Search the Community

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA recomandate la concursul de ocupare a posturilor de execuţie vacante prin trecerea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor pentru specialitatea combatereai criminalităţii organizate. PREGĂTIRE GENERALĂ TEMATICA Drepturile și îndatoririle polițistului Protecţia informaţiilor clasificate: cadrul legal, principii, definiţii, obligaţii, răspunderi, sancţiuni; Activitatea de emitere şi primire a documentelor clasificate; Protecţia informaţiilor secrete de serviciu: clasificarea, declasificarea şi măsurile minime de protecţie; regulile generale de evidenţă, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere şi distrugere; Obiectivele specifice pentru îndeplinirea obiectivului general privind Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate, transfrontaliere şi terorismului , conform Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2015 – 2020; Cooperarea polițienească internațională. Organizarea, funcţionarea şi competenţa D.I.I.C.O.T. Criminalitatea organizată; BIBLIOGRAFIE Legea nr.218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; HG 585/13.06.2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate din Romania; HG 781/25.07.2002 privind protecția informațiilor clasificate secret de serviciu; Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015 – 2020; Convenţia de aplicare a acordului SCHENGEN; Sistemul informatic SCHENGEN (SIS); Manualul SCHENGEN de cooperare; Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate; PREGĂTIRE DE SPECIALITATE I. PE LINIE ANTIDROG TEMATICA: Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional; Substanţe aflate sub control naţional, droguri şi precursori; Metode de documentare a infracţiunilor de trafic de droguri şi precursori; Mãsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalitãţii organizate la nivel naţional şi internaţional; Prevederile Codului Penal şi ale Codul de Procedură Penală aplicabile în activitatea de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri; Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 – principii, obiective generale şi specifice privind reducerea ofertei, obiective generale şi specifice privind cooperarea internaţională; Problematica Schengen. BIBLIOGRAFIE Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificãrile şi completãrile ulterioare; Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143 din 26 iulie 2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; Legea nr.186 din 13 iunie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri; Legea nr.339 din 29 noiembrie 2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanaţa de Urgenţã nr. 121 din 21 decembrie 2006, privind regimul juridic al precursorilor de droguri cu modificările şi completările ulterioare; Hotãrârea nr. 860 din 28 iulie 2005, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143 din 26 iulie 2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificãrile şi completãrile ulterioare; Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011, republicată privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive; Hotãrârea nr.1915 din 22 decembrie 2006, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; Hotărarea nr.784 din 9 octombrie 2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 şi a Planului de Acţiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2013-2020. II. PE LINIA COMBATERII CRIMINALITĂŢII INFORMATICE TEMATICĂ Infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice; Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice; Infracţiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice; Falsul informatic; Efectuarea percheziţiilor în sistemele informatice (reglementări şi procedură); Metode speciale de supraveghere sau cercetare; Supravegherea tehnica; Conservarea datelor informatice; Competenţa în investigarea infracţiunilor cu mijloace de plată electronică; Folosirea de investigatori sub acoperire în domeniul combaterii criminalităţii informatice (reglementări şi procedură); Obligaţiile furnizorilor de servicii informatice, răspundere şi definiţii; Cunostinţe IT: securitatea reţelelor, serverelor web, firewall şi VPN, standarde şi protocoale de securitate, securitatea în sistemele de operare, managementul securităţii în sistemele informatice şi securitatea în Internet, Microsoft Office, aplicaţii pentru baze de date, componente hardware si software şi navigare Internet; Elementele de siguranţă şi datele conţinute de mijloacele de plată electronică; BIBLIOGRAFIE Legea 235/2015 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vieții private; Documentaţia emisă de companiile de carduri şi băncile emitente (open source); Documentaţie privind securitate si tehnologii Internet, hardware/software IT, utilizare şi operare pe calculator (open source); III. PE LINIA COMBATERII TRAFICULUI DE PERSOANE 1.TRAFICUL DE PERSOANE ŞI DE MINORI TEMATICA Cerințele necesare existenței infracțiunii de trafic de persoane; Riscuri și vulnerabilități asociate fenomenului trafic de persoane; Modalități de exploatare a victimelor traficului de persoane; Protecţia victimelor traficului de fiinţe umane. Modalităţi, legislaţie în vigoare; Diferenţe dintre traficul de persoane şi traficul de migranţi; Obiectivele reducerii impactului şi dimensiunilor traficului de persoane la nivel naţional. BIBLIOGRAFIE Codul penal CAP. VII Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile Hotărârea nr.1142/2012 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 si a Planului national de actiune 2015-2016 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, actualizată; Legea nr.565/2002 – Ratificarea convenţiei ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind traficul de persoane; Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr.299/2003 privind metodologia de aplicare a Legii nr.678/2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, actualizată; Legea nr.211/2004- privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infractiunilor; Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.26/1997 cu privire la protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.95/2006 - Titlul VI – privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Analize privind victimele traficului de persoane – website Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane; Hotărîrea Guvernului nr.299/2003 privind metodologia de aplicare a Legii nr.678/2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, actualizată; Ordinul nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane. 2. TRAFICUL DE MIGRANŢI TEMATICA Prevederi legislative privind limitarea şi stoparea traficului de migranți; Caracteristici și tendințe ale fenomenului trafic de migranţi; Poziționarea geografică a României pe rutele de migrație ilegală; Rute și şi mijloace de deplasare utilizate; Moduri de operare folosite de traficanții de migranți; Riscuri și vulnerabilități asociate migrației ilegale, respectiv traficului de migranți. BIBLIOGRAFIE Codul penal CAP. II Infracţiuni privind frontiera de stat Hotărârea nr. 780/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi a Planului de acţiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018; O.U.G. nr.105/2001, privind frontiera de stat a Romaniei, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.243/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr.105/2001, privind frontiera de stat a Romaniei, actualizată; HOTĂRÂRE nr. 780 din 23 septembrie 2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi a Planului de acţiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018. IV. PE LINIA COMBATERII FINANȚĂRII TERORISMULUI ȘI SPĂLĂRII BANILOR 1. INVESTIGAREA TERORISMULUI TEMATICĂ Protecţia informaţiilor clasificate: cadrul legal, principii, definiţii, obligaţii, răspunderi, sancţiuni; Activitatea de emitere şi primire a documentelor clasificate; Protecţia informaţiilor secrete de serviciu: clasificarea, declasificarea şi măsurile minime de protecţie; regulile generale de evidenţă, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere şi distrugere; Siguranţa naţională a României; Prevenirea şi combaterea terorismului; Regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; Organizarea şi funcţionarea D.I.I.C.O.T; Criminalitatea organizată; Exportul şi importul de produse strategice; Achiziţii şi livrări intracomunitare; Cooperarea poliţienească şi judiciară internaţională; Organizarea, funcţionarea şi competenţa D.I.I.C.O.T. BIBLIOGRAFIE Legea 51/1991, privind siguranţa naţională a României; Legea 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului; Legea 111/1996, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată şi modificată; OUG 129/2006, privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; Legea nr. 595/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; Regulamentul de aplicare al Codului Vamal; HG nr. 924/2007 pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni; Regulamentul (CE) NR. 394/2006 al consiliului din 27. 02. 2006 de modificare si actualizare a Regulamentului (CE) nr. 1334/2000 de instituire a unui regim comunitar de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; Dispoziţia I.G.P.R. nr. 176 / 2005 privind activităţi executate de Poliţia Română, pe linie de combaterea terorismului; 2. PE LINIA COMBATERII SPĂLĂRII BANILOR ŞI A MACROCRIMINALITĂŢII DIN PIAŢA FINANCIARĂ TEMATICĂ Prevenirea si sancționarea spălării banilor; Prevenire și combaterea infracţiunilor de: abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 N.C.P.), bancrută simplă (art. 240 N.C.P.), bancrută frauduloasă (art. 241 N.C.P.), gestiune frauduloasă (art. 242 N.C.P.), înșelăciune (art. 244 N.C.P.), înșelăciune privind asigurările (art. 245N.C.P.) deturnarea licitațiilor publice (art.246 N.C.P.), dacă aceste infracțiuni au fost săvârșite în condițiile art.12 din Legea 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, și anume au intrat în scopul unui grup infracțional organizat și indiferent de numărul infracțiunilor concurente în cauză, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro; Prevenire și combaterea infracțiunilor de delapidare (faptă prev. și ped. de art. 295 N.C.P.) și deturnare de fonduri (faptă prev. și ped. de art. 307 N.C.P.), dacă aceste infracțiuni au fost săvârșite în condițiile art.12 din Legea 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, și anume au intrat în scopul unui grup infracțional organizat și indiferent de numărul infracțiunilor concurente în cauză, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro; Prevenire și combaterea infracţiunii de concurenţă neloială (Legea 11/1991), dacă acestă infracțiune a fost săvârșită în condițiile art.12 din Legea 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, și anume a intrat în scopul unui grup infracțional organizat; Prevenire și combaterea infracțiunilor din piața de capital (Legea 297/2004), dacă aceste infracțiuni sunt de competența Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, și anume au intrat în scopul unui grup infracțional organizat; Prevenire și combaterea infracțiunilor de evaziune fiscală (Legea 241/2005), dacă aceste infracțiuni au fost săvârșite în condițiile art.12 din Legea 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, și anume au intrat în scopul unui grup infracțional organizat și indiferent de numărul infracțiunilor concurente în cauză, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 500.000 euro; Prevenire și combaterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de Codul Vamal (Legea nr.86/2006), dacă aceste infracțiuni au fost săvârșite în condițiile art.12 din Legea 508/2004 cu modificările și completările ulterioare, și anume au intrat în scopul unui grup infracțional organizat; Cooperarea poliţienească şi judiciară internaţională. BIBLIOGRAFIE Legea 656/2002 pentru prevenirea si sancționarea spălării banilor, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 82/1991 – legea contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 28 din 16 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului; 3. PE LINIA COMBATERII FALSULUI DE MONEDĂ TEMATICA Prevederile Codului Penal şi ale Codul de Procedură Penală aplicabile în activitatea de prevenire şi combatere a falsului de monedă;( art. 310, 313, 314, 315, 316) Criminalitatea organizată; Organizarea DIICOT în materie de prevenire şi combatere a falsului de monedă. Reglementări internaţionale în domeniul falsului de monedă şi europene pentru protecţia monedei EURO; Organizarea şi funcţionarea regimului valutar în România şi a asigurării autenticităţii bancnotelor EURO. BIBLOGRAFIE Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare (Partea specială, Titlul VI, Cap. I, art. 310, 313, 314, 315, 316); Legea 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare; Convenţia internaţională privind stoparea falsificării de monedă, semnată la Geneva la 20 aprilie 1929; Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1338/2001 de definire a măsurilor necesare protecţiei monedei euro împotriva falsificării, cu amendamentele ulterioare; NOTĂ: ACTELE NORMATIVE VOR FI STUDIATE ÎN FORMA ACTUALIZATĂ, ÎN VIGOARE LA DATA DE 08.02.2016.

Grup infracţional specializat în trafic internaţional de cocaină, destructurat Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. au prins în flagrant două persoane, în municipiul Iaşi, în timp ce aveau asupra lor aproximativ 1,3 kg. cocaină, adusă din Spania. La data de 20 februarie a.c., poliţiştii Brigazii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi au organizat şi executat o acţiune pe linia traficului internaţional de droguri de mare risc pe relaţia Spania – România, în vederea destructurării unui grup infracţional organizat care, în perioada decembrie 2011 – februarie 2012, a adus cocaină din Spania, în scopul revânzării pe raza municipiului Iaşi. La acţiune s-a beneficiat de sprijinul ofiţerilor Direcţiei de Operaţiuni Speciale –I.G.P.R., D.G.I.P.I. şi S.R.I., precum şi al poliţiştilor din cadrul Serviciului de Intervenţie Rapidă Iaşi. Astfel, cu această ocazie, au fost prinşi în flagrant, pe raza municipiului Iaşi, C.C., de 42 de ani, din Iaşi şi P.C., de 41 de ani, din Brăila, care aveau asupra lor aproximativ 1,3 kg cocaină, în valoare de circa 130.000 de euro. Totodată, au fost efectuate 5 percheziţii la domiciliile şi reşedinţele persoanelor implicate în traficul şi consumul ilicit de droguri, respectiv T.C., de 39 de ani, T.A., de 20 de ani, G.C., de 36 de ani, T.C., de 24 de ani, C.C., de 42 de ani, toţi din Iaşi şi P.C., de 41 de ani, din Brăila. În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele suspecţilor au mai fost găsite şi ridicate în vederea cercetărilor circa 3 grame cocaină, 10 grame cannabis, 5.640 lei, 3.350 de euro, 2 autoturisme, 10 carduri bancare, 35 CD şi DVD, 10 telefoane mobile, 14 cartele SIM, laptop-uri, calculatoare, 2 cântare şi mai multe înscrisuri. Din cercetări a rezultat faptul că, în perioada noiembrie 2011 - februarie 2012, T.C. a organizat şi finanţat transportul pe cale aeriană a cantităţii de 1,6 kilograme cocaină, pe ruta Spania (Barcelona) – Romania (Iaşi). Drogurile de mare risc erau depozitate la locuinţele lui P.C. și C.C. şi, ulterior, comercializate de către membrii grupării pe raza municipiului Iași, către diverşi consumatori de droguri la preţuri de 80 – 100 de euro/doză. În urma probatoriului administrat în cauză, procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus începerea urmăririi penale faţă de membrii grupării pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, introducere în ţară de droguri de mare risc şi consum de droguri de risc şi de mare risc şi reţinerea pentru 24 de ore a lui T.C., C.C. şi P.C., urmând ca aceştia să fie prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. În instrumentarea cauzei, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. au cooperat cu autorităţile judiciare din Spania. I.G.P.R. - CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Arestaţi preventiv pentru trafic de droguri În ziua de 23 august a.c., poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi, Serviciul Antidrog, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.OT. - Serviciul Teritorial Iaşi, au executat o acţiune pe linia traficului intern de droguri de risc, respectiv canabis. Marţi, 23 august a.c., poliţiştii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi i-au prins în flagrant pe P.I.., de 26 de ani şi H.D., de 40 de ani, ambii din municipiul Iaşi, în timp ce deţineau, în scopul comercializării, 30 de grame canabis, respectiv 10 grame canabis. Au fost efectuate percheziţii domiciliare, fiind găsite la reşedinţa lui P.I. aproximativ 170 de grame canabis, droguri de risc, interzise prin Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, pe care acesta intenţiona să o comercializeze potenţialilor consumatori, de pe raza municipiului Iaşi. În baza probatoriului administrat în cauză, procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus reţinerea pentru 24 ore a suspecţilor, iar ieri, 24 august, faţă de cei doi s-a luat măsura arestării preventive pentru 29 de zile. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Suspect de trafic de droguri de risc, identificat Un tânăr a fost surprins de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate, într-un bar din municipiul Tulcea, în timp ce încerca să vândă cannabis. Ieri după - amiază, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Tulcea şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Tulcea, l-au prins în flagrant delict, într-un bar din municipiul Tulcea, pe Cristian H., de 26 de ani, care deţinea fără drept şi încerca să vândă aproximativ 20 de grame fragmente vegetale de cannabis. Cu privire la fragmentele vegetale, suspectul a declarat că le-a cumpărat de la o persoană necunoscută din municipiul Constanţa, cu intenţia de a le revinde tinerilor din mediul universitar, cu suma de 50 de lei/gram. Cercetările sunt continuate de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Retea specializata in traficul de droguri, destructurata 14 percheziţii au fost efectuate de poliţişti, la domiciliile şi reşedinţele a 11 persoane ce sunt suspectate că făceau parte dintr-o reţea specializată de trafic de droguri de mare risc. Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti –Serviciul Antidrog şi procurorii D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Bucureşti, au destructurat o grupare infracţională ce era suspectată de distribuire a heroinei şi care acţiona pe raza Sectorului 5 din Bucureşti. Astfel, la data de 5 noiembrie a.c., au fost efectuate 14 percheziţii la domiciliile şi reşedinţele a 11 suspecţi care făceau parte din reţeaua de distribuţie a heroinei, iar o parte din cei în cauză au fost conduşi pentru audieri la sediul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Bucureşti. La percheziţii au fost descoperite şi ridicate pentru cercetări aproximativ 50 de grame de heroină, suma de 3.800 de lei şi 100 de euro, despre care sunt indicii că provin din vânzarea de droguri, un pistol cu gaze şi 36 de cartuşe, deţinute ilegal şi 7.040 de ţigarete contrafăcute. Membrii grupării sunt suspectaţi de săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, deţinere în afara antrepozitului fiscal şi comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării sau marcate necorespunzător, peste limita legală, evaziune fiscală şi constituirea unui grup infractional organizat. Centrul de Informare si Relatii Publice - I.G.P.R.

Şapte persoane, suspectate de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. că au obligat patru tinere să întreţină relaţii sexuale cu peste 70 de bărbaţi, au fost arestate preventiv. La data de 27 februarie a.c., poliţişti din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Teleorman şi procurorii D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman au prins patru persoane cercetate pentru trafic de persoane şi proxenetism, pe numele cărora erau emise mandate de aducere. Astfel, C. George, de 19 ani, L. Cristian, de 25 de ani, B. Marian, de 38 de ani şi D. Aurel, de 50 de ani, toţi din municipiul Alexandria, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar la data de 28 februarie a.c. instanţa de judecată a emis pe numele acestora mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile. Cei patru suspecţi au fost introduşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Teleorman alături de alţi trei complici C. Ionuţ, de 23 de ani, P. Liviu, de 47 de ani, ambii din municipiul Alexandria şi N. Viorel, de 25 de ani din comuna Poroschia, care au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv la începutul lunii februarie 2012, în urma unei acţiuni similare a poliţiştilor Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate. Suspecţii sunt cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism. Din cercetările efectuate până în prezent s-a stabilit că în cursul anului 2011, aceştia au recrutat şi exploatat sexual patru tinere cu vârste între 16 şi 25 ani, care au fost obligate să întreţină relaţii sexuale cu peste 70 de bărbaţi, pentru sume de bani cuprinse între 50 şi 150 de lei. La comiterea faptelor, membrii grupului au beneficiat şi de sprijinul unor taximetrişti care au aderat la grupul infracţional ajutând la transportul victimelor sau al „clienţilor”. I.G.P.R. - Centrul de Informare şi Relaţii Publice

Percheziţii la locuinţele mai multor interlopi periculoşi şi violenţi Astăzi, au fost efectuate patru percheziţii domiciliare în Bucureşti în legătură cu fapte de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii şi ordinii publice şi tentativă de omor, fapte ce au avut loc într-un bar din Capitală. Polițiști ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din Cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi procurorii Secţiei de Urmărire Penală si Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sprijinul informativ şi tehnic al Serviciului Român de Informaţii, în baza autorizaţiilor emise de către judecători au efectuat în cursul zilei de astăzi, 22.02.2012, un număr de patru percheziţii domiciliare pe raza localităţii Bucureşti în legătură cu fapte de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii şi ordinii publice şi tentativă de omor. Sunt vizate de cercetări mai multe persoane, fiind puse în aplicare un număr de şapte mandate de aducere, din care au fost executate efectiv cinci. Persoanele aduse cu mandat sunt în prezent audiate de procurorii Secţiei de Urmărire Penală si Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din cercetările efectuate până în acest moment al urmăririi penale a rezultat că în noaptea de 31.12.011, într-un bar din municipiul Bucureşti, au provocat scandal şi au fost implicaţi în agresarea unor persoane. Urmează ca, după audierea persoanelor implicate, procurorii să aprecieze asupra măsurilor procedurale care se impun în raport cu situaţia de fapt. I.G.P.R.

LEGE Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 50 din 29 ianuarie 2003 Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate la nivel naţional şi internaţional. ART. 2 În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) grup infracţional organizat - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului; b) infracţiune gravă - infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: 1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav; 2. lipsire de libertate în mod ilegal; 3. sclavie; 4. şantaj; 5. infracţiuni contra patrimoniului, care au produs consecinţe deosebit de grave; 6. infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; 7. falsificare de monede sau de alte valori; 8. divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri; 9. proxenetismul; 10. infracţiuni privind jocurile de noroc; 11. infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; 12. infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane; 13. traficul de migranţi; 14. spălarea banilor; 15. infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie; 16. contrabanda; 17. bancruta frauduloasă; 18. infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice sau de comunicaţii; 19. traficul de ţesuturi sau organe umane; 20. orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, al cărei minim special este de cel puţin 5 ani; c) infracţiune cu caracter transnaţional - orice infracţiune care, după caz: 1. este săvârşită atât pe teritoriul unui stat, cât şi în afara teritoriului acestuia; 2. este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar pregătirea, planificarea, conducerea sau controlul său are loc, în tot sau în parte, pe teritoriul altui stat; 3. este săvârşită pe teritoriul unui stat de un grup infracţional organizat care desfăşoară activităţi infracţionale în două sau mai multe state; 4. este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acesteia se produce pe teritoriul altui stat; d) informator - persoană care are cunoştinţă despre un grup infracţional organizat şi furnizează organelor judiciare informaţii sau date relevante pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea săvârşirii unor infracţiuni grave de unul sau mai mulţi membri ai acestui grup. CAP. 2 Prevenirea criminalităţii organizate ART. 3 Autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară, separat sau în cooperare, activităţi susţinute de prevenire a criminalităţii organizate. ART. 4 (1) Autorităţile şi instituţiile publice desfăşoară activitatea de prevenire a criminalităţii organizate în cadrul Grupului central de analiză şi coordonare a activităţilor de prevenire a criminalităţii, care face parte din Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalităţii, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2001. (2) Grupul central de analiză şi coordonare a activităţilor de prevenire a criminalităţii ia măsurile necesare pentru elaborarea şi actualizarea periodică a Planului naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. ART. 5 Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea organizată şi iniţiază campanii de informare privind acest fenomen. ART. 6 (1) Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, realizează şi menţine în actualitate baza de date privind criminalitatea organizată, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât categoriile de persoane care fac parte din grupurile infracţionale organizate sau care au legătură cu asemenea grupuri, cât şi victimele criminalităţii organizate. (2) Publicarea informaţiilor statistice şi a rapoartelor de evaluare se face anual de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul ministrului de interne. CAP. 3 Infracţiuni ART. 7 (1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni. ART. 8 Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal. ART. 9 (1) Nu se pedepseşte persoana care, săvârşind una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1), denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat mai înainte de a fi fost descoperit şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii grave care intră în scopul acestui grup. (2) Persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. ART. 10 (1) Infracţiunea de tăinuire, prevăzută la art. 221 din Codul penal, dacă bunul provine dintr-o infracţiune gravă săvârşită de unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, fără ca sancţiunea aplicată să poată depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea gravă din care provine bunul tăinuit. (2) Tăinuirea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte. CAP. 4 Dispoziţii procedurale ART. 11 Urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 7 se efectuează în mod obligatoriu de procuror şi se judecă în primă instanţă de tribunal. ART. 12 (1) Ministerul de Interne îşi constituie structuri specializate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, urmând să asigure cadrul organizatoric necesar, precum şi pregătirea şi specializarea personalului în acest scop. (2) În cadrul structurilor specializate prevăzute la alin. (1) se pot constitui, în condiţiile legii, compartimente tehnice pentru desfăşurarea activităţii de obţinere, prelucrare, verificare şi stocare a informaţiilor din acest domeniu. ART. 13 (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 7 şi 10 se aplică dispoziţiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor. (2) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. (3) Veniturile sau alte beneficii materiale obţinute din bunurile prevăzute la alin. (2) se confiscă. (4) Dacă bunurile supuse confiscării nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal, se confiscă bunuri până la concurenţa valorii bunurilor supuse confiscării. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi veniturilor sau altor beneficii materiale obţinute din bunurile supuse confiscării ce nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal. (6) Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală. ART. 14 În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 7, secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată. Datele şi informaţiile se solicită, în scris, în cursul urmăririi penale de procuror, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar în cursul judecăţii, de către instanţă. ART. 15 (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 7, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorilor, procurorul poate dispune, pe o durată de cel mult 30 de zile: a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora; b) punerea sub supraveghere a sistemelor de comunicaţii; c) punerea sub supraveghere sau accesul la sisteme informaţionale. (2) Pentru motive temeinice măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite de procuror prin ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. (3) Dispoziţiile art. 91^1 - 91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. (4) În condiţiile prevăzute la alin. (1) procurorul poate dispune să i se transmită înscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile. ART. 16 (1) Procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie poate autoriza, la solicitarea instituţiilor sau a organelor legal abilitate, efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără sustragerea sau substituirea totală ori parţială a bunurilor care fac obiectul livrării. (2) Livrarea supravegheată este autorizată prin ordonanţă motivată care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele: a) indiciile temeinice care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară; b) detalii cu privire la bunurile care fac obiectul livrării supravegheate şi, după caz, la bunurile care urmează a fi sustrase ori substituite, precum şi la bunurile care urmează a le înlocui pe acestea; c) timpul şi locul efectuării livrării sau, după caz, itinerarul ce urmează a fi parcurs în vederea efectuării livrării, dacă acestea sunt cunoscute; d) datele de identificare a persoanelor autorizate să supravegheze livrarea. (3) Nu se poate autoriza efectuarea livrărilor supravegheate în cazul în care prin acestea s-ar pune în pericol siguranţa naţională, ordinea sau sănătatea publică. ART. 17 În cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni grave de către unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, care nu poate fi descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi, în vederea strângerii datelor privind săvârşirea infracţiunii şi identificarea făptuitorilor, poliţişti sub acoperire din cadrul structurilor specializate ale Ministerului de Interne. ART. 18 (1) Autorizarea pentru folosirea poliţiştilor sub acoperire se dă de către procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prin ordonanţă motivată, care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele: a) indiciile temeinice care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară; b) identitatea sub care poliţistul sub acoperire urmează să desfăşoare activităţile autorizate; c) numele lucrătorului din structura specializată, desemnat ca persoană de legătură a poliţistului sub acoperire; d) activităţile pe care le poate desfăşura poliţistul sub acoperire; e) perioada desfăşurării activităţilor autorizate. (2) Persoana de legătură din cadrul structurii specializate din care face parte poliţistul sub acoperire are obligaţia de a prezenta procurorului rapoarte periodice referitoare la activităţile desfăşurate de poliţistul sub acoperire. Rapoartele periodice au caracter confidenţial, se întocmesc în formă scrisă pe baza informaţiilor furnizate, în măsura posibilului, de către poliţistul sub acoperire şi trebuie să cuprindă detalii referitoare la toate activităţile desfăşurate de acesta, datele şi informaţiile culese cu privire la infracţiunile grave săvârşite sau care urmează să fie săvârşite şi la făptuitori, precum şi orice alte date şi informaţii necesare pentru prevenirea infracţiunilor grave. ART. 19 (1) În cazuri temeinic justificate poliţistul sub acoperire poate solicita autorizarea desfăşurării şi a altor activităţi decât cele pentru care există autorizarea, potrivit art. 18 alin. (1), procurorul urmând să se pronunţe de îndată prin ordonanţă motivată, în cazul aprobării acestei solicitări. (2) În cazul în care poliţistul sub acoperire desfăşoară alte activităţi decât cele pentru care a primit autorizarea prevăzută la alin. (1) sau la art. 18 alin. (1), precum şi dacă intră în posesia unor informaţii referitoare la posibilitatea survenirii unui pericol imediat, acesta informează de îndată ce este posibil persoana de legătură, care are obligaţia de a aduce neîntârziat aceste informaţii la cunoştinţă procurorului care a dat autorizarea. Procurorul se pronunţă de îndată prin ordonanţă motivată, autorizând activităţile desfăşurate de poliţistul sub acoperire sau, după caz, retrăgând autorizaţia acordată în condiţiile alin. (1) sau ale art. 18 alin. (1) şi luând măsurile care se impun, în condiţiile legii. ART. 20 Dacă prin desfăşurarea activităţilor autorizate poliţistul sub acoperire cauzează pagube materiale persoanelor fizice sau juridice care nu au legătură cu grupul infracţional organizat şi cu activităţile infracţionale desfăşurate de acesta, plata despăgubirilor se asigură din fondurile prevăzute la art. 32. ART. 21 În situaţii excepţionale, dacă există indicii temeinice că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni grave de către unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, care nu poate fi descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi informatori în vederea strângerii datelor privind săvârşirea infracţiunii şi identificarea făptuitorilor. ART. 22 Informatorii pot beneficia de recompense financiare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. ART. 23 Poliţistul sub acoperire, informatorul, precum şi membrii de familie ai acestora pot beneficia de măsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii. CAP. 5 Cooperarea internaţională ART. 24 (1) Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public cooperează în mod direct şi nemijlocit, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu. (2) Cooperarea care se organizează şi se desfăşoară, potrivit alin. (1), în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor transnaţionale săvârşite de grupuri infracţionale organizate poate avea ca obiect, după caz, asistenţa judiciară internaţională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenţa tehnică sau de altă natură pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi. ART. 25 (1) În cadrul cooperării internaţionale în domeniul confiscării autorităţile competente, potrivit legii, iau măsuri pentru: a) primirea, transmiterea şi executarea deciziilor de confiscare ale autorităţilor competente străine, la cererea acestora, formulate în condiţiile legii; b) dispunerea confiscării bunurilor, în condiţiile prezentei legi, în cazul în care există o solicitare în acest sens din partea unei autorităţi competente străine. (2) Instanţa poate dispune transmiterea bunurilor confiscate, conform prezentului articol, la autoritatea competentă străină care a formulat o cerere în condiţiile alin. (1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) există o solicitare formulată în acest sens de autoritatea competentă străină; b) bunurile care urmează să fie transmise acestei autorităţi sunt destinate să fie restituite persoanelor vătămate sau să servească la justa despăgubire a acestora. ART. 26 (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor transnaţionale săvârşite de grupuri infracţionale organizate. (2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente. (3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislaţiilor acestora. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 27 Articolul 17 din Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 13 ianuarie 1998, se modifică şi se completează după cum urmează: "ART. 17 (1) Organizarea sau efectuarea prelevării ori transplantului de ţesuturi sau organe umane, în scopul obţinerii vreunui profit din vânzarea acestora, constituie infracţiunea de trafic de ţesuturi sau organe umane şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cumpărarea de ţesuturi sau organe umane în scopul revânzării în vederea obţinerii unui profit. (3) Tentativa se pedepseşte." ART. 28 Articolul 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 12 Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6 - 8 şi 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi." ART. 29 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 70, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins: "(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte." 2. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 71 (1) Racolarea, îndrumarea sau călăuzirea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi organizarea acestor activităţi constituie infracţiunea de trafic de migranţi şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este de natură a pune în pericol viaţa sau securitatea migranţilor ori a-i supune pe aceştia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani. (3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani. (4) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte." 3. Articolul 72 se abrogă. ART. 30 Alineatul (2) al articolului 17 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) se săvârşeşte în mod repetat, maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani." ART. 31 Pentru acţiuni deosebite şi dovezi de înalt profesionalism lucrătorii din structurile specializate, constituite conform art. 12, pot fi recompensaţi. ART. 32 Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate se asigură din bugetele Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie. ART. 33 Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 34 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 14 şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 678/2001, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, OVIDIU CAMELIU PETRESCU

Poliţia bulgară se confruntă cu un val de asasinate ale unor persoane asociate cu lumea interlopă. În 15 zile s-au înregistrat trei crime, fără ca poliţiştii să poată da de urma ucigaşilor. Ministrul bulgar de Interne susţine că nu se poate vorbi de o "escaladare" a asasinatelor în stil mafiot. Ultimul asasinat a avut loc ieri, într-un cartier de locuinţe din Sofia. Omul de afaceri Vasil Lazov a fost împuşcat mortal în plină zi, lângă maşina sa, la doar câţiva metri de un loc de joacă plin de copii. Deşi se prezenta ca un patron respectabil, Lazov avea un cazier destul de bogat: sub regimul comunist, petrecuse un an şi jumătate în închisoare pentru dare de mită, iar acum zece ani a fost din nou cercetat pentru fals în acte. În aceeaşi situaţie era şi cealaltă victimă, Iordan Dinov, patronul unor case de pariuri sportive din sudul Bulgariei, ucis la Sofia săptămâna trecută. El fusese acuzat de pariuri ilegale, dar avocatul său spune că era nevinovat. Cele două crime au fost precedate de asasinarea, în acelaşi stil, a unui individ mult mai dubios: Kiril Kirilov, care tocmai era judecat, împreună cu o întreagă bandă, pentru mai multe răpiri. Patru din membrii bandei au primit, de altfel, pedepse grele cu închisoarea. Poliţiştii spun că n-au indicii că asasinatele ar fi legate, dar cunoscătorii lumii interlope sunt de altă părere. Se pare că răfuielile sângeroase între clanurile mafiote sunt unul din motivele pentru care europenii privesc Bulgaria cu suspiciune şi amână intrarea în spaţiul Schengen. Păreri?