Jump to content
POLITISTI.ro

Search the Community

Showing results for tags 'MAI'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Public Forums
    • General discussions
    • Ask a cop
    • Citizens against Crime
    • Off-Duty
  • Professional Forums
    • Discussions on Professional Issues
    • Law Enforcement career
    • Law Enforcement Legislation
    • Duty Gear
    • Private Area for Romanian Policemen
    • International Police Area
  • Administrative Forums
    • Technical Support
    • Suggestions and Complaints

Categories

  • Professional
  • Off Duty
  • Police equipment

Categories

  • Capitolul I - Dispoziţii generale
  • Capitolul II Cariera Poliţistului
  • Capitolul IV - Modificarea raporturilor de serviciu
  • Capitolul III - Drepturi, Obligaţii, Interdicţii
  • Capitolul V - Recompense şi sancţiuni
  • Capitolul VII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

Categories

  • General aspects
  • Information
  • On-site research
    • The first police officers and others present at the scene
    • Research and investigation teams. Duties
  • Traces
    • Traces left / created by the human body
    • Traces created by objects / tools or found on them
  • Expertise
  • Video and audio recordings
  • Special methods of surveillance or investigation
  • Finding the flagrant crime
  • Information analysis
  • Hearing persons
  • Identification of people and objects
  • Reconstitution
  • The search
  • Economic-financial crimes
  • Crime with mode of operation

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Found 15 results

  1. Va salut! Sunt un viitor candidat la Academia de Politie si vreau sa va cer voua,cadeti la Academie/celelalte Scoli de politie cateva sfaturi cu privire la un antrenament bun pentru proba sportiva mentionata si in titlu,si anume aruncarea mingii medicinale. Scuzele de rigoare daca nu am postat in locul potrivit,dat fiind faptul ca sunt nou pe forum.Am cautat pe google/yt/alte forumuri si nu am gasit nimic concret care m-ar putea ajuta..mentionez si ca mi am cumparat o astfel de minge cu care momentan arunc doar 6 m.Multumesc anticipat!
  2. Instrucțiunile nr. 114 din 2013 privind răspunderea materiala a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Interne Instrucţiuni nr. 114/2013 din 22/07/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 469 din 29/07/2013 Actul va intra in vigoare la data de 28 august 2013 Având în vedere dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, pentru executarea în mod unitar, în Ministerul Afacerilor Interne, a dispoziţiilor legale privind răspunderea materială a personalului propriu şi evaluarea pagubelor produse acestui minister, în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni: Art. 1. - Prezentele instrucţiuni au ca obiect aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, denumită în continuare ordonanţă, în Ministerul Afacerilor Interne. Ordonanţă: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1 Militarii sunt obligaţi să apere patrimoniul forţelor armate ale României. PARTEA 11: Instrucţiuni Art. 2 Patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I., reprezintă totalitatea activelor corporale şi necorporale, activelor financiare, disponibilităţilor băneşti aflate în administrare, folosinţă, gestiune, conservare sau în păstrare, chiar şi temporară, indiferent de modul de dobândire şi locul unde se află, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acestui minister, constituite conform legii şi reflectate în expresie bănească. PARTEA 2: Ordonanţă Art. 7 Prin termenul militari în sensul prezentei ordonanţe se înţelege: militarii în termen, militari cu termen redus, rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, elevi şi studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ, militari angajaţi pe bază de contract şi cadre militare. .................................................. Art. 9 Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2. PARTEA 21: Instrucţiuni Art. 3 (1)Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică poliţiştilor-funcţionari publici cu statut special, cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, personalului contractual, precum şi elevilor şi studenţilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ proprii. (2)Pentru scopurile prezentei instrucţiuni, categoria "salariaţi civili" prevăzută de ordonanţă cuprinde poliţiştii şi personalul contractual. PARTEA 3: Ordonanţă Art. 2 Răspunderea materială este angajată, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, provocate de militari din vina acestora şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuţiilor de serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei. PARTEA 31: Instrucţiuni Art. 4 Producerea de pagube M.A.I. atrage răspunderea materială a celor în cauză şi creează obligaţia de reparare a pagubei produse printr-o faptă săvârşită cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Art. 5 Răspunderea materială se stabileşte independent de răspunderea disciplinară, administrativă sau penală a celor care aduc prejudicii M.A.I. Art. 6 (1)Prin pagubă adusă M.A.I. se înţelege orice diminuare a elementelor patrimoniale de activ şi orice majorare a elementelor patrimoniale de natura datoriilor, intervenită ca urmare a nerespectării prevederilor legale. (2)Constituie pagube, în sensul prezentelor instrucţiuni, contravaloarea: a)bunurilor materiale, mijloacelor băneşti sau a altor valori constatate lipsă; b)bunurilor materiale consumate peste normele legale de consum (norme specifice); c)motoresurselor consumate în alte scopuri decât cele aprobate prin norme, a normelor de parcurs sau a orelor de funcţionare nerealizate între două reparaţii, stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare; d)uzurii bunurilor materiale date spre folosinţă temporară, fără temei legal, personalului sau altor persoane fizice din cadrul sau din afara M.A.I. ori unor persoane juridice; e)bunurilor aparţinând M.A.I., schimbate cu altele aparţinând terţilor, în alte condiţii decât cele legal stabilite şi aprobate; f)bunurilor materiale de orice fel, a căror lipsă sau pierdere s-a produs pe timpul transportului, manipulării, transformării, depozitării şi conservării, care nu se încadrează în cotele de scăzământ normale, legal stabilite; g)bunurilor materiale, mijloacelor băneşti sau altor valori, scăzute din evidenţă ori trecute în cheltuieli, dacă aceste operaţiuni nu sunt justificate cu acte legale sau când actele justificative au fost pierdute şi nu mai pot fi reconstituite conform dispoziţiilor legale în vigoare; h)bunurilor materiale distruse, degradate sau uzate prematur; i)cotei-părţi din cheltuielile de şcolarizare suportate de M.A.I., în cazul elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ ori în cazul personalului trimis la cursuri de pregătire sau perfecţionare, în ţară şi în străinătate, care nu au respectat contractul-angajament; j)reparaţiilor pentru punerea în funcţiune a bunurilor materiale degradate, deteriorate sau uzate prematur, datorate neglijenţei, abuzului ori altor cauze imputabile. (3)Constituie pagube şi: a)sumele plătite peste drepturile stabilite de actele normative în vigoare; b)despăgubirile, dobânzile, locaţiile, amenzile, penalizările, majorările de întârziere etc., plătite de M.A.I., din vina personalului; c)mijloacele băneşti şi alte valori, precum şi bunurile materiale sau produsele însuşite ori folosite în interes personal sau al terţelor persoane; d)cheltuielile ce nu mai pot fi recuperate de la executantul lucrării, efectuate cu remedierea deficienţelor, refacerea lucrărilor, repararea degradărilor sau deprecierilor, precum şi a celor efectuate ca urmare a nerespectării normelor de executare a lor; e)orice altă diminuare a valorii activelor, precum şi a creanţelor înregistrate în contabilitatea instituţiei, intervenită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale în vigoare; f)orice majorare a datoriilor înregistrate în contabilitatea instituţiei, intervenită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale în vigoare; g)franşiza suportată de unitate în cadrul unui contract de asigurare tip CASCO cu ocazia producerii riscului asigurat. Art. 7 (1)Răspunderea materială a personalului se poate stabili numai dacă sunt întrunite, cumulativ, următoarele condiţii: a)există un prejudiciu: 1.material - are un conţinut economic, adică poate fi exprimat şi reparat în bani sau în natură, după caz; 2.efectiv - nu cuprinde şi foloasele nerealizate; 3.direct - a fost cauzat unităţii nemijlocit de personalul care l-a produs sau indirect - în cazurile în care răspunderea materială se stabileşte în subsidiar; 4.real - la calcularea lui se are în vedere gradul real de uzură a bunului; 5.cert - are o întindere precis determinată în expresie valorică; 6.actual - existenţa sa este constatată neîndoielnic şi nu a intervenit prescripţia dreptului la acţiune pentru recuperarea lui; b)există o faptă cu caracter ilicit săvârşită de personalul M.A.I. cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare ori prin neexecutarea obligaţiilor de serviciu care îi revin din statute, regulamente sau, după caz, fişa postului, constând într-o: 1.acţiune (faptă comisivă) - atunci când personalul săvârşeşte acte pe care, potrivit legii sau obligaţiilor de serviciu, nu avea dreptul să le efectueze; sau 2.inacţiune (faptă omisivă) - atunci când personalul nu săvârşeşte acele acte pe care era obligat să le efectueze; sau c)încălcarea dispoziţiilor legale ori neexecutarea obligaţiilor de serviciu s-a produs cu vinovăţie, adică: (i)cu intenţie - atunci când personalul a urmărit ori a acceptat producerea faptei ilicite care a determinat prejudiciul; sau (ii)din culpă - atunci când fapta s-a săvârşit prin imprudenţă sau din neglijenţă; d)între fapta cu caracter ilicit şi paguba materială produsă există un raport de cauzalitate, adică paguba s-a produs nemijlocit (direct) ca urmare a faptei ilicite a personalului M.A.I.; e)cel vinovat s-a aflat în raporturi de muncă/de serviciu cu M.A.I. ori cu structurile din cadrul/subordinea/coordonarea acestuia, în momentul în care s-a produs paguba. (2)Răspunderea materială nu poate fi stabilită pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale. Art. 8 Pentru obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate se cere întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: a)există un prejudiciu material, efectiv, direct, real, cert şi actual; b)beneficiarii de sume, bunuri sau servicii nedatorate s-au aflat în raporturi de muncă/de serviciu cu M.A.I. în momentul în care au beneficiat de ele. Art. 9 (1)În situaţia în care personalul M.A.I. a încasat sume ori a primit bunuri necuvenite sau i-au fost prestate servicii la care nu era îndreptăţit, acestuia trebuie să i se dovedească acest fapt, fără a mai fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8. (2)Lipsurile de bunuri materiale, mijloace băneşti şi alte valori nu se prezumă. Dovada lipsurilor ce constituie pagube imputabile trebuie făcută cu mijloace legale de probă, cum sunt: documentele şi operaţiunile de evidenţă, documentele de inventariere, actele de constatare şi procesele-verbale etc. Art. 10 La stabilirea răspunderii materiale se va ţine seama de actele normative în vigoare: a)la data producerii pagubelor - atunci când se apreciază caracterul ilicit al faptei care le-a cauzat (nerespectarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale); b)la data constatării pagubelor - în ceea ce priveşte preţurile ce se iau ca bază pentru evaluarea lor; c)la data executării cercetării administrative - în privinţa regulilor de procedură. PARTEA 4: Ordonanţă Art. 3 Militarii răspund material, indiferent dacă, după producerea pagubei, mai au sau nu calitatea de militar. Art. 4 Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinaţi legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, cât şi pentru cei care le-au îndeplinit numai în fapt. PARTEA 41: Instrucţiuni Art. 11 (1)Personalul M.A.I. care a fost însărcinat legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale răspunde material integral pentru pagubele pe care le-a produs în gestiunea proprie. (2)Personalul M.A.I. care nu a fost însărcinat legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, dar le îndeplineşte întâmplător sau pe baza unei însărcinări speciale, răspunde material pentru pagubele produse din vina lui. (3)Comandantul/Şeful care încredinţează soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ alte activităţi de gestiune decât cele prevăzute în actele normative interne răspunde material pentru pagubele produse de aceştia potrivit art. 6 alin. (1) lit. d), art. 12 pct. C şi art. 19 din ordonanţă, după caz. PARTEA 5: Ordonanţă Art. 5 Militarii răspund material pentru pagubele produse, din vina lor şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată instituţia publică de care aceştia aparţin. PARTEA 51: Instrucţiuni Art. 12 (1)Răspunderea materială a personalului care a adus pagube terţelor persoane fizice sau persoane juridice din vina lui şi în legătură cu îndeplinirea serviciului se stabileşte în cazurile în care M.A.I. a fost obligat să le repare, prin hotărâri judecătoreşti definitive. (2)În cazurile prevăzute la alin. (1) recuperarea pagubelor de la personalul vinovat se efectuează numai după plata despăgubirilor. (3)Despăgubirile de natura celor prevăzute la alin. (1), care nu atrag răspunderea materială, deoarece întrunesc condiţiile legale pentru a fi date la scădere, se plătesc reclamanţilor sau terţilor, pe baza materialului cercetării, cu aprobarea ordonatorului de credite competent, stabilit potrivit art. 32 alin. (1). PARTEA 6: Ordonanţă Art. 6 (1)Militarii nu răspund material: a)pentru pierderile inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul pregătirii pentru luptă, în activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; b)pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate; c)pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forţa majoră; d)pentru pagubele produse în executarea ordinului comandantului sau şefului unităţii, caz în care răspunderea materială revine acestuia. (2)Se exceptează de la prevederile lit. d) militarii care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările păgubitoare ale ordinului primit, nu au raportat în scris, în termen de 24 de ore sau la înapoierea din misiune şi nu au luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care răspund împreună cu comandanţii sau cu şefii unităţilor. PARTEA 61: Instrucţiuni Art. 13 (1)Sunt considerate pierderi inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul pregătirii pentru luptă, în activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a)perisabilităţile, scăzămintele, toleranţele la bunurile perisabile, friabile etc.; b)pierderile normale în procesul manipulării, prelucrării, transformării, depozitării, transportului şi altele asemenea; c)tuburile de muniţie pierdute în trageri în munţi, pe ape, pe teren accidentat, pe zăpadă, noaptea etc.; d)inelarea unei ţevi de la o armă deşi s-au respectat toate condiţiile tehnice de exploatare şi întreţinere a ei; e)deteriorarea unui autovehicul, pe teren accidentat, atunci când misiunea a impus parcurgerea acestui teren; f)spargerile de parbrize, în caz de grindină, atunci când adăpostirea nu a fost posibilă, în caz de trepidaţii ori din alte cauze neimputabile. (2)Sunt considerate pierderi inerente procesului de pregătire pentru luptă şi celorlalte activităţi de serviciu şi pierderile pentru care nu s-au stabilit ori nu s-au putut stabili prin acte normative limitele lor. În asemenea situaţii, personalul cercetat trebuie să facă dovada împrejurărilor în care s-au produs, iar unitatea are obligaţia să asigure sau să solicite organului competent, după caz, prezentarea de probe, analize de laborator, expertize etc. Art. 14 Sunt considerate pagube produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate cele provocate de un eveniment imprevizibil, independent de voinţa celui care l-a produs, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a)pierderea unor bunuri perisabile prin depăşirea termenului de eficacitate, dacă se constată că există împrejurări obiective care au împiedicat întrebuinţarea sau preschimbarea lor înlăuntrul termenului de eficacitate; b)deteriorarea sau distrugerea tehnicii de luptă, utilajelor ori aparaturii folosite experimental, deoarece nu se cunosc însuşirile acestora şi nu se pot lua măsuri de prevenire şi evitare a cauzei producătoare a pagubei etc. Art. 15 În cazul în care paguba a fost generată de riscul normal al serviciului, pentru a nu fi angajată răspunderea materială este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: a)obligaţia de serviciu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare; b)paguba nu a fost datorată relei-voinţe, neglijenţei sau modului necorespunzător de executare a acelei obligaţii de serviciu. Art. 16 Sunt considerate pagube provocate prin forţă majoră cele cauzate de un fenomen natural ori de un eveniment exterior, imprevizibil şi de neînlăturat. Intră în această categorie, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a)inundaţiile, cu toate că s-au luat toate măsurile posibile, înzăpezirile, cutremurele, furtunile şi deplasările de teren; b)incendiile provocate de descărcările electrice, deşi s-au luat toate măsurile posibile de protecţie; c)întreruperile de curent electric; d)furturile ai căror autori au rămas nedescoperiţi, cu toate că s-au luat măsurile legale de pază şi securitate; e)epidemiile, epizootiile şi acţiunea dăunătorilor, dacă se constată că au fost asigurate toate măsurile de prevenire şi combatere a lor etc. Art. 17 (1)Sunt considerate pagube produse ca urmare a stării de necesitate cele cauzate pentru a salva de la un pericol iminent şi de neînlăturat viaţa, integritatea corporală sau sănătatea ori un bun important, de o valoare mai mare sau cel puţin egală cu valoarea pagubei ce urma să se producă. Intră în această categorie, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a)distrugerea unor bunuri pentru prevenirea pătrunderii în depozit a apei provenite din inundaţii; b)distrugerea sau deteriorarea unor bunuri care ar înlesni propagarea incendiului; c)aruncarea unor bunuri dintr-o navă pentru a o salva de naufragiu; d)sacrificarea unor animale în acţiunile de combatere a epizootiilor; e)eşuarea voluntară a unei nave rămase fără energie, pentru a salva persoanele şi bunurile aflate la bord etc. (2)Condiţiile cerute pentru invocarea stării de necesitate sunt următoarele: a)pericolul să fie real, actual şi de neînlăturat; b)paguba cauzată să fie de valoare egală sau mai mică decât cea evitată; c)pericolul să nu fie datorat acţiunii culpabile a celui în cauză. Art. 18 (1)Pentru ca personalul M.A.I. să poată fi exonerat de răspundere atunci când execută ordinele date de comandanţi/şefi şi pentru ca acestora din urmă să li se poată stabili răspunderea materială în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. d) din ordonanţă, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a)ordinul a fost dat de comandantul/şeful competent, cu respectarea dispoziţiilor actelor normative privitoare la darea ordinelor, existând dovezi în acest sens; b)paguba să fie consecinţa directă a executării întocmai a ordinului dat; c)personalul care duce la îndeplinire dispoziţia primită sau execută ordinul să nu fi avut posibilitatea preîntâmpinării, chiar parţiale, a urmărilor sale păgubitoare. (2)Se încadrează în cerinţele prevăzute la alin. (1) lit. a), fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a)ordin scris, înregistrat/neînregistrat, dar întotdeauna purtând semnătura olografă a comandantului/şefului competent; b)posibilitatea susţinerii probei cu martori existenţi la faţa locului atunci când persoana a primit ordinul verbal de la comandantul/şeful competent; c)posibilitatea stocării înregistrărilor audiovizuale din sistemul de videoconferinţă, reţeaua de intranet etc. (3)Personalul care duce la îndeplinire dispoziţia primită sau execută ordinul cu consecinţe păgubitoare răspunde material, în comun cu comandanţii/şefii care le-au dat, numai dacă, având posibilitatea: a)nu a raportat comandantului/şefului care a dat ordinul, înainte de executare, despre urmările păgubitoare ale acestuia; b)nu a luat măsuri de a înlătura total sau parţial producerea pagubelor. (4)Raportarea prevăzută la alin. (3) se face în scris, cu număr de înregistrare la secretariatul unităţii. Atunci când acest lucru nu este posibil, raportul se înregistrează în 24 de ore de la executarea sau întoarcerea din misiune, menţionându-se în cuprinsul raportului, în mod obligatoriu, că s-a raportat verbal despre urmările păgubitoare ale executării persoanei care a dat ordinul/dispoziţia. PARTEA 7: Ordonanţă Art. 8 (1)Prin pregătire de luptă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei, în sensul prezentei ordonanţe, se înţeleg şi activităţile de serviciu operative. (2)Conducătorii instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) vor stabili prin ordin misiunile şi atribuţiile de serviciu care sunt considerate operative. PARTEA 71: Instrucţiuni Art. 19 (1)Prin pregătire pentru luptă se înţelege totalitatea misiunilor şi atribuţiilor de serviciu operative din subunităţile, unităţile, inspectoratele generale şi structurile de logistică, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare pregătirii şi ducerii luptei. (2)Intră în categoriile prevăzute la alin. (1), fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: instrucţia de front şi a focului, pregătirea de specialitate, pregătirea fizică, aplicaţiile tactice şi operative, exerciţiile şi aplicaţiile de specialitate din tabere, laboratoare şi în teren, lucrul cu tehnica şi alte mijloace de luptă, folosirea mijloacelor de protecţie şi degazare, activităţile demonstrativ-metodice, antrenamentele în lucrul de stat major etc. Art. 20 Sunt considerate atribuţii de serviciu operative, în sensul art. 8 alin. (2) din ordonanţă, activităţile executate efectiv şi direct pentru: a)apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, avutului public şi privat, celorlalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor, grupurilor sociale şi ale statului; b)asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socială; c)combaterea manifestărilor de violenţă şi restabilirea ordinii publice; d)asigurarea desfăşurării normale a adunărilor şi manifestărilor publice; e)paza, transportul şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită pentru activitatea statului, transportul armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanţelor toxice radioactive ori altor materii sau substanţe periculoase; f)prevenirea şi combaterea faptelor ilicite ale persoanelor despre care există date sau indicii că se pregătesc să săvârşească ori au săvârşit infracţiuni; g)constatarea şi efectuarea cercetărilor în legătură cu săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, pentru probarea acestora, urmărirea, prinderea şi tragerea la răspundere a infractorilor de către instanţele judecătoreşti, precum şi efectuarea investigaţiilor, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi altor activităţi specifice; h)asigurarea funcţionării locurilor de reţinere şi arest preventiv organizate potrivit legii; i)asigurarea respectării regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, al produselor şi substanţelor toxice, radioactive şi stupefiante; j)supravegherea şi controlul circulaţiei rutiere; k)activităţile specifice de poliţie şi jandarmerie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene; l)paza şi apărarea localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice străine, precum şi a sediilor unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul României; m)participarea la prevenirea, neutralizarea şi lichidarea actelor elementelor teroriste şi de diversiune atât pe teritoriul României, cât şi în afara teritoriului naţional, la acţiuni în cadrul forţelor multinaţionale; n)participarea, în cooperare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de apărare civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozivi, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente; o)executarea cu forţe proprii sau în cooperare a operaţiunilor şi activităţilor de înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie nucleară, biologică şi chimică (N.B.C.) şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă; p)intervenţia pentru căutarea, salvarea, descarcerarea, deblocarea, prim ajutor sau asistenţă medicală, precum şi salvarea persoanelor şi animalelor de la înălţimi, din subsoluri, puţuri, de la înec; r)paza şi supravegherea frontierei de stat de pe uscat şi apă, controlul trecerii frontierei de stat, precum şi alte misiuni ordonate, potrivit legii, în vederea asigurării pazei şi supravegherii frontierei de stat; s)acordarea de sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu; ş)legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte de o asemenea încălcare şi luarea măsurilor care se impun; t)conducerea în faţa organelor de urmărire penală a celor care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale; ţ)luarea măsurii reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, precum şi punerea în executare a mandatelor de arestare şi a celor de executare a pedepselor; u)efectuarea percheziţiilor sau a altor acte de urmărire penală, intrarea în locuinţa persoanelor fizice, în condiţiile prevăzute de lege; v)verificarea şi cercetarea în teren a activităţilor privind securitatea şi integritatea patrimoniului M.A.I.; x)participarea, potrivit prevederilor legale, în afara teritoriului naţional, la acţiuni în cadrul forţelor multinaţionale şi pentru îndeplinirea misiunilor specifice; y)respectarea regimului migraţiei şi azilului; z)îndeplinirea altor misiuni operative stabilite de ministrul afacerilor interne. PARTEA 8: Ordonanţă CAPITOLUL II: Răspunderea materială Art. 11 (1)În stabilirea răspunderii materiale conform prezentei ordonanţe, prejudiciul ce trebuie reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de instituţia publică păgubită. (2)Pentru paguba produsă printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte de instanţele judecătoreşti, potrivit legii penale. PARTEA 81: Instrucţiuni Art. 21 În cazul angajării răspunderii materiale, personalul M.A.I. este obligat să repare prejudiciul efectiv produs prin fapta sa ilicită, nu şi foloasele nerealizate de unitate. Exemplu: Personalul M.A.I. vinovat de neurmărirea la timp a unui debit care s-a prescris răspunde material numai pentru valoarea debitului propriu-zis (impozit, chirie, despăgubire), nu şi pentru contravaloarea majorărilor, penalizărilor, dobânzilor etc. aferente, care constituie foloase nerealizate de unitate. Art. 22 (1)În cazul în care paguba a fost produsă unităţii printr-o faptă ce ar putea constitui infracţiune, în procesul-verbal de constatare, cuantumul calculat al pagubei include şi foloasele nerealizate. (2)În situaţia în care procurorul a dispus o soluţie de netrimitere în judecată sau instanţa de judecată a pronunţat achitarea ori a încetat procesul penal pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală şi nu s-a soluţionat acţiunea civilă în cadrul procesului penal ori separat ca urmare a disjungerii acesteia de latura penală, unitatea, dacă constată vinovăţia personalului M.A.I. şi stabileşte răspunderea materială a acestuia, nu va cuprinde în cuantumul pagubei şi foloasele nerealizate. PARTEA 9: Ordonanţă Art. 12 Răspunderea materială a militarilor este angajată în cazul producerii unor pagube, după cum urmează: A.În sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de aceştia în propria gestiune, sau: a)când, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile au fost exercitate de un delegat al lor sau de o comisie şi se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenţa gestionarului; b)când au primit bunuri în cantităţi mai mici decât cele înscrise în documentele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare; c)când nu au solicitat, în scris, asistenţă tehnică de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară. B.În sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci când primesc, transportă, păstrează şi eliberează bunuri materiale şi valori, fără a avea calitatea de gestionari în înţelesul legii. C.În sarcina comandanţilor sau şefilor unităţilor, când: a)nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea în scris a acestora, în cazurile prevăzute de lege, asistenţă tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor materiale şi a altor valori; b)nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor sesizate în scris de către gestionari; c)s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuţiilor acestora; d)au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greşite care au condus la producerea de pagube; e)au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru cauzarea de prejudicii; f)pagubele au rezultat din neurmărirea unor sume cuvenite din orice cauză şi pentru care există titlu executoriu; g)nu au luat măsuri de siguranţă necesare pentru păstrarea în bune condiţii a bunurilor materiale şi a altor valori. D.În sarcina autorului faptei, când pagubele sunt produse în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1). E.În sarcina persoanei vinovate, dacă fapta prin care paguba a fost pricinuită constituie infracţiune. PARTEA 91: Instrucţiuni Art. 23 (1)Personalul M.A.I. care îndeplineşte o funcţie de gestionar răspunde material integral pentru pagubele pe care le-a produs în gestiunea proprie. (2)Proba materială a exonerării de răspundere, totale sau parţiale, trebuie făcută de gestionarul în a cărui gestiune a fost constatată paguba. (3)Personalul M.A.I. care, fără a fi numit sau încadrat pe o funcţie de gestionar, îndeplineşte în fapt, cumulativ, cele 3 atribute ale gestionarilor - de primire, păstrare şi eliberare de bunuri materiale, mijloace băneşti sau alte valori -, întâmplător sau pe baza unei însărcinări speciale, este considerat gestionar şi răspunde material ca acesta. (4)Activităţile de primire, păstrare şi eliberare de bunuri se pot încredinţa soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ numai pentru următoarele funcţii: bibliotecar, bufetier, veselar, responsabil cu sala de mese/bucătăria/blocul alimentar, îngrijitor de animale, conducător de vehicule care transportă bunuri materiale fără însoţitor, sanitar, însoţitor de vehicule care transportă bunuri materiale, comandant/şef de pază, mânuitor de materiale. (5)Comandanţii/Şefii de unităţi/Instructorii de an vor lua măsuri ca, în prima lună de la angajarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi în prima lună a fiecărui an de învăţământ, pentru elevi şi studenţi, să fie aduse la cunoştinţa acestora dispoziţiile legale privind răspunderea materială a personalului M.A.I.; (6)Comandantul (şeful) /Instructorul de an care încredinţează soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi elevilor sau studenţilor alte activităţi de gestiune decât cele prevăzute la alin. (4) răspunde material pentru pagubele produse de aceştia, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d), art. 12 lit. C şi art. 19 din ordonanţă. Art. 24 (1)În conformitate cu dispoziţiile actelor normative interne privind gestionarea bunurilor materiale, gestionarul trebuie să ceară în scris comandantului/şefului unităţii să îi asigure asistenţă tehnică de specialitate atunci când primeşte bunuri având caracteristici pentru a căror verificare nu posedă cunoştinţele necesare şi nu este constituită o comisie de primire potrivit dispoziţiilor legale. (2)Comandantul/Şeful care nu dă curs unei cereri justificate, formulată potrivit alin. (1), răspunde integral pentru pagubele produse. Art. 25 Pagubele rezultate din neurmărirea sumelor prevăzute în titlurile executorii se impută comandanţilor/şefilor unităţilor care cu vinovăţie nu au dispus măsuri de urmărire şi recuperare înăuntrul termenului general de prescripţie. PARTEA 10: Ordonanţă Art. 13 (1)Pentru pagubele produse unităţii militare în procesul pregătirii pentru luptă, militarii răspund material, în limita a trei solde lunare nete, calculate la data constatării pagubei. (2)Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare păgubite. Art. 14 (1)Membrii formaţiunilor de protecţie civilă, precum şi comandanţii formaţiunilor de pregătire premilitară a tineretului pentru apărare răspund material, în limita a trei salarii medii pe economie, pentru pagubele produse asupra materialelor aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, date în folosinţă pentru instruire şi pentru îndeplinirea misiunilor ordonate. (2)Salariul mediu pe economie ce se va lua în calcul la stabilirea răspunderii materiale este cel realizat în luna în care s-a constatat paguba. (3)Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare. Art. 15 (1)Dacă paguba a fost cauzată de mai mulţi militari, răspunderea materială a fiecăruia se stabileşte ţinându-se seama de măsura în care a contribuit la producerea ei. (2)Când nu se poate determina în ce măsură a contribuit fiecare la producerea pagubei, răspunderea materială a militarilor implicaţi se stabileşte proporţional cu solda netă de la data constatării pagubei. (3)În gestiunile în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială se stabileşte proporţional cu timpul lucrat de fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor. PARTEA 101: Instrucţiuni Art. 26 (1)La stabilirea răspunderii materiale limitate se ia în considerare solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net din luna în care s-a constatat paguba. (2)Răspunderea materială limitată se stabileşte şi în cazurile în care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau instanţa de judecată a dispus achitarea, pentru motivul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, ori a dispus înlocuirea răspunderii penale. Art. 27 (1)Răspunderea materială în limita a 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete poate fi individuală sau în comun. (2)Răspunderea materială limitată este comună atunci când nu se poate determina măsura în care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei. În asemenea situaţii, fiecare persoană vinovată răspunde proporţional cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net, după cum urmează: a)atunci când paguba este mai mică decât suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, răspunderea materială individuală se stabileşte proporţional cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net al fiecăruia, utilizându-se una din metodele de calcul, astfel: 1.Primul mod de calcul: - valoarea pagubei = 120 lei - suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi: A = 105 lei B = 75 lei C = 60 lei TOTAL: 240 lei - răspunderea materială individuală se stabileşte astfel: A = (105 X 120)/240 = 52,5 lei B = (75 X 120)/240 = 37,5 lei C = (60 X 120)/240 = 30 lei TOTAL: 120 lei 2.Al doilea mod de calcul: - valoarea pagubei = 120 lei - suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi: A = 105 lei B = 75 lei C = 60 lei TOTAL: 240 lei - valoarea pagubei (120 lei) se împarte la suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi (240 lei), iar câtul (0,5) se înmulţeşte cu suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale fiecăruia: 120:240 = 0,5 A = 105 X 0,5 = 52,5 lei B = 75 X 0,5 = 37,5 lei C = 60 X 0,5 = 30 lei TOTAL: 120 lei b)atunci când paguba este mai mare decât suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, răspunderea materială individuală se stabileşte în limita celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi, utilizându-se următoarea metodă de calcul: - valoarea pagubei produse = 350 lei - suma celor 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale celor vinovaţi: A = 105 lei B = 75 lei C = 70 lei D = 50 lei E = 30 lei TOTAL: 330 lei - răspunderea materială este egală cu 3 solde lunare nete/salarii lunare nete/salarii de bază de încadrare nete ale fiecărui coresponsabil (A = 105 lei; B = 75 lei; C = 70 lei; D = 50 lei; E = 30 lei); - diferenţa de 20 lei până la valoarea integrală a pagubei (350 lei - 330 lei) se dă la scădere. (3)Partea din pagubă care depăşeşte limita soldelor lunare nete/salariilor lunare nete/salariilor de bază de încadrare nete a celor vinovaţi se dă la scădere, potrivit competenţelor prevăzute la art. 32 alin. (1). Art. 28 Baza de calcul al soldei lunare nete/salariului lunar net/salariului de bază de încadrare net o constituie solda lunară brută/salariul brut/salariul de bază de încadrare brut, stabilită/stabilit conform reglementărilor legale în vigoare, din care se scade o sumă calculată prin aplicarea asupra acesteia/acestuia a contribuţiilor sociale obligatorii şi, după caz, a următoarelor: a)deducerea personală acordată pentru luna respectivă; b)cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; c)contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro. Art. 29 (1)În cazul în care paguba a fost produsă în comun de mai multe persoane, stabilirea răspunderii materiale se face astfel: a)dacă se poate stabili măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, răspunderea materială se stabileşte individual, în funcţie de măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei; b)dacă nu se poate determina măsura în care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei, răspunderea materială se stabileşte: 1.proporţional cu solda lunară netă/salariul lunar net/salariul de bază de încadrare net de la data constatării pagubei; 2.proporţional cu timpul lucrat de la ultima inventariere, în cazul gestionarilor. (2)Răspunderea materială în comun, proporţională cu salariul/solda net/netă, se stabileşte după următorul exemplu: - valoarea pagubei constatate: 1600 lei; - personal având responsabilitate comună: A - având salariu (soldă) net(ă) de 400 lei B - având salariu (soldă) net(ă) de 250 lei C - având salariu (soldă) net(ă) de 150 lei TOTAL: 800 lei - coeficient (volumul pagubei raportat la totalul salariului/soldei net/nete, adică 1600:800 = 2); - cuantumul răspunderii materiale a fiecărui coresponsabil (salariul net sau solda netă înmulţită cu coeficientul): A - 400 X 2 = 800 lei B - 250 X 2 = 500 lei C - 150 X 2 = 300 lei TOTAL: 1600 lei (3)Răspunderea materială în comun, proporţională cu timpul lucrat, pentru cei care au calitatea de gestionari se stabileşte după următorul exemplu: - valoarea pagubei constatate: 1000 lei; Gestionarii Timpul cât a gestionat fiecare (zile) A 80 B 40 C 100 D 70 - formula de calcul al răspunderii materiale: (Ponderea cât a gestionat fiecare gestionar faţă de total zile gestionate x Valoarea pagubei)/100 = Cuantumul răspunderii individuale - stabilirea cuantumului răspunderii materiale individuale a celor 4 gestionari se face astfel: Gestionarii Timpul cât a gestionat fiecare (zile) Ponderea cât a gestionat fiecare gestionar faţă de total zile gestionate (%) Modul de calcul al cuantumului răspunderii materiale individuale A 80 80/290 X 100 = 27,59 (27,59 X 1000)/100 = 275,9 B 40 40/290 X 100 = 13,79 (13,79 X 1000)/100 = 137,9 C 100 100/290 X 100 = 34,48 (34,48 X 1000)/100 = 344,8 D 70 70/290 X 100 = 24,14 (24,14 X 1000)/100 = 241,4 TOTAL 290 100 1000 PARTEA 11: Ordonanţă Art. 16 Pagubele produse de militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi de elevii liceelor militare, prin pierderea şi degradarea bunurilor, ca urmare a folosirii lor în procesul pregătirii pentru luptă sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pot fi date la scădere din evidenţa contabilă de comandantul sau şeful eşalonului superior al unităţii păgubite, dacă acesta apreciază, după o temeinică cercetare, că nu este cazul să se stabilească răspunderea materială. În această situaţie dispune sau, după caz, propune să fie scăzute din evidenţa contabilă a unităţii. PARTEA 111: Instrucţiuni Art. 30 (1)Comandantul/Şeful unităţii păgubite care a constatat personal sau a luat cunoştinţă de producerea unei pagube, chiar dacă apreciază că aceasta ar putea face obiectul unei propuneri către eşalonul superior, este obligat să dispună, de îndată, efectuarea cercetării administrative, prin structurile sale, cu respectarea strictă a termenelor prevăzute de art. 23 din ordonanţă. (2)În cazul în care din materialul cercetării administrative comandantul/şeful unităţii păgubite constată că sunt motive temeinice pentru a nu se stabili răspunderea materială în sarcina celor care au produs paguba, va înainta dosarul eşalonului superior competent potrivit art. 32, cu propunerea de a se aproba darea la scădere a pagubei conform prevederilor art. 16 din ordonanţă, înăuntrul termenelor prevăzute la art. 23 din ordonanţă. (3)În situaţia în care comandantul/şeful eşalonului superior competent nu a aprobat darea la scădere a pagubei respective, restituie dosarul cercetării, comunicând concluziile sale şi, dacă este cazul, aprobarea prelungirii termenului de cercetare administrativă. PARTEA 12: Ordonanţă Art. 17 În situaţia în care cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare a pagubelor produse de persoanele prevăzute la art. 16 depăşesc cuantumul pagubei efective, aceasta se scade din evidenţa contabilă a unităţii. PARTEA 121: Instrucţiuni Art. 31 (1)Darea la scădere a pagubelor în condiţiile art. 17 din ordonanţă se aprobă pe baza unui calcul economic întocmit de comisia de cercetare administrativă, în care vor fi evaluate toate cheltuielile ce ar urma să se facă în legătură cu cercetarea administrativă, stabilirea răspunderii materiale şi recuperarea pagubelor. (2)La stabilirea cheltuielilor se va ţine seama de cheltuielile de transport, cazare, diurnă de delegare, dacă deplasarea este necesară, de cheltuielile de poştă pentru îndeplinirea procedurii şi alte cheltuieli specifice situaţiei. (3)În cazul în care cercetarea şi stabilirea răspunderii materiale pot fi efectuate în cadrul altor acţiuni de control (de fond, tematice, cercetări administrative etc.) ori se pot realiza cu personal din unităţile păgubite, pagubele nu se dau la scădere decât dacă sunt de valoare mai mică decât cea a cheltuielilor ce urmează a se efectua. (4)Dispoziţiile art. 32 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. PARTEA 13: Ordonanţă Art. 18 Competenţa pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi c), ale art. 13 alin. (2), art. 14 alin (3), art. 16 şi 17 se stabileşte prin instrucţiuni aprobate de conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 2. PARTEA 131: Instrucţiuni Art. 32 (1)Competenţele pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse, în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a)-c), art. 13 alin. (2), art. 16 şi 17 din ordonanţă, se stabilesc după cum urmează: a)conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite: pentru pagubele produse în gestiunile proprii sau ale unităţilor pe care le asigură logistic şi financiar; b)conducătorii unităţilor care au calitatea de ordonatori secundari de credite: 1.pentru pagubele produse de elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ aflate în subordinea acestora; 2.în toate situaţiile în care cercetarea administrativă a fost efectuată de către comisii de cercetare administrativă anume desemnate la nivelul ordonatorului secundar de credite; c)secretarul general al M.A.I.: 1.pentru pagubele produse în gestiunile unităţilor aparatului central; 2.pentru pagubele produse de elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ aflate în subordinea ordonatorului principal de credite; 3.în situaţiile în care cercetarea administrativă a fost efectuată de către comisii de cercetare administrativă anume desemnate la nivelul aparatului central; 4.pentru pagubele privind armamentul şi materialele explozive de toate tipurile. (2)Documentaţia cuprinzând actele de constatare şi cercetare a pagubei şi documentele probatorii se vizează pentru controlul financiar preventiv de către organul financiar de la nivelul eşalonului competent să aprobe darea la scădere, precum şi de structura juridică de la acest nivel. (3)În cazul pagubelor produse în procesul pregătirii pentru luptă sau pe timpul executării misiunilor şi atribuţiilor de serviciu operative se va solicita şi avizul compartimentului de specialitate logistică, medicală, comunicaţii şi informatică etc. al eşalonului al cărui conducător aprobă scăderea din evidenţa contabilă a pagubelor. (4)Rezoluţiile privitoare la propunerea aprobării dării la scădere, inclusiv aprobarea dată pe actul de constatare sau cercetare administrativă de către comandantul/şeful competent, nu vor depăşi 30 de zile de la solicitarea aprobării de către unitatea păgubită. (5)Pagubele pentru care s-a aprobat darea la scădere se scad din evidenţa contabilă a unităţii păgubite. PARTEA 14: Ordonanţă Art. 19 În cazul constatării insolvabilităţii autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii pagubei de recuperat, militarii vinovaţi de: a)nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcţia de gestionar, precum şi de neconstituire a garanţiilor de către gestionari; b)neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale, fără a fi gestionari în înţelesul legii, deşi li s-a adus la cunoştinţă, în scris şi motivat, că nu îşi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător; c)neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii dacă prin aceasta s-ar fi putut evita producerea pagubei; d)neluarea sau luarea cu întârziere a măsurilor de recuperare a pagubelor, prin constituirea ca parte civilă, neemiterea deciziei de imputare sau a altor măsuri asigurătorii; e)nerespectarea oricărei atribuţii de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba nu s-ar fi produs. PARTEA 141: Instrucţiuni Art. 33 Răspund material în limita valorii pagubei rămase de recuperat de la gestionarul autor direct al pagubei: a)comandanţii/şefii unităţilor şi şefii compartimentelor resurse umane şi financiar vinovaţi de numirea, încadrarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea prevederilor legale şi neconstituirea garanţiilor de către gestionari; b)comandanţii/şefii unităţilor, şefii compartimentelor de logistică, financiar, comandanţii de subunităţi/similare, pentru pagubele cauzate unităţii de personalul din subordine, atunci când se dovedeşte că nu au executat controale potrivit obligaţiilor stabilite prin instrucţiuni şi ordine ale ministrului afacerilor interne; c)comandanţii/şefii unităţilor, atunci când: 1.nu au luat măsuri de organizare şi pregătire a comisiilor de inventariere, de declasare şi casare a bunurilor materiale; 2.nu au asigurat timpul necesar şi nu au urmărit ca persoanele numite în comisiile constituite să participe efectiv la executarea activităţilor specifice, conform programului stabilit; 3.au admis înscrierea în documentele de inventariere şi de declasare a unor date din contabilitate fără ca aceste activităţi să fi fost executate în realitate; 4.operaţiunile de casare a bunurilor materiale nu s-au efectuat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; 5.nu au verificat dacă predarea-primirea gestiunii s-a făcut în condiţiile prevăzute de lege; d)comandanţii/şefii unităţilor şi şefii compartimentelor financiar-contabile pentru neluarea măsurilor de recuperare a pagubelor, în termen, pe baza titlurilor executorii existente. Art. 34 În cazul decesului gestionarului, după ce titlul executoriu a devenit definitiv, partea din pagubă rămasă nerecuperată se transmite pentru executare organului fiscal în a cărui rază teritorială a avut ultimul domiciliu şi se scade din evidenţa contabilă pe baza confirmării. Art. 35 În situaţia în care gestionarul a devenit insolvabil după transmiterea debitului la structurile financiar-contabile, iar unitatea a primit actele de insolvabilitate întocmite de către organele de executare, aceasta este obligată să efectueze cercetarea administrativă pentru stabilirea răspunderii materiale în condiţiile art. 19 din ordonanţă, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 23 şi 25 din ordonanţă. PARTEA 15: Ordonanţă Art. 20 (1)Militarii care au încasat sume nedatorate sunt obligaţi să le restituie; dacă au primit bunuri care nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii. (2)Contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale militarilor în termen, elevilor liceelor militare, elevilor şi studenţilor militari, precum şi minorilor din centrele de reeducare, arestaţilor preventiv şi condamnaţilor se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba. PARTEA 151: Instrucţiuni Art. 36 (1)Personalul M.A.I. are obligaţia să restituie: a)sumele nedatorate, încasate fără drept; b)contravaloarea bunurilor ce nu i se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură; c)contravaloarea serviciilor prestate, la care nu era îndreptăţit, calculată în condiţiile legii. (2)Obligaţia de restituire a sumelor nedatorate, încasate fără drept: a)priveşte toate categoriile de sume primite de la unitate, dar nedatorate de aceasta, precum: salariu/soldă, sporuri şi indemnizaţii, premii, diurnă de delegare, cheltuieli de transport şi cazare etc.; b)este integrală, adică priveşte întregul cuantum al sumei plătite de unitate nelegal sau necuvenit şi, respectiv, încasate de beneficiar, indiferent dacă este vorba de o singură plată sau de plăţi succesive; c)există pentru toate sumele, indiferent de natura fondurilor din care sunt plătite. (3)Obligaţia de restituire a contravalorii bunurilor nedatorate şi care nu mai pot fi restituite în natură: a)priveşte bunurile materiale distribuite personalului M.A.I. peste drepturile legal cuvenite; b)priveşte bunurile primite şi nedatorate care nu mai pot fi restituite în natură din cauza uzurii; c)nu se referă la elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ, arestaţii preventiv şi condamnaţii din aresturi. (4)Obligaţia de restituire a contravalorii serviciilor nedatorate priveşte serviciile prestate fără drept, precum: cazarea gratuită; cazarea calculată la tarife mai mici decât cele legale dintr-o clădire aparţinând unităţii sau aflată în folosinţa acesteia; neplata în total sau în parte a cheltuielilor de întreţinere (apă, energie electrică, încălzit etc.) în aceleaşi clădiri; transport gratuit ori achitat sub nivelul tarifelor legale, efectuat cu autovehicule aparţinând unităţii ori închiriate de aceasta; cost masă plătit parţial etc. Art. 37 (1)Răspunderea materială a arestaţilor preventiv şi a condamnaţilor din aresturile poliţiei pentru sumele ce li s-au plătit ori pentru prestări de servicii nedatorate se stabileşte potrivit prevederilor legale privind executarea pedepselor. (2)Contravaloarea bunurilor distribuite ce nu li se datorau arestaţilor preventiv şi condamnaţilor din aresturile poliţiei, precum şi elevilor şi studenţilor se recuperează pe 3 ani în urmă socotiţi de la data constatării, de la cei din vina cărora s-a efectuat distribuirea. PARTEA 16: Ordonanţă Art. 21 (1)Instituţiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să îi despăgubească pe militarii care au suferit din culpa unităţii un prejudiciu material în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare şi în legătură cu acestea. (2)În cazul decesului militarului căruia i se cuvin despăgubiri, acestea vor fi acordate urmaşilor legali. (3)Sumele plătite ca despăgubiri se vor recupera de la persoanele vinovate de producerea pagubei, în condiţiile prezentei ordonanţe. PARTEA 161: Instrucţiuni Art. 38 În cazul în care M.A.I. a fost obligat la plata de despăgubiri în condiţiile art. 21 din ordonanţă, personalul vinovat răspunde material de paguba produsă unităţii. Art. 39 Personalul M.A.I. poate fi despăgubit în situaţii ca: dispariţia bunurilor lăsate la garderobe, în căminele sau casele de oaspeţi, de a căror pază răspund unităţile respective, degradarea unor bunuri ale personalului, în executarea misiunilor, în accidente de muncă etc. Art. 40 (1)Condiţiile răspunderii unităţii faţă de personalul M.A.I. sunt următoarele: a)există o culpă a unităţii, din vina organelor de conducere sau a prepuşilor acestora, constând într-o încălcare a obligaţiilor faţă de personalul M.A.I.; b)există o pagubă materială produsă personalului M.A.I.; c)există un raport de cauzalitate între culpa unităţii şi paguba materială produsă. (2)Pentru ca răspunderea unităţii să fie atrasă în condiţiile stabilite de prevederile art. 21 din ordonanţă este necesar ca paguba suferită de către personalul M.A.I. să se fi produs în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ori în legătură cu acestea. Intră în această categorie, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: în timpul deplasării personalului de la locuinţă spre unitate sau invers; în timpul deplasării personalului în interes de serviciu în aceeaşi sau în altă localitate, dacă deplasarea s-a asigurat cu mijloacele de transport ale unităţii; în timpul pauzelor care au avut loc în programul de muncă; înainte sau după începerea programului de muncă, dacă personalul se afla în incinta unităţii din care face parte sau a altei unităţi ori în orice alt loc de muncă în care îşi execută misiunea sau sarcinile de serviciu. Art. 41 În cazul accidentelor de muncă, în cuantumul despăgubirii nu se cuprind şi sumele acordate prin asigurările sociale ca ajutor de accident sau cele acordate cu titlu de pensie de invaliditate, precum şi sumele plătite de unităţile de asigurări ca despăgubiri. Art. 42 (1)Cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul produs se stabileşte pe baza valorii bunurilor materiale la data înregistrării cererii de despăgubire a personalului M.A.I. sau a urmaşilor legali ai acestuia. (2)În cazul despăgubirilor stabilite de instanţele de judecată, contravaloarea acestora este cea consemnată în dispozitivul hotărârii definitive pronunţate. Art. 43 Plata diferenţelor de drepturi băneşti salariale, drepturi de echipare, de hrănire în bani şi alte asemenea, neacordate în cuantumul şi în temeiul actelor normative ce le reglementează, nu constituie despăgubiri în sensul art. 21 din ordonanţă. Art. 44 (1)Pentru prejudiciile materiale suferite de către personalul M.A.I. din culpa unităţii, în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, comandantul/şeful unităţii va dispune executarea cercetării administrative, iar în baza acesteia va aproba plata, dacă cel vinovat a dat angajament de plată, i s-a emis titlu executoriu sau când despăgubirea întruneşte condiţiile legale, pentru a fi scăzută din evidenţa contabilă. (2)În toate celelalte cazuri plata se face pe baza aprobării ministrului afacerilor interne, cu avizul directorului general al Direcţiei generale financiare şi al directorului general al Direcţiei generale juridice. (3)Pe baza aprobării organului competent se efectuează plata şi se emite decizia de imputare pentru stabilirea răspunderii materiale în sarcina celor vinovaţi. PARTEA 17: Ordonanţă CAPITOLUL III: Stabilirea şi recuperarea pagubelor Art. 22 (1)Comandantul sau şeful unităţii care a constatat sau a luat la cunoştinţă de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative. (2)Cercetarea prevăzută la alin. (1) se face de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care sa produs paguba sau de la eşaloanele superioare ori de organele de control specializate. PARTEA 171: Instrucţiuni Art. 45 Sunt competenţi să constate existenţa pagubelor: a)comandanţii/şefii de unităţi, pentru pagubele produse în unităţile pe care le comandă, în unităţile sau subunităţile subordonate ori pe care le asigură din punct de vedere material şi financiar; b)comandanţii/şefii eşaloanelor superioare, pentru pagubele produse în unităţile proprii şi în cele din subordinea lor; c)şefii direcţiilor generale/direcţiilor din aparatul central al M.A.I. şi şefii structurilor teritoriale de audit, pentru pagubele pe care le constată în unităţile pe care le verifică; d)ministrul afacerilor interne, secretarii de stat şi secretarul general, după caz, în funcţie de competenţele de coordonare a structurilor aparatului central al M.A.I., pentru pagubele produse în cadrul structurilor respective. Art. 46 (1)Competenţa de executare a cercetării administrative a pagubelor revine: a)personalului din cadrul unităţii în care s-a produs paguba, respectiv: 1.comisiilor de cercetare administrativă formate din cel puţin 3 persoane, având în componenţă secretari de stat, directori generali, directori, locţiitori ai comandantului/şefului unităţii, şefi de compartimente/servicii/secţii/birouri şi/sau specialişti, după caz, stabilite prin dispoziţia zilnică a şefului unităţii/ordin de zi pe unitate; 2.şefului compartimentului/serviciului/secţiei/biroului financiar-contabil, pentru pagubele produse în gestiunea casierului; b)personalului de la eşaloanele superioare, respectiv: 1.personalului cu atribuţii de control şi îndrumare; 2.comisiilor de cercetare administrativă anume desemnate; c)organelor din afara M.A.I. care au drept de control în unităţile M.A.I., pe baza delegaţiei de control, în limita competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare. (2)Nu pot executa cercetarea administrativă a unei pagube cei care au legătură cu producerea ei. Art. 47 (1)Comandantul/Şeful competent constată existenţa pagubei personal, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, ori ia la cunoştinţă de aceasta pe baza rapoartelor, sesizărilor, proceselor-verbale sau a oricăror altor acte echivalente, depuse de către personalul din subordine ori de alte persoane. (2)Prin data constatării existenţei pagubei se înţelege data când comandantul/şeful a constatat personal paguba, materializată în dispoziţie/ordin de zi pe unitate, data ordinului/rezoluţiei înscris/înscrise pe actul prin care i se sesizează existenţa pagubei sau data înregistrării la secretariatul unităţii a actului de sesizare, dacă a precedat ordinul/rezoluţia comandantului/şefului care a constatat paguba. Art. 48 (1)Sesizarea comandantului/şefului competent despre existenţa pagubelor se face, de regulă, de către: a)adjuncţii comandatului/şefului unităţii, prin rapoarte, referate sau procese-verbale, ca urmare a verificărilor ori controalelor executate, din ordin sau în virtutea atribuţiilor de serviciu stabilite prin regulamente şi instrucţiuni, asupra compartimentelor şi gestionarilor din subordinea şefilor acestor compartimente, asupra gestionarilor din cadrul subunităţilor şi oricăror altor persoane din cadrul unităţii care au în primire şi răspund de bunuri materiale de resortul compartimentului respectiv; b)comandanţii de subunităţi, prin rapoarte, cu ocazia verificărilor ori controalelor executate, din ordin sau în virtutea atribuţiilor de serviciu, asupra gestionarilor şi a personalului din subordine care au bunuri în primire; c)şefii compartimentelor, prin rapoarte, referate, procese-verbale, cu ocazia verificărilor ori controalelor executate asupra gestionarilor - şefi de depozite, casieri, magazineri, mânuitori, şefi de ateliere etc. -, precum şi asupra personalului care, deşi nu este subordonat nemijlocit, păstrează şi manipulează mijloace materiale de resortul compartimentelor lor ori care sunt înscrise în evidenţa lor - şefi de cluburi, biblioteci, şefi de popotă, conducători auto etc.; d)şefii de compartimente şi gestionarii de orice fel, prin procese-verbale, cu ocazia predării-primirii funcţiilor, controalelor şi inventarierilor periodice etc.; e)comisiile interioare, prin procese-verbale, cu ocazia constituirii pentru: verificarea periodică a datelor din evidenţa contabilă şi tehnic-operativă, efectuarea inventarierilor generale sau parţiale la datele stabilite prin regulamente, instrucţiuni şi ordine, cu ocazia schimbării din funcţie a comandantului/şefului unităţii şi adjuncţilor acestora; f)comisiile de primire sau recepţie a materialelor ori lucrărilor, prin procese-verbale; g)gestionari, cu ocazia luării în primire a mijloacelor şi materialelor ce s-au dat în folosinţă sau în păstrare temporară altor persoane, prin rapoarte la care se anexează acte care dovedesc existenţa pagubei; h)orice alt personal care, cunoscând că s-au produs pagube M.A.I., este obligat să raporteze, de îndată, în scris, şefilor lui nemijlocit despre obiectul şi cauzele producerii acestora. (2)Comandanţii/Şefii direcţiilor generale, direcţiilor, inspectoratelor generale/similare, serviciilor independente şi ai unităţilor asimilate acestora din aparatul central al M.A.I., precum şi comandanţii/şefii inspectoratelor generale/similare, direcţiilor generale, direcţiilor, serviciilor independente şi ai unităţilor asimilate acestora, altele decât cele din aparatul central, sunt sesizaţi despre existenţa pagubelor din unităţile subordonate, de regulă, prin procese-verbale sau rapoarte, de către structurile proprii, cu ocazia controalelor, acţiunilor de îndrumare etc., precum şi de către directorul Direcţiei audit public intern, prin transmiterea documentelor de audit, elaborate de către personalul din subordine, cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern. (3)Persoanele care sesizează despre existenţa pagubelor sunt obligate să înainteze, de îndată, actele întocmite comandanţilor/şefilor unităţilor de care aparţin. Art. 49 (1)Comandantul/Şeful care a constatat existenţa pagubei dispune, de îndată, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate sau prin rezoluţie scrisă pe actele prin care se sesizează existenţa pagubei, executarea cercetării administrative şi stabileşte, în conformitate cu prevederile actelor normative interne, comisia competentă să efectueze cercetarea administrativă, precum şi termenul până la care trebuie executată. (2)Dispoziţia/Ordinul de zi pe unitate/Rezoluţia scrisă se aduce la cunoştinţă, pe bază de semnătură, membrilor comisiei de cercetare administrativă. Art. 50 Atunci când a luat cunoştinţă de existenţa unor posibile prejudicii semnificative, directorul Direcţiei audit public intern îl informează pe ministrul afacerilor interne, în termen de 3 zile, solicitând totodată unităţii auditate, respectiv unităţii ierarhic superioare, după caz, efectuarea cercetării administrative. După finalizarea cercetării administrative, unitatea în cauză va informa în scris Direcţia audit public intern despre constatările rezultate. Art. 51 În cazul producerii unei pagube prin pierderea, distrugerea sau degradarea bunurilor din stocul de mobilizare, este obligatorie informarea eşalonului superior, imediat după constatarea acesteia şi, ulterior, asupra rezultatului cercetării administrative şi măsurilor luate. Art. 52 În situaţia în care comandantul/şeful cunoaşte sau este sesizat că persoanele din comisia de cercetare administrativă au legătură cu paguba produsă, este obligat să le înlocuiască. Art. 53 În situaţia în care comandantul/şeful are legătură cu paguba produsă, cercetarea administrativă se efectuează de către eşalonul superior, la solicitarea comandantului/şefului unităţii unde s-a produs paguba ori a altei persoane care are cunoştinţă despre acest fapt. Art. 54 În cazul pagubelor produse din vina conducătorilor structurilor aparatului central sau a căror producere are legătură cu atribuţiile ori acţiunile acestora, preşedintele comisiei de cercetare administrativă este un secretar de stat, secretarul general sau unul dintre secretarii generali adjuncţi, în funcţie de competenţele de coordonare a structurilor în cauză. PARTEA 18: Ordonanţă Art. 23 (1)Termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea actului de cercetare este de cel mult 60 de zile de la data când comandantul sau şeful unităţii a constatat sau a luat cunoştinţă de producerea pagubei. (2)Pentru motive temeinic justificate, la cerere, comandantul sau şeful eşalonului superior poate prelungi acest termen cu cel mult 60 de zile, prin ordin scris. (3)În toate situaţiile, cercetarea împrejurărilor în care sa produs paguba se face cu chemarea şi ascultarea celor în cauză, pentru explicaţii scrise şi prezentarea de probe în apărare. PARTEA 181: Instrucţiuni Art. 55 (1)Cercetarea administrativă şi înregistrarea actului de cercetare, inclusiv hotărârea luată de către comandantul/şeful competent să emită decizia de imputare, se efectuează în cel mult 60 de zile de la data când acesta a luat cunoştinţă de producerea pagubei. (2)Termenul de 60 de zile se calculează de la data când comandantul/şeful competent a luat cunoştinţă de producerea pagubei, nu şi de cuantumul exact al acesteia ori de persoanele vinovate/beneficiari, de maniera: la data de 10 martie 2012 s-a produs o pagubă, iar comandantul/şeful competent a luat cunoştinţă de producerea acesteia la data de 5 mai 2012; cercetarea administrativă poate fi dispusă până la data de 4 iulie 2012 inclusiv. (3)Termenul de executare a cercetării administrative, în cadrul celor 60 de zile, se stabileşte în raport cu: cuantumul pagubei; actele şi faptele ce trebuie verificate şi analizate; numărul persoanelor care au produs paguba; necesitatea de deplasare a persoanelor ce trebuie chemate pentru relaţii şi explicaţii etc. Art. 56 (1)În situaţia în care se stabileşte răspunderea subsidiară, termenul de 60 de zile curge din momentul constatării insolvabilităţii autorului direct al pagubei. (2)Atunci când, ca măsură de prevedere, comandantul/şeful competent a emis decizia/ordinul/dispoziţia de imputare prin care s-a stabilit răspunderea materială subsidiară, cel în sarcina căruia s-a stabilit o astfel de răspundere poate cere comisiei de soluţionare a contestaţiilor suspendarea executării actului de imputare şi a soluţionării contestaţiei până la constatarea insolvabilităţii autorului direct al pagubei. Art. 57 În cazul în care cercetarea administrativă nu se poate efectua în termenul de 60 de zile datorită complexităţii cazului ori pentru alte motive temeinic justificate, comandantul/şeful unităţii solicită comandantului/şefului eşalonului ierarhic superior aprobarea, prin ordin scris, a prelungirii termenului cu cel mult 60 de zile. Art. 58 În situaţia în care, din motive temeinic justificate, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru finalizarea cercetării administrative în termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) din ordonanţă, comandantul sau şeful competent poate aproba cererea de suspendare a cercetării administrative până la eliminarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative. Cererea de suspendare se face de către comisia de cercetare administrativă în termenele prevăzute la art. 23 din ordonanţă şi va fi însoţită de documente doveditoare ale motivului invocat. Art. 59 Comisia sau persoana care efectuează cercetarea administrativă trebuie să stabilească următoarele: a)valoarea pagubei, determinată cu certitudine; b)cauzele şi împrejurările producerii pagubei; c)persoanele care trebuie să repare paguba, cei vinovaţi sau beneficiarii de sume şi servicii necuvenite ori bunuri ce li s-au distribuit din eroare; d)îndeplinirea condiţiilor obligatorii în vederea stabilirii răspunderii materiale sau a cauzelor care apără de răspundere materială, după caz; e)întinderea răspunderii materiale, integrală sau limitată; f)partea de vină a fiecărei persoane vinovate de pagubă, iar dacă aceasta nu se poate stabili, elementele care conduc la stabilirea răspunderii în comun şi felul acesteia; g)probele pe care se fundamentează concluziile cercetării administrative; h)concluziile şi propunerile făcute de comisia de cercetare administrativă, inclusiv cu privire la structura/persoana desemnată să întocmească proiectul titlului executoriu şi să îl prezinte spre emitere/semnare comandantului/şefului competent. Art. 60 Cercetarea administrativă se execută, de regulă, la sediul unităţii unde s-a produs paguba, iar în cazurile în care aceasta s-a produs la unităţi comasate ori desfiinţate, la unitatea care a preluat arhiva gestionară. Art. 61 (1)Cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea şi ascultarea celor în cauză, care au obligaţia să dea declaraţii şi explicaţii scrise, precum şi să prezinte probe în apărare. (2)Chemarea persoanelor care au produs ori au înlesnit producerea pagubei, a martorilor sau a altor persoane care au cunoştinţă de aceasta se face, potrivit legii, prin intermediul unităţii la sediul căreia se face cercetarea administrativă sau de către comandantul/şeful unităţii ale cărei organe o execută. (3)Atunci când persoanele care trebuie să dea explicaţii sau declaraţii au fost trecute în rezervă/retragere ori acestora le-au încetat raporturile de serviciu/contractuale cu M.A.I., comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă va solicita comandantului/şefului unităţii păgubite să dispună structurii de resurse umane să comunice în scris comisiei sau, după caz, persoanei care execută cercetarea administrativă datele de identificare necesare: numele de familie şi prenumele, prenumele tatălui şi al mamei, data şi locul naşterii, ultimul domiciliu cunoscut, unitatea la care s-a încadrat în muncă, dacă se cunoaşte, în scopul chemării şi ascultării celor în cauză. (4)Atunci când persoanele chemate nu se pot prezenta pentru explicaţii şi declaraţii, precum şi atunci când interesul executării în bune condiţii a cercetării administrative o reclamă, comisia sau, după caz, persoana care o efectuează se poate deplasa la domiciliul, reşedinţa ori locul de muncă al celor în cauză. (5)În situaţia în care persoanele în cauză nu se prezintă atunci când sunt chemate ori, deşi s-au prezentat, refuză să dea explicaţiile necesare, comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă va formula întrebările într-o notă scrisă, înregistrată la unitatea păgubită, stabilind totodată şi termenul în cadrul căruia trebuie primit răspunsul. Dacă nici în această situaţie nu se primeşte răspuns, comisia de cercetare sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă va consemna situaţia în procesul-verbal, anexând copia notei sus-menţionate şi dovada comunicării acesteia către cel în cauză. Art. 62 (1)Atunci când constatarea pagubei s-a făcut de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de la eşaloanele superioare, cercetarea administrativă se execută de către acestea în timpul acţiunilor de control şi îndrumare pe care le efectuează, sub conducerea şefului echipei, fără a mai fi nevoie de o dispoziţie scrisă. (2)Este interzis personalului cu atribuţii de control şi îndrumare de la eşaloanele superioare să lase unităţilor controlate sarcina executării sau continuării cercetării administrative. În situaţii complexe sau în cazurile descoperite la terminarea controlului, cercetarea administrativă se poate efectua şi de către comisia de cercetare administrativă constituită la nivelul unităţii unde s-a constatat paguba, în cadrul termenelor legale, cu aprobarea expresă a comandanţilor/şefilor personalului cu atribuţii de control şi îndrumare. Art. 63 Rezultatul cercetării administrative se consemnează într-un proces-verbal, care cuprinde cel puţin elementele prevăzute în modelul din anexa nr. 1. Art. 64 (1)Comisia sau, după caz, persoana care efectuează cercetarea administrativă are obligaţia de a prezenta celor în cauză proiectul procesului-verbal în faza de concept şi de a le cere să îşi exprime eventualele observaţii ori obiecţii. (2)În cazul în care observaţiile ori obiecţiile sunt juste, comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă modifică procesul-verbal în mod corespunzător. (3)În cazul în care observaţiile sau obiecţiile sunt considerate nejuste, comisia cere celor în cauză să le formuleze în scris, situaţie în care în procesul-verbal se vor menţiona atât observaţiile sau obiecţiile considerate nejuste, cât şi punctul de vedere, fundamentat, al comisiei cu privire la acestea. (4)În cazul în care cei în cauză nu se prezintă să ia cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal în faza de concept, comisia sau, după caz, persoana care execută cercetarea administrativă consemnează situaţia în procesul-verbal, anexând şi dovada înştiinţării/citării celor în cauză, potrivit legii. Art. 65 (1)Procesul-verbal de cercetare administrativă este însoţit, după caz, de anexe care să susţină constatările, note cu obiecţii ale celor în cauză, declaraţii, note explicative, tabele, situaţii şi documente justificative, în copie, angajamente scrise şi orice alte documente doveditoare. (2)Anexele procesului-verbal de cercetare administrativă se numerotează în ordinea corespunzătoare textului care face trimitere la ele, poartă data întocmirii lor şi sunt certificate ori vizate de comisia sau, după caz, de persoana care efectuează cercetarea administrativă, contabilii şi şefii compartimentelor de resort. (3)Anexele se ataşează la fiecare exemplar al procesului-verbal de cercetare administrativă. Art. 66 (1)Procesul-verbal de cercetare administrativă se întocmeşte în două exemplare, care au următoarea destinaţie: a)exemplarul nr. 1, la structura cu atribuţii în domeniul financiar-contabil, pentru înregistrarea debitului în evidenţă şi regularizarea soldurilor din evidenţa materialelor; b)exemplarul nr. 2, la unitatea din care face parte comisia sau, după caz, persoana care a efectuat cercetarea administrativă. (2)La cererea celor în cauză, o copie a procesului-verbal de cercetare administrativă se comunică acestora de către unitatea care are în evidenţă debitul. Art. 67 Procesul-verbal de cercetare administrativă se înregistrează la secretariatul unităţii în care s-a produs paguba, iar în cazul în care a fost încheiat de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de la eşaloanele superioare, exemplarul destinat acestora se înregistrează şi la secretariatul unităţii de care acesta aparţine. Art. 68 (1)Hotărârea asupra rezultatului cercetării administrative se ia de către comandantul/şeful care a ordonato, iar în cazul în care s-a executat de către personalul cu atribuţii de control şi îndrumare de la eşaloanele superioare, de către comandantul/şeful în subordinea căruia se află acesta. (2)În vederea luării hotărârii, comandantul/şeful competent este obligat să analizeze, personal sau prin structurile de specialitate din subordine, temeinicia constatărilor, concluziilor şi propunerilor comisiei sau, după caz, ale persoanei care efectuează cercetarea administrativă. Rezultatul analizei făcute de structurile de specialitate se materializează în rapoarte sau referate, cu propuneri concrete, întocmite separat ori înscrise chiar pe procesul-verbal de cercetare administrativă. Concomitent, aceste organe pot prezenta spre semnare/aprobare comandantului/şefului competent şi proiecte de ordine, adrese sau măsuri de valorificare a constatărilor, concluziilor şi propunerilor comisiilor care au executat cercetarea. Art. 69 În cazul în care, în urma analizei materialului cercetării administrative, comandantul/şeful competent să hotărască constată că este necesară o completare a acestuia, poate dispune efectuarea ei fie de comisia sau, după caz, persoana care a efectuat cercetarea administrativă, fie de o altă comisie sau, după caz, persoană, în cadrul termenelor prevăzute de ordonanţă. Art. 70 Pe baza dosarului cercetării administrative şi dacă aceasta este completă, comandantul/şeful competent poate hotărî: a)obligarea la acoperirea pagubelor, restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, prin decizie de imputare, în cazul în care recuperarea nu s-a făcut prin angajament de plată în scris, şi concomitent depunerea sumei în casierie; b)înaintarea dosarului cercetării administrative către parchetul competent, atunci când pagubele s-au produs prin fapte ce constituie infracţiuni; c)înaintarea dosarului cercetării administrative structurii juridice competente, atunci când pagubele s-au produs de către terţi, persoane fizice sau persoane juridice, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de judecată competentă; d)darea la scădere a valorii pagubelor produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte răspunderea materială, precum şi a sumei ce depăşeşte maximul imputabil, în limita competenţei stabilite prin actele normative interne; e)înaintarea pe cale ierarhică a dosarului cercetării administrative comandantului/şefului competent, cu propunerea de a aproba darea la scădere a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte maximul imputabil, potrivit competenţelor stabilite prin actele normative interne; f)clasarea dosarului în cazul în care cercetarea administrativă asupra existenţei unei pagube a fost nefondată. PARTEA 19: Ordonanţă Art. 24 (1)Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituţiilor publice prevăzute la art. 2 poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor. (2)Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. În cazul constatării pagubei după un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii de servicii nedatorate, dar nu mai târziu de 3 ani de la această dată, răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina cărora s-a produs paguba. (3)Când persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) sunt cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract sau salariaţi civili şi nu au fost de bună-credinţă, ele vor fi obligate la restituirea sumelor sau la plata contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate, dacă paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la data primirii sumelor, bunurilor ori a prestării serviciilor nedatorate. (4)Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere. PARTEA 191: Instrucţiuni Art. 71 Termenul de cel mult 3 ani este termen de decădere, dacă fapta cauzatoare a pagubei nu constituie infracţiune. Exemplu: Dacă paguba s-a produs la data de 1 noiembrie 2009, iar constatarea se face la data de 31 octombrie 2012, se poate proceda la cercetarea administrativă şi la stabilirea răspunderii materiale în termenele prevăzute de art. 23 şi 25 din ordonanţă; în exemplul anterior, dacă paguba s-ar fi constatat după data de 1 noiembrie 2012, ar fi operat termenul de 3 ani de decădere din dreptul de a mai proceda la stabilirea răspunderii materiale. Art. 72 (1)Data producerii pagubei trebuie stabilită pe bază de dovezi certe, rezultate din documente, expertize, declaraţii ale martorilor etc. (2)Sarcina probei datei producerii pagubei şi a constatării acesteia revine unităţii al cărei personal efectuează cercetarea administrativă. (3)În cazul în care unitatea păgubită nu face dovada constatării pagubei în cel mult 3 ani de la producerea acesteia, nu o mai poate recupera nici de la autorul direct, nici de la cei care aveau obligaţia să o constate înăuntrul acestui termen. Exceptând situaţia când omisiunea de constatare a pagubei constituie infracţiune, paguba se scade din evidenţă, indiferent de cuantum, pe baza actului de cercetare aprobat de comandantul/şeful unităţii păgubite. Art. 73 (1)Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate se poate face: a)pentru un an în urmă, socotit de la data constatării pagubei - pe seama celor care le-au încasat, le-au primit ori li s-au prestat, exceptând situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (2) din ordonanţă, atunci când au fost de bună-credinţă; b)pentru 3 ani în urmă socotiţi de la data constatării pagubei - pe seama celor care le-au încasat, le-au primit ori li s-au prestat, exceptând situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (2) din ordonanţă, atunci când nu au fost de bună-credinţă şi dacă fapta nu constituie infracţiune. (2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), pentru ceilalţi 2 ani anteriori din termenul de 3 ani de la data constatării pagubei, obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori a serviciilor nedatorate se face pe seama celor din vina cărora s-a produs paguba. Exemplu: În perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2012, un angajat al M.A.I. a primit cu 100 lei în plus la salariul lunar, adică 6.000 lei în total. Rezolvarea situaţiei, în raport cu dispoziţiile art. 24 din ordonanţă, se face astfel: - pentru ultimul an, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012, beneficiarul va fi obligat la recuperarea sumei; - pentru următorii 2 ani în urmă, în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2011, răspunderea materială se stabileşte în sarcina celui vinovat de efectuarea plăţii; - pentru ceilalţi ani, în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2009, suma se va da la scădere. Dacă plata, distribuţia sau prestaţia s-a realizat dincolo de termenul de un an prevăzut de art. 24 alin. (2) din ordonanţă, unitatea nu are dreptul la recuperare de la beneficiar; în schimb, acest drept se menţine faţă de cel vinovat pe ceilalţi 2 ani, dar nu mai mult de 3 ani în urmă, socotiţi de la data constatării. Art. 74 În situaţia în care beneficiarul plăţilor nedatorate este una şi aceeaşi persoană cu cea din vina căreia s-a făcut plata, distribuţia sau prestaţia, recuperarea se va face pentru 3 ani în urmă de la acesta, dacă faptă nu constituie infracţiune. PARTEA 20: Ordonanţă Art. 25 (1)Obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor nedatorate, precum şi obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se face prin decizie de imputare. (2)Decizia de imputare se emite de către comandantul sau şeful unităţii a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă şi constituie titlu executoriu. (3)În situaţiile prevăzute la alin. (1), când în cauză este comandantul sau şeful unităţii, singur sau împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de comandantul sau şeful eşalonului superior. (4)Decizia de imputare se emite în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării procesului-verbal de cercetare administrativă la organul competent s-o emită şi se comunică în termen de cel mult 15 zile celui obligat la plată. (5)Decizia de imputare va fi temeinic motivată şi va cuprinde obligatoriu termenul în care poate fi contestată şi organul competent în soluţionarea contestaţiei. (6)Proba temeiniciei şi legalităţii deciziei de imputare trebuie efectuată de unitatea al cărei comandant sau şef a emis-o.
  3. Dacă nu aţi aflat până acum, în structura măreţului Aparat Central al Ministerului Afacerilor Interne există Direcţia Informare şi Relaţii Publice care este specializată în conceperea, organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de informare şi relaţii publice, realizarea publicaţiilor, realizarea filmelor şi materialelor audiovizuale cu privire la domeniul specific, precum şi în analizarea permanentă a efectelor mediatice produse de misiunile şi acţiunile întreprinse de personalul MAI. Lucrătorii acestei Direcţii sunt cei care în perioada când funcţia de ministru era ocupată de Gabriel Oprea compuneau şi publicau acele comunicate de presă sterile în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină (ex. "ministrul se întorcea de la o activitate în cadrul unei instituţii din domeniul securităţii şi ordinii publice") cât şi cele anterioare, în care prezentau zilnic discursurile şi activitatea fostului ministru într-o formă similară cu "Mareţele realizari ale "iubiţilor conducători" din Epoca de Aur". Pentru a dovedii că Aparatul Central al MAI este specializat în incompetenţă, astăzi Direcţia Informare şi Relaţii Publice a publicat un comunicat oficial referitor la suplimentarea numărului de poliţişti în cadrul FRONTEX în care au consemnat următorul enunţ: "detașarea a 30 de polițiști de la Poliția Națională și de la Poliția de Frontieră". Puteţi vedea aici comunicatul ori în captura de ecran de mai jos: Vă puteţi imagina aşa ceva?! Aceşti incompetenţi NU CUNOSC titulatura oficială a principalei structuri din acest minister, a cărei denumire este POLIŢIA ROMÂNĂ şi îşi permit să-i stâlcească numele în comunicate oficiale. Aşa-zisa "specializare" a celor din această Direcţie de Relaţii Publice nu poate fi apreciată decât ca o glumă deplasată, în cea mai nepotrivită poziţie. De fapt, e un atac direct la adresa acestei categorii profesionale a poliţiştilor şi a instituţiei din care fac parte, ce se resimte ca o jignire directă. Prin asemenea derapaje intolerabile şi ofensatoare, cei din MAI oferă o legimitate gardienilor locali de la primărie ce trăiesc cu impresia că şi ei sunt tot poliţişti.
  4. Seara buna, dragi colegi! Apelez si eu la cunostintele voastre, in special cei ce ati trecut prin asa ceva. Am gasit o functie libera intr-o structura, nu are importanta care, cert este ca mi-au cerut scrisoare de intentie si CV. cum cu CV-ul nu e o problema, va adresez o intrebare.Este careva din voi ce a intocmit aceasta scrisoare de intentie? Va intreb pentru ca ma gandesc ca nu e ca la o firma X: "Vreau sa ocup postul de sofer pentru ca .... si am o experienta la firmele x,y, z" ci e ceva adaptat.si cui ii e adresata? Va multumesc anticipat!
  5. freedeluder

    Pamflet sau realitate?

    Salutatre, am primit pe email acum câteva zile, la serviciu, acest pamflet și m-am gândit să îl postez pe forum. Eu personal, după ce l-am citit, am rămas cu acea urmă de frustrare... sigur o cunoașteți și voi. E ca atunci când vă cumpărați orice pentru serviciu din bani proprii sau nu știu... poate atunci când știți că într-un dosar sau într-o speță se putea face mai mult, dar nimeni nu e interesat să facă mai mult sau să se implice. Ca să facă ce? O treabă pentru care este plătit oricum să o facă. Ajungi chiar să te întrebi dacă nu cumva ceilalți au dreptate, dar nu, îți trece repede și-ți dai seama de realitate. Pentru că e un pamflet, poate ar fi trebuit să îl postez la secțiunea divertisment din ”generale”, însă acest pamflet nu mi s-a părut deloc distractiv în sensul ”Generale - secțiunea Divertisment”. Nu cred că e un pamflet ci mai de grabă realitatea multora dintre noi. ----------------------------------------- Catre MAI (e un pamflet) Dragul meu minister, slujindu-va 17 ani, îmi dați voie sa ies la raport. Am sa încerc, metaforic, sa spun ce se întâmpla in gradina dvs, in locul unde lucrez...tutuindu-va (asta din cauza ca va cunosc demult) Știi tu ca la serviciul unde lucrez suntem 25 de oameni si avem doua rable in dotare, mașini care nu au ITP-ul acut si cu care in fiecare zi riști sa mori din cauza ca nu au direcția buna.? Știi tu ce însemna sa urmărești pe cineva si sa-ti rămână mașina in intersecție, ca tu joci in filmul Fred si Barney, iar ei in Fast and Furious ? Știi tu cata benzina am băgat in mașina personala ca sa rezolv ceva urgent ? Știi tu ce însemnă sa ai toate ițele deslușite in dosar si sa nu-l poți rezolva cu operativitate pentru ca tehnic nu ai cu ce si ca nu ai oamenii capabili sa te ajute ? Știi tu ca de 7 ani cumpăr hârtie din banii personali, pentru a-mi rezolva dosarele.? Știi tu ca cuvântul la moda este ,,n-am,,. Stii tu ca de doi ani iti cer si eu un calculator sa-mi desfășor activitatea normal si ca ,deși am vrut sa va donez un calculator , mi s-a spus ca trebuie sa aibă procesorul de 2000 , asta in contextul in care majoritatea calculatoarelor de la noi sunt Pentium 2 ? Stii tu ca un sef de post castiga mai mult decat un ofiter specialist ? Asta in contextul in care anumiți șefi de post au in lucru un dosar penal pe an (ca s-a certat baba Floarea cu Leana lui Partag), iar ofițerii au zeci de dosare complexe ? Știi tu ce frustrant este când tu iti petreci viata in politie mai mult decât acasă, rezolvi sute de dosare, ai sute de propuneri de arestare, percheziții, informații, etc.., iar când se trage linia, tu ești trecut la .... si altele, iar alții, care nu au nicio treaba, care in viata lor nu au pus catușele pe mana vreunui hot, nu stiu ce e ala dosar penal, sunt avansați la excepțional si plătiți mai bine ? (tu te alegi cu niște diplome, cică de merit, pentru activitatea depusa ) Știi tu ca funcțiile cele mari nu sunt in operativ, ci la cucoanele care împletesc ciorapi in IPJ ? Știi tu ce frustrant e ca după ce te zbați atât vine un șef nou, care nu da doi bani pe tine si care, l-a sfârșitul anului , iti da calificativul ,,Bine,, doar pentru ca asa vrea el ? Știi ce frustrant e atunci când faci contestație si nimeni nu sare in apărarea ta ? Știi tu câte ore am eu peste program, câte nopți mi-am pierdut prin instituție ? Știi tu ca nu am cerut niciodată libere si ca la sfârșitul anului semnez un raport in care spun (mint) ca nu am lucrat suplimentar si nu am libere de luat ? Știi tu ca in ziua in care am trecut in corpul ofițerilor, după ce am dat un examen tâmpit, întrucât terminasem Academia de Politie si nu TREBUIA sa dau examen, am aflat ca postul pe care am dat acest examen numai exista, s-a evaporate (era de specialist I) si trebuia sa ma mut la Vulcan (habar nu aveam unde e pe harta) ? Știi tu ca șeful de la resurse umane mi-a zis ca dacă nu merg trebuie sa-mi dau demisia ? Știi tu ca nu mi-am luat concediu in luna august 2013 pentru ca erau multe furturi din locuințe si ca s-a interesat prim-ministrul (Ponta) pentru ca i se spărsese casa șefei de cabinet ? Nu pleci in concediu, pt ca procuroarea vrea sa lucreze numai cu tine si, după 30 zile, documentezi 11 dosare cu 7 arestați, vin alții care deși erau in concediu, spun ca ei au rezolvat cazul ? Știi tu ca am plâns când am dat neinceperea urmăririi penale in 2007 când am descoperit cum se fura miliarde din SC Arcelor Mital, când am aflat ca acționarii societății SC Grampet Buituri SA sunt miniștrii, șefi de partid si …mult mai sus ? Știi tu ca Arcelor Mittal nu s-a constituit parte civila in cauza, desi nici pana astăzi nu a primit vreun gram de fier, cupru sau alte neferoase, din exploatarea haldei de zgura ? Știi tu ca fratele unui senator de Cluj mi-a spus ca ma da afara in 5 minute, venind a doua zi, in casa ta, din parte prefectului, sa ma certe si sa-mi spună sa-mi vad de treaba ? Știi tu ca directorul din acea perioada , după pensionare s-a angajat la SC Grampet ? Cu toate astea îmi continui activitatea, vin la serviciu, chiar si din concediu, pentru ca am conștiința ca sunt plătit din banii contribuabililor, ca acum este un moment greu pt NOI, un moment in care banditii jubilează si trebuie sa fie cineva care sa pună piciorul in prag ? Nu am stofa de erou, fie el si de carton preambalat si nu vreau sa fiu, sunt doar un polițist, cred ca onest, care încearcă sa-si facă meseria, unul dintre miile de anonimi care trebăluiesc prin gradina dvs... P.S dacă numai fac fată exigentelor dvs, rog sa mă ,,pensionați,,, am un copil de crescut si vreau sa-mi petrec mai mult timp cu el... --------------------------------- Numai bine!
  6. ORGANIZAREA SERVICIULUI DE PERMANENŢĂ: Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice conferite prin lege, menţinerea ordinii interioare şi asigurarea securităţii şi pazei obiectivelor din competenţă, în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, se stabilesc, cu caracter permanent, următoarele categorii de servicii şi personalul destinat executării acestora, astfel: serviciul operativ[1]/ serviciul interior[2] şi serviciul de pază. Aceste categorii de servicii se organizează periodic, se execută zilnic şi, în majoritatea cazurilor, se asigură cu personal 24 din 24 ore şi, în continuare, vor fi denumite, generic, serviciul de permanenţă. În unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, serviciul de permanenţă se organizează şi se desfăşoară pe baza prevederilor prezentului regulament, adaptate la necesităţile şi specificul fiecărei unităţi. Pentru organizarea şi executarea într-o concepţie unitară a serviciului de permanenţă, şefii/comandanţii inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), direcţiilor generale şi direcţiilor (similare), emit dispoziţii proprii privind categoriile de servicii şi personalul destinat executării acestora, relaţiile de subordonare, durata şi modul de executare a serviciului, dotarea, activităţile specifice structurii din care fac parte şi alte precizări necesare, pentru unităţile din subordine. Scopul organizării şi executării serviciului de permanenţă este de a asigura desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor în timpul şi în afara programului de lucru, cunoaşterea situaţiei din zonele de competenţă, menţinerea stării de operativitate şi îndeplinirea misi­unilor de către unităţile angajate în acţiuni permanente sau temporare, precum şi pentru îndeplinirea altor atribuţii privind ordinea interioară. Şeful/comandantul unităţii poartă întreaga răspundere pentru organizarea şi executarea serviciului de permanenţă. 1.1. Reguli generale privind organizarea serviciului de permanenţă: Categoriile de servicii şi personalul[3] destinat executării acestora, se stabilesc de către şefii/comandanţii unităţilor la începutul fiecărui an, prin dispoziţia/ordinul de zi nr. 1, şi se actualizează ori de câte ori este nevoie, în funcţie de schimbările intervenite în structura organizatorică şi funcţională a acestora. Organizarea, îndrumarea, controlul şi evaluarea serviciului de permanenţă în unitate revine compartimentului cabinet/stat major (cu atribuţii în domeniu) sau persoanei desemnate prin dispoziţia/ ordinul de zi pe unitate a/al şefului/comandantului unităţii. În funcţie de specificul unităţii, în serviciul de permanenţă, pe categorii de servicii, se numeşte, de regulă, următorul personal: a) continuitatea conducerii în afara programului de lucru: ofiţer de serviciu la continuitatea conducerii unităţii în afara programului de lucru, se execută de către şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii acestuia şi şefii unor compartimente de muncă stabiliţi de şeful/comandantul unităţii, pe baza pregătirii şi experienţei necesare îndeplinirii atribuţiilor acestui serviciu. b ) ofiţer operativ/de serviciu (principal[4]) pe unitate. c) ajutor al ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate. d) subunitatea operativă: intervine în prima urgenţă, pentru îndeplinirea misiunilor specifice unităţii şi, la nevoie, asigură intrarea în dispozitiv a subunităţilor din celelalte urgenţe. e) subunitatea/formaţiunea de pază. f) subunitatea de intervenţie (intervine în sprijinul subunităţii/formaţiunii de pază: pentru întărirea dispozitivelor de pază şi de apărare în situaţii deosebite). g) personal de serviciu în punctul de comandă operativ sau dispecerat. h) agent/subofiţer de serviciu pe punctul de control-acces. i) ajutorul agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces. j) agent/subofiţer de serviciu pe parcul cu tehnică auto; k) agenţi/subofiţeri conducători ai autospecialelor, autovehi­culelor de intervenţie sau serviciu. 1) agent/subofiţer de serviciu pe blocul alimentar: la instituţiile de învăţământ. m) personal pentru diverse servicii: în funcţie de specificul unităţii (sanitar, pompier, electrician şi instalator, îngrijitori cai şi câini de serviciu, etc). n) alte categorii de servicii: stabilite de şeful/comandantul unităţii, în funcţie de situaţia operativă, de nevoile şi specificul structurii respective. o) student sau elev de serviciu şi plantoane: la subunităţile de studenţi şi elevi. Întregul personal din serviciul de permanenţă se subordonează şefului/comandantului unităţii (înlocuitorului legal), iar pe timpul absenţei acestuia, persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru. Pentru unităţile din Aparatul Central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cele subordonate lor, pentru aparatele centrale ale inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), pentru direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, Regia Autonomă „Rami-Dacia” şi cluburile sportive, şefii/comandanţii acestora stabilesc, în baza prezentului regulament, pentru asigurarea coordonării activităţilor specifice unităţii, categoriile de servicii şi personalul necesar, dotarea şi modul de executare a serviciului de permanenţă. Pe baza reglementărilor stabilite de şefii/comandanţii inspectoratelor generale şi comandamentelor de armă (similare), personalul numit în serviciul de permanenţă poate îndeplini, după caz, prin cumul, şi atribuţiile altor categorii de personal, cu condiţia acoperirii tuturor atribuţiilor. La unităţile şi subunităţile cu locaţia în alte sedii sau cu reşedinţa în alte localităţi, şefii/comandanţii acestora stabilesc durata serviciului, categoriile de servicii şi personalul necesar pentru asigurarea conducerii activităţilor, în funcţie de structura organizatorică, misiunile specifice, situaţia operativă, valoarea şi importanţa materialelor şi documentelor gestionate, precum şi de caracteristicile specifice ale locului de dispunere şi împrejurimile acestuia. În tabere şi cantonamente, serviciul de permanenţă se instituie şi se execută la dispoziţia/ordinul şefului/comandantului unităţii, respectând prevederile prezentului regulament. În situaţii deosebite, la ordin/dispoziţie, serviciile se suplimentează cu personal sau se asigură în unitate, permanent 24 de ore, acolo unde acestea nu funcţionează astfel în situaţii normale şi poate fi completat cu alte categorii de servicii şi personal, în funcţie de nevoile concrete ale unităţii. Continuitatea conducerii activităţilor, în afara programului de lucru, se asigură din unitate sau, după caz, de la domiciliu, de către şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii acestuia şi şefii de servicii/locţiitorii acestora (similari) competenţi să adopte măsuri de primă urgenţă, potrivit evoluţiei situaţiei operative în zona de competenţă. 1.2. Planificarea, numirea, evidenţa şi pregătirea personalului de serviciu: Planificarea personalului în serviciul de permanenţă se întocmeşte, de regulă, lunar de compartimentul/persoana desemnată prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate şi se aprobă de şeful/comandantul unităţii. După aprobare, planificarea se aduce la cunoştinţa celor interesaţi până la data de 25 ale lunii în curs, pentru luna următoare. Modificările ulterioare se fac numai cu aprobarea şefului/comandantului unităţii. Pentru planificarea personalului în serviciul de permanenţă se vor avea în vedere şi se vor respecta prevederile legale în vigoare referitoare la timpul de lucru. La subunităţile de studenţi şi elevi, planificarea acestora în serviciu şi a plantoanelor se întocmeşte, de regulă, de către administratorul de subunitate/subofiţerul administrativ, se aprobă de şeful/comandantul acesteia şi se comunică cu 24 de ore înainte, la raportul subunităţii. Personalul numit în serviciul de permanenţă se înscrie în dispoziţia/ordinul de zi pe unitate, zilnic, cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în serviciu, cu excepţia personalului pentru diverse servicii şi a subunităţilor de lucru care se face, de regulă, săptămânal, în ultima zi lucrătoare a săptămânii ce precede intrarea în serviciu. Personalul nou mutat într-o unitate (subunitate) se numeşte în serviciul de permanenţă numai după o perioadă de cel puţin 20 de zile de la sosire. Cel detaşat de la alte unităţi (subunităţi) pentru diferite activităţi, pe o perioadă mai mare de 20 de zile, poate executa serviciul începând cu a 21-a zi, după efectuarea unei pregătiri în acest sens. Şeful/comandantul unităţii, adjuncţii/locţiitorii şi, după caz, şefii de servicii (similari) se numesc numai pentru asigurarea continuităţii conducerii în afara programului de lucru, în situaţiile în care aceasta se instituie. Evidenţa serviciilor executate de către personalul din serviciul de permanenţă se ţine de persoana numită cu planificarea serviciilor. La planificarea personalului în serviciul de permanenţă se va urmări ca numărul serviciilor efectuate într-un an calendaristic să fie, pe cât posibil, proporţional pentru întreg personalul, în zilele lucrătoare, nelucrătoare şi sărbătorile legale. Pregătirea personalului pentru serviciul de permanenţă se execută sub conducerea şefilor nemijlociţi, în ziua premergătoare intrării în serviciu (pentru zilele nelucrătoare şi sărbătorile legale, în ultima zi lucrătoare), cu excepţia personalului special încadrat pe posturi, care execută serviciul în schimburi/ture şi se pregăteşte conform programului stabilit de şeful compartimentului respectiv. Persoana desemnată cu atribuţii în planificarea şi organizarea serviciului de pernanenţă, este obligată să verifice pregătirea personalului înainte de intrarea în serviciu şi să facă precizările necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Durata serviciului de permanenţă este de 24 de ore şi se asigură, de regulă, din unitate. Personalul de serviciu care asigură permanenţa la domiciliu este obligat să ia toate măsurile ca, în caz de necesitate, să se prezinte în cel mai scurt timp la unitate. Studenţii şi elevii de serviciu şi plantoanele, asigură serviciul de permanenţă din subunitate. La unităţile în care funcţionează puncte de comandă operative sau dispecerate, cu personal special încadrat pe posturi, serviciul de permanenţă în cadrul acestora se execută în ture şi se asigură din unitate, 24 de ore. Activităţile de planificare şi organizare a categoriilor de servicii, numirea şi pregătirea personalului care execută serviciul de permanenţă în punctul de comandă operativ sau dispecerat, revin şefului/comandantului şi şefului de compartiment. 1.3. Documentele personalului din serviciul de permanenţă: Documentele personalului din serviciul de permanenţă se stabilesc de şeful/comandantul unităţii şi se întocmesc de către compartimentele/ofiţerii cu atribuţii în domeniu. Documentele ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, în principiu, sunt: a) atribuţiile care reglementează activitatea categoriilor de personal din serviciul de permanenţă şi sinoptice cu activităţile pe care le desfăşoară în situaţii deosebite. b ) planul de alertare/alarmare al unităţii. c) planul de pază şi planul de apărare/intervenţie al obiectivului. d) planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile. e) planul dislocării unităţii în situaţii de dezastre. f) programul orar al unităţii. g) planul/extrasul din planul de apărare împotriva incendiilor. h) tabelul cu adresele şi numerele de telefon ale personalului unităţii. i) situaţia zilnică a efectivelor. j) documente de conducere în secret. k) registrul cu note telefonice transmise şi primite. 1) regulamente, ordine şi instrucţiuni specifice. m) registru pentru procese-verbale de predare-primire a serviciului. n) registru adnotări. o) ordine de serviciu de rezervă. p) condică de expediţie corespondenţă clasificată. q) opis cu documentele şi materialele din dotare. Pentru celelalte categorii de personal din serviciul depermanenţă se întocmesc extrase cu problemele ce le privesc şi atribuţiile serviciului respectiv. În raport cu specificul serviciului, se prevăd şi alte documente (registre, instrucţiuni, sinoptice, grafice, etc.) necesare îndeplinirii atribuţiilor. Pentru categoriile de servicii şi personalul destinat acestora, altele decât cele prevăzute în prezentul regulament, planificate şi organizate funcţie de nevoile şi specificul unităţilor, şefii/comandanţii acestora emit dispoziţii/ordine proprii, pe baza cărora se întocmesc documentele necesare. Documentele se iau în evidenţă potrivit normelor legale în vigoare şi se predau pe bază de proces-verbal la schimbarea serviciului. Pe baza prevederilor prezentului regulament, precum şi a dispoziţiilor (ordinelor) proprii, toate unităţile întocmesc „Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă”, cu sarcini şi îndatoriri concrete (anexa nr. 1), precum şi în relaţiile cu mass-media (anexa nr. 2). Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă se întoc­mesc şi trebuie să cuprindă, într-un singur document, toate problemele care îl privesc, pe capitole şi anexe distincte (sinoptice cu activităţile pentru situaţii deosebite, modele pentru diferite documente sau note explicative), utile pentru rezolvarea sarcinilor din responsabilitate. Acestea trebuie să fie clare şi precise, fără a repeta prevederile actelor normative, insistându-se în mod deosebit pe activităţile concrete care se desfăşoară de către persoana aflată în serviciul de permanenţă organizat la nivelul unităţii (subunităţii). Atribuţiile personalului desemnat pentru serviciul de permanenţă, se semnează de către şeful compartimentului cu atribuţii pe această linie sau persoana desemnată prin dispoziţie/ordin de zi şi se aprobă de şeful/comandantul unităţii. 2. ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DE SERVICIU: 2.1. Persoana care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru: Continuitatea conducerii activităţilor, în afara programului de lucru, se asigură din unitate sau, după caz, de la domiciliu, de către şefi/comandanţi, adjuncţii/locţiitorii (şefului/comandantului unităţii) acestora, şefii şi locţiitorii unor compartimente de muncă şi, în mod excepţional, alţi ofiţeri sau funcţionari publici care au pregătirea şi experienţa necesară îndeplinirii atribuţiilor acestui serviciu şi au competenţa să adopte măsuri de primă urgenţă, potrivit evoluţiei situaţiei operative din zona de responsabilitate. Numirea, durata şi modul de executare a serviciului de către personalul care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, se stabilesc prin dispoziţii/ordine ale şefului/comandantului unităţii. Întregul personal din serviciul de permanenţă pe unitate, se subordonează persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru. Persoana care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, este şef al întregului personal. Aceasta reprezintă şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul legal, în lipsa acestora, iar pe timpul cât se află în unitate, este obligat: a) să cunoască activităţile care s-au planificat, organizat şi sunt în curs de desfăşurare, precum şi situaţia operativă din zona de competenţă a unităţii. b ) să dispună/adopte măsuri de primă urgenţă şi să conducă, împreună cu personalul aflat în serviciul de permanenţă, activităţile din unitate, impuse de evoluţia situaţiei operative. c) să informeze imediat şeful/comandantul unităţii şi eşalonul superior acesteia, potrivit reglementărilor în vigoare, despre producerea evenimentelor deosebite în unitatea din care face parte sau în zona de competenţă. d) să verifice modul în care personalul aflat în serviciul de permanenţă, îşi exercită atribuţiile. 2.2. Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate: Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate se numeşte, de regulă, din rândul ofiţerilor. La unităţile (subunităţile) unde numărul ofiţerilor este mai mic de 30, ofiţer operativ/de serviciu pe unitate, poate fi numit şi din rândul agenţilor/subofiţerilor, al militarilor angajaţi pe bază de contract şi al personalului contractual. Ofiţerul operativ/de serviciu se subordonează şefului/comandantului unităţii, înlocuitorului legal şi persoanei care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, în cazul asigurării acesteia din unitate. Lui i se subordonează întregul personal aflat în serviciul de permanenţă. În afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu răspunde de coordonarea activităţilor în unitate, de executarea serviciului de permanenţă de_către întregul personal aflat în serviciu şi de respectarea ordinii interioare. În situaţii normale, în afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu îl reprezintă pe şeful/comandantul unităţii şi asigură continuitatea conducerii. Ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate este obligat: a) să controleze, prin alternanţă cu ajutorul său, modul cum personalul de serviciu îşi îndeplineşte atribuţiile, precum şi respectarea ordinii interioare în unitate. b ) să îl informeze, de îndată, pe şeful/comandantul unităţii, despre evenimentele deosebite produse, atât în unitate cât şi în sectorul din responsabilitate, luând totodată măsurile ce se impun, potrivit ordinelor în vigoare. c) să pună în aplicare documentele pe care le are la dispoziţie la producerea unor evenimente deosebite (alarmare, mobilizare, dezastre, tulburarea ordinii publice, etc). d) să cunoască principalele activităţi desfăşurate de unitate şi structurile subordonate. e) la ordin, să distribuie armamentul şi muniţia din dotarea individuală a personalului unităţii (subunităţii). f) să verifice funcţionarea permanentă a sistemului de alarme şi de comunicaţii al unităţii (legăturilor) cu structurile subordonate şi cu eşalonul superior. g) să cunoască situaţia zilnică de efective a unităţii. h) să cunoască situaţia zilnică de răspândiri a efectivelor unităţii. Ofiţerul operativ/de serviciu consemnează toate neregulile constatate, evenimentele şi informaţiile de interes operativ, în Registrul pentru procese verbale de predare-primire a serviciului, pe care îl prezintă şefului/comandantului unităţii sau persoanei desemnate, cu ocazia predării serviciului. 2.3. Ajutorul ofiţerului operativ/de serviciu: Ajutorul ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate se numeşte din rândul ofiţerilor, agenţilor/subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de contract şi personalului contractual. Acesta se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, îi execută dispoziţiile şi îl informează cu privire la constatările şi măsurile întreprinse pe timpul controalelor executate. În lipsa ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, îndeplineşte atribuţiile acestuia. La nevoie poate înlocui, temporar, alte categorii de personal din serviciul de permanenţă. 2.4. Subunitatea operativă: Subunitatea operativă se subordonează şefului/comandantului unităţii, ofiţerului care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, ofiţerului operativ/de serviciu, comandantului subunităţii şi este destinată intervenţiei în primă urgenţă pentru îndeplinirea misiunilor specifice date în competenţa unităţii. Şeful/comandantul unităţii care asigură subunităţile operative, răspunde de pregătirea acestora pentru îndeplinirea întocmai a atribuţiilor ce le revin. Şeful/comandantul unităţii care asigură constituirea şi funcţionarea subunităţilor operative, răspunde de pregătirea acestora în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. În condiţiile în care subunitatea operativă intervine pentru îndeplinirea unor misiuni în prima urgenţă, în afara programului de lucru, sunt alarmate/alertate, în funcţie de situaţia operativă şi celelalte din unitate, care vor fi în măsură să acţioneze pentru îndeplinirea misiunilor, în următoarele urgenţe. 2.5. Subunitatea/formaţiunea de pază: Paza obiectivelor marilor unităţi şi unităţilor proprii, se asigură cu subunităţi/formaţiuni de pază, care îşi organizează şi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile reglementărilor interne, în vigoare, privind paza şi apărarea obiectivelor din competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor. Subunitatea de pază se subordonează şefului/comandantului subunităţii/formaţiunii de pază şi ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate. 2.6. Subunitatea de intervenţie: Subunitatea de intervenţie se subordonează şefului/comandantului unităţii, ofiţerului care asigură continuitatea conducerii în afara programului de lucru, ofiţerului operativ/de serviciu, comandantului subunităţii şi este destinată să intervină, în sprijin, pentru întărirea elementelor de dispozitiv realizate de unitate în situaţii deosebite. Valoarea acestei subunităţi se stabileşte în raport cu importanţa, amplasarea, mărimea obiectivului, variantele de acţiune şi alte condiţii specifice. Şeful/comandantul unităţii care asigură subunitatea de intervenţie răspunde de pregătirea acesteia pentru îndeplinirea oportună a atribuţiilor ce îi revin. În condiţiile în care distanţa până la locul de intervenţie este mare, subunităţii i se asigură mijloace de transport, iar şoferii acestora vor acţiona conform ordinului ofiţerului operativ/de serviciu şi comandantului subunităţii de intervenţie. 2.7. Punctul de comandă operativ sau dispeceratul: Punctul de comandă operativ este locul de unde şeful/comandantul marii unităţi sau unităţii, grupa operativă/statul major conduc acţiunile de intervenţie pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Punctul de comandă operativ trebuie să asigure: a) conducerea neîntreruptă a activităţilor pentru asigurarea capacităţii de intervenţie şi îndeplinirea misiunilor. b ) legătura permanentă cu eşalonul superior, cu unităţile şi subunităţile din structura organică, cu forţele cu care se cooperează şi cu cele de la locul intervenţiei. c) primirea/transmiterea dispoziţiilor/ordinelor şi datelor necesare coordonării intervenţiei. d) centralizarea datelor de la locul intervenţiei şi transmiterea acestora eşalonului superior, structurilor cu care se cooperează şi instituţiilor stabilite prin atribuţiile funcţionale. e) coordonarea şi dirijarea forţelor şi mijloacelor sosite în sprijin. f) controlul respectării regulilor de lucru şi disciplinei în utilizarea mijloacelor de comunicaţii. g) informarea mass-media. Organizarea şi dotarea încăperilor destinate punctului de comandă operativ, se realizează în raport cu normele de dotare şi tabelele de înzestrare, astfel încât să asigure principalele funcţiuni ale acestuia. 2.8. Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces: Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, al personalului civil sau, după caz, al militarilor angajaţi pe bază de contract. Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia şi răspunde de intrarea/ieşirea persoanelor, autovehiculelor şi materialelor în/din unitate (subunitate). În funcţie de volumul activităţilor ce-i revin, se poate numi un ajutor al acestuia din rândul militarilor angajaţi pe bază de contract (studenţilor sau elevilor). În obiectivele unde sunt dispuse mai multe unităţi, în zilele în care se desfăşoară activităţi de anvergură, fiecare şef/comandant de unitate numeşte câte un ajutor al agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces, pentru soluţionarea problemelor ce-i privesc. În cazul în care într-o unitate sunt mai multe puncte de control-acces, se stabileşte câte un ajutor al agentului/subofiţerului de serviciu pentru fiecare punct. În această situaţie, agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces îşi desfăşoară activitatea în punctul de control principal, stabilit de şeful/comandantul unităţii. La unităţile în care nu este organizat serviciul pe punctul de control-acces, atribuţiile acestuia revin altor persoane din serviciul de permanenţă, numite în acest scop. Agentul/subofiţerul de serviciu pe punctul de control-acces este obligat: a) să legitimeze şi să verifice documentele de identitate ale tuturor persoanelor care se prezintă la punctul de control-acces, procedând pentru fiecare caz în parte, potrivit reglementărilor în vigoare. b ) să fie politicos, să dea dovadă de solicitudine faţă de persoanele sosite la punctul de control-acces şi să rezolve, în timp scurt, cererile acestora. c) să informeze ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate despre toate persoanele care solicită accesul în unitate, după terminarea programului de lucru. d) în situaţia în care prin punctul de control au acces şi autovehicule, să verifice cu atenţie foaia de parcurs şi documentele transportului, precum şi pe ale şoferului şi însoţitorilor. e) să nu permită accesul persoanelor din afara unităţii decât cu avizul celor care au acest drept şi numai cu însoţitor. f) să înscrie în Registrul de intrare toate persoanele care nu aparţin unităţii. g) să urmărească menţinerea ordinii şi curăţeniei atât în incinta des­tinată camerei pentru vizitatori, cât şi în perimetrul aferent intrării principale. 2.9. Ajutorii/ agentului/subofiţerului de serviciu pe puncul de control-acces: Ajutorul agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, militarilor angajaţi pe bază de contract (studenţilor sau elevilor), se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu, ajutorului acestuia, agentului/subofiţerului de serviciu pe punctul de control-acces şi execută dispoziţiile/ordinele acestora. 2.10. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul de tehnică auto: Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, maiştrilor militari, militarilor angajaţi pe bază de contract, conducătorilor de autovehicule şi mecanicilor de la atelierele de reparat tehnică auto. Acestuia i se subordonează conducătorii autovehiculelor de intervenţie şi de serviciu. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto verifică documentele de însoţire şi starea autovehiculelor înaintea plecării în cursă. El răspunde de controlul persoanelor care intră/ies în/din parcul cu tehnică auto, de menţinerea ordinii şi curăţeniei în incinta acestuia, de parcarea autovehiculelor numai pe locurile stabilite, de respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Agentul/subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică auto este obligat: a) să cunoască în permanenţă existentul, locul dispunerii în interiorul parcului, răspândirile, precum şi starea de operativitate a autovehiculelor. b ) să completeze, după regulile stabilite, Registrul cu evidenţa intrării-ieşirii autovehiculelor în/din parc. c) să asigure menţinerea curăţeniei şi ordinii în parc. d) să nu permită ieşirea în cursă a conducătorilor auto care se află sub influenţa băuturilor alcoolice, bolnavi sau în stare accentuată de oboseală. e) să asigure respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor. f) să urmărească respectarea regulilor privind fumatul şi lucrul cu foc deschis în încăperile şi pe teritoriul parcului şi să nu permită aceste activităţi în afara locurilor special destinate şi amenajate în acest scop. g) să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu sunt legate de întreţinerea şi repararea autovehiculelor sau de amenajarea parcului. h) să nu permită plecarea în cursă a autovehiculelor cu defecţiuni tehnice. 2.11. Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie/serviciu: Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie sau de serviciu se numesc din rândul personalului care deservesc mijloacele auto respective. În funcţie de nevoi, cu aprobarea şefului/comandantului unităţii, numărul acestora se poate mări. Conducătorii autospecialelor/autovehiculelor de intervenţie sau de serviciu, la nevoie, acţionează potrivit dispoziţiilor ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, conform atribuţiilor stabilite. 2.12. Agentul/subofiţerul de serviciu pe blocul alimentar: Agentul/subofiţerul de serviciu pe blocul alimentar se numeşte din rândul agenţilor/subofiţerilor, maiştrilor militari, militarilor angajaţi pe bază de contract sau al studenţilor sau elevilor, caz în care se numeşte gradat de serviciu pe blocul alimentar. Se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi răspunde de ordinea interioară şi de igiena din blocul alimentar, de prepararea cantităţilor de alimente prevăzute în nota de distribuţie, de respectarea meniului stabilit, de calitatea hranei şi de distribuirea la timp a acesteia, conform programului orar. Agentului/subofiţerului de serviciu pe blocul alimentar i se subordonează bucătarii şi întregul personal numit pentru lucru la bucătărie. 2.13. Personal pentru diferite servicii (sanitar, pompier, electrician şi instalator subunitatea de lucru, îngrijitor cai sau câini de serviciu, etc.): Sanitarul de serviciu: se numeşte din rândul personalului specializat, instruit în acest sens. Se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate (ajutorului acestuia) şi medicului de unitate. El răspunde de ordinea interioară în infirmerie, de aplicarea tratamentului stabilit de medic şi de hrănirea la timp a bolnavilor, conform regimului recomandat. În absenţa medicului, face controlul sanitar al persoanelor numite pentru lucru la bucătărie, înscriindu-le în registrele special destinate acestui scop şi acordă primul ajutor la nevoie. Pompierul de serviciu: se numeşte din rândul personalului special pregătit în acest sens şi urmăreşte modul de aplicare a măsurilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, starea şi existenţa materialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, respectarea programului de aprindere şi de stingere a focului pentru încălzirea încăperilor (unde este cazul). În caz de incendiu, alarmează subunitatea de intervenţie (pompierii) şi informează imediat ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate. Electricianul şi instalatorul de serviciu: se numesc din rândul personalului autorizat. Ei îşi desfăşoară activitatea în locurile stabilite, iar la nevoie acţionează conform dispoziţiilor ofiţerului operativ/de serviciu pentru rezolvarea deranjamentelor la instalaţiile electrice şi, respectiv, la instalaţiile sanitare. Subunitatea de lucru se subordonează ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate şi este destinată executării, la ordin, a unor activităţi administrative. Când este necesar, subunităţii de lucru i se asigură mijloc de transport. Activitatea subunităţii de lucru începe numai după ce studenţilor sau elevilor li s-a făcut instructajul de respectare a normelor specifice de protecţie a muncii şi controlul medical, consemnate în documente specifice. 2.14. Echipamentul, dotarea personalului din serviciul de permanenţă precum şi dotarea încăperilor destinate acestuia: Ţinuta personalului este cea de serviciu, în funcţie de anotimp, starea vremii şi condiţiile specifice de îndeplinire a serviciului, cu excepţia situaţiilor în care şefii/comandanţii de unităţi au precizat, prin dispoziţii/ordine, altă ţinută. Pe timpul serviciului, personalul din serviciul de permanenţă poartă, la vedere, ecusoane (anexa nr. 3) cu denumirea în clar a serviciului. Personalul din serviciul de permanenţă se dotează cu armament şi muniţie ori, după caz, cu mijloace de apărare individuală, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare şi dispoziţiilor/ordinelor şefior/comandanţilor inspectoratelor generale, comandamentelor de armă (similare), direcţiilor generale şi direcţiilor (similare), în raport de importanţa obiectivului, locul de dispunere, categoria de personal şi sistemul de pază. Categoriile de personal care nu sunt înarmate, la ordin, vor fi în măsură să ridice în timp scurt armamentul şi muniţiile din dotare. Personalul aflat în serviciul de permanenţă are, la locul în care execută serviciul, masca împotriva gazelor pregătită pentru a fi folosită la nevoie. Încăperile destinate executării serviciului de permanenţă se dotează cu mobilier, instalaţii electrice şi sanitare, conform normelor în vigoare şi cu aparatură audio-video şi de comunicaţii necesară pentru informarea şi asigurarea permanentă a legăturilor de conducere şi cooperare cu structurile prevăzute în planuri. Logistica unităţilor centrale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care nu dispun de structuri logistice proprii, se realizează de unităţile nominalizate prin reglementările interne privind logistica unităţilor şi formaţiunilor care nu dispun de structuri logistice proprii. Compartimentele de logistică din unităţi asigură dotarea cu materialele şi mijloacele tehnice necesare pentru buna desfăşurare a serviciului, conform prevederilor regulamentare, tabelelor şi normelor de înzestrare în vigoare, precum şi a dispoziţiilor/ordinelor şefului/comandantului unităţii. 2.15. Prezentarea raportului, schimbarea personalului din serviciul de permanenţă, timpul pentru odihnă şi de recuperare: La sosirea şefului/comandantului în unitate sau în sectorul din responsabilitate, persoana de serviciu îl întâmpină cu formula: „Domnule … (gradul) în timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit (dacă s-a întâmplat ceva, informează ce anume). Sunt … (denumirea categoriei de personal de serviciu) … (gradul şi numele)”. La sosirea şefilor/comandanţilor ierarhici, de la şeful/comandantul de unitate în sus, persoana de serviciu îi întâmpină cu formula: „Domnule … (gradul), … (denumirea în clar a unităţii sau subunităţii) execută … (informează ce activitate se desfăşoară) … . Sunt … (denumirea funcţiei în cadrul serviciului) … (gradul şi numele)”. La solicitarea persoanelor aflate în control, persoana de serviciu dă relaţii asupra situaţiei din sectorul respectiv. În situaţiile când aceştia sunt întâmpinaţi sau însoţiţi de şeful/comandantul unităţii, personalul de serviciu se prezintă cu formula: „Domnule … (gradul), sunt … (denumirea funcţiei în cadrul serviciului) … (gradul şi numele)”. După predarea/primirea serviciului, persoana care iese din serviciu, împreună cu cea care intră, se prezintă în faţa şefului/comandantului sau a persoanei desemnate, conform atribuţiilor, cu formula: „Domnule … (gradul), sunt … (gradul şi numele), am predat … (denumirea serviciului)”; „Domnule … (gradul), sunt … (gradul şi numele), am luat în primire … (denumirea serviciului) fără probleme deosebite”, iar dacă sunt probleme, informează care sunt acestea. În noaptea care precede intrarea în serviciu, personalul numit în serviciul de permanenţă este scutit de alte activităţi profesionale. Predarea/primirea serviciului de permanenţă se face, de regulă. înaintea sau în cel mult, o oră după începerea programului de lucru. Persoana care iese din serviciu este obligată să o informeze pe cea care intră în serviciu despre acţiunile în curs de desfăşurare şi stadiul îndeplinirii lor, situaţia operativă din zona de competenţă, principalele activităţi care se vor desfăşura în unitate în următoarele 24 de ore şi. după caz, despre neregulile constatate pe timpul serviciului său. Schimbarea personalului din serviciul de permanenţă se efectuează, potrivit relaţiilor de subordonare prevăzute în atribuţii, de regulă, în prima oră de la începerea programului de lucru. Pe timpul nopţii personalul care asigură serviciul de permanenţă din unitate se odihneşte cel mult 4 ore, cu excepţia celui care execută serviciul în schimburi (ture) de 8 ore. La unităţile în care funcţionează ofiţer operativ/de serviciu şi ajutor al acestuia, odihna lor se realizează pe timpul nopţii, prin alternanţă. Ţinuta personalului din serviciul de permanenţă pe timpul odihnei se stabileşte prin dispoziţia/ordinul şefului/coman­dantului unităţii. Lenjeria din camera pentru odihna personalului din serviciul de permanenţă se schimbă zilnic. Personalul care execută serviciul de permanenţă în unitate 8 ore, are dreptul la 16 ore recuperare, pentru cel care execută 12 ore are dreptul la 24 ore recuperare, iar cel care execută 24 ore are dreptul la 48 ore recuperare, de regulă, începând cu ziua şi ora ieşirii din serviciu. Pentru personalul care execută serviciul operativ recuperarea orelor lucrate se va face conform dispoziţiei şefului (comandantului) unităţii. În funcţie de importanţa şi necesitatea desfăşurării unor activităţi specifice, care nu suferă amânare (situaţii deosebite care îşi produc efectul pe parcursul mai multor zile), şefii/comandanţii de unităţi vor acorda zilele de recuperare personalului care iese din serviciul de permanenţă, pe baza unei planificări, în următoarele 60 de zile lucrătoare, cu respectarea reglementărilor în vigoare. 3. ACCESUL ÎN UNITĂŢILE MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR: Regulile privind accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor se stabilesc pe baza prevederilor prezentului regulament şi a Regulamentelor de ordine interioară proprii. Scopul reglementării accesului îl constituie prevenirea pătrunderii persoanelor fără documente de acces în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, protecţia bunurilor, documentelor şi informaţiilor clasificate. Accesul persoanelor în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor este permis numai prin punctele de control-acces stabilite de şefii/comandanţii acestora, pe baza următoarelor documente, astfel: a) legitimaţia de serviciu, pe care este înscris dreptul de acces. b ) bilet de intrare, eliberat de personalul de serviciu din punctul de control-acces sau, după caz, de compartimentul (biroul, oficiul sau ghişeul de relaţii-informaţii) cu atribuţii stabilite în acest sens. c) permis cu acces limitat, eliberat de Biroul Resurse Umane, Planificare, Reacţii pentru Situaţii de Urgenţă şi Securitate Sediu persoanelor din alte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, de la Curtea de Conturi sau Asociaţiile veteranilor şi rezerviştilor acestei instituţii. Pentru persoanele care participă la diferite activităţi comune (convocări, instructaje, schimburi de experienţă, ceremonii, prestări servicii, etc.), accesul se face pe baza tabelului nominal întocmit de unitatea organizatoare şi aprobat de şeful/comandantul acesteia sau înlocuitorul legal. Corespondenţii de presă, fotoreporterii, operatorii radio şi de televiziune au acces pe baza legitimaţiei de acreditare în specialitate, buletinului/cărţii de identitate şi a tabelului nominal aprobat de şeful/comandantul, unităţii sau înlocuitorul acestuia. Pentru cetăţenii străini, accesul se aprobă numai de către şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul acestuia, după consultarea ofiţerului cu protecţia informaţiilor. Studenţii şi elevii, în afara situaţiilor când sunt în formaţie şi însoţiţi de şefii/comandanţii acestora, au acces[5] în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor numai pe baza carnetului de serviciu (carnetului de student sau carnetului de elev) şi a biletului de voie sau a ordinului de serviciu, semnat de şeful/comandantul unităţii (subunităţii) sau înlocuitorul acestuia, după caz. Accesul autovehiculelor se reglementează de şefii/comandanţii de unităţi, urmărindu-se asigurarea evidenţei intrărilor şi ieşirilor, controlul documentelor, transporturilor, şoferilor şi ale însoţitorilor. Accesul persoanelor în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu excepţia celor care au acest drept, se face cu aprobarea şefului/comandantului şi adjuncţilor / locţiitorilor acestuia, numai pentru unitatea din subordinea lor. În afara programului de lucru, pentru cazurile de urgenţă, accesul persoanelor care nu au acest drept, poate fi permis cu aprobarea persoanei care asigură continuitatea conducerii, atunci când funcţionează în unitate, sau a ofiţerului operativ/de serviciu pe unitate, informând şeful/comandantul ori unul dintre adjuncţii/locţiitorii acestuia. Şefii/comandanţii sunt obligaţi să stabilească regulile cu privire la circulaţia şi locurile din incinta unităţii unde au acces persoanele care nu fac parte din structura proprie. Persoanele din afara unităţii, cu excepţia celor pe a căror legitimaţie de serviciu este înscris dreptul de acces, precum şi cetăţenii străini, se înscriu în Registrul de intrare, vor purta la vedere un ecuson şi vor fi conduse obligatoriu de un însoţitor, numai în locul şi la persoana pentru care s-a dat aprobarea, precum, şi de la aceasta până la ieşirea din unitate. Ecusoanele (anexa nr. 4), în funcţie de provenienţa persoanelor, vor fi realizate pe un suport colorat, după cum urmează: a) „alb” – pentru persoanele din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor. b ) „galben” – pentru persoanele din afara structurii Ministerului Administraţiei şi Internelor. c) „bleu” – pentru cetăţenii străini. Specialiştii şi tehnicienii pentru diferite intervenţii, reparaţii sau alte asemenea activităţi vor fi însoţiţi pe toată durata executării lucrărilor de către o persoană din compartimentul beneficiar al serviciilor solicitate. Pentru intervenţii în regim de urgenţă, în afara programului de lucru, ofiţerul operativ/de serviciu va informa şeful/comandantul unităţii sau înlocuitorul acestuia care, în funcţie de situaţie, va desemna persoana de însoţire şi pentru supravegherea activităţilor respective. Este interzis accesul în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor a persoanelor care au asupra lor armament, muniţii, substanţe toxice şi explozive, ori alte materiale şi instrumente ce pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală şi sănătatea personalului propriu sau patrimoniul unităţilor, precum şi acumulatorii de la aparatele de telefonie mobilă. Pentru controlul persoanelor, punctele de control-acces vor fi dotate cu aparatură de detecţie specifică, iar personalul de serviciu va fi instruit pentru folosirea acesteia. Fac excepţie persoanele cu armament şi muniţii, pe timpul executării misiunii de protecţie (gardă de corp) a personalităţilor care au acest drept prin lege, cele care transportă corespondenţa secretă şi valori, precum şi cele care lucrează permanent în unitatea respectivă şi au în dotare astfel de mijloace. La intrarea în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, toate persoanele, cu excepţia ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarului general şi persoanelor care îi însoţesc pe aceştia, precum şi a şefilor/comandanţilor şi adjuncţilor/locţiitorilor, pentru structurile care le conduc, sunt obligate să prezinte, necondiţionat, personalului de serviciu din punctul de control-acces, documentele de acces, după cum urmează: a) personalul propriu al unităţii şi cel cu drept de acces: legitimaţie de serviciu. b ) persoanele din alte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor: legitimaţie de serviciu sau buletin/carte de identitate/ordin de serviciu. c) persoanele din afara Ministerului Administraţiei şi Internelor: buletin/carte de identitate sau paşaport. d) cetăţenii străini sau români cu domiciliul în străinătate: paşaport sau buletin/carte de identitate. Documentele de acces se verifică cu atenţie să nu prezinte urme de deteriorare sau falsificare, urmărindu-se ca toate datele să fie înscrise fără ştersături sau corecturi. Dacă se constată unele nereguli cu privire la autenticitatea documentelor prezentate, personalul de serviciu pe punctul de control-acces nu permite intrarea în sediu a posesorilor acestora, îi reţine şi informează imediat ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate. Se interzice reţinerea la punctele de control-acces a legitimaţiei de serviciu sau a altor documente de identitate, prezentate de persoanele care solicită accesul. Pentru persoanele care solicită intrarea în unitate şi nu au drept de acces, personalul de serviciu va proceda astfel: a) legitimează persoana care solicită accesul. b ) efectuează controlul antiterorist (la punctele de control-acces prevăzute cu echipamente specifice). c) anunţă telefonic pe cel în drept să aprobe intrarea şi, după primirea confirmării, completează biletul de intrare şi înscrie persoana registru. d) înmânează însoţitorului delegat biletul de intrare, iar persoanei respective ecusonul, precizându-i să-l poarte fixat la vedere, pe toată durata cât se află în unitate. e) la ieşirea din unitate a persoanei, reţine ecusonul şi biletul de intrare, care trebuie să fie semnat de persoana la care s-a permis accesul şi completat cu ora plecării din locul respectiv. Pentru persoanele care solicită intrarea în unitate şi au inscripţionat pe legitimaţia de serviciu „ACCES GENERAL” sau treapta de acces „XXXXX”, personalul de serviciu permite accesul acesteia în unitate, informând ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate. În cazul în care până la terminarea programului de lucru nu s-au restituit toate ecusoanele şi biletele de intrare, personalul de serviciu pe punctul de control-acces înştiinţează ofiţerul operativ/de serviciu pe unitate, care este obligat să clarifice imediat situaţia. La unităţile unde funcţionează compartimente care au dreptul să elibereze bilete de intrare, situate în afara sediului, personalul de serviciu pe punctul de control-acces legitimează atât însoţitorul, cât şi persoana care a solicitat accesul, confruntând datele de pe biletul de intrare cu cele înscrise pe documentul de identitate. Biletul de intrare este valabil o singură dată, în ziua emiterii. Accesul persoanelor pe bază de tabel nominal, pentru participarea la diferite activităţi comune, este permis numai în prezenţa însoţitorului desemnat de unitatea organizatoare. Pe timpul desfăşurării activităţilor respective, şeful/comandantul unităţii organizatoare sau înlocuitorul acestuia este obligat să ia măsurile necesare pentru respectarea strictă de către participanţi a regulilor de ordine interioară. Carnetele cu biletele de intrare (matcă) se predau după consumare, la compartimentul documente clasificate, unde se păstrează timp de un an, după care se distrug, pe bază de proces-verbal. Anexa nr. 1 ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DIN SERVICIUL DE PERMANENŢĂ - structură şi conţinut - Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă se întocmesc sub formă de text, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, adaptate la specificul unităţii şi reglementărilor stabilite prin regulamentele de ordine interioară proprii. În conţinutul documentului se prevăd principalele probleme privind organizarea serviciului de permanenţă, pregătirea şi schimbarea personalului, ţinuta şi dotarea acestuia, durata serviciului şi timpul de recuperare, alte precizări particularizate şi adaptate la specificul unităţii, pentru fiecare categorie de personal de serviciu stabilit. Documentul se aprobă de şeful (comandantul) unităţii şi are următoarea structură: Capitolul I – Organizarea serviciului de permanenţă. Capitolul II – Atribuţiile personalului de serviciu (pentru fiecare categorie de personal în parte). Anexe: Atribuţiile personalului de serviciu în situaţii deosebite: - la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea mobilizării. - la primirea ordinului pentru alarmarea unităţii. - la primirea ordinului pentru punerea în aplicare a „Ordinului ministrului de interne privind creşterea capacităţii de intervenţie a unităţilor Ministerului de Interne în situaţii deosebite”. - la primirea altor semnale sau mesaje în vigoare, pe linie de protecţie civilă. - în cazul producerii de incendii în sediul unităţii. - atribuţiile ofiţerului de serviciu pe unitate în relaţiile cu mass-media. Alte anexe ajutătoare stabilite de şeful (comandantul) unităţii. Anexa nr. 2 ATRIBUŢIILE OFIŢERULUI DE SERVICIU DE PERMANENŢĂ ÎN RELAŢIILE CU MASS-MEDIA A. În timpul programului de lucru. La prezentarea unui ziarist, în vederea obţinerii unor informaţii de interes public, ofiţerul de serviciu (principal) are următoarele atribuţii: - legitimarea jurnalistului şi edificarea asupra informaţiilor pe care acesta le doreşte. - invitarea ziaristului la câteva momente de aşteptare. - anunţarea şefului (comandantului) unităţii sau înlocuitorului legal al acestuia despre identitatea ziaristului şi informaţiile solicitate. În funcţie de dispoziţia primită: - cheamă ofiţerul de presă (purtătorul de cuvânt) şi-i aduce la cunoştinţa acestuia, problemele solicitate. - în lipsa ofiţerului de presă (purtătorului de cuvânt), ziaristul este pus în legătură cu ofiţerul responsabil cu activitatea despre care doreşte informaţii. - dacă datele şi informaţiile nu pot fi comunicate verbal, ziaristul este invitat să le ceară în scris, solicitarea fiindu-i înregistrată, conform prevederilor legale. B. În afara programului de lucru. La prezentarea unui ziarist, în vederea obţinerii unor informaţii de interes public, ofiţerul de serviciu (principal) are următoarele atribuţii: - legitimează jurnalistul şi se edifică asupra informaţiilor pe care acesta le doreşte; - invită ziaristul în sala de aşteptare, în prezenţa unui alt cadru. - anunţă şeful (comandantul) unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia şi ofiţerul de presă (purtătorul de cuvânt) despre identitatea ziaristului şi informaţiile solicitate. În funcţie de ordinul primit şi dacă nu este o problemă urgentă, îl roagă pe ziarist să se prezinte a doua zi, în timpul programului.La insistenţele ziaristului şi dacă evenimentul despre care acesta doreşte informaţii este deja cunoscut de opinia publică, poate prezenta următoarele: „Este vorba de comiterea unei infracţiuni/producerea unui eveniment … în localitatea …, la data de …, victima este … sau nu este identificată. Date despre autor(i) … a (au) fost sau nu a (au) fost prins(şi). Se acţionează … se efectuează cercetările”.
  7. Ministerul Afacerilor Interne Ordin nr. 86/2013 din 12/06/2013 Ordinul nr. 86/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Publicat in MOF nr. 368 - 20/06/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 368 din 20/06/2013 Actul a intrat in vigoare la data de 20 iunie 2013 Având în vedere competenţele delegate Direcţiei Generale Anticorupţie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, faptul că o primă măsură de prevenire a faptelor de corupţie o reprezintă existenţa unui cadru normativ accesibil personalului, ţinând seama de obiectivele stabilite în Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015, în special obiectivul specific 1 referitor la "Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive" şi măsura privind "introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate", în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Prezentul ordin reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI. Art. 2. - (1) Prevenirea corupţiei constituie ansamblul măsurilor adoptate în scopul reducerii incidenţei faptelor de corupţie săvârşite de personalul MAI, adoptării unui comportament integru şi creşterii încrederii cetăţenilor în instituţie. (2) Prevenirea corupţiei la nivelul MAI se realizează prin: a) informare şi instruire anticorupţie; b ) campanii de informare; c) managementul riscurilor de corupţie; d) efectuarea testelor de integritate. CAPITOLUL II Desfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie a personalului Ministerului Afacerilor Interne Art. 3. - Activităţile de informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, denumită în continuare DGA. Art. 4. - (1) Activităţile de informare anticorupţie se desfăşoară în scopul prezentării unor informaţii de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi a legislaţiei în domeniu. (2) Activităţile de informare anticorupţie se realizează din iniţiativa DGA sau la solicitarea structurilor MAI şi se desfăşoară pe o durată de cel puţin 30 de minute. Art. 5. - (1) Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară în vederea dezvoltării capacităţii personalului MAI de a utiliza şi combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei. (2) Activităţile de instruire anticorupţie se realizează, de regulă, la iniţiativa DGA şi au în vedere, cu prioritate, personalul nou-încadrat în MAI, cel care activează în domenii expuse în mod deosebit riscurilor de corupţie, precum şi personalul cu funcţii de conducere. Art. 6. - Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară cu un număr maxim de 30 participanţi, pe o durată de cel puţin 3 ore. Art. 7. - (1) Întregul personal al MAI are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie desfăşurate de către DGA, cel puţin o dată la 3 ani. (2) Personalul MAI nou încadrat şi cel care ocupă posturi de conducere are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie desfăşurate de către DGA, în primele 6 luni de la numirea în funcţie. Art. 8. - La solicitarea DGA, structurile MAI asigură condiţiile corespunzătoare organizării activităţilor de informare sau de instruire anticorupţie. CAPITOLUL III Managementul riscurilor de corupţie Art. 9. - Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvârşirea faptelor de corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi limitarea efectelor acestora. Art. 10. - Cadrul conceptual, metodologic şi organizatoric al managementului riscurilor de corupţie este stabilit prin Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare metodologia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 11. - Conducătorii structurilor MAI sunt obligaţi să asigure implementarea metodologiei şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului. Art. 12. - DGA cooperează la nivel central şi teritorial cu structurile MAI, în vederea: a) planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului MAI pentru aplicarea metodologiei; b) adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea diverselor categorii de date şi informaţii privind riscurile de corupţie, la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale structurilor MAI; c) furnizării de ghiduri, proceduri, aplicaţii informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor. Art. 13. - (1) DGA asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a metodologiei şi a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie de către structurile MAI, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare. (2) Structurile MAI au obligaţia de a furniza DGA datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite. CAPITOLUL IV Consilierul pentru integritate Art. 14. - (1) Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul structurilor aparatului central al MAI, instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI, respectiv structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA în condiţiile prezentului ordin. (2) Şefii structurilor prevăzute la alin. (1) pot dispune desemnarea consilierilor pentru integritate şi la alte structuri din subordine, având la bază criteriile minimale reprezentate de: a) volumul şi complexitatea activităţilor structurii; b ) numărul angajaţilor din cadrul structurilor subordonate sau aflate în coordonare; c) posibilităţile concrete de prevenire a corupţiei; d) distanţa dintre sediul structurii subordonate/coordonate şi sediul structurii ierarhic superioare. Art. 15. - Consilierul pentru integritate se desemnează prin dispoziţie a conducătorului structurii MAI din care face parte. Art. 16. - (1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii: a) asigură diseminarea materialelor transmise de către DGA cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei din MAI; b ) ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de către DGA; c) propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire realizate de către personalul specializat al DGA; d) asigură secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei; e) sprijină personalul DGA în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz. (2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este necesar, în condiţiile legii. Art. 17. - În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice, DGA asigură instruirea consilierilor pentru integritate. CAPITOLUL V Responsabilitatea personalului de conducere Art. 18. - În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul de conducere din cadrul MAI are următoarele responsabilităţi: a) implementează metodologia şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor la corupţie; b ) solicită sprijinul DGA cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă; c) asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de DGA; d) sprijină personalul specializat al DGA în realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul MAI; e) furnizează DGA documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurii, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie; f) asigură postarea la avizier şi pe prima pagină a site-urilor proprii de internet şi intranet a mesajelor anticorupţie puse la dispoziţie de către DGA. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale Art. 19. - Şefii structurilor MAI au obligaţia de a comunica aparatului propriu al DGA sau, după caz, serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, în termen de 30 zile, orice modificări cu privire la persoanele desemnate consilieri pentru integritate. Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Bucureşti, 12 iunie 2013. Nr. 86. ANEXĂ METODOLOGIE privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne
  8. Persoanele aflate în curs de urmărire penală vor putea să candideze la examenele şi concursurile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Afacerilor Interne Propunere legislativă Initiator: Ministerul Afacerilor Interne Rezumat: Se abrogă următoarele prevederi din Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din MAI: - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de inspector general şi inspector general adjunct/similare al/ale inspectoratului general/similar, director general şi director general adjunct/similare din cadrul aparatului central al MAI, al inspectoratului general/similare sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, director şi director adjunct/similare din cadrul unităţilor aparatului central al MAI şi subordonate/aflate în coordonarea MAI ca aceşti candidaţi să nu se afle în curs de urmărire penală (art.20, alin 1, lit e). - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct/similare din inspectoratele judeţene de poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi, pentru situaţii de urgenţă şi al municipiului Bucureşti, precum şi de şef poliţie şi adjunct şef poliţie municipiu, director/similare şi director adjunct/similare din cadrul inspectoratelor generale/similare, şef unitate şi locţiitor şef unitate, comandant unitate şi locţiitor comandant unitate/similare să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 21, al 1 lit e) - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi a celor de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 22, lit.f) - nu mai este o condiţie minimă obligatorie pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef birou să nu se afle în curs de urmărire penală (art. 23, alin 1, lit e)
  9. Recent am văzut o adresă pe site-ul unui sindicat emisă de Direcția Generală Financiară- Serviciul Metodologie Drepturi Personal, Încadrare și Pregătire Profesională, în care se vorbește despre faptul că cei care conduc autospeciale din cadrul M.A.I. ar beneficia de o compensație între 5-25%, compensație ce ar fi prevăzută în Legea 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului public, plătit din fonduri publice, mai precis la art.34, la anexa 7. Ca metodologie de aplicare este pomenit în adresă OMAI S /214/05.11.2010, pct.24/anexa I, pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M.A.I. Dacă știe cineva despre ce este vorba și în ce condiții se acordă poate ne luminează și pe noi.
  10. In urma cu cateva minute Victor Ponta, premierul desemnat, a anuntat lista cu persoanele nominalizate pt. functiile de ministri, iar conform acestuia vor exista ministere separate pentru Interne si Administratie publica. Avand in vedere ca in viitorul cabinet, Administratia si Internele vor fi doua entitati separate sa discutam acic de avantaje si dezavantajele acestei decizii. Eu sincer va spun ca desi am cautat foarte mult, nu am identificat niciun dezavantaj in urma despartirii administratiei publice de interne. Sa speram ca acest lucru se va realiza cat mai curand. Doamne ajuta!
  11. Cum probabil toti ati vazut la TV, Emil Boc a depus mandatul guvernului, precizand ca face acest lucru pentru a detensiona situatia sociala. Cine credeti ca va fi noul Ministru de Interne?
  12. Dupa cum probabil toti stiti deja Guvernul Ponta a fost investit. Interesant este ca la audierile de azi, din comisiile de specialitate, Ministrul de Interne Ioan Rus, a declarat in fata parlamentarilor ca politistii locali sunt agenti electorali ai primarilor si fac propaganda pentru acesta. "Sentimentul meu este ca politistii locali sunt agenti electorali ai primarilor. In prestatia lor de acum, sprijina primarul si fac propaganda pentru acesta", a spus Ioan Rus Ministrul a mai declarat: "Nu intentionez sa schimb pe nimeni, dar intentionez sa schimb pe oricine care face o eroare". A mai declarat ca va face demersuri pentru ca politistii să aiba mai multa autoritate. "Pentru promotia din 2011 sunt resursele necesare. Vine promotia 2012, aici vom avea nevoie de o rectificare bugetara pentru a-i putea angaja. Am avea nevoie de un imprumut de la Ministerul Finantelor. Fara o sustinere financiara, nu exista o solutie" Ce parere aveti? Asteptari?
  13. Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat cea de-a 23-a ediţie a Campionatului de atletism şi cros Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat cea de-a 23-a ediţie a Campionatului de atletism şi cros – etapa finală, în perioada 12-15 iunie a.c., în municipiul Mediaş, judeţul Sibiu. Ocupanţii primelor două locuri, la fiecare probă, vor reprezenta Ministerul Administraţiei şi Internelor la competiţiile internaţionale (campionate europene, mondiale şi balcanice). Inspectoratul General al Poliţiei Române s-a impus la ambele discipline sportive (atletism şi cros) ocupând primele locuri, la individual, la majoritatea probelor din concurs. La competiţie au participat 120 lucrători ai structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor din întreaga ţară, câştigătorii primind medalii şi diplome. Proba de atletism s-a desfăşurat pe categorii de vârste: bărbaţi (- 35 ani, 35-45 ani, + 45 ani) şi femei (-30 ani, + 30 ani) şi au constat în: - femei: 60 metri viteză, 800 metri rezistenţă şi săritura în lungime - bărbaţi: 100 metri viteză, 1.500 metri rezistenţă, săritura în lungime şi aruncarea greutăţii (greutate de 7,240 kg) La probele de atletism, 24 medalii au fost câştigate de reprezentanţii Poliţiei Române (9 aur, 6 argint şi 9 bronz), 20 medalii de către angajaţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (7 aur, 10 argint şi 3 bronz), 9 medalii de către lucrătorii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române (2 aur, 2 argint şi 5 bronz) si o medalie de bronz de către reprezentantul Aparatului Central – Secretariatul General. A existat o singură probă de cros femei întrucât vârsta participantelor a permis acest lucru, distanţa parcursă fiind de 2.000 metri. Bărbaţii au intrat în competiţie pe categorii de vârstă astfel: la 6.000 metri (bărbaţi – 35 ani), la 4.000 metri (bărbaţi 35-45 ani) şi la 3.000 metri (bărbaţi +45 ani). Şapte dintre medalii, la proba de cros, au fost câştigate de reprezentanţi ai Poliţiei Române (3 aur, 2 argint şi 2 bronz), 2 medalii revenind Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (1 aur şi 1 bronz), alte 2 medalii lucrătorilor Poliţiei de Frontieră Române (1 argint şi 1 bronz), iar o medalie de argint fiind câştigată de concurentul reprezentând Aparatul Central – Arhivele Naţionale. În această perioadă (17 – 23 iunie a.c.) se desfăşoară în municipiul Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, etapa finală a Campionatului de Volei al Ministerului Administraţiei şi Internelor, ediţia a IV-a. Şi la această competiţie participă peste 120 lucrători ai structurilor ministerului, de la nivelul întregii ţări.
  14. Astăzi, 10 februarie a.c., la sediul M.A.I. s-a desfăşurat, în prezenţa primului ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, ceremonia de învestire în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor a lui Gabriel Berca. “A fost o perioadă marcată de procese de reorganizare şi restructurare a unor structuri, iar aceste lucruri, împreună cu dumneavoastră, le-am făcut într-un mod cât se poate de profesionist”, a menţionat Traian Igaş. Voi rămâne în continuare ataşat de acest minister, în condiţiile în care ceea ce am făcut aici, am făcut cu bună credinţă şi am pus suflet în tot ce s-a construit”, a declarat fostul ministru al Administraţiei şi Internelor. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a declarat că este onorat de funcţia încredinţată, precizând că "Este momentul să demonstrăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor este chintesenţa administraţiei publice româneşti. Trebuie să dăm fiecărui angajat al acestui minister încredere, stabilitate şi atunci când condiţiile economice o vor permite, să reuşim să le dăm şi acele elemente financiare care conferă această stabilitate”. De asemenea, Gabriel Berca a subliniat faptul că, una dintre priorităţile mandatului său, o reprezintă restabilirea încrederii populaţiei în Ministerul Administraţiei şi Internelor. „Important va fi să lucram în echipă, doar în echipă putem reuşi. Nu voi face însă concesii. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru ceea ce facem. Sunt convins că împreună vom performa şi acesta este angajamentul nostru”.
  15. In atentia domnului Inspector General al Politiei Romane Liviu Popa, domnului ministru Berca si colegilor de la arme si munitii In ultima perioada fiind pasionat si iubitor de arme de foc am discutat cu foarte multi colegi politisti, fosti politisti precum si alti colegi din alte structuri din sistemul national de orine publica si siguranta nationala, care s-au aratat ingrijorati de ofensiva initiata de conducerea I.G.P.R. impotriva detinatorilor legali de arme de foc, respectiv pistoale cu glont. Mi-am permis sa vorbesc eu in numele lor, a acelor profesionisti care de-a lungul timpului si-au facut datoria fata da aceasta tara, fata de aceasta natiune si au curatat strazile de infractori, iar in momentul petrecerii evenimentului de la Coaforul Perla, contucerea I.G.P.R. arata cu degetul catre noi, ca si cum noi suntem vinovati de producerea acelui eveniment. Total gresit! Vinovatii de acel eveniment sunt chiar cei conducerea Ministerului Administratiei si Internelor si ciuma care a napadit acest minister (sistemul de pile cunostinte si relatii) care a permis angajarea acelui sofer in randurile functionarilor ministerului la varsta de 47 de ani, sfidand Constitutia si Legile Romaniei. Domnilor de la arme si munitii, noi cunoastem ca aveti un loc de munca “caldut” si ca va bucurati cand ridicati o arma detinuta legal, poate va concentrati atentia si la cei aproximativ 5000 detinatori ilegali de arme care din cand in cand mai impusca cate un politist in misiune. Dar intrucat nu ii cunoasteti pe acestia, e mai usor sa mergeti sa verificati destinatorii legali. Doriti sa inaspriti legislatia cu privire la arme de foc? Si noi dorim! Dorim sa mariti pedepsele pentru detinatorii ilegali nu inasprirea conditiilor pentru detinatorii legali. Si daca tot ne verificati pe noi care aparam legea si care avem nevoie de aceste pistoale cu glont pentru a ne apara vietile si familiile poate ii verificati si pe detinatorii “legali” de pistol cu bila de cauciuc, care fac parte din lumea interlopa si nu ezita sa traga in politisti precum si pe detinatorii “legali” din clanurile tiganesti, despre care stim cum au obtinut acest drept. Si poate totusi ne consultati si pe noi “fraierii” de la ordine publica, judiciar, crima organizata, interventie rapida, rutiera, care mai prindem si noi hoti, traficanti de droguri, criminali, violatori, din cand in cand si avem nevoie de acele pistoale cu glont pentru a detine superiotatea tehnologica fata de infractori! Si in incheiere in primele 9 luni ale anului 2011 au decedat in accidente de circulatie 1459 de persoane si au fost ranite grav 6399 persoane. In anul 2011 au decedat din cauza armelor de foc sub 10 persoane, nici macar nu am gasit statistici, este doar o aproximare pe baza articolelor din presa. Poate vedeti diferenta! De ce nu interziceti autoturismele? Ori sa reverificati permisele de conducere? Sau poate pentru a-mi cumpara un cutit sau un topor imi va trebui permis eliberat de A.E.S.T. Ma astept la orice in Romania! Dabangg P.S: Mai nou ne vor verifica la domiciliu resursele umane iar alte investigatii acoperite vor fi facute de catre DGPI.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue. By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.