Search the Community

Curtea Constituţională - CCR a decis că măsura preventivă a controlului judiciar este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp. Concret, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri. Or, caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin prevederilor art.53 din Constituţie. COMUNICAT DE PRESĂ 04.12.2014 În ziua de 4 decembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.211-217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.211-217 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale cu raportare la libertatea individuală (art.23), la libera circulaţie (art.25) şi la viaţa intimă, familială şi privată (art.26). În pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri. Or, caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor art.53 din Constituţie. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoriei Satu-Mare – Secţia penală. Argumentațiile reținute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate, pe larg, în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre nu produce deocamdată efecte până la publicarea ei în Monitorul Oficial. Apoi însă, toate controalele judiciare existente la data publicării încetează de drept. Învinuiţii nu vor mai fi obligaţi să se prezinte la organul de poliţie sau să respecte anumite interdicţii. Puterea legislativă trebuie să îndrepte eroarea constituţională din Codul de Procedură Penală. Soluţia este ca Parlamentul să se întrunească urgent şi să emită o lege prin care să completeze dispoziţiile Codului la acest capitol. Ideal ar fi ca această modificare legilativă să se facă înainte ca decizia Curţii Constituţionale să fie publicată în Monitorul Oficial şi să producă efecte. Se poate modifica legislaţia şi prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, iar această ordonanţă poate fi dată fără să se aştepte motivarea Curţii Constituţionale. Păreri?

Controlul judiciar privind afectarea drepturilor şi libertăţilor persoanei de activităţile serviciilor de informaţii Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice modificările propuse cu privire la 3 legi cuprinse în proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale şi pentru a răspunde exigenţelor CEDO, după cum urmează: - Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României -Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii - Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului Modificările privesc: -procedurile de autorizare a activităţilor de informaţii -accesul la evidenţele organelor de informaţii -controlul judiciar al activităţii de informaţii -controlul judiciar efectiv asupra modului în care drepturile şi libertăţile persoanei sunt afectate prin activităţile serviciilor de informaţii -dacă datele şi informaţiile rezultate din activităţile autorizate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmărire penală, persoana ale căror drepturi şi libertăţi au fost afectate va trebui notificată privind perioadele în care a fost urmărită informativ -de asemenea, se reglementează accesul la instanţă a persoanei care se consideră vătămată în drepturile sale. Puteți consulta aici: propunerile legislative iar aici expunerea de motive.