Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'de'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Found 5 results

  1. În ultimul timp au apărut pe internet și în special în zona de nord-vest a țării, anunțuri de genul ”colecționar german cumpăr mașini de cusut, mărci germane vechi, ofer 40.000-50.000 de euro.” Polițiștii din Maramureș atrag atenția că aceste anunțuri nu sunt decât niște anunțuri false folosite de șarlatani pentru diverse înșelătorii. Cum funcționează acest tip de înșelăciune ? Victima care deține și dorește să vândă o astfel de mașină de cusut contactează ”cumpărătorul” la nr. de telefon afișat în anunț. La telefon răspunde de obicei o persoană care vorbește ”stricat” limba română, cu un ”ușor accent german” și care după ce pare interesată de mașina de cusut oferită spre vânzare, punând câteva întrebări despre caractersiticile acesteia (probabil găsite pe internet) solicită bani într-un anumit cont bancar în vederea obținerii unui așa zis certificat de autenticitate. Bineînțeles după ce vânzătorii de bună credință cad în această capcană și depun aceste sume de bani în conturile infractorului, nu mai pot contacta așa zisul vânzător, cartela cu nr. de telefon fiind închisă și cel mai probabil aruncată. O alta metoda folosita de escroci este cea prin care ei promit sa cumpere cu zeci de mii de euro doua masini de cusut vechi !! Victima are doar una singura, care nu ar valora multi bani. Aici intervine un “salvator” care se ofera sa-i vanda victimei a doua masina de cusut, cu “doar” cateva mii de euro. Odata cumparata cea de-a doua masina, la fel ca si in situatia prezentata anterior, infractorii nu mai pot fi contactati. Ce vă sfătuiesc polițiștii pentru a nu ajunge victime ale acestui gen de escrocherie ? nu trimiteți bani în avans niciunei persoane sub nicio formă nu oferiți date cu caracter personal, coduri PIN ale cardurilor persoanelor care vă contactează telefonic gândiți-vă întotdeauna foarte bine de ce ar achita o persoană o astfel de sumă pe o mașină de cusut, cel mai probabil defectă nu cumpărați mașini de cusut vechi de la ”binevoitori” care doresc să vă ”ajute” dacă sunteți contactați de astfel de persoane solicitați ajutorul polițiștilor În imagine aveți postat un astfel de anunț fals.
  2. Postați aici din experiența voastră privind sistemele de operare Windows. Câteva ponturi pentru windows xp de la mine. Schimbati spatierea intre icon-urile de pe desktop Chiar daca aveti pe desktop numai cateva icon-uri, aranjamentul lor este destul de inghesuit. Ar fi poate mai bine daca aceste icon-uri ar avea ceva spatiu intre ele. Daca doriti mai mult spatiu intre icon-uri, puteti mudifica spatierea verticala dintre ele. 1. Clic dreapta pe un loc gol de pe desktop. 2. Clic pe Properties, clic pe tab-ul Appearance si apoi pe Advanced. 3. Gasiti Icon spacing ( horizontal ) si Icon spacing ( vertical ) in meniul drop down Items. 4. Resetati valorile oferite acolo si dati valorile pe care le doriti. 5. Log off sau restartati. Acces instantaneu la shortcut-uri Shortcut-urile sunt un ajutor deosebit. Si, din fericire, Windows XP dispune de o lista de shortcut-uri care ne ajuta san e descurcam rapid in system. Daca nu vi le mai amintiti sau nu7 sunteti sigur de vreo ,, scurtatura ‘’, puteti accesa aceasta lista prin clic pe Start – Run si scrieti aici C:\Windows\-Help\keyshort.chm. Clic pe ok si apoi navigate in lista pentru a cauta ceea ce va intereseaza. Testati porturile calculatorului Va trebui sa intrati prima data in Comand Prompt. Start – Run, tastati cmd si dati ok. Intrati in modul Debug prin tastarea comenzii Debug. Apasati [ Enter ]. Dati comanda D40:0 si apasati [ Enter ]. Comanda va va returna o serie de linii, dintre care prima va arata asa : 0040 :0000 F8 03 F8 02 E8 03 E8 02 – BC 03 78 03 78 02. Iata cum puteti sa le interpretati : F8 03 F8 02 E8 03 E8 02 78 03 78 02 BC 03 COM 1 COM 2 COM 3 COM 4 LPT1 LPT2 LPT3 Daca vedeti F8 03 de exemplu, inseamna ca portul COM1 este detectat. Daca insa vedeti 00 00, rezulta ca acest port nu este detectat. Ceea ce inseamna ca portul nu functioneaza sau nu este intitializat din BIOS. Pentru a parasi modul Debug, tipariti [ q ] si apasati [ Enter ]. Va veti intoarce astfel in Command Prompt, de unde iesiti folosind comanda Exit. Indepartarea fisierelor Thumbs.db Cand vizualizati un director folosind modul Thumbnail.db. De fapt, acesta reprezinta un fisier de cache pentru pozele din acel director. Daca doriti sa opriti aceasta facilitate si sa salvati putin spatiu : 1. Porniti Windows Explorar. 2. Mergeti la Tools/Folder Options/View. 3. In prima sectiune, sub Files and Faolders, bifati ,, Do not cache thumbnails ‘’. 4. Acum puteti cauta fisierele thumbs.db. pe harddisck si le puteti sterge. Nu vor mai fi create altele. Gasiti rapid fisierele criptate Daca nu folositi un utilitar in linie comanda cum ar fi Cipher.exe, este dificil sa va dati repede seama care fisiere sunt criptate si care nu. Clic dreapta pe fiecare fisier si apoi alegerea Properties, General, Advanced ( apoi Cancel, cancel ) este un procedeu enervant si consumator de timp. Din fericire, exista o cale mai rapida. In Windows Explorer, folositi modul de vizualizare Details. 1. Deschideti un director care contine fisiere criptate. 2. In meniul View, alegeti Details so apoi selectati Attributes. De asemenea, puteti seta o optiune astfel incat numele fisierelor criptate sa apara in alta culoare decat celelalte fisiere. Din meniul tab-ul View, alegeti Folder Options. Clic pe tab-ul Views si selectati Show Encrypted Or Compressed NTFS Files in Color. Versiunea SO-ului, direst pe desktop Versiunile mai vechi de Windows aratau versiunea sistemului de operare direct pe desktop, insa la cele mai recente aceasta facilitate a disparut. Acest lucru poate fi remediat si este util mai ales in cazul celor care lucreaza ocazional pe alt computer si vor sa stie exact versiunea sistemului de operare. Deschideti editorul de registrii si uitati-va dupa cheia urmatoare : User Key : [ HKEY_CURRENT_USER\Control Panel\Desktop ] Value. Name: PaintDesktopVersionData Type: REG_DWORD ( DWORD Value ) Value Data: ( 0=disable, 1=enable ) Creati o noua valoare DWORD sau modificati valoarea existenta numita ,, PaintDesktop Version” si acocati-I valoarea 1 pentru a o active. Iesiti din registry si restartati pentru ca modificarea sa aiba effect. In unele cazuri, versiunea va aparea pe desktop doar inainte de momentul de Shut Down si imediat dupa restartare. Combinații de taste cu tasta ”windows” Folositi tasta Windows in combinatie cu alte cateva taste, aveti acces la cateva shortcut-uri interesante: Windows + D : Minimizeaza si restaureaza toate ferestrele deschise. Windows + E : Afiseaza Windows Explorer. Windows + F : Afiseaza ,, Shearch “ pentru fisiere. Windows + Ctrl + F : Afiseaza ,, Search “ pentru computerele din retea. Windows + R : Afiseaz casuta de ,, Run “. Windows + Break : Afiseaza casuta de System Properties “. Windows + Shift + M : Restaureaza toate ferestrele minimizate. Windows + TAB : Avanseaza intre aplicatiile deschise. Windows + I : ,, Incuie “ statia de lucru ( sau comuta pe ecranul de Logon/Fast User Switching ). Windows + U : Deschide Utility Maneger. Cum sa afisezi pe desktop numele comuterului si utilizatorul ? Prin intermediul acestui tip, numele icon-ului ,, My Computer “ va fi schimbat in ,, username on computername “. Veti sti astfel in orice moment la ce computer sunteti logati si sub ce nume de utilizator lucrati. Folosind REGEDT32.EXE deschideti editorul de registri si gasiti una din cheile de mai jos, in functie de sistemul dumneavoastra de oiperare. Locatia la care gasiti aceste chei este : System Key : [HKEY_CLASSES_ROOT \CLSID\{20D04FE0-3AEA-1069-A2D8-08002B30309D}]DATA Type: REG_EXPAND_SZ ( Expanded String Value ) Redenumiti valoarea numita ,, LocalizedString “ in ,, LocalizedString.old”. Creati o noua valoare REG_EXPAND_SZ numita ,,LocalizedString” si setati valoarea ca fiind ,,%USERNAME% on %COMPUTERNAME%”. Iesiti din editorul de registri, clic pe desktop si dati Refresh. Icon-ul My Computer va trebui sa fie redenumit in ,,Username on Computername ‘’. Stergerea fisierului INDEX.DAT Fisierul INDEX.DAT pastreaza o inregistrare a tuturor site-urilor pe care le-ati vizionat. In mod normal, nu puteti sterge acest fisier din moment ce este protejat de sistemul de operare. Exista insa o cale : 1. Inchideti toate aplicatiile. 2. Deschideti o fereastra de linie comanda ( Run – CMD.EXE ). 3. Mergeti la C:\Documents and Settings\username\localSettings\TemporaryInternetFiles\Content.IE5(username=numele de login). 4. Porniti Task Maneger ( Ctrl-Shift-Esc). 5. Clic pe Tab-ul Processes. Selectati Explorer.exe si clic pe End Process. 6. Ecranul va fi acum gol, cu exeptia ferestrei de CMD. 7. Sterge fisierul INDEX.DAT. 8. Inapoi in Task Manager. 9. Clic pe file/Run/Explorer si desktopul va revenu cu un fisier de batch. Eliminati sunetul de clic Sunetul enervant pe care il auzim de fiecare data cand dam clic pe un item in Windows poate fi rapid eliminat. Acesta este sunetul ,,default” l lui Microsoft pentru ,,start navigation”. Tot ce aveti de facut este sa mergeti in Control Pnael/Sounds si sa-l dezactivati de acolo. Curatenie la startup Instalarea mai multor programe poate ingreuna registry-ul cu programe inutile, care pornesc la startul computerului. Acestea vor incetini calculatorul si vor inghiti din memorie. 1. Porniti Regedit. Navigati pana la HKEY_CURRENT_USER\Software\Microsoft\Windows\CurentVersion\Run. 2. Ajunsi acolo, localizati intrarile din dreapta. Puteti indentifica programul prin calea catre executabil. 3. Gasiti programele de care va puteti lipsi la startup. Clic dreapta pe ele si Delete. 4. Navigati de asemenea si la HKEY_CURRENT_USER\Software\Microsoft\Windows\CurrentVersion\Run. 5. Stergeti programele care nu sunt necesare. 6. Restartati.
  3. Poliţiştii din Cernavodă, jud. Constanța fac cercetări pentru a da de urma unei adolescente care a fugit de acasă. Aceștia au fost sesizaţi, ieri dimineaţă, de mama Doiniţei Mihaela Banu, de 15 ani, care a reclamat că fiica ei a plecat de acasă, în noaptea de marţi spre miercuri, în jurul orei 01.00, şi nu s-a mai întors. Semnalmentele adolescentei sunt: înălţime 1.60 m greutate 50 - 59 kg constituţie atletică faţa ovală ten alb nas mic gura mică ochi căprui păr lung, drept, strâns la spate în coadă, de culoare castanie cu şuviţe blonde În momentul în care a plecat de acasă adolescenta purta pantaloni trei sferturi de culoare verde, tricou, pantofi sport de culoare neagră cu dungi de culoare galbenă. , Doiniţa Mihaela Banu a fugit de acasă şi anul trecut, pe 1 februarie, fiind găsită după câteva zile în casa unei prietene. În 2010, fata a fost victima unei infracţiuni de corupţie sexuală. Persoanele care pot furniza orice informaţii în acest caz sunt rugate să contacteze Poliţia Cernavodă sau Dispeceratul IPJ Constanţa, tel. 0241.611.364 int. 20005 sau la nr. de urgențe 112. Rugăm deasemenea să distribuiți acest topic și pe rețelele de socializare. Vă mulțumim.
  4. Bodorin Maria, o minoră în vârstă de 15 ani, din Municipiul Constanța a plecat voluntar de la domiciliu în urma unei dispute în contradictoriu cu tatăl ei. Din investigațiile efectuate până în prezent de polițiștii Secției 4 Constanța, s-a stabilit faptul că în noaptea de 05 spre 06.05.2013, minora a plecat în mod voluntar de acasă în urma unei discuţii în contradictoriu cu tatăl său şi nu a mai revenit până în prezent. Descrierea minorei: 1.65 metri înălţime, păr castaniu, ochi albaştri, ten deschis. Ca semn particular are un tatuaj în formă de aripi pe spate. La data dispariţiei purta o pereche de pataloni blue-jeans de culoare bleu-marin, o jachetă iar în picioare purta o pereche de ghete de culoare roz cu lanţuri aurii. Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze Secţia 4 Poliţie sau Dispeceratul I.P.J. Constanţa, tel.0241.611364 int.20005 sau la nr. unic de urgențe 112.
  5. ORGANELE DE CERCETARE ALE POLIŢIEI JUDICIARE ȘI ATRIBUŢIILE ACESTORA ÎN PROCESUL PENAL Atributii în faza de urmarire penala Organele de cercetare ale politiei judiciare au sarcina, în faza de urmarire penala de a strânge probele necesare în vederea stabilirii existentei infractiunilor, identificarii faptuitorilor si tragerii la raspundere a acestora, pentru a se constata daca este cazul sa se dispuna trimiterea acestora în judecata sau nu. Prin operatia de strângere a probelor se întelege pe lânga adunarea probelor si examinarea si evaluarea lor, deoarece este necesar sa se constate daca sunt sau nu suficiente temeiuri pentru a se putea trimite cauza în faza de judecata. Astfel, organul de cercetare al politiei judiciare, de altfel ca oricare dintre organele de urmarire penala, este obligat sa strânga probe pentru aflarea adevarului atât în favoarea, cât si în defavoarea învinuitului. În virtutea rolului activ si a garantarii pe parcursul procesului a drepturilor procesuale, organul judiciar are obligatia sa explice învinuitului sau inculpatului, precum celorlalte parti, drepturile lor procesuale, precum si mijloacele permise de lege pentru realizarea acestora. De asemenea, organul de cercetare al politiei judiciare este obligat sa strânga date cu privire la împrejurarile care au determinat, înlesnit sau favorizat savârsirea infractiunii, ca premise ale unor actiuni de prevenire a altor încalcari ale legii penale. Organele de cercetare ale politiei judiciare au atributii numai de desfasurare a urmaririi penale, ele necolaborând în mod direct cu instantele judecatoresti. Efectuarea tuturor actelor de cercetare penala (cu exceptia celor date de lege în competenta exclusiva a procurorului) intra în atributiile organelor de cercetare penala ale politiei judiciare. Organele de cercetare ale politiei judiciare au atributii în începerea urmaririi penale, administrarea probelor necesare rezolvarii tuturor aspectelor cauzei penale, efectuarea anumitor activitati procesuale(perchezitia, reconstituirea, cercetarea la locul faptei), întocmirea de propuneri motivate adresate procurorului privind luarea unor masuri de preventie, efectuarea de perchezitii, punerea în miscare a actiunii penale. Atribuții de cercetare penală Organele de cercetare ale politiei judiciare efectueaza toate actele de cercetare penala, cu exceptia celor date de lege în competenta exclusiva a Ministerului Public si a organelor de cercetare speciale. Prin urmare, organele de cercetare ale politiei judiciare sunt specializate, în virtutea Legii nr. 364/2004, în efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmaririi penale si de cercetare penala. În desfasurarea urmaririi penale, organele de cercetare ale politiei judiciare dispun asupra actelor sau masurilor procesuale prin ordonanta, acolo unde legea prevede, iar în rest prin rezolutie motivata. Ambele pot fi folosite atât de procuror cât si de catre organul de cercetare penala. Pe lânga cele doua înscrisuri procesuale, organele de cercetare ale politiei judiciare (în general toate organele de urmarire penala) mai pot dispune si prin proces-verbal, când sunt obligate sa consemneze activitatile desfasurate sau pot face propuneri motivate, când considera ca este necesar sa fie luate anumite masuri. Astfel, dupa cum am vazut, organele de cercetare ale politiei judiciare pot efectua activitati ce nu intra în categoria actelor de urmarire penala si activitati ce intra în categoria actelor de urmarire penala. Activitatile ce nu intra în categoria actelor de urmarire penala, sunt: investigatii, verificarea unor înscrisuri si alte activitati specifice muncii de politie; deplasarea si perceperea directa la fata locului a unor situatii de fapt discutii cu persoanele vizate în legatura cu faptele ce li se imputa, verificarea unor sustineri ale acestora; discutii cu persoanele care au cunostinta de savârsirea faptei penale; controale economice; inventarieri revizii contabile; experimente judiciare; executarea de fotografii judiciare operative, filme sau video filme judiciare; Activitatile ce intra în categoria actelor de urmarire penala sunt : cercetari la fata locului; ridicari de obiecte si înscrisuri; constatari tehnico-stiintifice; constatari medico-legale; ascultarea faptuitorului; ascultarea persoanei vatamate; prezentari pentru recunoastere, reconstituiri; perchezitii corporale; În situatiile în care politia judiciara s-a sesizat direct cu privire la unele fapte a caror competenta de cercetare revine procurorului, dupa obtinerea numarului unic de la unitatile de parchet abilitate, vor desfasura activitati de cercetare penala pe baza dispozitiei scrise a procurorului prin care se deleaga competenta, dupa caz. Lucratorii politiei judiciare vor desfasura activitati de cercetare penala pe baza delegarii si în cauzele penale de competenta procurorului, care au fost înregistrate initial direct la unitatile de parchet, numai daca dosarul penal este trimis politiei pentru efectuarea de cate de cercetare penala. Competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare În dreptul procesual penal, prin competenta întelegem aptitudinea recunoscuta de lege unui organ judiciar de a îndeplini anumite activitati în cadrul procesului penal. Pentru a cunoaste activitatile pe care trebuie sa le desfasoare organele judiciare în vederea solutionarii cauzelor penale, prin lege, le-au fost delimitate drepturile si obligatiile, respectiv s-a stabilit competenta lor penala. Prin competenta penala se delimiteaza sfera de activitate a organelor judiciare de activitatea celorlalte organe ale statului, iar în cadrul procesului penal, se stabileste care organ va desfasura urmarirea penala si care organ va stabili vinovatia unei persoane si va aplica pedeapsa penala când este cazul. Prin competenta penala se întelege dreptul si obligatia acordate de lege unui anumit organ judiciar de a efectua urmarirea penala, respectiv de a judeca si solutiona o anumita cauza penala. Competenta prezinta o importanta deosebita în procesul penal, întrucât de ea depinde justa solutionare a cauzelor penale. Competenta organelor judiciare se determina dupa anumite criterii cum sunt: atributiile specifice organelor judiciare, natura infractiunilor, locul savârsirii infractiunilor si calitatea persoanei. În raport de aceste criterii se desemneaza si cele trei forme distincte de competenta: competenta materiala competenta personala competenta teritoriala Competenta materiala determina care dintre organele judiciare de grade diferite sunt competente sa urmareasca, respectiv sa judece si sa solutioneze o anumita cauza penala în raport de natura si gravitatea infractiunii. Ea realizeaza o delimitare pe linie verticala a competentei, întrucât prin ea se repartizeaza cauzele penale între organe de grade diferite, în raport de natura si gravitatea infractiunii. Încalcarea prevederilor care reglementeaza competenta materiala atrage nulitatea absoluta a actelor îndeplinite. Competenta personala determina care anume organe judiciare sunt competente sa urmareasca, sa judece si sa solutioneze o anumita cauza penala, în raport de calitatea pe care o are faptuitorul în momentul savârsirii infractiunii. Are relevanta numai calitatea faptuitorului, astfel ca nu intereseaza calitatea celorlalte parti. Dintre calitatile pe care le poate avea faptuitorul în momentul savârsirii infractiunii, pentru care legiuitorul a instituit anumite competente, mentionam: militar, magistrat, notar, demnitar, personalul marinei civile, sefii cultelor religioase. Pentru ca sa existe o competenta personala, este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea prevazuta de lege în momentul savârsirii infractiunii. Dobândirea calitatii dupa savârsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei , cu exceptia infractiunilor savârsite de persoanele prevazute în art. 29 pct. 1 C.proc.pen. Dispozitiile referitoare la competenta dupa calitatea persoanei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 197 alin. 2 C.proc.pen.), ceea ce înseamna ca actele procedurale cu exceptia celor care nu sufera amânare, îndeplinite de un organ necompetent din punct de vedere material sau al calitatii faptuitorilor nu sunt valabile urmând a fi desfiintate. Competenta teritoriala determina care dintre organele judiciare de acelasi grad sunt competente sa urmareasca, respectiv sa judece si sa solutioneze o cauza penala în raport de circumscriptia unde îsi desfasoara activitatea si de dispozitiile cuprinse în art. 30 alin. 1 si art. 45 C.proc.pen. Competenta teritoriala se stabileste întotdeauna dupa cea materiala si personala. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. 1 C.proc.pen. competenta teritoriala a organelor judiciare pentru infractiunile savârsite în tara este determinata de: a) locul unde a fost savârsita infractiunea, adica locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. b ) locul unde a fost prins faptuitorul; când organele de urmarire penala dintr-o localitate descopera ca o persoana suspecta este autorul unei infractiuni savârsita în alta localitate si procedeaza la efectuarea de cercetari cu conditia ca pentru fapta comisa de acea persoana sa nu fi început urmarirea penala un alt organ de urmarire penala. c) locul unde locuieste faptuitorul. Se aplica când se cunoaste cine este autorul unei infractiuni, se stie unde locuieste acesta si organul judiciar din acel loc a fost mai întâi sesizat despre savârsirea infractiunii. d) locul unde locuieste persoana vatamata. În cazul infractiunilor savârsite de persoanele juridice, competenta teritoriala a organelor judiciare pentru infractiunile savârsite în tara este determinata de locul unde a fost savârsita infractiunea, locul unde se afla sediul persoanei juridice si locul unde locuieste persoana vatamata sau unde acesta îsi are sediul. Pentru a cunoaste infractiunile ce intra în competenta de cercetare a organelor de cercetare ale politiei judiciare este necesar ca din totalul general de fapte prevazute de legea penala sa fie eliminate faptele penale date în mod obligatoriu în competenta altor organe de cercetare. Astfel vor fi eliminate: a) infractiunile pentru care urmarirea penala se efectueaza în mod obligatoriu de catre procuror (art. 209 alin. 3 C.proc.pen.). b ) infractiunile ce intra în competenta organelor de cercetare penala speciale (art. 208 C.proc.pen.). Uneori competenta este stabilita chiar prin dispozitiile cu caracter procesual penal cuprinse în unele reglementari speciale. (Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare). Pentru infractiunile savârsite în strainatate competenta teritoriala revine organelor judiciare prevazute în art. 31 C.proc.pen. Restul faptelor penale intra în competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare si acestea pot fi prevazute în Codul penal sau în legi speciale. În situatia în care organele de cercetare ale politiei judiciare sunt sesizate cu privire la comiterea unei infractiuni, în conformitate cu prevederile art. 201 C.proc.pen. trebuie sa-si verifice competenta, procedând dupa cum urmeaza: [*]daca constata ca infractiunea nu este data în mod obligatoriu în competenta altor organe de cercetare, vor efectua cercetarea penala sub toate aspectele, dupa care vor înainta dosarul procurorului pentru a dispune fata de propunerile ce le-au facut; [*]în situatia când organul sesizat nu este competent a efectua cercetarea penala, va trimite de îndata cauza procurorului care exercita supravegherea urmaririi penale pentru a sesiza organul competent. Daca un act de cercetare nu sufera amânare, organul sesizat este obligat sa-l efectueze chiar daca verificându-si competenta constata ca respectiva cauza nu intra în competenta sa materiala, personala sau teritoriala. Actele încheiate în astfel de cazuri se trimit de îndata organului competent prin intermediul procurorului, care exercita supravegherea activitatii organului de cercetare penala care le-a efectuat. Supravegherea activitatii organelor de cercetare ale politiei judiciare de catre procuror Supravegherea exercitata de procuror în activitatea de urmarire penala este reglementata prin dispozitiile art. 209 alin.(1), art. 216-220 si art. 63 lit. b) din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara. Supravegherea exercitata de procuror în activitatea de urmarire penala se prezinta ca un complex de activitati specifice, desfasurate de catre acesta, pentru ca în cursul urmaririi penale sa se respecte legea în scopul aflarii adevarului, pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele1. Aceasta reprezinta principala sarcina a procurorului, deoarece cuprinde infractiunile instrumentate de organele de cercetare ale politiei judiciare (art. 207, 208 C.proc.pen.). Trasaturile caracteristice supravegherii activitatii de urmarire penala desfasurate de procuror constau în: a) pozitia de conducator al urmaririi penale, având drept de interventie si de decizie asupra actelor efectuate de organele de cercetare penala; b ) supravegherea se exercita permanent si complet, din momentul începerii urmaririi penale si pâna la finalizarea ei, cuprinzând toate aspectele legalitatii si temeiniciei activitatilor desfasurate; Obiectul supravegherii urmaririi penale Potrivit art. 216 C.proc.pen., supravegherea exercitata de procuror în activitatea de urmarire penala are ca obiect vegherea ca orice infractiune sa fie descoperita, autorul acesteia sa fie tras la raspundere penala si ca nicio persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savârsit o fapta prevazuta de legea penala. Totodata, procurorul vegheaza ca nicio persoana sa nu fie retinuta sau arestata decât în cazurile si conditiile prevazute de lege, iar în vederea exercitarii supravegherii urmaririi penale, acesta ia masurile care se impun sau da dispozitii organelor de cercetare penala pentru a se lua aceste masuri; pentru a se asigura aducerea la îndeplinire în cât mai bune conditii a masurilor, procurorul ia si da dispozitii scrise si motivate. Procurorul competent sa exercite supravegherea Asa cum arata art. 209 alin. (4) C.proc.pen., este competent sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei care judeca în prima instanta. În practica judiciara s-a stabilit ca este competent sa efectueze supravegherea si procurorul din parchetul ierarhic superior celui corespunzator instantei competente sa judece cauza în prima instanta. Astfel, când cauza este de competenta judecatoriei, dar cercetarea o face organul de cercetare penala competent judetean, supravegherea se poate exercita si de procurorul de la parchetul de pe lânga tribunal. Lucru acesta este posibil datorita incidentei în faza de urmarire penala a principiului subordonarii ierarhice. Articolul 9 din Legea nr. 364/2004 stipuleaza ca procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel îsi exercita autoritatea si controlul nemijlocit asupra lucratorilor de politie judiciara din circumscriptia curtii de apel, în timp ce procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi exercita atributiile si controlul direct sau prin procurori desemnati asupra organelor de politie judiciara din întregul teritoriu. Modalitati de exercitare a supravegherii Trecerea cauzei de la un organ la altul Potrivit art. 217 alin. (1) C.proc.pen., procurorul , pentru a asigura obiectivitatea si operativitatea cauzelor penale, poate sa dispuna ca, într-o cauza în care cercetarea penala trebuie efectuata de un anumit organ de cercetare, sa fie efectuata de un alt asemenea organ (organul de cercetare penala caruia i se atribuie cauza având posibilitati mai mari de a strânge probe). Trebuie îndeplinita conditia ca atât organul de cercetare de la care se ia cauza, cât si cel la care cauza se trece, sa se afle sub supravegherea aceluiasi procuror. Totodata, este necesar ca organul de cercetare penala la care se trec cauza sa aiba competenta de a efectua urmarirea penala, iar procurorul care dispune trecerea sa fie competent sa supravegheze cauza4. Potrivit art. 217 alin. (2) C.proc.pen., preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza si dupa încunostintarea procurorului care exercita supravegherea acesteia. În cazul în care cauza a fost trecuta unui organ de cercetare penala central, supravegherea se exercita de catre un procuror din cadrul Parchetului General de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituind o exceptie de la regula consacrata în art. 209 alin. (4), conform careia, competenta supravegherii activitatii de cercetare penala revine procurorului de la parchetul corespunzator instantei care judeca în prima instanta. Procurorul, în cauzele în care efectueaza el urmarirea penala, poate dispune ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate de organele politiei judiciare, în scopul asigurarii operativitatii procesului penal. Caz în care, procurorul poate dispune delegarea numai anumitor acte de cercetare prin ordonanta. Participarea directa a procurorului Prin participarea procurorului la efectuarea anumitor acte de urmarire penala, el realizeaza supravegherea activitatii de cercetare penala. Articolul 218 alin. (3) C.proc.pen. permite ca procurorul: - sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care el poate îndruma organul de cercetare penala cu privire la modul de desfasurare concreta a activitatii; - sa efectueze personal orice act de cercetare penala; Participarea procurorului la efectuarea unor acte de cercetare penala asigura îndeplinirea acestora în cele mai bune conditii de eficienta si legalitate. Verificarea dosarului de cercetare penala Exercitarea supravegherii urmaririi penale de catre procuror se concretizeaza în verificarea lucrarilor de cercetare penala prin: - verificarea oricarui dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa îl trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul cauzei [art. 218 alin. (3) C.proc.pen. - deplasarea la sediul organului de cercetare penala, ocazie cu care verifica toate dosarele aflate în curs de cercetare; - verificarea actelor de cercetare cu ocazia solicitarii de catre organul de cercetare penala a unei autorizatii prealabile, a unei încuviintari, a unei confirmari, atunci când legea prevede aceasta (cazul în care organul de cercetare penala propune procurorului punerea în miscare a actiunii penale, înainte ca acesta sa se pronunte, trebuie sa verifice actele care stau la baza propunerii). Conform art. 219 alin. (1) C.proc.pen., procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. Aceste dispozitii trebuie date în scris si motivat, pentru a se putea verifica conformarea organului de cercetare penala si pentru a fi îndeplinite în bune conditii. Este interzis organelor ierarhic superioare ale politiei judiciare de a da îndrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul competent în acest sens, dispozitiile sale fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala. Obligativitatea dispozitiilor procurorului este valabila si pentru alte organe ce au atributii prevazute de lege în constatarea infractiunilor. În cazul neîndeplinirii sau al îndeplinirii necorespunzatoare de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor date de procuror, acesta poate sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are obligatia ca în termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse. Autorizarea, confirmarea, încuviintarea si infirmarea actelor si masurilor procesuale de catre procuror Actele de urmarire penala pot fi efectuate de catre organele de cercetare penala din proprie initiativa (dispunerea începerii urmaririi penale, a retinerii învinuitului), iar când procurorul constata ca nu s-au respectat prevederile legale, intervine dând dispozitii care devin obligatorii pentru organele de cercetare penala (confirmari, autorizari, încuviintari). Autorizarea este prealabila efectuarii urmaririi penale. Actul încheiat de organul de cercetare penala în lipsa autorizarii procurorului, când legea prevede acesta, nu este valabil. Confirmarea actului de urmarire penala este posterioara efectuarii actului. Fara aceasta confirmare, care este o ratificare a actului, acesta nu produce efecte juridice. Încuviintarea se refera la acte care intra în atributiile organului de cercetare penala, dar valabilitatea lor este supusa aprobarii procurorului, Ea poate fi prealabila, dar si posterioara efectuarii actului (în cazuri urgente). În momentul în care procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma prin ordonanta (art. 220 C.proc.pen). Aceasta dispozitie trebuie raportata la dispozitiile art. 197 C.proc.pen., referitoare la institutia nulitatii. Deoarece un act sau o masura procesuala data cu nerespectarea dispozitiilor legale va fi infirmata numai daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi înlaturata decât prin anularea actului sau a masurii procesuale. Chiar daca nu a intervenit o plângere sau o obiectie contra actului sau masurii, procurorul poate lua în considerare si din oficiu nerespectarea dispozitiilor legale, daca infirmarea actului sau masurii procesuale este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. Actele procedurale si procesuale Prin acte procesuale se înteleg acele manifestari de vointa prin care organele judiciare si partile din proces dispun, în limitele dreptului lor, cu privire la desfasurarea procesului penal. Ca si acte procesuale avem: începerea urmaririi penale, punerea în miscare a actiunii penale, trimiterea în judecata, luarea masurilor preventive sau a masurilor asiguratorii, dispozitia de citare a unor anumite persoane, etc. Totodata sunt considerate acte procesuale si solutiile de netrimitere în judecata, care, practic, finalizeaza procesul penal prin oprirea sa numai la faza de urmarire penala: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale etc. Alaturi de organele judiciare, si partile pot îndeplini anumite acte procesuale, cum ar fi: introducerea plângerii prealabile de catre persoana vatamata, declaratia de participare a persoanei vatamate ca parte civila, declararea apelului, retragerea plângerii prealabile, împacarea partilor, propunerea administrarii de noi probe etc. Actele procedurale sunt acele mijloace juridice prin intermediul carora se aduc la îndeplinire sarcinile ce decurg din actele si masurile procesuale. Acestea pot fi: ascultarea unui martor, ridicarea unor obiecte sau înscrisuri, mandatul de arestare preventiva, procesul-verbal de perchezitie. Uneori atât actul procesual, cât si cel procedural poarta aceeasi denumire , astfel avem: actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza penala care este o hotarâre si tot hotarâre se numeste si înscrisul în care este consemnata solutia data de completul de judecata. Dosarele penale sunt constituite din înscrisuri judiciare în care se constata existenta actelor procesuale si procedurale, ca si manifestari de vointa a organelor judiciare si a partilor legate de rezolvarea cauzelor penale. Astfel, în cazul unei perchezitii domiciliare, actul procesual îl constituie dispozitivul încheierii judecatoresti, iar actul procedural este chiar procesul-verbal de efectuare a perchezitiei. Organele judiciare, pentru a asigura prezenta partilor sau a altor persoane în proces, folosesc institutia citarii. Chemarea unei persoane în fata organului de urmarire sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica1 (art. 175 alin. 1 ). Dispozitia de citare reprezinta actul procesual, iar citatia, în materialitatea ei, însotita de procedura de înstiintare a persoanei citate, reprezinta actul procedural. Citatia se înmâneaza de catre agentii procedurali. Acestia sunt persoane anume însarcinate din cadrul instantei sau persoane din cadrul serviciului postal. Legea mai prevede si alte cazuri când prezenta partilor sau a altor persoane poate fi asigurata si prin intermediul altor modalitati, cum ar fi încunostintarea. Neprezentarea unei persoane care nu are calitatea de parte, care a fost citata legal, poate atrage sanctionarea cu amenda sau aducerea silita pe baza unui mandat de aducere. Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona conducerea unei persoane în fata organului judiciar, iar aducerea propriu-zisa constituie un act procedural de constrângere. Regula consta în faptul ca o persoana este adusa fortat în fata organului judiciar, în baza unui mandat numai daca, anterior citata, nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este absolut necesara (art. 183 alin. 1). Mandatul de aducere se executa prin organele politiei, jandarmeriei sau politiei comunitare. Daca, din motive de boala sau orice alta cauza, persoana nu poate fi adusa, cel însarcinat cu executarea mandatului încheie un proces-verbal prin care se constata motivul imposibilitatii de aducere la îndeplinire, care se înainteaza de îndata organului de urmarire penala ori instantei de judecata. În cazul în care persoana prevazuta în mandat nu este gasita la adresa indicata, cel însarcinat cu executarea acestuia va face cercetari si, daca nu ajunge la nici un rezultat, încheie un proces-verbal, în care se va mentiona despre cercetarile facute, urmând a-l înainta de îndata organului de urmarire penala ori instantei de judecata (art. 184 alin. 3).
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.