Search the Community

Grup infracţional specializat în trafic internaţional de cocaină, destructurat Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. au prins în flagrant două persoane, în municipiul Iaşi, în timp ce aveau asupra lor aproximativ 1,3 kg. cocaină, adusă din Spania. La data de 20 februarie a.c., poliţiştii Brigazii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi au organizat şi executat o acţiune pe linia traficului internaţional de droguri de mare risc pe relaţia Spania – România, în vederea destructurării unui grup infracţional organizat care, în perioada decembrie 2011 – februarie 2012, a adus cocaină din Spania, în scopul revânzării pe raza municipiului Iaşi. La acţiune s-a beneficiat de sprijinul ofiţerilor Direcţiei de Operaţiuni Speciale –I.G.P.R., D.G.I.P.I. şi S.R.I., precum şi al poliţiştilor din cadrul Serviciului de Intervenţie Rapidă Iaşi. Astfel, cu această ocazie, au fost prinşi în flagrant, pe raza municipiului Iaşi, C.C., de 42 de ani, din Iaşi şi P.C., de 41 de ani, din Brăila, care aveau asupra lor aproximativ 1,3 kg cocaină, în valoare de circa 130.000 de euro. Totodată, au fost efectuate 5 percheziţii la domiciliile şi reşedinţele persoanelor implicate în traficul şi consumul ilicit de droguri, respectiv T.C., de 39 de ani, T.A., de 20 de ani, G.C., de 36 de ani, T.C., de 24 de ani, C.C., de 42 de ani, toţi din Iaşi şi P.C., de 41 de ani, din Brăila. În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele suspecţilor au mai fost găsite şi ridicate în vederea cercetărilor circa 3 grame cocaină, 10 grame cannabis, 5.640 lei, 3.350 de euro, 2 autoturisme, 10 carduri bancare, 35 CD şi DVD, 10 telefoane mobile, 14 cartele SIM, laptop-uri, calculatoare, 2 cântare şi mai multe înscrisuri. Din cercetări a rezultat faptul că, în perioada noiembrie 2011 - februarie 2012, T.C. a organizat şi finanţat transportul pe cale aeriană a cantităţii de 1,6 kilograme cocaină, pe ruta Spania (Barcelona) – Romania (Iaşi). Drogurile de mare risc erau depozitate la locuinţele lui P.C. și C.C. şi, ulterior, comercializate de către membrii grupării pe raza municipiului Iași, către diverşi consumatori de droguri la preţuri de 80 – 100 de euro/doză. În urma probatoriului administrat în cauză, procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus începerea urmăririi penale faţă de membrii grupării pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, introducere în ţară de droguri de mare risc şi consum de droguri de risc şi de mare risc şi reţinerea pentru 24 de ore a lui T.C., C.C. şi P.C., urmând ca aceştia să fie prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. În instrumentarea cauzei, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. au cooperat cu autorităţile judiciare din Spania. I.G.P.R. - CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Suspect de trafic de droguri de risc, identificat Un tânăr a fost surprins de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate, într-un bar din municipiul Tulcea, în timp ce încerca să vândă cannabis. Ieri după - amiază, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Tulcea şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Tulcea, l-au prins în flagrant delict, într-un bar din municipiul Tulcea, pe Cristian H., de 26 de ani, care deţinea fără drept şi încerca să vândă aproximativ 20 de grame fragmente vegetale de cannabis. Cu privire la fragmentele vegetale, suspectul a declarat că le-a cumpărat de la o persoană necunoscută din municipiul Constanţa, cu intenţia de a le revinde tinerilor din mediul universitar, cu suma de 50 de lei/gram. Cercetările sunt continuate de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI, PRIORITATE A POLIȚIEI ROMÂNE În primele cinci luni ale acestui an, Poliția Română a ridicat în vederea confiscării peste 320 de kg. de droguri de risc și mare risc, peste 7.500 de comprimate și 500 de kg. pre-precursori. Obiectivul general al structurilor antidrog din cadrul Poliției Române este reducerea traficului de droguri pe piaţa internă şi internaţională, prin diminuarea infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a criminalității conexe, urmare a cooperării interne şi internaţionale. Eficienţa instrumentelor implementate la nivelul Poliţiei Române şi strânsa cooperare cu instituţiile de aplicare a legii la nivel naţional, s-au concretizat printr-o reacţie promptă ce a condus implicit la destrămarea unor grupări infracţionale complexe. De asemenea, cooperarea polițienească internațională cu instituțiile de aplicare a legii din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria, Marea Britanie și Norvegia, precum și cu agențiile de aplicare a legii din SUA, facilitat de birourile de legătură FBI, DEA, Secret Service de la București, este un instrument care oferă soluţii la nivel strategic şi operaţional pentru contracararea traficului de droguri la nivel mondial. În primele cinci luni ale acestui an, Poliția Română, prin structurile de combatere a criminalității organizate a desfășurat 258 de acțiuni operative în domeniul combaterii traficului de droguri, în cadrul cărora au fost destructurate 26 de grupări infracționale organizate. În perioada analizată, au fost trimise în judecată 1.462 de persoane fizice și juridice, pentru săvârşirea a 3.407 infracţiuni, dintre care 714 persoane au fost reţinute sau arestate. De asemenea, polițiștii au ridicat în vederea confiscării 325,35 de kg. de droguri, dintre care 229,88 de kg. de droguri de mare risc și 95,47 de kg. de droguri de risc, 7.580 de comprimate și 500 de kg. pre-precursori. Fenomenul traficului de droguri este caracterizat de o diversificare a categoriilor de droguri nou introduse pe piaţă, prin apariţia noilor substanţe psihoactive. România este o ţară de tranzit pentru majoritatea tipurilor de droguri, în cantităţi reduse, în special pentru heroină, cocaină, cannabis, rezină de cannabis şi droguri sintetice. Traficul de heroină pe teritoriul României manifestă o constantă relativă de-a lungul timpului determinată de poziţia geografică a ţării noastre pe traseul Rutei Balcanice, folosit de grupările criminale pentru transportul heroinei de la locurile de producere a acesteia în Afganistan până la pieţele de desfacere din Europa Centrală şi de Vest, în special Olanda şi Marea Britanie. Totodată, România rămâne o rută alternativă utilizată de reţelele infracţionale organizate pentru introducerea în Europa, a cocainei ce provine din America de Sud. Piaţa internă de desfacere a cocainei reprezintă un segment distinct în peisajul traficului şi consumului de droguri din ţara noastră prin prisma faptului că acesta este un drog scump, accesibil unei categorii de consumatori cu posibilităţi materiale ridicate. De asemenea, în ultima perioada, polițiștii au descoperit mai multe culturi de cannabis, indoor şi outdoor pe teritoriul României, culturi în apartamente, case, hale industriale dar şi plantaţii de cannabis, în aer liber, disimulate între culturi agricole. Drogurile sintetice au cunoscut o diversificare pe piaţa din România în ultimii doi ani luând în considerare şi faptul că pe lângă cele clasice au apărut derivaţi cunoscuţi drept „designer drugs” (numite impropriu etnobotanice). În ceea ce priveşte Noile Substanţe Psihoactive, s-a constatat o scădere a disponibilităţii acestora pe stradă sau prin intermediul unităţilor comerciale datorită reglementărilor intrate în vigoare şi a eficienţei activităţilor desfăşurate, în special în mediul on–line. Rezultatele obţinute evidenţiază continuarea progreselor realizate în anii anteriori, iar aprecierile pe plan intern şi internaţional confirmă eficienţa mecanismelor de prevenire şi combatere implementate de structurile Poliţiei Române. Exemple: În perioada martie-aprilie 2015 lucrători din cadrul DCCO-Serviciul Antidrog au desfășurat, împreunnă cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, operațiunea cu nume de cod - Chopin. Operațiunea viza o grupare format din cetăţeni români şi străini implicaţi în traficul internaţional de droguri de mare risc (cocaina). Pe baza cooperării cu reprezentanţii NCA din Marea Britanie și cu sprijinul Unităţii Centrale de Cooperare Internaţională a Vămii Germane şi a Oficiului Vamii Germane din Hamburg, s-a reuşit identificarea unui transport suspect ce urma să sosească în România pe cale maritimă din Ecuador. Ulterior, având în vedere faptul că transportul tranzita Germania, a fost demarată o cooperare şi cu autorităţile vamale din această ţară şi s-a iniţiat o livrare supravegheată din Germania în România, pe rută aeriană. Cercetările, pe teritoriul României au implicat eforturi deosebite din partea poliţiştilor români şi străini, care au beneficiat de suportul operativ al Direcţiei de Operaţiuni Speciale. În fapt gruparea infracțională a importat o cantitate de aproximativ 70 kg de cocaină din Ecuador și pentru a nu fi descoperită la controalele specifice, a fost disimulată în pereții interiori în corpuri de mobilă. Disimularea a prezentat un element de noutate, deoarece la origine, cocaină a fost injectatăîn mobilă și i-au fost schimbate proprietățile, cocaina identificată fiind de culoare neagră. Cocaină neagră este folosită în această formă, doar pentru disimulare în timpul transportului, la destinație, aceasta urmând să fie prelucrată. Această captură reprezintă o premieră pentru autorităţile române, dar şi la nivel internaţional se poate preciza că acest mod de disimulare este unul foarte puţin descoperit. Valoarea estimată a drogurilor pe piața neagră ajungea la 4.200.000 EURO. În cauză au fost arestaţi, un cetăţean venezuelean, unul columbian și un român. În dimineata zilei de 28 aprilie a.c., poliţiştii Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii OrganizateBucureşti, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. au efectuat 8 perchezitii în municipiul Bucureşti, la locuinţele membrilor unei grupări infracţionale specializate în trafic de droguri de risc şi de mare risc, respectiv cannabis, MDMA şi ciuperci halucinogene. În urma percheziţiilor, au fost ridicate 4 kg. de cannabis şi au fost depistate 2 culturi indoor de cannabis, cu sisteme complete de întreţinere, preparare, instalații de iluminat, de filtrare a aerului, de umidificare, de irigare programată, de reflectare a luminii, de ermetizare şi de încălzire. De asemenea, au fost ridicate 50 de g. de ciuperci halucinogene, 25 grame de MDMA cristale, 31.700 de lei, 750 de USD şi 870 de euro, 5 cântare folosite pentru porţionarea drogurilor, precum şi 15 telefoane mobile şi 15 cartele SIM. Din cercetări a reieşit că cei 11 membri ai grupării ar fi comercializat drogurile în municipiul Bucureşti, în special în zona Centrului Istoric şi la evenimente muzicale. Cei în cauză sunt cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infarcțional organizat şi producere si trafic de droguri de mare risc si de risc. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. La data de 16 februarie a.c., poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Brăila şi Vrancea, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila, au efectuat 18 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Brăila. A fost vizată destructurarea unei grupări infracţionale organizate, specializată în traficul de droguri de risc şi de mare risc. Din cercetări a reieşit că, începând cu anul 2012, membrii grupării ar fi procurat şi comercializat diferite cantităţi de droguri de risc şi de mare risc (cocaină şi canabis), pe raza municipiului Brăila.Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul I.G.P.R. şi S.R.I.. Sursă: IGPR

Percheziții la suspecți de trafic de migranți În această dimineață, au loc 13 percheziții, în județul Dolj, la mai multe persoane suspectate că traficau migranți, pe relaţia România – Mexic – S.U.A.. La data de 26 martie a.c., poliţiştii din cadrul B.C.C.O. Craiova și procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul B.C.C.O. Bucureşti, B.C.C.O. Piteşti, I.P.J. Dolj şi I.G.P.F. - Biroul Trident efectuează o acţiune care vizează destructurarea un grup infracţional organizat, specializat în comiterea infracţiunii de trafic de migranţi, pe relaţia România – Mexic – S.U.A.. Acțiunea a fost realizată cu sprijinul F.B.I. şi Immigration and Customs Enforcement – S.U.A., iar suportul informativ a fost asigurat de S.R.I.. Sunt efectuate simultan 13 percheziţii domiciliare, pe raza judeţului Dolj, urmând a fi puse în executare 20 de mandate de aducere emise pe numele suspecților. Cercetările întreprinse au stabilit faptul că, în perioada 2012 - 2013, membrii grupului infracţional organizat au racolat, transportat şi călăuzit peste frontiera de stat dintre Mexic şi S.U.A. aproximativ 300 de cetăţeni români, provenind din judeţele Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi, pentru fiecare migrant percepând aproximativ 8.000 de dolari. Migranţii erau călăuziţi pentru a ajunge în mod fraudulos în localităţile Cancún şi Mexico City, din Mexic şi ulterior, după efectuarea plăţii, erau preluaţi de către alţi membri ai grupării şi transferaţi pe teritoriul statului american, cu destinaţia Los Angeles şi New York. Membrii grupării au obţinut din activitatea infracţională suma de peste 1.000.000 de dolari. La sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova urmează a fi audiate 60 de persoane, urmând ca după finalizarea audierilor, faţă de suspecți să fie dispuse măsurile legale în cauză. Membrii grupării sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trecerea frauduloasă a frontierei de stat şi călăuzirea în vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat. Sursa: IGPR

LEGE Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 50 din 29 ianuarie 2003 Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate la nivel naţional şi internaţional. ART. 2 În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) grup infracţional organizat - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului; b) infracţiune gravă - infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: 1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav; 2. lipsire de libertate în mod ilegal; 3. sclavie; 4. şantaj; 5. infracţiuni contra patrimoniului, care au produs consecinţe deosebit de grave; 6. infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; 7. falsificare de monede sau de alte valori; 8. divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri; 9. proxenetismul; 10. infracţiuni privind jocurile de noroc; 11. infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; 12. infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane; 13. traficul de migranţi; 14. spălarea banilor; 15. infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie; 16. contrabanda; 17. bancruta frauduloasă; 18. infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice sau de comunicaţii; 19. traficul de ţesuturi sau organe umane; 20. orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, al cărei minim special este de cel puţin 5 ani; c) infracţiune cu caracter transnaţional - orice infracţiune care, după caz: 1. este săvârşită atât pe teritoriul unui stat, cât şi în afara teritoriului acestuia; 2. este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar pregătirea, planificarea, conducerea sau controlul său are loc, în tot sau în parte, pe teritoriul altui stat; 3. este săvârşită pe teritoriul unui stat de un grup infracţional organizat care desfăşoară activităţi infracţionale în două sau mai multe state; 4. este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acesteia se produce pe teritoriul altui stat; d) informator - persoană care are cunoştinţă despre un grup infracţional organizat şi furnizează organelor judiciare informaţii sau date relevante pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea săvârşirii unor infracţiuni grave de unul sau mai mulţi membri ai acestui grup. CAP. 2 Prevenirea criminalităţii organizate ART. 3 Autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară, separat sau în cooperare, activităţi susţinute de prevenire a criminalităţii organizate. ART. 4 (1) Autorităţile şi instituţiile publice desfăşoară activitatea de prevenire a criminalităţii organizate în cadrul Grupului central de analiză şi coordonare a activităţilor de prevenire a criminalităţii, care face parte din Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalităţii, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2001. (2) Grupul central de analiză şi coordonare a activităţilor de prevenire a criminalităţii ia măsurile necesare pentru elaborarea şi actualizarea periodică a Planului naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. ART. 5 Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea organizată şi iniţiază campanii de informare privind acest fenomen. ART. 6 (1) Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, realizează şi menţine în actualitate baza de date privind criminalitatea organizată, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât categoriile de persoane care fac parte din grupurile infracţionale organizate sau care au legătură cu asemenea grupuri, cât şi victimele criminalităţii organizate. (2) Publicarea informaţiilor statistice şi a rapoartelor de evaluare se face anual de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul ministrului de interne. CAP. 3 Infracţiuni ART. 7 (1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni. ART. 8 Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal. ART. 9 (1) Nu se pedepseşte persoana care, săvârşind una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1), denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat mai înainte de a fi fost descoperit şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii grave care intră în scopul acestui grup. (2) Persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. ART. 10 (1) Infracţiunea de tăinuire, prevăzută la art. 221 din Codul penal, dacă bunul provine dintr-o infracţiune gravă săvârşită de unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, fără ca sancţiunea aplicată să poată depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea gravă din care provine bunul tăinuit. (2) Tăinuirea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte. CAP. 4 Dispoziţii procedurale ART. 11 Urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 7 se efectuează în mod obligatoriu de procuror şi se judecă în primă instanţă de tribunal. ART. 12 (1) Ministerul de Interne îşi constituie structuri specializate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, urmând să asigure cadrul organizatoric necesar, precum şi pregătirea şi specializarea personalului în acest scop. (2) În cadrul structurilor specializate prevăzute la alin. (1) se pot constitui, în condiţiile legii, compartimente tehnice pentru desfăşurarea activităţii de obţinere, prelucrare, verificare şi stocare a informaţiilor din acest domeniu. ART. 13 (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 7 şi 10 se aplică dispoziţiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor. (2) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. (3) Veniturile sau alte beneficii materiale obţinute din bunurile prevăzute la alin. (2) se confiscă. (4) Dacă bunurile supuse confiscării nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal, se confiscă bunuri până la concurenţa valorii bunurilor supuse confiscării. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi veniturilor sau altor beneficii materiale obţinute din bunurile supuse confiscării ce nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal. (6) Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală. ART. 14 În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 7, secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată. Datele şi informaţiile se solicită, în scris, în cursul urmăririi penale de procuror, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar în cursul judecăţii, de către instanţă. ART. 15 (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 7, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorilor, procurorul poate dispune, pe o durată de cel mult 30 de zile: a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora; b) punerea sub supraveghere a sistemelor de comunicaţii; c) punerea sub supraveghere sau accesul la sisteme informaţionale. (2) Pentru motive temeinice măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite de procuror prin ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. (3) Dispoziţiile art. 91^1 - 91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. (4) În condiţiile prevăzute la alin. (1) procurorul poate dispune să i se transmită înscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile. ART. 16 (1) Procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie poate autoriza, la solicitarea instituţiilor sau a organelor legal abilitate, efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără sustragerea sau substituirea totală ori parţială a bunurilor care fac obiectul livrării. (2) Livrarea supravegheată este autorizată prin ordonanţă motivată care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele: a) indiciile temeinice care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară; b) detalii cu privire la bunurile care fac obiectul livrării supravegheate şi, după caz, la bunurile care urmează a fi sustrase ori substituite, precum şi la bunurile care urmează a le înlocui pe acestea; c) timpul şi locul efectuării livrării sau, după caz, itinerarul ce urmează a fi parcurs în vederea efectuării livrării, dacă acestea sunt cunoscute; d) datele de identificare a persoanelor autorizate să supravegheze livrarea. (3) Nu se poate autoriza efectuarea livrărilor supravegheate în cazul în care prin acestea s-ar pune în pericol siguranţa naţională, ordinea sau sănătatea publică. ART. 17 În cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni grave de către unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, care nu poate fi descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi, în vederea strângerii datelor privind săvârşirea infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, poliţişti sub acoperire din cadrul structurilor specializate ale Ministerului de Interne. ART. 18 (1) Autorizarea pentru folosirea poliţiştilor sub acoperire se dă de către procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prin ordonanţă motivată, care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele: a) indiciile temeinice care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară; b) identitatea sub care poliţistul sub acoperire urmează să desfăşoare activităţile autorizate; c) numele lucrătorului din structura specializată, desemnat ca persoană de legătură a poliţistului sub acoperire; d) activităţile pe care le poate desfăşura poliţistul sub acoperire; e) perioada desfăşurării activităţilor autorizate. (2) Persoana de legătură din cadrul structurii specializate din care face parte poliţistul sub acoperire are obligaţia de a prezenta procurorului rapoarte periodice referitoare la activităţile desfăşurate de poliţistul sub acoperire. Rapoartele periodice au caracter confidenţial, se întocmesc în formă scrisă pe baza informaţiilor furnizate, în măsura posibilului, de către poliţistul sub acoperire şi trebuie să cuprindă detalii referitoare la toate activităţile desfăşurate de acesta, datele şi informaţiile culese cu privire la infracţiunile grave săvârşite sau care urmează să fie săvârşite şi la făptuitori, precum şi orice alte date şi informaţii necesare pentru prevenirea infracţiunilor grave. ART. 19 (1) În cazuri temeinic justificate poliţistul sub acoperire poate solicita autorizarea desfăşurării şi a altor activităţi decât cele pentru care există autorizarea, potrivit art. 18 alin. (1), procurorul urmând să se pronunţe de îndată prin ordonanţă motivată, în cazul aprobării acestei solicitări. (2) În cazul în care poliţistul sub acoperire desfăşoară alte activităţi decât cele pentru care a primit autorizarea prevăzută la alin. (1) sau la art. 18 alin. (1), precum şi dacă intră în posesia unor informaţii referitoare la posibilitatea survenirii unui pericol imediat, acesta informează de îndată ce este posibil persoana de legătură, care are obligaţia de a aduce neîntârziat aceste informaţii la cunoştinţă procurorului care a dat autorizarea. Procurorul se pronunţă de îndată prin ordonanţă motivată, autorizând activităţile desfăşurate de poliţistul sub acoperire sau, după caz, retrăgând autorizaţia acordată în condiţiile alin. (1) sau ale art. 18 alin. (1) şi luând măsurile care se impun, în condiţiile legii. ART. 20 Dacă prin desfăşurarea activităţilor autorizate poliţistul sub acoperire cauzează pagube materiale persoanelor fizice sau juridice care nu au legătură cu grupul infracţional organizat şi cu activităţile infracţionale desfăşurate de acesta, plata despăgubirilor se asigură din fondurile prevăzute la art. 32. ART. 21 În situaţii excepţionale, dacă există indicii temeinice că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni grave de către unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, care nu poate fi descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi informatori în vederea strângerii datelor privind săvârşirea infracţiunii şi identificarea făptuitorilor. ART. 22 Informatorii pot beneficia de recompense financiare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. ART. 23 Poliţistul sub acoperire, informatorul, precum şi membrii de familie ai acestora pot beneficia de măsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii. CAP. 5 Cooperarea internaţională ART. 24 (1) Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public cooperează în mod direct şi nemijlocit, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu. (2) Cooperarea care se organizează şi se desfăşoară, potrivit alin. (1), în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor transnaţionale săvârşite de grupuri infracţionale organizate poate avea ca obiect, după caz, asistenţa judiciară internaţională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenţa tehnică sau de altă natură pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi. ART. 25 (1) În cadrul cooperării internaţionale în domeniul confiscării autorităţile competente, potrivit legii, iau măsuri pentru: a) primirea, transmiterea şi executarea deciziilor de confiscare ale autorităţilor competente străine, la cererea acestora, formulate în condiţiile legii; b) dispunerea confiscării bunurilor, în condiţiile prezentei legi, în cazul în care există o solicitare în acest sens din partea unei autorităţi competente străine. (2) Instanţa poate dispune transmiterea bunurilor confiscate, conform prezentului articol, la autoritatea competentă străină care a formulat o cerere în condiţiile alin. (1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) există o solicitare formulată în acest sens de autoritatea competentă străină; b) bunurile care urmează să fie transmise acestei autorităţi sunt destinate să fie restituite persoanelor vătămate sau să servească la justa despăgubire a acestora. ART. 26 (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor transnaţionale săvârşite de grupuri infracţionale organizate. (2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente. (3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislaţiilor acestora. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 27 Articolul 17 din Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 13 ianuarie 1998, se modifică şi se completează după cum urmează: "ART. 17 (1) Organizarea sau efectuarea prelevării ori transplantului de ţesuturi sau organe umane, în scopul obţinerii vreunui profit din vânzarea acestora, constituie infracţiunea de trafic de ţesuturi sau organe umane şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cumpărarea de ţesuturi sau organe umane în scopul revânzării în vederea obţinerii unui profit. (3) Tentativa se pedepseşte." ART. 28 Articolul 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 12 Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6 - 8 şi 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi." ART. 29 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 70, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins: "(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte." 2. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 71 (1) Racolarea, îndrumarea sau călăuzirea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi organizarea acestor activităţi constituie infracţiunea de trafic de migranţi şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este de natură a pune în pericol viaţa sau securitatea migranţilor ori a-i supune pe aceştia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani. (3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani. (4) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte." 3. Articolul 72 se abrogă. ART. 30 Alineatul (2) al articolului 17 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) se săvârşeşte în mod repetat, maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani." ART. 31 Pentru acţiuni deosebite şi dovezi de înalt profesionalism lucrătorii din structurile specializate, constituite conform art. 12, pot fi recompensaţi. ART. 32 Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate se asigură din bugetele Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie. ART. 33 Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 34 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 14 şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 678/2001, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, OVIDIU CAMELIU PETRESCU