânăra a fost prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a dispus măsura reţinerii pentru 24 ore şi a emis pe numele acesteia mandat de arestare pe o perioadă de 5 zile. Cea în cauză a fost introdusă în arestul I.P.J. Bistriţa-Năsăud. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice
  3. Mandatul european de arestare Mandatul european de arestare este o cerere emisă de o autoritate judiciară a unuia dintre statele membre ale UE în scopul arestării unei persoane într-un alt stat membru și al transferării persoanei respective către primul stat membru, în vederea urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul european de arestare înlocuiește procedurile lungi de extrădare dintre statele membre ale UE printr-o procedură judiciară simplificată de predare, în scopul urmăririi sau executării unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri de siguranță privativă de libertate. Un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare ale unui stat membru este valabil pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene. Acest mecanism se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare și presupune contacte directe între autoritățile judiciare. Decizia-cadru defineşte ”mandatul european de arestare” drept orice decizie judiciară adoptată de un stat membru în vederea arestării sau predării de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul: efectuării urmăririi penale; executării unei pedepse; executării unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Mandatul este aplicabil în cazul: unei condamnări definitive la o pedeapsă cu închisoarea sau al unei măsuri de siguranţă cu o durată de cel puţin patru luni; unei infracţiuni pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranţă cu o durată maximă de cel puţin un an. Cu condiţia să fie pedepsite în statul membru emitent cu o pedeapsă de cel puţin trei ani, infracţiunile care duc la predarea fără verificarea dublei incriminări a faptei sunt, printre altele: terorismul, traficul de persoane, corupţia, participarea la o organizaţie criminală, falsificarea de bani, omuciderea, rasismul şi xenofobia, violul, traficul de vehicule furate, frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. Pentru actele criminale altele decât cele menţionate anterior, predarea poate fi subordonată condiţiei ca fapta pentru care este solicitată aceasta să constituie o infracţiune în conformitate cu legislaţia statului membru de executare (regula dublei incriminări). Mandatul european de arestare trebuie să conţină o serie de informaţii privind identitatea persoanei, autoritatea judiciară emitentă, hotărârea definitivă, natura infracţiunii, pedeapsa etc. Statele membre și instanțele naționale trebuie să respecte dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, astfel că orice persoană arestată în baza unui mandat european de arestare poate fi asistată de un avocat și, după caz, de un interpret, conform legislației țării în care aceasta a fost arestată. Diferențele între mandatul european de arestare și procedurile de extrădare tradiționale Mandatul european de arestare introduce șase elemente noi în comparație cu procedurile de extrădare tradiționale: 1 - Termene stricte. Statul în care persoana este arestată trebuie să transfere persoana respectivă în statul care a emis mandatul european de arestare în termen maxim de 90 de zile de la arestarea acesteia. Dacă persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie să fie luată în termen de 10 zile. 2 - Proceduri simplificate. În privința a 32 de categorii de infracțiuni grave, mandatul european de arestare elimină principiul dublei incriminări, conform căruia comportamentul pentru care se solicită predarea trebuie să constituie o infracțiune atât în statul solicitant, cât și în țara în care persoana căutată este arestată. Un mandat european de arestare emis pentru infracțiunile menționate anterior trebuie să fie executat, indiferent dacă definiția infracțiunii respective este sau nu aceeași în ambele state, cu condiția ca infracțiunea să fie suficient de gravă și pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin trei ani în statul membru care a emis mandatul. 3 - Absenta ingerintei politice. Procedura mandatului european de arestare elimină faza politică a extrădarii. Asta înseamnă că decizia de a preda sau nu o persoană în baza unui mandat european de arestare ține de o procedură exclusiv judiciară. 4 - Predarea resortisanților. În principiu, statele membre ale UE nu mai pot refuza să își predea propriii resortisanți, cu excepția cazului în care preiau sarcina privind urmărirea sau executarea pedepsei cu închisoarea vizând persoana căutata. Mandatul european de arestare se bazează pe principiul conform căruia cetățenii UE trebuie să răspundă pentru actele lor în fața instanțelor naționale de pe întregul teritoriu al UE. (Resortisant - Persoană fizică sau juridică aparținând unui stat aflat sub protecția altui stat.) 5 - Garanții. Predarea unei persoane poate fi subordonată furnizării de către statul care a emis mandatul a trei tipuri de garanții: dacă un mandat european de arestare se bazează pe o hotărâre pronunțată în absența persoanei căutate, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să aibă dreptul de a cere o rejudecare în statul care solicită predarea acesteia; dacă mandatul european de arestare pe baza căruia o persoană este arestată a fost emis pentru o infracțiune pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea pe viață, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana acuzată să aibă dreptul, după o anumita perioadă, de a solicita revizuirea pedepsei respective; dacă cererea privește urmărirea unui resortisant sau a unui rezident obișnuit al statului în care persoana a fost arestată, predarea poate fi autorizată cu condiția ca persoana să fie predată în scopul executării pedepsei privative de libertate care a fost pronunțată împotriva sa. 6 - Motive de refuz. Predarea persoanei arestate poate fi refuzată din trei motive obligatorii și din șapte motive facultative. Motivele obligatorii sunt: [*]principiul ”ne bis in idem” (persoana nu poate fi predată dacă a executat deja o sentință pentru aceeași infracțiune), [*]minorii (persoana nu poate fi predată dacă nu a împlinit vârsta răspunderii penale în statul în care a fost arestată) [*]amnistia (persoana nu poate fi predata daca ar fi putut face obiectul urmaririi in statul in care a fost arestata si daca infractiunea este amnistiata in statul respectiv). Motivele opționale de refuz sunt, în principiu, lăsate la aprecierea autorităților judiciare. De exemplu, predarea poate fi refuzată dacă o parte din infracțiunile pentru care a fost emis mandatul european de arestare au fost săvârșite în statul în care persoana este arestată și vor face obiectul urmăririi în statul respectiv. Sursa: Europa.eu
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.