Jump to content
POLITISTI.ro

Articole interesante in presa


LORD

Recommended Posts

Un șofer britanic a doborât recordul de viteza pe autostrăzile din Franta când a fost surprins circulând cu un Audi R8 cu o viteza de peste 160 mile / ora. Viteza cu care circula nu este cunoscuta, dat fiind ca a dat aparatul radar peste cap si aceasta s-a stricat...  :)) Masina a fost sechestrata, permisul retinut, i s-a interzis orice drept de circulatie pe orice drum din Frant si a fost citat la tribunal unde poate primi o amenda de pana la 1300 lire sterlin. Francezii sunt foarte supărați din cauza faptului ca britanicii confunda drumurile fratuzesti cu circuitele de curse... 

 

Articolul complet este aici... http://www.dailymail.co.uk/news/article-2348765/British-driver-breaks-speeding-record-French-motorway-traffic-police-clock-160mph--fast-took-miles-catch-him.html

Link to comment

Al dracu radar performat, s-a stricat :) poate nu avea metrologia facuta. O fi uitat britanicul sa-i intrebe daca au certificatul de metrologie la ei?

  • Upvote 2
Link to comment

Rusy.. zau daca stiu ce sa zic... ori sunt astia prea inapoiati tehnologic (or fi avut vreun radar pistol old school cu leduri), ori prea civilizati si nu sar calul si o viteza de 260 kmh li se pare din povesti... la noi o ard baietii "reising" la 300 fara nicio greata... 

Oricum, masurile luate sunt de avut in vedere.... oare pe cand si la noi..?

Edited by Kayne
Link to comment
  • 2 weeks later...
  • Member

Prima companie de taximetrie gratuită din România: TAXI GRATIS

 

Alex Boabeş este singurul român care a fondat prima companie de taximetrie gratuită din România, TAXI GRATIS. Serviciul de taximetrie de urgenţă inaugurat în luna aprilie se adresează exclusiv clienţilor care au probleme de sănătate sau urgenţe, bătrânilor, nevăzătorilor şi celor fără posibilităţi financiare.

„Ideea a venit spontan pentru că şi eu am avut nevoie de un astfel de serviciu şi nu m-a ajutat nimeni. Am început cu un prieten cu maşinile personale, dar el s-a retras din lipsă de timp şi acum am rămas doar eu”, spune tânărul de 23 de ani. Boabeş primeşte între una şi patru comenzi pe zi, iar în restul timpului lucrează în ture de noapte la o companie IT din Bucureşti. În prezent serviciul este disponibil în sectoarele 2 şi 3, iar toate costurile sunt suportate de tânărul filantrop. „Plătesc cam 1.500 de lei lunar pe benzină. Oamenii au fost la început reticenţi pentru că există percepţia că nimic nu este gratis. Acesta este un proiect unic în România şi poate chiar în lume”, mai spune Alex Boabeş.

 

Tânărul spune că prietenii s-au declarat iniţial împotriva proiectului, susţinând că ar fi o risipă de timp, însă ulterior au început să aprecieze gestul său de a transporta benevol oamenii cu probleme. „S-au făcut şi glume şi farse şi m-am deplasat de multe ori în anumite locuri fără să găsesc pe cineva acolo. E păcat de timpul pierdut”, povesteşte tânărul. El îşi pune la dispoziţie toată ziua, dacă i se solicită prin telefon comenzi de transport în regim de taxi.

 

“Acest serviciu este gratis deoarece vrem să demonstrăm că ne putem ajuta între noi şi fără recompense materiale. Desigur, costuri există (investim lunar cel puţin 40% din venituri în această iniţiativă). Este un gest benevol pentru ajutorarea acelora care chiar au nevoie de un mijloc de transport gratuit”.

 

Sursa businessmagazin.ro

  • Upvote 2
Link to comment
  • 1 month later...

Presedintele SNAP, dl Surugiu, a descoperit ca are dispozitiv de urmarire pe masina... bine, soferul lui, ca probabil e dificil la cate ai pe cap sa mai si conduci.... 

articolul mai jos... aaa.... ps. masina era pusa la dispozitie de catre MAI... dragut nu? unii nu au bani nici de benzina, altii primesc si masini moca... 

 

http://www.rtv.net/dispozitiv-de-urmarire-gasit-in-masina-presedintelui-sindicatului-national-al-agentilor-de-politie_94686.html

Link to comment
  • 4 weeks later...
  • 3 weeks later...

Ruşii nu au nici DNA, nici ANI, nici DIICOT, nici alte mii de instituţii şi organisme care să lupte cu corupţia, aşa cum are România.

 

Raşid Gumarovici NurgalievÎn schimb ruşii îl au pe Raşid Gumarovici Nurgaliev, general-colonel, ministrul Poliţiei şi al Afacerilor Interne, fost KGB-ist.

 

Recent, din ordinul lui Nurgaliev,  toţi cei 1,4 milioane de poliţişti ruşi în frunte cu cei 340 de generali au trecut prin Comisia Specială de Reatestare  Profesională care i-au verificat şi la măsele şi la portofele. Cu alte cuvinte, le-au fost controlate  cunoştinţele profesionale, dar şi averile.  Poliţistul care nu a fost în măsură să-şi justifice averea a rămas fără ea, considerându-se că a fost furată, iar  el a luat drumul coloniilor de muncă de pe lângă Cercul Polar. Scurt.

 

Printre cei respinşi la examenul de reatestare pe posturi s-au aflat şi 21 de generali ruşi de poliţie.

 

În cele din urmă, din 1,4 milioane de poliţişti ruşi, au mai rămas 800.000. “Puţini, dar buni!” a remarcat mulţumit ministrul Nurgaliev.

 

Comisiile de reexaminare au descoperit  poliţişti ruşi posesori de cinci sau şase  case, posesori de magazine, restaurante sau chiar hoteluri. Unii dintre ei erau chiar patroni de mici bănci.

 

Rashid Nurgaliev, un general extrem de respectat şi iubit de ruşi, cunoscut pentru sobrietatea şi viaţa lui austeră, a examinat listele cu respectivii ofiţeri şi a întrebat mirat: “Dar pentru ce mai stăteau ăştia aici în Poliţie dacă ei milionari? Cine-i ţinea  pe aceşti indivizi  în funcţii? Şi ce rezultate aveau aceşti veritabili  oligarhi  ca simpli sergenţi de poliţie? Probabil că aveau nişte rezultate fenomenale şi erau dedicaţi cu trup şi suflet muncii de poliţie dacă, putrezi de bogaţi fiind, ei patrulau noaptea pe străzi ca să prindă hoţii! Vreau să văd rezultatele muncii  lor!”

 

Ministrul Nurgaliev nu a avut ce vedea, pentru că rezultatele cu pricina nu existau.  Ca atare au zburat din posturi şi cei care îi toleraseră în funcţii pe primii.

 

Nu ar fi rău ca  exemplul ruşilor   să fie preluat urgent şi de Ministerul Român de Interne, dar şi de alte ministere din România.

 

Există sute de mii de funcţionari români de stat (mai ales la primării şi prefecturi), de  poliţişti şi militari români, de directori ai unor companii de stat, de funcţionari prin diferite ministere care dacă ar fi luaţi acum la un control serios nu şi-ar putea justifica nici măcar zece la sută din averile  pe care le  deţin.

 

Există poliţişti, jandarmi, militari şi funcţionari români care posedă la ţară adevărate moşii. Mai mult decât atât, unii au proprietăţi prin străinătate, deţin case şi hoteluri sau pensiuni. Au contractate împrumuturi la bănci de milioane de euro. Mulţi dintre ei au acţiuni la diferite companii. Practic sunt multimilionari. Singura spaimă reală cu care se confruntă aceşti poliţişti şi funcţionari  este, în mod paradoxal, spaima de a nu fi daţi afară din  “serviciul la stat”.

 

Deşi România a revenit la capitalismul chiaburesc de acum o sută de ani de care este foarte mândră,  noii moşieri şi chiaburi ai României nu se găsesc pe haturile şi ogoarele ţării ci prin birourile MAI sau prin inspectoratele Poliţiei şi ale Jandarmeriei.

 

O  mafie  de nivel naţional s-a format şi în sistemul militar de pensii.

 

O simplă privire aruncată asupra listelor de pensii militare arată diferenţe scandaloase  şi absconse. Militari cu acelaşi grad primesc pensii extreme (unul de o 150 de euro, altul de 4.000 de euro) sub pretextul că unul dintre ei a ieşit la pensie cu câţiva ani mai devreme decât celălalt sau că unul a avut “munci de răspundere” în timp ce altul nu a avut aşa ceva. Aşa se face că în România de azi există plutonieri cu pensii de două sau de trei ori mai mari decât ale unui colonel.

 

Dar mai presus decât toate acestea stă neputinţa Justiţiei române de a lua măsuri contra celor care s-au îmbogăţit prin furt şi şantaj.

 

Presa a făcut mare tam-tam în legătură cu cazul ministrului Dan Ioan Popescu căruia i s-a pus sechestru pe bunurile deţinute  a căror provenienţă nu a putut fi justificată (circa un milion de euro).

 

Totuşi, respectivul nu a păţit nimic. Iar  în România există sute de mii de proprietari care nu pot justifica în nici un fel vilele, terenurile, conturile de milioane de euro pe care le deţin  sau lăzile burduşite cu sute de kilograme de aur cu care posesorii nemaiştiind ce să facă îşi poleiesc maşinile cu el. De ce nu verifică statul aceste averi?

 

Nu le verifică pentru că România nu are deocamdată un Nurgaliev.

 

Sursa: Universul Romanesc, autor Stan Valentin

  • Upvote 1
  • Downvote 1
Link to comment
  • Moderator

Autorul ăla e atât de dobitoc încât îi curge din gură. E un articol penibil, plin de populism ieftin şi a cărui singură menire este să manipuleze proştii sub paravanul unor generalizări ce au devenit stereotipuri dar care sunt spuse sub forma unor aşa zise adevăruri.

 

Ce spune el în fond acolo?

Ne spune că poliţiştii şi jandarii sunt majoritatea nişte chiaburi şi nişte moşieri! Mănâncă căcat cu generalizările lui! 

Eu sunt poliţist şi sunt gata să-i cedez lui toată partea din averea mea pe care nu o pot justifica. El ar fi dispus să-mi plătească restul din creditul pe care-l am, dacă după verificările făcute constatăm că a mâncat căcat cu lingura când m-a inclus în categoria chiaburilor sau a moşierilor? 

 

Vai ce să-ţi spun, se uită un retardat ca acest Stan Valentin la ruşi şi ne povesteşte ce fac ăia pe acolo. Să ne mai scutească de ipocrizia asta. Că tot ăştia ca el, cei cu iniţiativa privată-n sânge sunt cei care după '89 au cerut să se abroge legea ilicitului, unde trebuia justificată averea de oricine. Şi uite aşa s-a introdus în Constituţie principiul ăla de care acum se prevalează toţi hoţii, ce spune că averea dobândită se prezumă a fi licită sau cu alte cuvinte, hoţul neprins în flagrant este negustor cinstit. 

Aşa că la noi în ţară, constituţia nu-ţi dă voie să-i spui cuiva că ce nu poate justifica ceva că este hoţie. De ce? Pentru că noi garantăm proprietatea, iar pentru acest lucru au murit oameni la revoluţie şi blablabla 

Sigur, românul în ipocrizia în care se scaldă, doreşte ca aceste "valori" apărate de Constituţie să nu se aplice în cazul tuturor. De ce? Pentru că românul este obişnuit să găsească vinovaţi la minut, să pună etichete şi în ipocrizia lui, uită complet că în faţa legii toţi trebuie să fim egali. De asemenea, tot românul ăsta ipocrit uită că a demilitarizat poliţistul pentru a fi civil la fel ca şi el, mai mult decât atât a făcut pişulică pe statutul poliţistului, l-a inclus în legea de salarizare unitară pe acelaşi palier cu bibliotecarul, dar nu are nicio problemă să-i restrângă din drepturile de care un cetăţean obişnuit se bucură. În concluzie, românul vrea ca la drepturi, poliţistul să aibă cât mai puţine, iar la obligaţii cât mai multe, uitând că trebuie să existe un echilibru.

 

Aşa că, articolele ca cel de mai sus, sunt doar nişte mizerii populiste, scrise de nişte habarnişti ce sunt proşti făcuţi grămadă. E ca şi cum aş spune eu că toţi ţiganii fură şi să susţin că am descoperit apa caldă prin această afirmaţie, aşteptând aplauze şi ovaţii de la guşterii ce se minunează că am avut "tupeul" să spun că toţi ţiganii sunt hoţi.

  • Upvote 2
Link to comment
  • 1 month later...
Inedit. Căsătoria militarilor a fost reglementată prin lege, încă de la 1900, soţia având nevoie de certificat de moralitate şi zestre, iar bărbatul de autorizaţie din partea superiorilor
 
Istorii secrete. Regulile drastice ale căsătoriei militarilor la 1900
articol preluat integral din romanialibera.ro din 8 noiembrie 2013
 
 

Certificat de moralitate şi zestre - două condiţii puse de statul român, încă din anul 1900, femeilor care doreau să se mărite cu ofiţerii Armatei Regale. Atât de dură era legislaţia, încât cei care se însurau pe ascuns, fără "autorizaţia de căsătorie" dată de superiorii lor, erau fie eliminaţi din sistem, fie trimişi în faţa Consiliului de Război. Politica a intrat cu bocancii în viaţa militarilor, după 1941, dar mai ales în anii '50. Azi sunt doar amintiri, consemnate în arhive, despre istoria, privită din alt unghi, a oştirii noastre.

 

"Domnule comandant, raportez, vreau să mă însor!". Dacă ar fi să facem un exerciţiu de imaginaţie, întorcându-ne în timp, în anul 1900, am fi cu siguranţă martorii unui schimb de replici între un ofiţer şi comandantul său, într-o cazarmă din România. Ofiţerul - "raportez, domnule comandant, vreau să mă însor!". Comandantul - "am plăcerea să-ţi înmânez autorizaţia de căsătorie!". N-am ales din întâmplare acel an, pentru că în ziua de 3 martie apare "Legea căsătoriilor militare". Chestiunea aceasta fusese în atenţia autorităţilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, nu numai la noi, dar şi-n Occident. Descoperim astfel condiţiile pe care statul român le punea, în primul an al secolului XX, femeilor care doreau să devină soţii de ofiţeri. Domnişoara avea nevoie, înainte de toate, de un "certificat de moralitate". Semnată de cinci persoane care o cunoşteau bine pe aspirantă, declaraţia scotea în evidenţă reputaţia ei de netăgăduit în societate. Dar nu numai atât, pentru că viitoarea "doamnă ofiţer" trebuia să îndeplinească esenţiala condiţie pentru bunul mers, material, de data asta, al familiei ce tocmai era pe cale de-a se constitui - zestrea.

 

Ce aleargă după militar? "Sărăcia, femeile şi praful" - în anul 1900. Vorba veche, din popor, cum că după militar "aleargă sărăcia, femeile şi praful", părea luată în serios de oficialităţi. Rândurile ce urmează explică o viziune, aşa cum era prezentată cum mai bine de un secol în urmă, dar şi o stare de fapt - bărbatul o fi general la el în unitate, dar acasă femeia-i baza. Poftiţi de citiţi - "mai mult decât orice om, ofiţerul are nevoie de o viaţă privată liniştită şi de un tovarăş încrezător, căruia să-i împărtăşească tot ceea ce simte, căci el, mai mult decât orice, este expus să petreacă cea mai mare parte din viaţa sa departe de părinţi şi rude, singurii care l-ar putea sfătui. Iată dar absoluta necesitate ca ofiţerul să fie căsătorit, căci numai soţia poate fi în stare să înlocuiască pe părinţii şi rudele ofiţerului, ba chiar îi poate înfrâna multe din pasiuni, pe care poate nici părinţii, nici rudele nu ar fi în stare să le înfrâneze". Aveţi astfel ocazia să cunoaşteţi viaţa de soldat dintr-un cu totul alt unghi - reglementarea căsătoriei militarilor români - în conformitate cu legile care s-au tot schimbat în diverse etape ale existenţei acestei ţări. Informaţii obţinute de la Serviciul Istoric al Armatei, şeful acestei instituţii, comandorul doctor Marian Moşneagu, fiind cel care a şi realizat un amplu documentar pe această temă.

 

Vârsta minimă la care ofiţerul putea să spună "da" - 23 de ani. Domnule ofiţer - sau subofiţer, după caz - ai 23 de ani împliniţi? Da. Atunci, conform legii, te poţi însura. De la acest prim punct începeau procedurile. Armata aştepta de la viitoarea doamnă documente legate de zestre. De pildă, femeia să aibă un capital, un fel de depozit bancar, cum i se spune azi, din care să fie asigurată o dobândă anuală. Ei bine, această dobândă trebuia să fie de 2.500 de lei, în cazul în care domnişoara se mărita cu un locotenent. Dacă domnul era căpitan, venitul anual se putea reduce la 1.500 de lei. După probabilul principiu - soldă mai mare, zestre mai mică. Nu numai banii puteau constitui dota. Poate că domnişoara avea de la familia ei titluri de stat - aducătoare de venituri în sumele deja prezentate. Sau proprietăţi - imobile, terenuri - la fel de profitabile. Toate fiind certificate în prealabil la tribunal. Actele doveditoare erau prezentate comandantului Corpului de Armată, cel care emitea autorizaţia de căsătorie pentru subalternul său.

 

Ministerul de Război primea raportul despre nuntă . Viaţa intra pe făgaşul ei - nunta, petrecerea. Dar ofiţerul nu uita că mai are o procedură de îndeplinit, în cel mult o lună din momentul în care şi-a unit destinul cu femeia lui. Era obligat, la întoarcerea în garnizoană, să dea raportul - la ce biserică s-a căsătorit şi ziua exactă a evenimentului. Toate aceste date erau înscrise în Registrul Matricol al ofiţerului. Informaţiile erau trimise apoi la Ministerul de Război. Pe aceeaşi filieră - unitatea militară şi Minister - circulau, în timp, toate etapele vieţii ostaşului, când i s-au născut copiii, dacă a divorţat, când s-a căsătorit a doua oară. Dacă se întâmpla ca ofiţerul se se recăsătorească, atunci cea de-a doua soţie trebuia să aibă şi ea propria-i zestre.

 

Aportul nevestei la solda ofiţerului. Nu trebuie să ne imaginăm însă că statul român lua zestrea cu totul şi o punea în braţele ofiţerilor. Soldaţii aveau dreptul numai la veniturile obţinute din dota soţiei, nu la capitalul însuşi. Avem, iată, nişte date din anul 1897, ca să ne dăm seama cum funcţiona acest principiu. Dacă un locotenent avea pe atunci solda de 400 de lei, venitul său se rotunjea cu încă 125 de lei pe lună - bani rezultaţi din ceea ce producea, în numerar, zestrea. Am mai primit şi alte calcule, de data asta din perioada interbelică, mai precis anul 1937. Un sublocotenent câştiga anual suma de 5.640 de lei, însemnând totalul soldei şi al venitului din zestre. Câştigul unui locotenent - soldă plus dotă - ajungea la 6.192 de lei, tot pe an.

 

Consiliu de Război pentru cine se căsătorea fără aprobare. Legea era foarte aspră cu cei care încălcau aceste principii. Dacă îndrăzneai, ca militar, să te căsătoreşti fără acceptul superiorilor tăi, cazul era imediat raportat comandamentului Corpului de Armată, în subordinea căruia se afla unitatea la care activa incriminatul. Fără niciun fel de discuţii, ofiţerul în cauză era dat afară din Armată prin Înalt Decret Regal. Şi nu numai atât, pentru că se putea ajunge la ceva mult mai grav, dacă erai încadrat la nesupunere şi act de indisciplină. Pentru aşa ceva riscai să fii judecat în Consiliul de Război.

 

Căsătoria neregulamentară desfăcută la ordin. Dacă alte state europene - Franţa sau Italia - aveau şi ele reglementări în privinţa căsătoriei militarilor, în schimb legislaţia românească se remarca prin intransigenţă. Cum altfel să priveşti situaţia în care era pus un ofiţer de-al nostru care încălcase regulile, când căsătoria putea fi desfăcută la ordinul superiorilor lui?! Situaţia s-a mai îmblânzit pe parcurs, vinovatul fiind amânat de la avansări. Cert este că, aşa cum se arată în documente, viaţa de familie a ofiţerilor Armatei Române era mereu în atenţia eşaloanelor superioare.

 

O încercare de-a elimina concubinajul, în 1921. Dar, cum se întâmplă mereu la noi, românii găsesc portiţe de-a ocoli legea, astfel că în rândul militarilor apare fenomenul concubinajului. Conducerea ţării ia act de situaţie şi, în 1921, prin Înalta Apostilă a Regelui, se acordă o lună, între 27 februarie şi 27 martie, timp în care cei care depuseseră cereri de căsătorie au primit aprobare de nuntă fără să mai fie nevoie ca soţia să aibă zestre. Acesta era şi motivul pentru care cuplurile nu se căsătoriseră - ofiţerul se îndrăgostise de o fată săracă. Autorităţile nu renunţă totuşi, sub niciun chip, la sfântul principiu al moralităţii. Acest aspect fiind rezolvat, se dă aviz faborabil rapoartelor Ministerului de Război - având numerele 13352 şi 13353 - din anul deja menţionat. Se impune însă o condiţie decisivă ofiţerilor - să recunoască oficial copiii rezultaţi în timpul concubinajului. Vizată în acest sens era perioada cuprinsă între anii 1919 - 1921.

 

Nevasta nu trebuia să ştie neapărat limba română. Pe cât de dură, pe atât de lipsită de discriminare era totuşi legislaţia românească. O nouă reglementare a căsătoriei militarilor apare în 4 aprilie 1931. Soţiile ofiţerilor români puteau fi de orice etnie sau religie. Noua lege nu impunea femeilor nici măcar să cunoască limba română, în cazul în care domnul pusese ochii pe o divă din altă ţară. Zestrea nu mai era nici ea o povară. Pe lângă reducerea cuantumului dotal acordat în fiecare an militarului, apare ceva nou - soţiile ofiţerilor superiori sunt scutite de această responsabilitate. Moralitatea rămâne, în continuare, decisivă pentru domnişoarele dornice de-a se mărita cu un ofiţer al Armatei Regale.

 

Corupţie versus moralitate. Moralitatea, bat-o vina! Un subiect delicat asupra căruia, în 1937, se apleacă colonelul magistrat Vasile Chiru, consilier la Curtea Militară de Casaţie şi Justiţie, într-un amplu material publicat în "Pandectele militare", luând în discuţie tot angrenajul legislativ al mariajului militarilor români. Şi ce scoate în evidenţă autorul - "modul de constatare a moralităţii viitoarei soţii şi a familiei sale, aşa cum cere regulamentul, nu prezită eficacitatea cerută". Altfel spus, femei cu un trecut îndoielnic puteau ajunge soţii de militari în baza acelui certificat de bună purtare, o hârtie, iată, fără valoare, dacă era mistificată. "De aici se naşte apoi un rău pentru familia militară, de o gravitate excepţională, adică pierderea sentimentului de camaraderie între ofiţerii însuraţi", trage concluzia specialistul în privinţa slăbiciunilor legii.

 

Te însori numai cu românce. Se putea oare ca politica să nu-şi bage coada şi-n sentimentele militarilor noştri?! Mai întâi, războiul intră cu bocancii în viaţa intimă. Vedem ce s-a întâmplat în 1941. Atunci sunt emise două decrete - 1867 şi 1909 - în luna iunie. Primul elimină, pentru toate categoriile de soldaţi, condiţia zestrei de la viitoarea soţie. Dar impune alor noştri să se însoare numai cu românce. Al doilea decret transmite ofiţerilor că, în afară de românce, se pot uita şi după italience sau nemţoaice. Că doar erau reprezentantele aliaţilor noştri la vremea aceea, nu-i aşa?!

 

Comisarul politic. Tot despre politică, de data asta în regimul comunist. Noua orânduire vrea, e drept, dintr-o cu totul altă perspectivă, să controleze viaţa privată a militarilor români. Viitoarele neveste erau verificate, dar nu la moralitate, ci numai în ceea ce priveşte originea socială, de unde să reiasă "devotamentul faţă de Republica Populară România". Dacă ataşamentul femeii faţă de culoarea roşie a drapelului era de netăgăduit, atunci comisia - formată din comandantul unităţii şi adjunctul său - aproba căsătoria. Nu peste mult timp îşi va face apariţia în "peisaj" şi ofiţerul politic al unităţii militare. El va avea ultimul cuvânt în obţinerea permisiunii de căsătorie, în conformitate cu măsurile impuse prin Decretul 352 din 18 martie 1950. Istoria consemnează, cel puţin scriptic, după perioada Gheorghiu-Dej, eliminarea tuturor obstacolelor - birocratice, politice sau de altă natură - în calea iubirii pe care un militar o nutreşte faţă de aleasa lui. Azi au rămas doar amintirile. E-he, de pe vremea când era bunica fată... 

 
Edited by LORD
  • Upvote 1
Link to comment
  • 2 weeks later...
  • Active member

CEI 4 OAMENI care ȘTIU tot ce se întâmplă în România

Patru şefi de serviciu secret, sub trei preşedinţi, au cunoscut în amănunt pericolele reale care au ameninţat siguranţa naţională. Adevărul despre controversele fiecărui mandat îl vom afla peste zeci de ani.

 

După aproape 24 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 - cu lungi perioade în care foştii şefi ai SRI au fost implicaţi în scandaluri răsunătoare -, instituţia şi-a câştigat o bună reputaţie în rândurile serviciilor secrete ale NATO. S-a plecat de la Securitatea comunistă, care a comis atrocităţi pentru menţinerea lui Nicolae Ceauşescu la putere. Acum, SRI a reuşit să contribuie la menţinerea securităţii pe linia de graniţă a NATO.

 

În ultimii ani a dejucat atacuri teroriste pe teritoriul României (17 numai în anul trecut) şi a alertat serviciile altor state despre potenţiale pericole. De la logistica redusă specifică vechiului regim, astăzi SRI a ajuns în postura de a putea respinge atacurile inamicului redutabil al noului tip de război: terorismul cibernetic. Cel mai recent caz a fost respingerea atacului comis asupra României de "Octombrie roşu", o campanie sofisticată de spionaj cibernetic care ţinteşte mai ales ambasade din Europa de Est şi Asia Centrală.

GEORGE MAIOR 2006-PREZENT. Ofensivă împotriva corupţiei şi crimei organizate

George Maior (46 de ani) conduce SRI de 2.602 de zile, din data de 4 octombrie 2006. Sub conducerea sa, activitatea serviciului secret a cunoscut o implicare aproape totală în lupta anticorupţie declanşată de DNA sau în cea îndreptată împotriva reţelelor de crimă organizată şi terorism, declanşată de DIICOT. Potrivit rapoartelor DNA, din anul 2006 au fost trimise în judecată peste 4.700 de persoane pentru fapte de corupţie.

Cele mai răsunătoare condamnări au avut la bază înregistrările făcute cu ajutorul SRI.

Cazul senatorului PSD Cătălin Voicu - şapte ani de închisoare.

● Foştii miniştri ai Agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan - câte trei ani de închisoare cu executare, în Dosarul "Caltaboşul".

● Ofiţerii SRI au lucrat în cazul afaceriştilor Sorin Ovidiu Vîntu, Said Baaklini, Omar Hayssam.

● Recent, cazurile senatorului PSD Niculae Bădălău implicat în "Mafia Industriei Alimentare", "Şpaga de 1,4 milioane de euro la Hidroelectrica", "Dosarul Referendumul fraudat", în care a fost acuzat vicepremierul Liviu Dragnea, sau "Mită la şefii RADET".

● În cazul grupărilor de crimă organizată, cel mai cunoscut succes este cel al detonării bombei pusă sub maşina interlopului Bogdan Mararu, din Piatra Neamţ.

● Un alt caz la care a lucrat SRI este cel al fostului ministru al Economiei, Codruţ Sereş, acuzat de DIICOT de trădare şi spionaj.

● În ultimii ani, SRI s-a implicat în domenii "neatinse", până de curând, de anchetele anticorupţie, precum şcolile sau spitalele. De exemplu, cazul Liceului "Dimitrie Bolintineanu", unde s-au descoperit fraudele la Bacalaureat.

"Nu pot să stau pasiv la elemente de fraudare legate de principala resursă a ţării, anume resursa umană, fapt ce afectează fibra naţională (...) Avem ce căuta în domeniul Educaţiei şi vom avea ce căuta şi pe viitor, dacă va fi nevoie (...) V-aţi gândit ce sentimente au tinerii care au studiat şi văd pe cei care au luat Bacalaureatul prin fraudă?", declara Maior în iulie 2013, adăugând că acest fel de corupţie poate duce la "o schilodire a statului".

 

Putorile astea si-au asezat curul lor puturos si au tras cu urechea la ce-au vorbit unii la telefon (daca au facut si asta) si vin aici si se prezinta ca si cum ei au instrumentat tot, ei au muncit, ei au facut, au dres, au condamnat. Cand colo, tot ce au facut a fost sa traga cu urechea. Si atat. Nici macar nu trebuie sa iesi in birou ca sa asculti un telefon.

  • Upvote 2
Link to comment
  • Member

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cu 1.000 de lei pentru condiţionarea înscrierii la Şcoala de agenţi de poliţie din Câmpina în funcţie de înălţimea candidatului.

 

Pentru înscrierea la examenul de admitere la Şcoala de agenţi de poliţie "Vasile Lascăr" din Câmpina, candidaţii trebuie să aibă o înălţime minimă de 165 de centimetri - fetele - şi de 170 de centimetri - băieţii.

Dosarul de înscriere se depune la inspectoratul de poliţie judeţean (IPJ) unde îşi are domiciliul candidatul.

Astfel, o candidată din Argeş a făcut plângere la CNCD după ce a fost măsurată de mai multe ori, rezultatul fiind fie puţin sub, fie puţin peste limita de înălţime stabilită. Acest criteriu a fost aprobat prin ordin al ministrului de Interne.

Colegiul director al CNCD a stabilit, cu unanimitate de voturi, că a condiţiona înscrierea la examenul de admitere la Şcoala de agenţi de poliţie din Câmpina în funcţie de înălţimea candidatului constituie o faptă de discriminare. Astfel, CNCD a decis să sancţioneze MAI şi IPJ Argeş cu câte o amendă de 1.000 de lei.

 

sursa mediafax

 

Astia chiar au probleme la mansarda... :doh:

Link to comment

Ben, aia cu Măraru a fost în totalitate a Direcţiei de Operaţiuni Speciale, structură a IGPR. De la prima informaţie, la interceptări, filaj şi flagrant. Dar în Românica se pare că cine are bugetul mai mare "trage" rezultatele către ei. În rest cum ai spus şi tu. Faptul că autorizaţiile de interceptare ajung în exploatarea lor nu înseamnă că au "lucrat" dosarul. Dar asta e trendul. Alergăm după beţe şi ne lipim la dosarele altora.

Link to comment
  • Active member

Maine poimaine o sa fie "discriminati" liliputanii si cei picati la bac.

Tot asa am auzit ca la o universitate din romania au fost discriminati candidatii la facultatea de teologie ca nu pot sustine la admiterea la matematica.

Eu zic ca pot castiga anularea amenzii. Daca isi da cineva interesul ... :naughty:

  • Upvote 2
Link to comment

Din ciclu ,, Masoneria conduce Romania'', iata un articol preluat  integral de pe stareanatiunii.com . Stau si ma gandesc ca din aceste liste cam toti au condus sau conduc , prin rotatie tarisoara asta.

 

                                  I. Lista celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti

- cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice – asa-numita “Lista a lui Roncea”

 

  1. Alexandru Dăescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan
    2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunării) – director al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport
    3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bălcescu) – profesor universitar
    4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist
    5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare
    6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureşti) – arhitect şef al Primăriei sector 2 Bucureşti
    7. Adrian Bălan (Loja Meşterul Manole) – afaceri imobiliare
    8. Andrei Toma (Loja România Unită – preşedinte de regiune la Asociaţia Naţională a Cluburilor Lions
    9. Ştefan Chiocinaru (Loja I.C. Brătianu) – profesor de ştiinţe politice, jurnalist, doctor în drept internaţional
    10. Mircea Neacşa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române
    11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureşti, membru în conducerea PRM
    12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preşedinte Asociaţia Română Anti-Aging Lasermed
    13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producţie IMAGINA
    14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Băncii Naţionale a României, fost prefect al judeţului Vâlcea
    15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY şi LCT OPTICAL COMMUNICATION
    16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat
    17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, om de afaceri
    18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING
    19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comănescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ştiinţe medicale (ortopedie)
    20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice
    21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu
    22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumină şi Adevăr) – primar al sectorului 4 Bucureşti
    23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanităţii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiţer SIE, fost şef al Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova din Guvernul României
    24. Leonard Lucian Bădică (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiţer M.Ap.N.
    25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz şi imobiliare
    26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcţiei Migraţie din Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (detaşat din funcţia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene), soţul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiţer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primăria Municipiului Bucureşti (demis urmare unui scandal cu spaţii comerciale), fost comisar în Garda Financiară (demis urmare unui dosar penal de contrabandă cu cetăţeni arabi), fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere şi Control Financiar din Direcţia Generală a Vămilor (demis urmare faptului că a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam şi implicării ca cercetat penal în Dosarul Ţigareta II), fost director al Direcţiei de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (demis în 2003 şi anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie împreună cu Preşedintele CNAS Eugen Ţurlea), fost director adjunct şi director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncă cu străinătatea şi în cel al adeverinţelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului că CNSAS a emis decizie de fost ofiţer de securitate)
    27. Jenică Poenaru (Loja Demnitate şi Frăţie) – om de afaceri, Atlas Airlines şi preşedinte al Confederaţiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Băneasa în 1989, fost director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române
    28. Constantin Mincu (Loja Luceafărul Libertăţii) – avocat
    29. Narcis Copcă (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureşti, prof. univ. dr. în ştiinţe medicale
    30. Constantin Onişor (Loja Grifin) – general de brigadă (în rezervă), fost comandant al Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteşti (destituit urmare unui scandal de hărţuire sexuală)
    31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiţer de poliţie, conf.univ.dr. la Academia de Poliţie, vicepreşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor – Departamentul Academia de Poliţie
    32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înţelepciunii) – secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, fost ofiţer M.Ap.N., fost ofiţer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieşti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieşti), fost vicepreşedinte al ROVIT S.A. Valea Călugărească (vinuri), fost consilier şi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale
    33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preşedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE
    34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preşedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franţa care a cumpărat Urbis Sanitare)
    35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fost viceprimar al Municipiului Bucureşti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmă care gestionează semaforizarea Capitalei)
    36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preşedintele Fedraţiei Române de Yachting
    37. Dacian Cerneştean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurări Eos Risq Romania
    38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraţie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, fost preşedinte al CEC, fost preşedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului pentru Fondul Proprietatea
    39. Dumitru-Stoica Şeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company
    40. Şerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist
    41. Adrian Oghină (Loja Costin Mihăescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primăriei sector 1 Bucureşti, membru PNL
    42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj
    43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor şi ziarist
    44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetărie şi birotică), Dumitru Business House
    45. Ion Biriş (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office
    46. Daniel Goşea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe
    47. Viorel Ţigănescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureşti
    48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenţie plasare dansatoare şi femei pentru escort în străinătate printr-o firmă din Braşov împreună cu un patron de hotel local, fost informator al Securităţii, fost director general Imprimeria Naţională, fost secretar la Primăria Sector 3 şi la Primaria Sector 5 din Bucureşti, fost judecător
    49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaţional de tenis
    50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar
    51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma
    52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecţie Fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiul Bucureşti
    53. Alexandru Vitălaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicină Veterinară
    54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ştiinţe medicale, şef disciplină la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog
    55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup
    56. Eugen Matzota (Loja Lanţul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group
    57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraţie la RATB şi REBU
    58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist
    59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicată în scandalul cu cadastrarea judeţului Constanţa, legat de Miron Mitrea şi Nicuşor Constantinescu)
    60. Nicuşor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicată în scandalul incineratorului de la Bod, Braşov)
    61. Mihail Vicenţiu Ivan (Loja Noua Europă) – profesor universitar
    62. Florian Pinţă (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervă, fost şef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost şef al Corpului 1 Armată Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forţelor Terestre (2003-2004) şi locţiitor al şefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu” (fosta Armată a II-a), dislocată în Buzău (2006 – 2008)
    63. Eugen Gheorghe (Loja Călugăreni) – fost director în Direcţia Generală a Vămilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6
    64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreşedinte Uniunea Practicienilor de Protecţia Mediului din România
    65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting
    66. Dinu Săraru (Loja Luceafărul) – romancier, publicist şi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Română”, fost secretar general de redacţie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacţie la revista Luceafărul, fost şef al “Publicaţiilor Televiziunii Române”, fost redactor-şef adjunct si apoi redactor şef al “Redacţiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” şi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (2001 – 2004)
    67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – şef birou la Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fost director interimar al Oficiului
    68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS
    69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom
    70. Dan Anghel (Loja Constantin Bărbulescu) – bioterapeut
    71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom
    72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro
    73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureştii Noi a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”
    74. Andrei Sluşărencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM
    75. Cornel Purcărea (Loja Constantin Brâncuşi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societăţii Romagro, fost ofiţer M.Ap.N.
    76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist
    77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator
    78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreşedinte Vodafone
    79. Emil Săndulescu (Loja Toleranţă şi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNŢCD
    80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti
    81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
    82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenţiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaşii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007)
    83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat
    84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar şi consignaţiile Edmond, revoluţionar
    85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar
    86. Valentin Lolea (Loja Dreptate şi Frăţie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)
    87. Nicu Rădulescu (Steaua Polară) – om de afaceri turism, preşedinte la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România
    88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernă) – vicepreşdinte Curtea de Conturi
    89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Românească) – om de afaceri, ARBOmedia
    90. Nicolae Rădulescu-Botică (Loja Egalitatea) – avocat
    91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
    92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonică) – director Apa Nova
    93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook
    94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova
    95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armată cu patru stele în rezervă, fost Şef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armată “Ştefan cel Mare” din Iaşi, fost preşedinte ale PUNR, fost vicepreşedinte al Partidului Conservator
    96. Mugurel Dragoş Jianu (Loja Horus) – avocat
    97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanţă, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)
    98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric
    99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM
    100. Victor Racolţa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS
    101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar
    102. Ştefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadă medic, şef de secţie la Spitalul Militar Central, conferenţiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureşti, specialitatea boli interne şi gastroenterologie
    103. Marian Nasty Vlădoiu (Loja Tăcerea) – avocat, preşedintele Camerei de Comerţ România – Israel, preşedinte Asociaţia Română de Luptă Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comănescu; după ce Dorin Voinea a pierdut funcţia, a divorţat deşi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;
    104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C şi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii

SANATATE: In ciuda secretomaniei care insoteste activitatea masonilor, exista informatii certe ca acestia sint puternic reprezentati si la virful sistemului sanitar. Numai in Senatul Universitatii de Medicina, se zice, ar fi 12 masoni, iar dintre sefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loja sau alta.

Printre acestia, putem sa-i enumeram pe Eugen Pascal Ciofu, Ovidiu Bajenaru, Petru Calistru, Leon Zagreanu, Eugen Bratucu (director la Caritas), Sorin Simion (director al Spitalului Colentina), Mihai Coculescu, Laurentiu Mircea Popescu (zis “don Lorenzo”, senator PSD si rector). In rindul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33). Si tot medic-mason este si doctorul Alexandru Ciocilteu.

Mason renumit (din tagma medicilor) este si Constantin Balaceanu-Stolnici (presedintele Jokey Clubului Roman). Chiar si de-a dreapta premierului Nastase avem un medic mason de rang inalt: doctorul-consilier Dan Georgescu, fost secretar de stat in “guvernul Dascalescu” si fost membru a CC al PCR.

DIPLOMATIE: In acest domeniu care presupune contacte internationale, masonii au avut intotdeauna o reprezentare puternica. Consilieri, consuli, atasati de toate felurile, secretari de stat… S-a ajuns chiar pina la nivel de ministri de externe.

Cel mai renumit mason dintre diplomatii actuali este celebrul astronaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova. Conform revistei “Forum masonic”, Prunariu este “Cavaler Templier, grad pe care l-a dobindit in Florida, SUA”. Primul (si pina acum singurul) roman care a zburat in spatiu “detine functia de Grand King in Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din Romania”, avind “gradul 32 in Ritul Scotian” si fiind “Maestru Venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vinturilor” din Orientul Bucuresti”.

“GRADATII”: Pentru ca, prin “constitutia Masonica”, se inchina Marelui Arhitect, masonii isi mai spun, intre ei sau in diverse mesaje secrete, “arhitectii”. Printre “arhitectii” din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale se numara:

- generalul Virgil Ardelean (Quattuor Coronati), seful Directiei de Informatii si protectie Informativa (fosta UM 0962, fosta “Doi siun sfert”);
- Colonelul Olimpian Ungherea (Quattuor Coronati), redactor la revista “Pentru Patrie”, fost consilier al PDSR si autor al celebrei carti “Clubul Cocosatilor” (o parabola despre masonii din PDSR/PSD care au condus si conduc, din umbra, Romania, carte care l-a deranjat foarte tare pe Adrian Nastase);
- generalul Gheorghe Carp (fost consilier al lui Ion Iliescu, sef de directie in MAI).
Cel mai renumit cadru militar activ si totodata mason, pare a fi generalul Mihail Popescu, seful Statului Major General si, practic, seful armatei romane.

Insusi unul dintre “arhitectii sefi” ai al Masoneriei romane, maiorul Viorel Danacu, provine de la “Interne”. Aceeasi “pepiniera” l-a dat Masoneriei pe colonelul Florentin Calapod (fost sef la UM “Doi sĂun sfert”), la inmormintarea caruia se zice ca au fost mai multi masoni decit cruci si gropi in cimitir.

SERVICII SECRETE: La SRI ii intilnim ca masoni pe urmatorii generali (fosti securisti): Ovidiu Soare (seful diviziei de aparare a Constitutiei), Victor Marcu, Aurel Rogojan (toti trei fosti ofiteri de securitate, cu functii-cheie in DSS, inainte de ‚89) si Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul doi in SRI-ul lui Timofte). Chiar si despre generalul Radu Timofte, directorul SRI, care pina mai ieri infiera masoneria, se spune ca ar fi fost recent initiat in Loja condusa de Stefan Misu (inregimentat in PUR-ul lui Dan Voiculescu, unde raspunde de Departamentul pentru Integrare Europeana).

AFACERI: In rindul oamenilor de afaceri si al bancherilor exista “batalioane” de masoni. Citiva dintre ei detin functii sau au legaturi speciale la Presedintia Romaniei sau la Guvern. Printre acestia: Ovidiu Tender, Sorin Tesu, Alexandru Bittner, care se simt ca acasa la Palatele Cotroceni si Victoria.

Petre Roman a intervenit pentru “masonizarea” lui Voican Voiculescu . “Evenimentul zilei” este in posesia unui document ultra-secretdin 1990. Acesta, este adresat de “fratele” Petre Roman, pe atunci prim-ministru, ambasadorului Romaniei la Cairo, Ion Angelescu.

“Sinteti autorizat ca imediat dupa primirea la presedintele Mohamed Hosni Mubarak, sa-l asitati la ceremonia afilierii in loja Memphis-Mitraim din Cairo pe trimisul nostru Atherasata nakej, fratele Gelu Voican, adept al ordinului nostru, cu gradul de Cavaler Kados, in Loja swedenborgiana de rit scotian, rectificat si acceptat, in care ati primit Lumina”, ii “ordona” Petre Roman subordonatului sau de la Cairo.

In acest mesaj cifrat, “Atherasata nakej” este un termen mason si se refera la Gelu Voican Voiculescu.
Desi documentul a aparut o data in presa anilor ‚90, nici Petre Roman si nici Gelu Voican-Voiculescu nu au negat apartenenta lor la Loja Memphis-Mistraim.

Hrebenciuc, Talpes, Babiuc, Halaicu…

Din Masonerie ar face parte si urmatorii:

Viorel Hrebenciuc (deputat, “eminenta cenusie” a PSD);

Ioan Talpes (vicepremier, numarul doi la Palatul Victoria, fost numarul doi la Cotroceni);

ministrii Razvan Teodorescu, Gabriel Oprea si Eugen Bejenariu.

In ce-l priveste pe Adrian Nastase, unii zic ca ar fi mason al unei Loji din Germania, altii ca ar fi doar reprezentant al Ordinului de Malta. Oricum, “botezul” lui in ale Masoneriei, daca a fost facut, nu a avut loc in Romania, ci in afara tarii.

Intr-o situatie similara se afla si cel dintii prim-ministru postdecembrist (si fost ministru de externe), Petre Roman: daca este mason (nr. – in Loja franceza Memphis-Misraim), tot “afara” a fost facut. Si tot peste hotare (se pare, in SUA) a fost uns mason si Mircea Geoana.
Tot din sera acelorasi ministri de externe l-am identificat ca mason si pe senatorul PSD (fost PD) Adrian Severin (cel cu “lista” cu ofiteri acoperiti din politica si presa).

Dintre fostii oameni politici din prima linie, ii putem aminti pe:

Gavril Iosif Chiuzbaian (fost ministru PUNR al justitiei); Victor Babiuc (care de-a lungul timpului a condus trei ministere diferite, Apararea, Justitia si Internele), acum “mason in adormire”; Crin Halaicu (fost primar liberal al Capitalei);
Dintre artisti ii amintim pe: naistul Gheorghe Zamfir, actorul Tudor Gheorghe .

II Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome

President 
Mugur Isarescu

Vice Presidents

Mircea Malitza
Virgiliu N. Constantinescu
Nicolae Danila
Petru Rares
Teodor Melescanu
Sergiu Celac

Secretary General

Calin Georgescu

Executive Director 
Mugur Tolici

Members
ALBU LUCIAN-LIVIU,
ALEXANDRESCU VALENTIN
ANDREESCU BOGDAN
ANDRONESCU ECATERINA
ANTON ANTON
BARBU DANIEL
BIRZEA CEZAR
BOSTINA CONSTANTIN
BULIGA GHEORGHE
BUZATU RAZVAN
CELAC SERGIU
CHEBELEU TRAIAN
CODITA CORNEL
COLCEAG FLORIAN
CONSTANTINESCU EMIL
CONSTANTINESCU VIRGILIU
COSEA MIRCEA
CRETU OCTAVIAN
DAIANU DANIEL
DANILA NICOLAE
DIJMARESCU EUGEN
ECOBESCU NICOLAE
ENE ALEXANDRU
FRANC VALERIU
GEORGESCU CALIN
GHEORGHIU IOAN DAN
GHETEA RADU GRATIAN
GIURESCU DINU
GOMOIU TRAIAN
GRUMAZ ALEXANDRU
HAIDUC IONEL
HERA CRISTIAN
HUREZEANU EMIL
ILIESCU ION
IOSIFESCU MARIUS
ISARESCU MUGUR
LAZEA VALENTIN
LECA AURELIU
MALITA MIRCEA
MARCUS SOLOM0N
MARGA ANDREI
MELESCANU TEODOR
MELESCANU RADU
MICU NICOLAE
MIHAESCU ANA MARIA
MIHAILESCU ION
MIRCEA VIRGINIA
MIRONOV ALEXANDRU
MOLDOVAN ROXANA
MORARIU OCTAVIAN
NEGRITOIU MISU
NEGUT SILVIU
NICULESCU ALEXANDRU
NICULESCU GABRIEL
PAMBUCCIAN VARUJAN
PANIN NICOLAE
PASCU IOAN MIRCEA
PAUNA CATALIN
POP NAPOLEON
POPA CRISTIAN
POPESCU DAN DUMITRU
PRICOPIE REMUS
PURICA IONUT
RADUT RADU CRISTIAN
RARES PETRU
ROMAN PETRE
RUS IOAN
SADLAK JAN
SALA MARIUS
SANDI ANA-MARIA
SECARES VASILE
SERBANESCU ILIE
STOENESCU VIRGIL
TEODORESCU GELU
TIRIAC ION
TOLICI MUGUR
TUDOR GABRIELA
VADINEANU ANGHELUTA
VASILESCU ADRIAN
VOICULESCU DAN

III . Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit.

Membrii IPID:

Ecaterina Andronescu
Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).

Sergiu Celac
Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [in memoriam]
Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.

Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)
Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).

Vasile Ghetau
Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).

Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)
Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).

Marius Iosifescu
Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.

Mircea Malita
Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).

Petru Rares
Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.

Serban Sturdza
Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Florin Constantiniu
Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.

Calin Georgescu (director executiv IPID)
Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.

Victor Giurgiu
Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)
Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Mugur Isarescu
Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.

Dan Puric
Actor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).

Veronica Savanciuc
Economist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.

Gheorghe Stefan
Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.

 

IV. Lista masonilor din Institutul Aspen Romania.

Organizatia paramasonica Skull&Bones din care face parte familia prezidentiala Bush, fondata in SUA in 1950. Filiala din Romania a fost infiintata in anul 2009. O astfel de organizatie isi propune in principiu sa cultive generatii de lideri politici pe care apoi sa-i controleze, adica “sa dezvolte lidearship-ul iluminat”, potrivit site-ului propriu.

Presedinte
Mircea Geoana, fost presedinte PSD, ex-Ministru de Externe, membru Aspen de pe vremea cand era ambasador in SUA

Potrivit site-ului Aspen, din organizatie fac parte: Stefano Albarosa, CEO CEFIN, Gheorghe Barba, director pentru Europa de Est al Wallbridge Group, Andres Baudia, CEO VEOLIA Romania, Mateo Codazzi, ENEL Romania, Michael Cole, Smithfield Foods SUA, Mihnea Constantinescu, seful de cabinet al premierului Tariceanu, Ionut Costea, presedintele Reiffeisen Bank, Daniel Daianu, Nicolae Danila, CEO BCR, Cosmin Dobran, consilier MAE, Calin Dragan, CEO Coca-Cola Romania, Bogdan Enoiu, CEO McCann Erikson, François Formont, CEO Dacia Renault, Patrick Gelin, CEO BRD, Florin Ilie, ING Bank, Antonello Iroce, ENEL Italia, Sergiu Medar, fostul sef al serviciului de informatii al Armatei si fost consilier al presedintelui Basescu, Enrico Malerba, CEO Pirelli Romania, Mugur Isarescu, Sorin Minea, CEO ANGST, Richard Moat, CEO Orange Romania, Liliana Solomon, CEO Vodafone, Dan Ostahie, CEO ALTEX, Misu Negritoiu, CEO ING Bank, Rasvan Radu, presedinte UniCredit, Paolo Sartori, Centrul SECI, Florin Talpes, SOFTWIN, Dan Sucu, Mobexpert, Jean Valvis, CEO La DORNA, Steven von Groningen, CEO Reiffeisen Romania, Nicolae Voiculescu, CEO NOVARTIS PHARMA.

Edited by LORD
Link to comment
  • Member
Amenzile pentru transportatorii care fac taximetrie fără autorizaţie ar putea fi reduse de 25 de ori

 

Potrivit propunerii legislative iniţiate de deputaţii PSD Vasile Bleotu, Ion Călin, Florin Iordache, Vasile Popeangă şi Aurel Vlădoiu, persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice înregistrate la Registrul comerţului pentru a desfăşura activităţi de transport cu vehicule rutiere şi care fac transport în regim de taxi fără a avea autorizaţie vor plăti o amendă cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de lei.

În prezent, cuantumul amenzii pentru aceştia este de minimum 25.000 de lei şi maximum 50.000 de lei.

Potrivit legii, autorizaţia de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare pe durată nedeterminată şi este valabilă cu condiţia vizării acesteia la fiecare cinci ani, odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor care stau la baza emiterii unei astfel de autorizaţii.

 

Deputatul PSD Aurel Vlădoiu, cosemnatar al iniţiativei legislative, a declarat, pentru MEDIAFAX, că reducerea cuantumului amenzilor este bună, deşi nu exclude posibilitatea ca eventualele "probleme" să fie corectate la Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională.

"Acum eu ce să fac? Numai să vin cu o corectare. Am transmis-o, e pe filieră, ce să mai fac acum? Dacă sunt ceva probleme, le corectăm la comisia de fond a domnului Iulian Iancu. Camera Deputaţilor e decizională", a răspuns el, întrebat despre reducerea foarte mare a cuantumului amenzilor pentru transportatorii care fac taximetrie fără autorizaţie, propusă de el şi adoptată de plenul Senatului.

 

"E bine, că n-au de unde să dea bieţii oameni amendă. La Circulaţie îi pune să dea 100 de milioane. Într-un an munceau degeaba ca să dea amenda pe care o punea Poliţia. Îi băgăm în faliment", a adăugat deputatul.

 

sursa mediafax

 

 

Astia sunt cei care propun si voteaza legi...Mai e ceva de zis?

Link to comment
  • 1 month later...
  • Member

Nu mai aruncați gunoiul, faceți din el emisiuni!

Woody Allen spunea într-un film ceva de genul: "oamenii din Los Angeles nu-și aruncă gunoiul, îl transformă în emisiuni de televiziune". Și spunea bine de tot asta și o spunea acum cîteva zeci de ani, chiar înainte de inventarea unor emisiuni despre oameni care, efectiv, licitează pentru gunoaiele altor oameni, din care speră să scoată ceva vandabil. Nu ceva bun sau util, ci pur și simplu un gunoi care poate fi vîndut pe mai mulți bani decît a costat garajul/boxa plină de murdării pe care au licitat. În mod absolut aiuristic, asta-i o emisiune care se difuzează pe History Channel, canalul acela care acoperă mai mult istoria invaziilor extraterestre decît istoria rasei gorilian-umane.

 

Gluma lui Woody nu doar că are un incontestabil filon de adevăr, dar a fost și puternic nostradamică la nivel global. Pentru că mare parte din gunoiul romînesc e transformat și el cu tot mai multă pricepere în emisiuni teve. Și dacă am pomenit de gunoi și de televiziune n-am cum să nu amintesc de Necenzurat-ul Adrianei Bahmuțeanu, o femeie făcută pentru televiziune așa cum e bicicleta făcută pentru uzul peștilor de apă sărată. O femeie care are tot șarmul unui sac plin cu șosete ude, o femeie care are o emisiune al cărei titlu n-are nici în clin nici în mînecă cu conținutul, un fel de Romînii au talent la bîrfit și vorbit despre nimicuri neintesante. Apropo, știți de ce se tot împacă soțul cu ea? E un defect profesional - e obișnuit să recicleze orice mizerie.

 

Pentru a continua analogia cu gunoiul metamorfozat în emisiuni, vreau să spun că o aromă deosebită de zeamă de tomberon are orice format teve în care se cere părerea lui Serghei Mizil despre orice. Cu excepția emisiunilor medicale în care se disecă personajul pentru a se recolta bacterii, microbi sau alte BTS. În aceeași categorie fermentează ființe gen Capatos, Gherghe, Măruță, moderatori de onanii în grup select pe teme grețoase gen implanturi, scandaluri sexuale, certuri inventate și alte non-eventuri chiloțărești gonflate nesimțit și aduse la rangul de senzațional pentru mediocritarea scatofagă. Am mai zis-o și o mai spun, dacă obișnuiești consumatorul cu căcat și continui să-i îndeși căcat în creier prin intermediul teveului, respectivul consumator o să ajungă să ceară căcat cu insistența cu care cer puii de pasăre să le fie regurgitate în plisc resturi alimentare.

 

Altfel nu-mi explic mediatizarea insistentă a Biancăi Drăgușanu, caz clinic devenit celebru într-un mod care, sincer, îmi eludează capacitatea de înțelegere. Monstrul lui Frankenstein dacă ar fi fost cîrpit din organe genitale de babuini ar fi arătat mai bine și sigur ar fi fost mai elocvent. Bianca asta e inventată de media, nu e o persoană adevărată, ea e de fapt o gașcă de hălci de carne stricată puse într-o pungă de plastic de la H&M. E o anvelopă one-size-fits-all care emite păreri despre chestii. E goală pe interior ca și omul de paie din tărîmul lui Oz. Și cu toate astea, dînsa ia 16.000 de coco pe lună pentru a realiza o emisiune în care învață tinere mult-prea-influențabile să-i echivaleze statutul de divă. De parcă ar fi chiar atît de greu să înveți să efectuezi corect o felație.

 

sursa http://www.scamedinburic.com/2014/01/nu-mai-aruncati-gunoiul-faceti-din-el.html

  • Upvote 1
Link to comment
  • 3 weeks later...
  • Active member
blank.gif
C0pGlDQnEE0s7vu4eHReAyXH79Q8rBXXnoaxIJt3
Grădinile zoo umane, divertismenul rasist al occidentalilor în secolul XX
 
646x404_146.jpg
627x0_1_3.jpg
articole_main_prev.png articole_main_next.png

Pentru mai bine de un secol, înainte de apariţia mijloacelor moderne de divertisment şi a turismului de masă, milioane de cetăţeni occidentali, dornici de senzaţional şi necunoscut, vizitau cele mai exotice expoziţii realizate vreodată în lume – grădinile zoologice umane.

În pofida unui triumf al ştiinţei, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai mulţi aventurieri, întreprinzători şi antropologi s-au aflat la originea dezvoltării unor spectacole groteşti în care populaţii indigene din Africa sau America de Sud, ori chiar Japonia sau Filipine, erau aduse forţat în Europa şi Statele Unite pentru a reproduce habitatul lor natural în faţa occidentalilor.

Izolaţi cu garduri, la fel ca într-o grădina zoologică, pentru a ilustra şi mai puternic diferenţele de etnie, băştinaşii din regiunile în care europenii aveau colonii alimentau până la urma cea mai importantă idee pe care oamenii de ştiinţă, apoi mai târziu conducătorii de stat, voiau să o inoculeze populaţiei: rasele pure, albe, civilizate sunt superioare celor de culoare.

Deşi cărţile de istorie cuprind foarte rar imagini sau referiri la această perioadă, milioanele de spectatori care veneau să-i vadă pe „sălbatici” în satele reconstuite pentru amuzamentul albilor atestă anvergura fenomenului. Se estimează că peste un miliard şi jumătate de oameni din întreaga lume au vizitat asemenea expoziţii în perioada 1870 – 1930, potrivit istoricului francez Pascal Blanchard.

Indigeni puşi să simuleze luptele dintre ei şi colonizatori

627x0_12.jpg

Una dintre primele grădini zoologice umane a fost cea realizată în Londra, în 1851, atunci când familii întregi de indigeni africani au fost aduse în Europa pentru a realiza o replică a satelor primitive din Senegal, Niger sau Guineea. Proaspăt ajunşi într-un teritoriu necunoscut, unii dintre ei erau forţaţi să execute dansuri tradiţionale imediat cum erau coborâţi din tren sau din avion, totul spre deliciul spectatorilor. Femei cu sânii goi sau chiar copii de origine africană erau exploataţi de agenţii şi administratorii expoziţiilor. În unele zone, grupurile de indigeni erau forţate chiar să simuleze luptele dintre ei şi colonizatori.

Deşi susţinătoare a principiilor egalitare, o altă expoziţie celebră a fost şi cea din Franţa, unde, în 1880, şase sate diferite au fost construite la „Jardin d’Agronomie Tropicale”, reprezentând replici ale habitatului originar din câteva colonii ale Imperiului Francez: Madagascar, Indochina, Sudan, Congo, Tunisia şi Maroc.

„Expoziţiile umane, o afacere”

O posibilă origine a dezvoltării expoziţiilor de indigieni ar putea fi regăsită într-un gest realizat exploratorul Cristofor Columb în anul 1492, atunci când a prezentat şase „indieni” la curtea regală a Spaniei.

Chiar dacă încălcau regulile minimale de libertate şi egalitate socială, grădinile zoologice umane au fost rareori condamnate de oamenii de ştiinţă. Dimpotrivă, aceştia erau mulţumiţi că pot dezvolta o serie de studii pe familiile de indigeni, argumentând şi promovând într-o măsură din ce în ce mai mare teoriile rasiale, care au condus în cele din urmă şi la ascensiunea nazismului.

„A fost o afacere, pur şi simplu capitalism. Indigenii erau dominaţi de privirile vizitatorilor, care îi forţau să aibă un rol ce nu era al lor. Acest rol crea un simbol al raselor. Expoziţiile umane sunt un semn clar al amneziei noastre colective”, spune istoricului francez Pascal Blanchard.

627x0.png

Şase africani, cumpăraţi cu sare şi sârmă

Însă nu doar Franţa sau Marea Britanie ar putea fi acuzate de organizarea unor grădini zoologice umane. În Statele Unite ale Americii, antropologul american William John McGee realiza în 1904 proiectul celei mai mari şi spectaculoase expoziţii de indigeni. Acesta dorea să proiecteze în St.Louis (Missouri) o grădină imensă în care să aducă cei mai înalţi oameni din lume, situaţi în Patagonia, cei mai scunzi din lume, celebrii pigmei din Congo, sau cei care aveau cel mai mult păr pe trup, dintr-o insulă japoneză.

McGee reuşeşte să cumpere, cu ajutorul unui explorator, şase pigmei pentru numai o rolă de sârmă şi puţină sare. Ajunşi în SUA şi uimiţi de clădirile înalte, pigmeii sunt trimişi către St. Louis cu trenul, devenind în scurt timp principala atracţie a expoziţiei antropologului american.

Samuel Philips Verner, exploratorul trimis de William John McGee în Africa, povesteşte în cadrul unui documentar că antropologul american i-a dat o listă clară cu tipurile de indigeni pe care îi doreşte: „un şef al pigmeilor, o femeie adultă, de preferinţă soţia lui, un om adult, de preferinţă fiul lor, o altă femeie adultă, eventual fiica, o femeie tânără, nemăritată, doi copii, o preoteasă şi un preot, sau medici, de preferinţă în vârstă”. În cele din urmă, gradina zoologică umană, pusă la care de McGee, a fost un succes imens şi copiată apoi la scara largă în întreaga lume, notează Sadiah Qureshi, un istoric de la Universitatea Cambridge.

Pigmeul care s-a sinucis, după ce a fost adus în SUA

Unul dintre pigmeii aduşi de McGee în Statele Unite s-a remarcat prin povestea sa tulburătoare, ajunsă în nenumarate rânduri în paginile ziarelor din acea perioadă. Oto Benga, din Africa, este poate cel mai cunoscut pigmeu al generaţiei sale care a devenit o victimă şi în aceleşi timp un simbol al grădinilor zoologice umane.

Ajuns în 1906 în SUA, Oto Benga face parte din grupul de indigeni expus pentru amuzamentul occidentalilor. După ce a fost văzut de peste 20 de milioane de oameni, Oto este dus înapoi acasă în satul său din Congo. Căutându-şi tribul, acesta descoperă că a fost exterminat în întregime de către soldaţii belgieni. Se căsătoreşte cu o fată dintr-un alt trib, dar în scurt timp soţia sa moare în urma muşcăturii unui şarpe.

Oto Benga FOTO Wikipedia.org

627x0_1_2.jpg

Oto Benga este alungat de către şeful tribului, care consideră că acesta atrage forţele răului, odată ce a ajuns pe alte tărâmuri. Devenit un străin în propria sa lume, Oto decide să revină în Statele Unite şi îl roagă pe cel care l-a adus înapoi să-l ia din nou în America. Inevitabil, este remarcat de alţi oameni de ştiinţă, printre care şi Madison Grant, cel care scrie în 1930 cartea „The Passing Of The Great Race”, considerată mai târziu de Adolf Hitler drept „biblia sa”.

După ce ajunge din nou într-o grădină zoologică, alături de animale, pentru alţi 2 ani, Oto Benga este eliberat şi începe să-şi construiască o nouă viaţă într-un centru de adopţie. Nereuşind să se adapteze, la 32 de ani, Oto Benga decide să se sinucidă.

Reclamele expoziţiilor umane: „Cruzi şi cu plăcerea de a tortura animalele”

Pentru că era în fond şi o afacere, administratorii de expoziţii concepeau şi reclamele care aveau scopul să aducă în număr cât mai mare curioşii occidentali la spectacolele cu „sălbatici”. Câteva dintre reclamele vremurilor anunţau: „Trăiesc în păduri, sunt extrem de timizi. Mănâncă aproape cu mâinile goale carnea de pe animalele sălbatice. Sunt cruzi şi au plăcerea să tortureze animalele”; „Un pigmeu mănâncă 60 de banane la o masă, pe lângă celelalte produse alimentare. Apoi cere şi mai mult”.

Fenomenul grădinilor zoologice umane începe să devină din ce în ce mai puţin popular începând cu anii 1930, însă nu din cauza unei schimbări morale a occidentalilor, ci pur şi simplu datorită apariţiei cinematografului. Ultimele „spectacole umane” sunt consemnate în Belgia, în anul 1958.

 

Revista Historia


blank.gif
C0pGlDQnEE0s7vu4eHReAyXH79Q8rBXXnoaxIJt3
Edited by Ben
Link to comment
  • Moderator

Şeful parchetului Slobozia, filmat în timp ce petrecea cu interlopii pe care i-ar fi protejat: „Din partea lui Vivi pentru frăţiorul lui, Cătălin procuroru'!” VIDEO

 

Şeful Parchetului Tribunalului din Slobozia, Cristian Hristescu, anchetat de DNA pentru corupţie, este suspectat că oferea protecţie unor interlopi. Marţi dimineată, procurorii DNA au făcut percheziţii la locuinţa şi în biroul lui Hristescu, într-un dosar în care este suspectat de fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax. În 2010, Cristian Hristescu a fost filmat la o petrecere unde interlopul Victor Dinescu, zis Vivi Cămătaru, îi făcea dedicaţii.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, că "se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către un magistrat procuror de la o unitate de parchet din Slobozia".

 

Procurorul Histescu este suspectat că primea mită pentru a-i proteja pe interlopi, unul dintre aceştia fiind Victor Dinescu, zis Vivi Cămătaru. Procurorul este suspectat că îi oferea acestuia informaţii din dosarele în care era vizat şi că intervenea pe lângă poliţişti. În schimbul acestei protecţii, procurorul a primit bani, dar şi materiale de construcţii pentru vila sa din Slobozia.

În 2010, procurorul Hristescu a fost filmat la o petrecere împreună cu interlopul Vivi Cămătaru, care îşi serba ziua de naştere. În înregistrare, poate fi auzit cum Vivi îi face mai multe dedicaţii procurorului, prin intermediul manelistului Adrian Minune. ”Pentru Vivi sărbătoritul! Pentru domnu` procuror! Se ştie! Din partea lui Vivi pentru frăţiorul lui, Cătălin procuroru`. Până la zece milioane pentru Cătălin procuroru!”.

 

sursa: gandul.info

Link to comment
  • Moderator

Un reportaj sau documentar (luaţi-l cum vreţi) interesant despre o problema cu care s-au confruntat americanii în urma unui incident armat.

 

http://youtu.be/R2zuvOfVc8Y

  • Upvote 1
Link to comment

:(

Acum imi vine sa arunc televizorul pe geam, si am un sentiment trist de egoism caci sunt nerabdator sa ajung din nou in societatea aia de care mi-e dor

Mersi

Link to comment
  • 1 month later...

Profesiile cu cei mai mulţi psihopaţi şi cum îţi dai seama

dacă şeful tău are această tulburare

sursa : adevarul.ro din 22 martie 2014

 

Postul de director executiv al unei companii este cel mai adesea ocupat de persoane care pot fi încadrate în categoria psihopaţilor. Urmează în top şi ofiţerii de poliţie, dar şi bucătarii-şef.

 Psihopaţi nu sunt doar acele personaje din filmele din categoria thriller sau horror care taie oamenii în bucăţi cu un ferăstrău (chiar dacă majoritatea celor care au un astfel de comportament sunt psihopaţi). Ca orice afecţiune, şi psihopatia cunoaşte mai multe grade de gravitate. În general, un psihopat este „un individ egocentric, iresponsabil, impulsiv şi rece, care nu simte emoţie şi compasiune faţă de semenii săi.În acelaşi timp, însă, psihopatul este, în general, foarte inteligent, iar la prima vedere pare o persoană agreabilă şi binevoitoare, chiar şarmantă. Un astfel de individ îşi foloseşte inteligenţa pentru a-i manipula pe ceilalţi, singurul său scop fiind, de fapt, propriul succes“, ecplică psihoterapeuta Keren Rosner, de la Mentarex Consult din Capitală.

Pe lista scurtă a atributelor asociate cel mai adesea unei persoane cu această tulburare de comportament se numără:

Lipsa senzaţiei de frică  

Emoţii superficiale  

Toleranţă crescută la stres  

Lipsa empatiei  

Sânge rece  

Lipsa sentimentului de vinovăţie  

Egocentrism  

Caracter superficial  

Manipulant  

Iresponsabilitate  

Impulsivitate  

Comportamente antisociale

Potrivit doctorului în psihologie Kevin Dutton, autorul cărţii „Înţelepciunea psihopaţilor: ce ne pot învăţa despre succes sfinţii, spionii şi criminalii în serie“, în topul profesiilor cu cei mai mulţi psihopaţi se situează managerii (CEO).  Iată topul celor mai „psihopate“ meserii şi al celor cu cei mai puţini psihopaţi: 

 

Topul ocupaţiilor cu cei mai mulţi psihopaţi

1.      CEO

2.      Avocat

3.      Angajat în televiziune sau radio

4.      Vânzător

5.      Chirurg

6.      Jurnalist

7.      Ofiţer de poliţie ( prietenii stiu de ce ! ) sublinierea mea

8.      Preot

9.      Bucătar-şef

10.  Funcţionar public

Topul ocupaţiilor cu cei mai puţini psihopaţi

1.      Asistent social

2.      Asistentă medicală

3.      Psihoterapeut

4.      Artizan

5.      Stilist / cosmetician

6.      Funcţionar în ONG-uri cu scopuri caritabile

7.      Profesor

8.      Artist plastic

9.      Doctor

10.  Contabil

De ce? Majoritatea profesiilor din al doilea top (al celor cu puţini psihopaţi) presupun, în cea mai mare parte, confruntarea cu emoţiile şi sentimentele umane şi majoritatea nu oferă sentimentul de putere. Psihopaţii, prin natura lor, nu s-ar descurca la niciuna dintre meseriile respective. De cealaltă parte, majoritatea rolurilor din primul top oferă putere şi presupun luarea unor decizii care nu ţin cont de sentimente, la rece. Aşadar, acestea sunt apanajul psihopaţilor.

 

5 semne că şeful tău ar putea fi psihopat

Kevin Dutton propune un ghid care să-ţi ofere indicii cu privire posibilitatea ca şeful tău să fie psihopat:

1. Joc de putere emoţional Psihopaţii sunt cameleoni sociali şi-şi pot schimba stare cât clipeşti dacă ei consideră că pot trage foloase de pe urma acestei schimbări. Una dintre armele preferate este jocul de-a simpatia, empatia şi compasiunea. Comportamentul deplorabil urmat de apelul la sprijin şi înţelegere pentru circumstanţe atenuante este unul dintre semnele distinctive ale psihopatului atât la serviciu, cât şi acasă.

2. Obsedat de nevoia de a controla totul Rearanjarea absolut inutilă a spaţiului de lucru, impunerea bruscă a unor ore de lucru imposibile şi promisiunea unor favoruri în schimbul bârfelor de la birou sunt doar câteva dintre caracteristicile psihopatiei.

3. Şarmant Psihopaţii sunt maeştri ai primelor impresii şi au un dar înnăscut de a te face să te simţi important. Sunt psihologi străluciţi şi ştiu cum să te „trateze“, astfel încât pe viitor să te manipuleze în direcţia dorită de ei.

4. Parazit Psihopaţii sunt vampirii corporaţiilor, sunt aceia care te atrag în conversaţii interesante numai pentru a-ţi „suge“ ideile valoroase, rezultatul unei munci de luni întregi, poate. Dacă şeful tău are obiceiul de a-şi pune numele pe munca făcută de tine şi de ceilalţi colegi, atunci ar fi cazul să-ţi cauţi de lucru în altă parte, fiindcă ai un şef psihopat.

5. Viclean Psihopaţii nu se ghidează după aceleaşi coduri morale ca toţi ceilalţi oameni, nu prea ştiu ce înseamnă sentimentul de vinovăţie sau anxietatea atunci când mint cu neruşinare. Nu au remuşcări. Relaţia cu un şef psihopat este pavată cu neînţelegeri şi ipoteze false, pe fondul minciunilor infiltrate de-a lungul timpului. 

Edited by LORD
Link to comment
  • 3 weeks later...
  • Member

http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/234838/2014/DEZVALUIRI-CUTREMURATOARE-despre-viata-de-politist-in-Ferentari-Suntem-zilnic-MUSCATI-batuti-sau-alergati-cu-DRUJBA-#.U0ehJYMAOUk.facebook

DEZVĂLUIRI CUTREMURĂTOARE despre viaţa de poliţist în Ferentari: "Suntem zilnic MUŞCAŢI, bătuţi, sau alergaţi cu DRUJBA!"7693 afisari11-04-2014 de Claudia Marcu Share on facebook Share on twitter 28 Să fii poliţist în celebrul cartier bucureştean Ferentari nu este o alegere, ci un blestem. Iar cei care încă mai rezistă aici au parte de toate coşmarurile posibile: sunt bătuţi, tăiaţi, muşcaţi şi alergaţi cu drujba de infractori. Fiecare zi în care un agent de poliţie de la Secţia 24 din Ferentari iese pe teren poate fi şi ultima din viaţa lui. Aici, nivelul infracţional este atât de ridicat încât este aproape imposibil să faci faţă. "În Ferentari sunt 80% romi şi restul, persoane neşcolarizate, cu probleme sociale deosebite, acolo se consumă alcool excesiv şi toate duc la creşterea delincvenţei. Acum s-a schimbat Codul penal şi ai voie să porţi cuţit la tine pe stradă, dar nu în mijloace de transport în comun, la manifestaţii publice sau pe stadion. Din momentul ăsta, romii umblă cu săbii, topoare la ei, bâte şi nu ai ce să le mai faci. De la a purta arma albă la tine şi până la a o folosi e un pas foarte mic. Pe un coleg l-a muşcat infractorul şi nu i-a făcut nimeni nimic, s-a dus pe ultraj şi i-a dat cu suspendare, altul a muşcat trei poliţişti. Zilele trecute, ne-am dus, eu şi un coleg, la un scandal în familie şi ăla ne-a invitat înăuntru şi a ieşit după colţ cu drujba. Colegul meu a alergat în faţa lui, ca momeală, şi eu m-am strecurat să-i scot drujba din priză. Aproape zilnic sutem muşcaţi, bătuţi şi tăiaţi de infractori. Avem zone în Ferentari în care patrulăm prin blocuri ca pe stradă, pentru că se omoară pe scările blocului în fiecare zi şi noapte şi trebuie să stai între ei. Scoate sticla de benzină şi se duce să-i dea foc concubinei, amantei sau soacrei", ne spune Alexandru Găitan, agent-şef la Secţia 24, Ferentari. Anchetaţi şi hărţuiţi de Parchete Poliţiştii se plâng că legea nu le permite să intervină în cazul infracţiunilor. "Legile sunt foarte permisive. Degeaba te duci la el la uşă dacă nu ai ce să-i faci. Noi suntem în faţa uşii şi ăla urlă înăuntru, nu am cum să-i sparg uşa, că nu-mi dă voie legea, se pot omorî înăuntru. Am avut un caz în care au dat telefon la poliţie şi nu s-a putut intra în scara blocului respectiv, am încercat la interfon la toţi vecinii, dar nu ne-a deschis nimeni uşa şi ăia s-au omorât în casă. Cu toate că legea spune că poliţistul poate să intervină în cazul în care viaţa cuiva este pusă în pericol, pe partea cealaltă te ia şi îţi zice că nu ai procedat corect, că nu e legal şi te trezeşti la puşcărie. Noi, de exemplu, ne ducem la faţa locului şi luăm persoana bătută de acolo, iar agresorul se răzbună pe noi şi sună la 112 şi spune că l-au bătut poliţiştii. Automat, sunt anchetaţi poliţiştii care au fost la faţa locului, că l-au lovit sau nu, tot se deschide o anchetă. Asta înseamnă plimbări la Parchet, la Poliţia Capitalei, la sector ca să-ţi dovedeşti nevinovăţia, iar asta se întâmplă în timpul liber. Iar acuzaţiile nefondate împotriva noastră, urmate de anchete ale Parchetului pentru purtare abuzivă sunt foarte frecvente, iar asta ne demoralizează", a mai povestit agentul-şef Alexandru Găitan. "Maşinile sunt nefuncţionale şi suntem în secolul XXI, nu pot să mă duc cu calul să strâng toţi nebunii la secţie.", Alexandru Găitan, agent-şef Secţia 24 "Am avut, în 2009, o serie întreagă de poliţişti care au venit din şcoală şi şi-au dat demisia când au văzut despre ce este vorba în teren." Alexandru Găitan, agent şef Secţia 24 90% din maşini, defecte Agentul-şef Alexandru Găitan susţine că 90% din autoturismele secţiei sunt nefuncţionale. "Sunt multe maşini cu care nu putem depăşi 30 de km la oră, că fac stânga-dreapta, unele scot un zgomot infernal din cauza rulmenţilor că nu poţi să-ţi auzi colegul, au capete de bară rupte, nu au pivoţi, bascule, saboţi la frâne, sunt terminate. Au ajuns un pericol nu numai pentru noi, dar şi pentru participanţii la trafic. Reparaţiile care au fost făcute până acum s-au făcut cu bani din buzunarele noastre, pentru că fără maşini nu ne putem executa serviciul. Trebuie să alergi după hoţi, trebuie să-i cari, trebuie să transporţi bolnavii psihic şi toţi beţivanii. La secţie nu avem camere de triere şi trebuie să-i legăm de gard, de scaune", ne-a precizat Alexandru Găitan. Închisoare cu suspendare pentru ultraj "Am avut un caz când ne-am dus timp de doi ani cu schimbul 20 de inşi la Parchet sau la tribunal pentru un ultraj. Un poliţist a fost lovit în cap cu un pendular de tăiat lemne, avea şi lama scoasă, dacă îi intra în ochi murea pe loc. I-a pus viaţa în pericol poliţistului, o zi după lovitură a delirat, era pe altă lume, dar instanţa a decis că nu este aşa şi i-a dat ăluia doi ani cu suspendare. Văzut din afară, zici fir-ar al dracului de poliţist, mi-a dat amendă, lasă că-l fac eu pe el. Toţi se uită la noi şi spun mamă, ce frumos sunt îmbrăcaţi poliţiştii. E o uniformă de tot rahatul, nu se potriveşte nicio mărime, trebuie să te duci cu ea la croitor, materialul e foarte prost, vara te coci, te faci leoarcă, încălţămintea e o batjocură, o panaramă, nici nu te lasă cu altceva. Am pantofii de două luni de zile, deja s-au desfăcut şi sunt şi scumpi", ne mărturiseşte agentul-şef Alexandru Găitan. "Peste 90% din poliţişti sunt din provincie, pentru că toţi bucureştenii văd despre ce este vorba şi nu se duc la Şcoala de poliţie, spun că de ce să se ducă, să ia salariu pentru înjurături şi bătaie?", Alexandru Găitan

  • Upvote 3
Link to comment
  • Member
 
 
 

Droguri, prostituție, violență, mormane de gunoaie și sute de șobolani la doar un sfert de oră de centrul Capitalei. În cartierul Ferentari, celebru deja pentru că este unul dintre cele mai periculoase din ţară, legea nu mai e lege şi până şi poliţiştii cad victime. De multe ori, aceştia au fost bătuţi şi chiar urmăriţi cu drujba. Urmăriţi mărturii incredibile, în exclusivitate pentru România TV.

Edited by bozo
  • Upvote 1
Link to comment

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue. By using this site, you agree to our Terms of Use and Privacy Policy.