Articole interesante in presa

[Catalin]

Eu zic că a apreciat corect curtea de apel. Pentru că din ce am citit, nu reiese de nicăieri că polițistul ăla i-ar fi dat de înțeles, i-ar fi sugerat în vreun fel sau ar fi făcut vreo aluzie, că vrea ori intenționează să îl ciubucărească.

Ba chiar a întocmit și procesul verbal și nici nu a avut vreo problemă să o țină-n coarne cu depășirea neregulamentară, când colegul i-a spus că martorul nu a putut confirma. A întocmit pv doar pe ce era el sigur că a comis investigatorul.

Iar rahatul ăla de investigator, deși polițistul nu i-a cerut, sugerat, etc când s-a dus la mașină a pus banii în acte pe care le-a dat polițiștilor. Și deși ăia l-au rugat să-și ia banii înapoi, a plecat ca un mârlan, cam grăbit dacă nu a luat nici copia procesului verbal.

[maxu08]

cred ca a fost ceva mai mult decit evident daca procurorul de sedinta a sustinut achitarea. Asta este o raritate

[Catalin]

Corect ar fi ca investigatorul ăla să fie tras la răspundere, pentru că datorită lui și a modului în care a înțeles să-și facă treaba, doi oameni au avut de suferit. Au pierdut vremea prin tribunale, au fost puși la dispoziție deci nu au mai beneficiat de salariul întreg, bașca rușinea și faptul că imaginea lor a fost terfelită. Chiar și IGPR-ul ar putea să-i ceară daune pentru imagine.

[Neptun1976]

eduardpsih/ Radu Golban.

Edited September 7, 2012 by gigikent

[Rusy]

Da ar trebui si ei cercetati pt abuz in serviciu, pusi la dispozitie si sa treaca prin tot ce au trecut cei doi agenti.

[Ben]

Un articol ceva mai vechi, dar interesant si cat se poate apropiat de adevar, cred eu.

Piedone şi Onţanu au creat o structură paramilitară, una de miliţie şi una informativă pentru controlul ariilor politice

HEIL UNPR!

Postat la: 07.03.2012 20:07 | Scris de: ZIUA NEWS

UNPR continuă să creeze structuri paralele cu cele ale statului, pentru a coagula frustrările românilor înainte de alegerile generale • După ce Neculai Onţanu a înfiinţat o organizaţie paramilitară sub acorperiea unui aşa-zis ISU, Piedone a lansat programul de înregimentare în cadrul unei Miliţii obşteşti şi a unui sistem de informaţii privat • Toate structurile de acest gen înfiinţate de UNPR au contracte de sprijin cu entităţile legale similare ale statului • La nivel naţional, UNPR înfiinţează filiale pe sistemul cuiburilor legionare • Periculozitatea demersului este mărită de funcţia liderului UNPR, Gabriel Oprea: ministrul Apărării Naţionale

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi-a creat o organizaţie paramilitară şi o Poliţie paralelă cu cea a statului. Acestea sunt disimulate în spatele unor structuri de ajutorare a cetăţenilor, după modelul celor existente în ţări democratice precum SUA, acolo unde există o sumedenie de astfel de sisteme, de la poliţiile particulare până la celebrii vânători de recompense.

Sistemul iniţiat de liderii politici ai UNPR ar avea drept scop, vezi Doamne, siguranţa cetăţeanului, protecţia şi stabilitatea zonelor urbane. În realitate însă, într-un stat ca România, care vine după 50 de ani de dictatură şi alţi 20 de corupţie instituţională, aceste structuri create de UNPR sunt deosebit de periculoase. ZIUAnews vă prezintă planurile primarilor Piedone şi Onţanu de dublare a instituţiilor statului în domenii de siguranţă naţională şi practic de feudalizare a sectoarelor pe care le conduc. La nivel naţional, situaţia este şi mai gravă, liderii militari ai UNPR, foşti militari de carieră aflaţi acum în rezervă, au propus coagularea pe lângă fiecare fialială de judeţ, a unor structuri similare cu cele locale, dar pe sistem militar. Practic, UNPR înfiinţează la nivelul României vechile cuiburi de legionari, cu scopul de a aduna frustrarea celor mulţi, mânia celor necăjiţi, ura şi violenţa celor nedreptăţiţi de instituţiile statului.

Toate acestea nu ar fi grave dacă liderul partidului, Gabriel Oprea, nu ar fi şi actualul ministru al Apărării Naţionale. ZIUAnews vă prezintă mai jos analiza structurilor paramilitare, de ordine publică şi culegere de informaţii, înfiinţate de primarii sectoarelor 2 şi 4.

Miliţia lui Piedone

Primarul Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a iniţiat organizarea unui sistem de pază şi ordine, precum şi informativ, paralel cu cel al statului. Piedone se alătură astfel lui Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, cel care şi-a făcut o structură paralelă cu cea a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Recrutările se fac prin intermediul Asociaţiei cadrelor militare în rezervă din sistemul de apărare şi siguranţă naţională (ASCOL), condusă de comisarul şef în rezervă, Viorel Georgevici.

Potrivit unui anunţ de angajare postat pe Internet, ASCOL a scos la concurs posturi de detectivi sociali, detectivi particulari, agenţi de pază sau informaticieni. ASCOL precizează că "activitatea de investigare se va desfăşura în regim de voluntariat, part-time şi se va baza pe colectarea de informaţii, publicaţii, înregistrări video", iar "plata se va efectua pe bază de comision".

La capitolul cerinţe sunt trecute următoarele: cadre militare în rezervă din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; disponibilizaţi, specialişti cu experienţă în domeniul investigaţiei; jurnalişti, redactori, traducători.

Preşedintele ASCOL, comisarul şef ® Viorel Georgevici, ne-a dezvăluit cum va funcţiona sistemul. Acesta ne-a explicat că cele mai mari şanse le au foştii poliţişti sau cei experimentaţi în investigaţii. "E vorba de detectivi sociali. În special cadre militare căutăm să atragem, pentru depistarea unor nereguli: acte de corupţie, şpagă, ceea ce e modern la noi în România. Aceşti detectivi vor culege informaţii şi noi le vom trimite, le vom valorifica", ne-a spus Georgevici.

Acesta a precizat că este vorba despre un parteneriat cu Primăria Sectorului 4 şi datele colectate din teren vor fi trimise la "Primărie, instituţii, DNA, peste tot". "Va fi şi un comision, dar e în funcţie şi de valoarea individului, că dacă el nu cunoaşte Bucureştiul sau ştiu eu... Trebuie toţi oamenii care au lucrat în domeniu, investigaţii, au lucrat în Poliţie, în Armată, care au totuşi deprinderi, au flerul acesta", a explicat şeful ASCOL, care însă a refuzat să dezvăluie valoarea comisionului, dar a dat asigurări că toată activitatea se va desfăşura în cadrul unei firme (vezi video).

ZIUAnews a încercat să stea de vorbă şi cu primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, dar acesta nu a putut fi contactat.

Onţanu are şi el structura lui paramilitară

Piedone nu este singurul primar din Bucureşti care a înfiinţat un sistem paralel cu o structură a statului. La fel a făcut şi edilul Sectorului 2, Neculai Onţanu. Acesta a pus bazele unei structuri paramilitare, disimulată în spatele unei forţe de intervenţie în caz de dezastre naturale, după modelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Şi Neculai Onţanu a apelat tot la foste cadre militare din Ministerul de Interne sau Ministerul Apărării Naţionale.

Din structura lui Onţanu fac parte peste o mie de persoane, care au urmat mai multe cursuri pentru a învăţa cum să gestioneze situaţiile de criză, cum să caute supravieţuitori în cazul unor dezastre naturale sau cum să acorde ajutor medical de urgenţă. "Armata" lui Onţanu a fost denumită "Divizia Civică Voluntară de Educaţie şi Instruire pentru Situaţii de Urgenţă".

[Cerasela]

Un articol interesant, care mi-a atras atentia:

"Primul caine din Romania care detecteaza mirosul cadavreric sub apa, cel de sange si lichid seminal

Un câine ciobănesc german care poate detecta mirosul cadaveric de sub apă, dar şi cel de sânge sau de lichid seminal - fără a mai fi necesară astfel folosirea unor substanţe care să altereze probele, este dresat la Centrul Chinologic de la Sibiu, fiind singurul astfel de câine din România. Potrivit şefului Centrului Chinologic "Dr. Aurel Greblea" din Sibiu, comisarul şef Crişan Mucenic Lăzureanu, este pentru prima dată când România are un astfel de câine, care poate detecta mirosul de cadavru de sub apă, dar şi cel al sângelui şi al lichidului seminal fără alte substanţe care ar interveni pe o probă criminalistică.

"Avem un câine ciobănesc german, care se numeşte Nom, este condus şi pregătit de colegul nostru Alin Pascu. Este primul câine care a fost dresat pentru această categorie de serviciu din România şi el se află la Centrul Chinologic de la Sibiu. Este un câine tânăr, un câine de perspectivă şi credem că mulţi ani de aici înainte el ne va folosi pentru acest tip de căutare. Câinele are dublă specializare, el putând să identifice mirosul substanţelor biologice. Este vorba de sânge şi de lichid seminal. Practic, câinele, într-o încăpere, poate să discrimineze o pată de lichid semninal care există acolo. Este foarte important pentru criminalistică. Este vorba de diseminarea mai multor urme de care nu poţi să îţi dai seama, fără o analiză prealabilă, de ce natură sunt. Însă câinele simţind mirosul ne indică nouă, criminaliştilor, de unde să ridicăm respectiva urmă care va fi analizată în laborator. Şi aici este unic", a declarat, joi, comisarul şef Crişan Mucenic Lăzureanu.

Potrivit sursei citate, în mod normal, identificarea urmelor de sânge se făcea cu luminol, o substanţă care punea, sub efectul razelor ultraviolete, în evidenţă sângele spălat sau şters, însă această substanţă are efecte adverse asupra probei, pe când în cazul câinelui acest lucru nu se întâmplă.

"Luminolul avea efecte adverse asupra componenţei biologice a sângelui respectiv şi nu mai puteai să faci probele necesare de ADN sau alte probe suplimentare. Câinele nu intervine invaziv asupra substanţei biologice. Ea rămâne intactă, el doar o miroase şi se poate preleva substanţa biologică în întregul ei şi poate oferi toată gama de analize medicale începând de la serologie judiciară, ADN şi aşa mai departe", a precizat Lăzureanu.

Potrivit aceleiaşi surse, câinele Nom a fost specializat în Germania, urmând un curs foarte dificil, pe care l-a absolvit cu brio. Acolo, el a fost antrenat să simtă mirosul cadaveric de sub apă, fiind învăţat să stea într-o barcă, în timpul unor căutări."

Sursa: ziarul gandul

[LORD]

CJUE. Interzicerea intrarii pe teritoriul unui stat a presedintelui altui stat

articol preluat integral din juridice.ro , autor Razvan Horatiu Radu

Cauza C-364/10

Ungaria impotriva Republicii Slovace

„Neindeplinirea obligatiilor de catre un stat membru – Dreptul de circulatie pe teritoriul statelor membre – Presedintele Ungariei – Interzicerea intrarii pe teritoriul Republicii Slovace – Relatii diplomatice intre statele membre”

Consideratii introductive

La data de 16 octombrie 2012 Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Curtea) s-a pronuntat in Mare Camera cu privire la o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor formulata de Ungaria, in temeiul articolului 259 TFUE, impotriva Republicii Slovace, ca urmare a refuzului acestui stat de a-i permite presedintelui Ungariei intrarea pe teritoriul sau. Este a patra oara cand Curtea a avut ocazia sa se pronunte cu privire la o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor formulata de un stat membru impotriva altui stat membru al Uniunii Europene[1].

Situatia de fapt

La invitatia unei asociatii cu sediul in Slovacia, presedintele Ungariei, domnul Sólyom, prevazuse sa se deplaseze, la 21 august 2009, in orasul slovac Komárno pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unei statui a Sfantului Stefan. Data de 20 august este o zi de sarbatoare nationala in Ungaria, la aceasta data fiind comemorat Sfantul Stefan, intemeietorul si primul rege al statului maghiar. Pe de alta parte, data de 21 august este o data sensibila in Slovacia, intrucat la 21 august 1968 a avut loc invadarea Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de la Varsovia, din care faceau parte si trupele maghiare.

Dupa mai multe schimburi diplomatice intre ambasadele celor doua state membre cu privire la vizita programata a presedintelui Sólyom, reprezentantii Republicii Slovace au indicat ca vizita respectiva nu era considerata potrivita, avand in vedere in special faptul ca presedintele maghiar nu isi exprimase dorinta de a intalni personalitati slovace si ca data de 21 august era deosebit de sensibila. In urma altor contacte diplomatice, presedintele Sólyom a aratat ca dorea in continuare sa efectueze vizita.

Printr-o nota verbala din 21 august 2009, Ministerul Afacerilor Externe slovac l-a informat pe ambasadorul Ungariei in Slovacia ca autoritatile slovace decisesera sa ii refuze presedintelui Sólyom accesul pe teritoriul slovac, in aceeasi zi, pentru motive legate de riscuri pentru siguranta, in temeiul dispozitiilor Directivei 2004/38[2], precum si in temeiul dispozitiilor de drept intern referitoare la sederea strainilor si la politia nationala. Presedintele Sólyom a fost informat cu privire la continutul acestei note in timp ce se deplasa spre Slovacia, a confirmat primirea acesteia la frontiera si a renuntat sa intre pe teritoriul slovac.

Autoritatile maghiare au contestat faptul ca Directiva 2004/38/CE ar putea constitui un temei juridic valabil pentru a justifica refuzul Republicii Slovace de a-i acorda presedintelui Ungariei accesul pe teritoriul sau, considerand de asemenea ca decizia de refuz nu era motivata suficient, fiind adoptata cu incalcarea dreptului Uniunii. Prin urmare, au adresat o plangere Comisiei Europene, solicitandu-i sa examineze oportunitatea angajarii unei proceduri in constatarea neindeplinirii obligatiilor, in temeiul articolului 258 TFUE, impotriva Republicii Slovace pentru incalcarea articolului 21 TFUE si a Directivei 2004/38/CE.

Raspunsul Comisiei, transmis la 11 decembrie 2009, a fost in sensul ca „cetatenii Uniunii au dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre in temeiul articolului [21 TFUE] si al Directivei 2004/38”. Cu toate acestea, „in temeiul dreptului international, statele membre isi rezerva dreptul de a controla accesul unui sef de stat strain pe teritoriul lor, indiferent daca acest sef de stat este sau nu este cetatean al Uniunii”[3].

Cele doua state membre au avut ocazia de a-si prezent observatiile scrise in cadrul unei sedinte organizate de Comisie. La 24 iunie 2010, Comisia a apreciat ca dispozitiile articolului 21 alineatul (1) TFUE si ale Directivei 2004/38/CE nu sunt aplicabile vizitelor efectuate de seful unui stat membru pe teritoriul altui stat membru si ca, in aceste conditii, pretinsa neindeplinire a obligatiilor nu este intemeiata.

In consecinta, la 8 iulie 2010, Ungaria a introdus actiune la Curte. Comisia a formulat cerere de interventie in sustinerea concluziilor Republicii Slovace.

Motivarea instantei UE

Curtea a respins exceptia de necompetenta invocata de Republica Slovaca, aratand ca i se solicita sa se pronunte asupra domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, in special al articolului 21 TFUE, precum si al Directivei 2004/38/CE, pentru a aprecia existenta unei pretinse neindepliniri de catre Republica Slovaca a obligatiilor care ii revin in temeiul dreptului UE.

Cu privire la pretinsa incalcare a dreptului de libera circulatie si de sedere al presedintelui maghiar pe teritoriul Slovaciei, Curtea a aratat ca „statutul de cetatean al Uniunii are vocatia de a fi statutul fundamental al resortisantilor statelor membre”[4]. Intrucat detine cetatenia maghiara, domnul Sólyom beneficiaza in mod incontestabil de acest statut.

Curtea a aratat ca, desi cetatenia Uniunii confera fiecarui cetatean al Uniunii un drept fundamental si individual la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute de tratate si a masurilor adoptate in scopul aplicarii acestora[5], dreptul Uniunii trebuie interpretat in lumina normelor relevante ale dreptului international, intrucat acest drept face parte din ordinea juridica a Uniunii si este obligatoriu pentru institutiile acesteia[6].

In acest context, Curtea arata ca, in temeiul normelor cutumiare ale dreptului international general, precum si al normelor conventiilor multilaterale, seful de stat se bucura in relatiile internationale de un statut special care presupune, printre altele, privilegii si imunitati. Astfel, prezenta unui sef de stat pe teritoriul unui alt stat impune acestuia din urma obligatia de a garanta protectia persoanei care indeplineste aceasta functie, si aceasta independent de calitatea in care are loc sederea sa[7].

„Statutul de sef de stat prezinta, asadar, o specificitate, ce decurge din faptul ca este reglementat de dreptul international, ceea ce face ca, pe plan international, actiunile sale, precum prezenta sa in strainatate, sa intre sub incidenta acestui drept, in special a dreptului relatiilor diplomatice. O astfel de specificitate este de natura sa deosebeasca persoana care se bucura de acest statut de toti ceilalti cetateni ai Uniunii, astfel incat accesul acestei persoane pe teritoriul unui alt stat membru nu este supus acelorasi conditii precum cele aplicabile celorlalti cetateni”[8].

In consecinta, imprejurarea ca un cetatean al Uniunii exercita functia de sef de stat este de natura sa justifice o limitare, intemeiata pe dreptul international, a exercitarii dreptului de circulatie pe care dreptul Uniunii il confera acestei persoane. In aceste conditii, nici articolul 21 TFUE, nici Directiva 2004/38 nu impuneau Republicii Slovace sa garanteze accesul pe teritoriul sau presedintelui Ungariei[9].

Cu privire la pretinsul abuz de drept comis de Republica Slovaca, care s-ar fi prevalat de Directiva 2004/38/CE pentru urmarirea unor scopuri politice, Curtea a aratat ca, desi acest stat a invocat in mod gresit prevederile directivei, aceasta imprejurare nu constituie totusi un abuz de drept in sensul jurisprudentei Curtii.

Curtea a respins ca inadmisibile motivele intemeiate pe o eventuala repetare in viitor a incalcarii prevederilor dreptului UE in discutie de catre Republica Slovaca prin crearea unei neintelegeri similare (intrucat evenimentele ulterioare – intalnirea din 10 septembrie 2009 – au dovedit o ameliorare clara in relatiile dintre cele doua state membre) si pe interpretarea domeniului de aplicare personal al acestor norme pentru a clarifica limitele aplicarii lor in relatiile bilaterale dintre statele membre (respectiv, daca aceste norme ii privesc numai pe sefii de stat sau privesc si alte categorii de cetateni ai Uniunii), fiind fara relevanta pentru solutionarea litigiului, care il privea numai pe presedintele Ungariei, iar nu si alte categorii de cetateni.

Solutia Curtii

In consecinta, Curtea a respins actiunea, obligand Ungaria la plata cheltuielilor de judecata si Comisia la suportarea propriilor cheltuieli de judecata.

Comentariu propriu : Felicitari autoritatilor slovace pentru reactia curajoasa, asteptam una similara si din partea oficialitatilor de la Bucuresti, doar asa se descureajeaza intentiile aberante de autonomie teritoriala.

[LORD]

articol preluat din gandul.info din 02.11.2012

AFP: Agenţi ai serviciilor de informaţii franceze, agresaţi în Bulgaria de săteni înarmaţi

Agenţi ai serviciilor de informaţii externe din Franţa (DGSE) au fost răniţi, în octombrie, în cursul unei altercaţii cu localnici din Bulgaria, în cursul unui antrenament clandestin, informează AFP.

Incidentul a avut loc în cursul nopţii de 15 spre 16 octombrie în apropiere de Plevna, în nordul Bulgariei, în apropierea frontierei cu România.

"Observaţi de sateni înarmaţi, cinci militari francezi au fost agresaţi", scrie site-ul Infosdéfense, precizând că doi francezi au fost răniţi prin împuşcare în picioare, iar altul a avut o fractură nazală.

Evacuaţi spre spitalul cel mai apropiat, agenţii francezi au declarat că erau sportivi şi se rătăciseră în Bulgaria.

În vehiculul lor au fost găsite laptop-uri, hărţi şi costume de scafandri.

DGSE a preferat să nu comenteze informaţiile apărute în presă.

Comentariu propriu : Iata cea mai proasta scuza ca sa acoperi o actiune de spionaj si o alta si mai proasta sa acoperi actiunea de contraspionaj. Trebuie sa fii extrem de limitat sa te gandesti ca spionii francezi nu au unde se antrena decat noaptea in Bulgaria, si trebuie sa fii complet idiot sa crezi ca ,, niste tarani ,, se plimba noaptea pe tarlaua bulgara si impusca spionii francezi. Ciudat este ce faceau spionii francezi la granita cu Romania?

Edited November 3, 2012 by LORD

[BGeorge]

Directorul CIA şi-a dat demisia: Am intrat într-o relaţie extraconjugală. Un astfel de comportament este inacceptabil pentru un soţ şi un lider al unei organizaţii ca a noastră

David Petraeus şi-a dat demisia din funcţia de director al CIA - poziţie pe care o deţinea din anul 2011 -, din cauza unei relaţii extraconjugale. Într-o scrisoare transmisă CIA, Petraeus, în vârstă de 60 de ani, spune că s-a întâlnit cu preşedintele SUA Barack Obama la Casa Albă şi l-a rugat "să îi permită, din motive personale, să demisioneze din funcţia sa".

"După ce am fost căsătorit timp de 37 de ani, am dat dovadă de o judecată extrem de precară şi am intrat într-o relaţie extraconjugală", a scris David Petraeus. "Un astfel de comportament este inacceptabil, atât pentru un soţ, cât şi pentru un lider al unei organizaţii ca a noastră", a mai spus Petraeus.

Barack Obama a transmis, într-o declaraţie oficială, că a acceptat demisia lui Petraeus, mulţumindu-i pentru activitatea sa la CIA şi pentru că a condus trupele americane în Irak şi Afghanistan.

Demisia lui Petraeus, bruscă şi neaşteptată, pare să pună capăt carierei publice a unui om care a jucat un rol cheie în războiul din Irak. Decizia riscă să conducă la o perioadă de instabilitate în cadrul Agenţiei Centrale pentru Informaţii, care se confruntă cu reduceri bugetare şi cu critici după moartea ambasadorului SUA, Chris Stevens, ucis la consulatul din Benghazi (Libia).

Sursa Mediafax

Comentariu propriu: Am ramas blocat cand am vazut stirea. Merita tot respectul, a gresit, dar si-a asumat greseala si a platit cu functia.

Un gest din care conducatorii romani au multe de invatat.

[Kayne]

@ Lord: sunt de acord total cu nota ta, dar la noi cred ca ar face niste mari valuri.... vezi Rege vs Iliescu...

[axle15]

Pentru cei care doresc sa se faca taximetristi iata ce test-interviu se va da pentru ca cei mai "distinsi" semeni de-ai nostri(cercopiteci?) intr-ale condusului sa devina taximetristi:

"1.Cît costă o cursă de 10 lei?

a) 15 lei, normal (10 puncte)

b) 20 de lei, plus şpaga (50 de puncte)

c) hai că te iau eu cu 40 de lei, să nu te jupoaie escrocii ăştia! (100 de puncte).

2.Arta conversaţiei: completaţi următoarea afirmaţie „Orice propoziţie se termină obligatoriu...“

a) cu „p*la mea!“ (100 puncte)

b) cu „ai înţeles?“(100 de puncte)

c) cu „deci, p*la mea, ai înţeles?“ (1000 de puncte).

3.Care sînt culorile semaforului?

a) rosu, galben şi verde (-100 de puncte)

b) roşu, galben şi albastru (ce prost e ăla de la punctul a!) (10 puncte)

c) verde, verde-gălbui şi verde-roşiatic (100 de puncte).

4.Ce semne de circulaţie cunoaşteţi?

a) pe toate (-100 de puncte)

b) pe ăla cu degetul ridicat (10 puncte)

c) le ştiu pe amîndouă, plus o zebră! (100 de puncte).

5.Cîte cruciuliţe este legal să puneţi pe parbriz?

a) una, deci minim trei (10 puncte)

b) pe toate! (100 de puncte)

c) nu chiar pe toate. Trebuie să rămînă loc şi pentru iconiţe (1000 de puncte).

6.Care este genul preferat de manele?

a) muzică clasică, adică manele evergreen (10 puncte)

b) manele psihedelice (50 de puncte)

c) orice sună ca guiţatul unui porc violat de un urangutan cu priapism (100 de puncte).

7.Cu cine faceţi sex?

a) cu mama clientului care nu mi-a lăsat şpagă (0 de puncte)

b) niciodată! Eu fac decît dragoste, mă-nţelegi? (50 puncte)

c) cu prietena mea top-model, stewardesă şi imaginară (100 de puncte).

8.Igienă personală: ce săpun folosiţi cînd vă spălaţi pe mîini?

a) săpun lichid (-100 de puncte)

b) odorizant de maşină (10 puncte)

c) nu mai ştiu, a fost tare demult... (100 de puncte)

9.Ce simbolizează următorul semn de circulaţie: un cerc roşu cu un dreptunghi alb in centru?

a) steagul Austriei! (10 puncte)

b) atentie, dungi albe! (50 de puncte)

c) atenţie, cocaină vîndută la liniuţă. Posibil reduceri. (100 de puncte)

10.Unde vă vedeţi peste 5 ani?

a) în parcare, cu băeţii (0 puncte)

b) la altă firmă, normal (50 de puncte)

c) la adresa la care-am anunţat că ajung în 5 minute (100 de puncte)."

Cred ca dupa intrebari ... 91% din taximetristii tarii au promovat acest test alaturi de testul "Ruleta romaneasca"(fortarea semaforului).....

Evident in rolul de autori al testului sunt inegalabilii urmasi ai lui Catavencu.... http://www.catavenci...ist_0_6190.html

Edited November 11, 2012 by axle15

[Catalin]

Am găsit un articol interesant în ziarul ziuanews la rubrica Dezvaluiri-Investigatii apărut în urmă cu câteva zile. Articolul este destul de lung şi habar nu am cât de reale sunt informaţiile din el, dar pentru cei pasionaţi de subiectele privind jocurile de sus, probabil că este destul de interesant.

Jandarmul Blue Air

Anghel Andreescu resuscitează Mafia de la Interne

Postat la: 13.11.2012 19:19 | Scris de: Niki Florescu

Ministerul Administrației și Internelor este paralizat, la ora actuală, de activitatea grupurilor de interese transpartinice care au fost resuscitate odată cu revenirea chestorului șef Anghel Andreescu, la șefia Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică • Împreună cu Anghel Andreescu, a aterizat la Interne și controversatul comisar de poliție Remus Șpan, finul chestorului Pavel Abraham și, totodată, protejatul patronului firmelor „Romstrade" și „Blue Air", Nelu Iordache, dar şi favoritul Noricăi Nicolai • Aflat în relații foarte apropiate cu Gabriel Oprea, Virgil Ardelean și Ioan Rus, Anghel Andreescu mai este cunoscut ca fiind împlicat în contrabanda cu țigări din nordul țării.

Revenirea chestorului şef Anghel Andreescu în fotoliul de secretar de stat al MAI, ca şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, de săptămâna trecută, reprezintă o regrupare a cercurilor de interese care controlează de foarte mulţi ani acest minister. Debarcarea chestorului Vasile Căbulea, care era susţinut şi recomandat de către liderul PNL Alba, Teodor Atanasiu, şi înscăunarea chestorului pensionar Anghel Andreescu, înclină balanța intereselor către zone liberale mai greu accesibile grupării Antonescu.

Omul garantat de PNL și agreat de PDL

Chestorul Anghel Andreescu este perceput că fiind omul „garantat" de liberali, dar şi agreat de PDL. Apropierea acestuia de PDL se datorează relației foarte bune pe care a avut-o şi încă o are cu Vasile Blaga. De fapt, și acum, oamenii devotați lui Blaga, cum ar fi șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Irina Alexe, și cei doi consilieri ai ministrului Mircea Dușa - Matei Stănciuc și Niculae Cheșnoiu, sunt în continuare la butoanele ministerului. Cel care a râvnit la fotoliul lui Andreescu este actualul șef al Departamanetului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaționale, chestorul șef de poliție Marian Tutilescu, însă acesta nu a fost agreat de liberali, pentru că are „afinități băsiste și comportament duplicitar".

Traseul carierei: de la Ologu, la Andreescu

Cariera chestorului Anghel Andreescu (foto, jos), care înainte s-a numit Anghel Ologu, a atins apogeul în timpul guvernului Tăriceanu, când, pe 20 ianuarie 2005, a fost numit secretar de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, în cadrul Ministerului de Interne, înlocuindu-l pe Toma Zaharia, zis și Generalul „Heroină". A ocupat acest post până în 2009, când, în urma unor conflicte cu fostul ministru Dan Nica, a trebuit să se pensioneze. Până în 1990, Ologu a fost ofiţer specialist III şi şef de catedră, dar şi şef de stat major la Centrul de Formare și Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor de Poliţie „Nicolae Golescu" din Slatina (1984-1990). După Revoluție, a fost şef de stat major la Centrul de Studii Postuniversitare al MAI (1990-1997), comandant al Brigăzii Mobile de Jandarmi Bucureşţi (1997-1998), director al SPP (1998-1999), comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001), iar apoi, director la Centrul de Studii Postuniversitare (2001-2005).

Debarcat de SPP, reabilitat de Jandarmerie

Anghel Andreescu a fost schimbat din funcţia de şef al SPP, după scandalul „Ţigareta II". În perioada în care a fost şeful Jandarmeriei Române, i-a avut printre subordonaţi pe Constantin Lecu şi pe Costică Silion, ambii intrați ulterior în atenţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion. Înainte de alegerile din 2000, Anghel Andreescu a fost „sprijinit" de Tudor Cerapin (prim-adjunctul său) şi de alţi „binevoitori", să se transfere la Centrul de Studii Postuniversitare din Șoseaua Olteniţei. După numirea lui Valentin Fătuloiu în funcţia de şef al IGPR, în 2005, Gelu Drăjneanu, prim-adjunctul, şi-a dat demisia şi a stat o scurtă perioadă la DGCCOA. La scurtă vreme, a fost invitat de Marian Sântion, directorul DGA, să preia funcţia de prim-adjunct al acestei Direcţii. Conform unor informaţii din interiorul MAI, Gelu Drăjneanu a fost determinat să iasă la pensie în urma presiunilor exercitate de Anghel Andreescu şi Dan Valentin Fătuloiu. În locul lui Drăjneanu, la Direcţia Generală Anticorupţie, ca prim-adjunct al lui Marian Sântion, a venit Remus Şpan, care, culmea, fusese acuzat de grave fapte de corupţie. El nu a reuşit să rămână decât câteva luni în acest post şi a fost trecut apoi ca şef de cabinet al lui Anghel Andreescu. Practic, tandemul Andreescu - Fătuloiu a tăiat şi spânzurat în Ministerul de Interne, între 2005 şi 2008, iar toţi cei care nu le-au cântat în strună au fost pensionaţi sau puși pe linie moartă.

Tandemul Andreescu - Fătuloiu, deranjat de Sântion

Singurul care a tulburat apele tandemului Andreescu - Fătuloiu a fost şeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Marian Sântion. Atunci când acesta a început să deranjeze grupurile de interese din minister, a intrat în scenă ministrul de atunci, Vasile Blaga. Astfel, prins în menghina Blaga - Andreescu - Fătuloiu, Marian Sântion a fost nevoit să plece din fruntea DGA, prin demisie, dar în urma unui scandal de pomină. Un alt motiv pentru care Anghel Andreescu nu vedea cu ochi buni acţiunile DGA, coordonate la acea vreme de Marian Sântion, ţine mai degrabă de sentimente de „paternitate", decât de profesionalism. Este vorba despre condiţiile în care a fost îndepărtat Remus Şpan, şeful său de cabinet, din fruntea DGA. Punctul culminant al conflictului Sântion - Blaga a fost însă declaraţia lui Sântion, care l-a acuzat deschis pe ministrul Vasile Blaga de imixtiune în anchetele instituţiei. Într-o convorbire telefonică, Blaga i-ar fi spus lui Sântion, în legătură cu ancheta asupra şefului Jandarmeriei, Costică Silion: „Lasă-l în pace! Să te duci dracului, că n-a început lumea asta cu tine!". După această afirmaţie, MAI a emis un comunicat în care a precizat că „Vasile Blaga îl somează pe fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion, să probeze acuzaţia adusă astăzi, privind o aşa-zisă intervenţie într-o cercetare derulată de DGA". În plus, Blaga a anunţat că îl va da în judecată pe Sântion, dacă acesta nu va aduce dovezile solicitate. Trebuie precizat că anchetele DGA coordonate de către Sântion i-au vizat la acea vreme pe secretarul de stat Anghel Andreescu (şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică al MAI), chestorul principal Nicolae Berechet (secretar general al MAI), chestorul principal Pavel Abraham (şeful Agenţiei Naţionale Antidrog), chestorul Constantin Manoloiu (şeful Corpului de Control al MAI), generalul Costică Silion (şeful Jandarmeriei Române), precum şi pe chestorul Petrică Vizitiu (directorul Direcţiei Resurse Umane a MAI).

Lista lui Sântion

Înainte de a pleca de la şefia DGA, Marian Sântion a făcut publică o listă a celor care alcătuiesc grupul de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne de la acea vreme:

• Abraham Pavel - chestor-şef, preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog

• Alexandru Corneliu - chestor principal, director general al DGAERI, din cadrul MIRA

• Andreescu Anghel (fost Ologu) - chestor general, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică

• Antonescu Olimpiodor - general de brigadă, prim-adjunct al Jandarmeriei Române şi şef de stat major

• Baci Cristian Constantin - chestor, director general al Direcţiei Juridice din cadrul MIRA

• Băcanu Mircea Ion - chestor, director general adjunct al DGAERI din cadrul MIRA

• Berechet Nicolae - chestor general, secretar general în cadrul MIRA

• Bontic Neculai - general de brigadă, Jandarmeria Română

• Crînguş Ion - general de brigadă, Jandarmeria Română, UM 0281 Bucureşţi

• Dan Mihai Marius - chestor principal, director general al Direcţiei Generale Medicale din cadrul MIRA

• Drăgoi Vasile - chestor, director general al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul MIRA

• Dumitrescu Doru - chestor, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne

• Dîrnă Constantin - chestor principal, prim-adjunct al directorului general al DGIPI

• Dincă Valeriu - comisar-şef, director al Diviziunii Protecţie din cadrul DGIPI

• Dinculescu Nicolae - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA

• Fătuloiu Dan Valentin - fost şef al IGPR

• Făinişi Cristian - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane

• Fuică Lucian - chestor, director general al Agenţiei Naţionale Antidrog

• Georgescu Ionel - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA

• Grigoroiu Marian Valentin - comisar-şef, director al Centrului de Psihologie MIRA

• Manoloiu Constantin - chestor, director general al Corpului de Control al Ministrului de Interne

• Mircea Alexandru - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA

• Motoc Vasile - chestor, IGPFR

• Niţă Gabriel - chestor principal, adjunct al şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică

• Pătraşcu Iliuţă - comisar-şef, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului

• Păun Irinel - director general al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA

• Pop Nelu - chestor principal, IGPFR, inspector general

• Popescu Marcel - chestor, preşedintele Clubului Sportiv Dinamo Bucureşţi

• Tudor Dănuţ - chestor, director general al Secretariatului General al MIRA

• Silion Costică - inspector general, şef al Jandarmeriei Române, UM 0351

• Vizitiu Petrică Constantin - chestor, director general Direcţia Generală Management Resurse Umane

• Voicu Costică - rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"

Finul lui Abraham, pionul lui Andreescu

Unul dintre pionii importanţi ai grupului de interese coordonat de către Anghel Andreescu, în perioada 2005-2009, mai ales în primul mandat al lui Vasile Blaga, a fost comisarul Remus Șpan. Acum, odată cu revenirea lui Andreescu la Interne, Șpan a fost reevaluat și deja a ajuns la ușa secretarului de stat, sub titulatura de consilier personal al acestuia. Cariera comisarului Remus Șpan a fost de la bun început fulminantă. A deţinut, pe rând, funcţiile de şef al Poliției Rutiere Baia Mare, şef al Poliției Baia Sprie, şef al Serviciului de Informaţii Maramureș al MAI şi şef al Serviciului de Informaţii Satu Mare al MAI. În 2003, Șpan a fost numit şef al Poliției Judiciare a PNA. În martie 2005, protectorii săi l-au ajutat să ajungă prim-adjunct al Direcţiei Anticorupţie din MAI. Promovarea sa în aceste funcţii s-a datorat şi faptului că este finul chestorului-şef Pavel Abraham, fost şef al IGP, precum şi relaţiei apropiate cu chestorul-şef Virgil Ardelean, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a MAI (fostă UM 0215, actualmente 0962). Mai trebuie precizat că Remus Șpan a fost destituit din funcţia de director adjunct al DGA, de ministrul Vasile Blaga, „ca urmare a implicării acestuia în activităţi incompatibile cu funcţia deţinută şi cu specificul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Blaga a fost informat la vremea respectivă, de structurile specializate ale statului, cu privire la existenţa unor date care probează faptul că directorul adjunct al DGA a intervenit pe lângă mai mulţi procurori, în favoarea unor poliţişti cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni.

Relațiile de succes cu finul lui Vasile Blaga

O altă relaţie „de succes" este Dumitru Pop - Remus Șpan. Cei doi sunt parteneri de afaceri, Șpan fiind reprezentantul intereselor lui Pop în București. Astfel, Remus Șpan coordonează activitatea unei firme de consultanță în construcţii a lui Dumitru Pop. Până de curând, Șpan a condus firma de securitate a societății ȚiriacAir, de pe Aeroportul Otopeni. Dumitru Pop, zis „Ofsaid", este finul senatorului Vasile Blaga, actualul preşedinte al PDL. Potrivit presei centrale, cei doi au deţinut în proprietate un hotel din centrul Vienei - Reither, care a fost vândut acum doi ani. Pop este un apropiat al fostei directoare a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, arestată de DNA în primăvara acestui an, pentru complicitate la trafic cu ţigări şi luare de mită, în valoare de 430.000 de euro. În dosarul procurorilor, se precizează că banii pentru mită ajungeau la persoane politice foarte influente, aflate la putere. Doamna Dobrescu a fost pusă în funcţie în 2005, pe vremea când Vasile Blaga era ministru de Interne, şi a ocupat acest post până la sfârşitul anului 2009. De asemenea, potrivit presei, în 2005, Dumitru Pop, având conexiuni bune la București, a ajuns în biroul viceprimarului PDL de atunci, Răzvan Murgeanu, perfectând o relaţie durabilă cu Primăria Capitalei. Astfel, firma sa, SC Bella Consulting Construcții SRL, a semnat numeroase contracte cu bani publici, de milioane de euro. Tot în 2005, în urma inundaţiilor catastrofale din acel an, o altă firmă a acestuia, fără salariaţi şi fără utilaje, a primit din partea Ministerului Mediului un contract de 10 milioane de euro, pentru repararea digurilor distruse de ape, din Moldova şi Banat. De asemenea, „Ofsaid" a câştigat numeroase contracte de salubrizare în municipiul Satu Mare, prin firma Florisal SRL, controlată de către ginerele lui Ioan Rus, Vasile Puşcaş. Potrivit unui studiu întocmit de Institutul pentru Politici Publice, această societate oferă cele mai scumpe servicii de salubrizare din ţară, costurile acestora fiind de zece ori mai mari decât în Braşov şi, în medie, duble faţă de restul ţării. De la primăria Satu Mare, Dumitru Pop a încasat peste trei milioane de euro.

Tentaculele lui Șpan se întind în nordul țării

La începutul anului 2005, odată cu guvernarea PD-PNL, ia amploare traficul pe zonele Satu Mare și Maramureș. Rapoartele DGIPI, dar în special unul al SRI, trimis către CSAT, atestă faptul că începând cu primăvara lui 2009, reţeaua se extinde şi sporeşte numărul de treceri frauduloase. De multe ori, „există autoturisme de teren ale Poliției de Frontieră care asigură transportul de ţigări de contrabandă pe teritoriul României, ca şi depozitele de tranzit din judeţul Satu Mare". Începuturile reţelei pe zona Satu Mare - Maramureș datează din anul 2000, de pe vremea PSD, şi au la bază structurile Inspectoratului de Poliție Maramureș. Şef era atunci Vasile Mureșan, ca adjunct îl regăsim pe Nelu Pop (fost şef al Poliției de Frontieră), iar şef la DGIPI Maramureș, Remus Șpan. Şeful Poliției Baia Mare este Ioan Pop, zis „Rapidu'". Tot pe atunci, Ioan Pop devine nașul de cununie al lui Remus Șpan, alături de Pavel Abraham, pe atunci adjunct al IGP, fost adjunct al ministrului de Interne, apoi şef al Departamantului Antidrog al MIRA, pensionat forţat la finele anului 2008. În anumite cercuri informaţionale, din mai multe surse independente, se vorbeşte că Pavel Abraham ar fi tatăl natural al lui Remus Șpan.

Campanie împotriva incomozilor

În 2000, Ioan Pop, Nelu Pop şi Remus Șpan încep o campanie controlată, deopotrivă în presa locală și în cea naţională, prin documente furnizate de DGIPI şi folosind agenţii acestei instituţii pentru strângerea de dovezi compromiţătoare, împotriva lui Vasile Mureșan, un pion devenit incomod pentru grupare. Campania informatică are succes doar în ceea ce priveşte ţinta ei, Mureșan este mutat la Ministerul de Interne, iar Remus Șpan - care fusese la rându-i atacat în presă de către Mureșan - este numit şef la DGIPI Satu Mare. Adică în „inima" traficului de frontieră. Nelu Pop este trimis locţiitor la IJP Cluj, iar Ioan Pop „Rapidu'" este mutat la Poliţia T.F. (Transporturi Feroviare). Se poate spune că toţi au fost victime ale războiului mediatic, provocat de ei înşişi. Nu după mult timp, pe filiera PSD, Nelu Pop devine şef al IJP Cluj, iar mai apoi, este adus de Grupul de la Cluj, ca adjunct al IGP. În 2005, devine şef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Remus Șpan este numit, pe filiera Abraham, şef al Poliției Judiciare a DNA, iar în 2004, în urma unui scandal de casă, devine adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Tandemul promovărilor cu dedicaţie

Se vede cum toţi, pe diverse filiere, au fost promovaţi în funcţii-cheie ale aparatului MIRA. Șpan este demis de Vasile Blaga, în decembrie 2005, în urma unui raport al şefului DGA, Marian Sântion, dar este numit, anul următor, adjunct al lui Nelu Pop, la Poliţia de Frontieră. Toţi au avut relaţii cu Grupul de la Cluj, cu „pepiniera" de la Universitatea Babeș-Bolyai (de unde provenea procurorul general Ilie Botoş, partener de karate - ambii centura neagră - cu Remus Șpan). În acest timp, Botoş aduce la DNA tandemul de procuroare Cristescu - Bica, din Satu Mare, foarte apropiate lui Remus Șpan, de pe vremea când era şef al DGIPI Satu Mare (Șpan şi Cristescu au reușit o captură controlată - „la pont" - de droguri). Astfel că protecţia reţelei ucrainene a început să se întărească în toate structurile statului, informative, de control, dar şi de anchetă. Iată un motiv pentru care diversele rapoarte despre traficul şi contrabanda cu ţigări ajungeau în dosare „blocate". La jumătatea lui 2006, tandemul Nelu Pop - Șpan îl numeşte şef al Poliției de Frontieră Satu Mare pe mai vechiul prieten Ioan Pop „Rapidu'", moment când, conform şi statisticilor, ia amploare contrabanda cu ţigări dinspre Ucraina. Tot în 2006, un mai vechi prieten şi protejat al lui Remus Șpan, Adiel Babici, este numit şef al Poliției de Frontieră la Vama Petea (cu Ungaria). La Vama Halmeu, a fost numit şef al Poliției de Frontieră Vasile Drăguş (adus de la Baia Mare), fost subaltern al lui „Rapidu'". Astfel că şi intrarea în ţară dinspre Ucraina, dar şi ieşirea spre Ungaria, au fost asigurate. În urma unor scandaluri locale, generate de Ioan Pop, Șpan şi Nelu Pop decid să-l sacrifice pe acesta, să-l scoată din zona de atenţie şi să-l mute şef la Direcţia Poliției de Frontieră Siret-Rădăuți (adică în celălalt punct al ţării de trafic cu ţigări din Ucraina). În locul lui „Rapidu'", este numit comisarul-şef Vasile Maxim, un fost subordonat, la DGIPI Satu Mare, al lui Șpan. Adjunctul lui Maxim este instalat Ioan Bud Tămășan, văr primar al lui Nelu Pop. Din 2008, Șpan este numit adjunct al DGIPI Central.

Protectorii

Protectorii grupului Șpan - Nelu Pop, în acea vreme, pe lângă Ilie Botoş, Pavel Abraham şi Ioan Rus, precum şi alte figuri marcante ale PSD-PNL-PD, au fost Norica Nicolai, dar mai ales Virgil Ardelean, care la acea vreme a informat Preşedinţia, despre legăturile PNL şi PSD, cu mafia ţigărilor. În mod paradoxal, Traian Băsescu n-a intervenit şi nici n-a folosit informaţia împotriva PNL şi PSD, poate şi pentru că afacerea se făcea în afara grupului Tăriceanu. Dimpotrivă, Băsescu s-a arătat de mai multe ori interesat de creşterea accizelor la ţigări şi de impunerea taxei de viciu, ştiut fiind că ambele măsuri încurajau şi mai mult contrabanda.

Doctorandul lui Oprea și favoritul Noricăi Nicolai

Mai departe, Șpan şi-a luat doctoratul în Siguranţă Naţională, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Culmea, Remus Șpan este autorul lucrării „Rolul informaţiei în combaterea corupţiei". În septembrie 2008, Norica Nicolai a încercat să-l impună pe Remus Șpan ca şef al DGIPI Central, după ce au fost „lucraţi", în presă, şeful de atunci al DGIPI - Petre Albu (maramureșean, la origine) şi Vasile Mureșan, ajuns şeful Serviciului Antifilaj. Tentativa eşuează, iar după alegeri, Remus Șpan dispare pentru un timp din prim-planul grupurilor de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne.

„Salvatorul” de la Romstrade

Cel care l-a angajat pe Remus Șpan după ce acesta a fost debarcat de la e Ministerul de Interne de către Cristian David, a fost Nelu Iordache, patron al Blue Air și Romstrade. În mandatul penelistului Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor (2007-2008), Romstrade a ajuns în primele firme de construcții de drumuri din țară, mulțumită contractelor primite de la Orban. La vremea respectivă, Nelu Iordache a declarat că l-a angajat pe Remus Șpan „printr-o firmă de head-hunting" şi că pentru el nu are nicio importanță trecutul fostului comisar, afirmînd că „nu exiști dacă n-ai trecut niciodată pe la DNA". Până de curând, Remus Șpan a condus firma de securitate a firmei ȚiriacAir, de pe aeroportul Otopeni.

Niki Florescu

articol preluat din ziarul ziuanews.ro

[TechnoCop]

Apare poliţia din RATB şi metrou

Poliţia Capitalei va înfiinţa o secţie specializată în prinderea în flagrant a hoţilor din mijloacele de transport în comun, în condiţiile în care numărul furtrurilor din buzunare a crescut îngrijorător, a anunţat, joi, şeful Poliţiei Capitalei, comisarul şef Cornel Ciocoiu.

Potrivit sursei citate, la nivelul Poliţiei Capitalei, va fi înfiinţată o secţie care va avea acţiona atât în vehiculele Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), cât şi la metrou, şi care are ca obiectiv să limiteze furturile din buzunare.

"Vor fi mai multe echipe de poliţişti care vor acţiona pentru prinderea în flagrant a celor care fură din buzunare", a explicat Ciocoiu.

Şeful Poliţiei Capitalei a menţionat că în cadrul acestei secţii vor lucra aproximativ 200 de poliţişti.

Sursa: http://www.gandul.info/news/apare-politia-din-ratb-si-metrou-10536925

[TechnoCop]

O mie de poliţişti vor asigura ordinea la alegerile locale parţiale de duminică

O mie de poliţişti sunt mobilizaţi pentru a asigura ordinea la alegerile locale parţiale care vor avea loc duminică în judeţele Bihor, Botoşani, Covasna, Harghita, Neamţ, Olt şi Teleorman, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Astfel, peste 330 de poliţişti se vor afla în stradă, pentru a asigura măsuri de ordine şi linişte publică, în vederea prevenirii oricăror fapte antisociale.

De asemenea, Poliţia Română va asigura măsuri de pază şi protecţie la 183 de secţii de votare dintre cele 417 constituite.

Pentru protecţia locurilor în care vor fi organizate secţii de votare, vor fi la datorie 350 de poliţişti, iar pentru soluţionarea solicitărilor şi semnalărilor cu privire la evenimentele produse în ziua alegerilor, la nivel naţional, vor acţiona 142 de poliţişti, constituiţi în 42 de echipe operative.

A fost stabilit şi un efectiv de rezervă format din 121 de poliţişti, care va fi în permanenţă pregătit să acţioneze, împreună cu structurile de jandarmi, dacă situaţia operativă va impune.

"Măsurile adoptate de Poliţia Română urmăresc buna derulare a procesului electoral, precum şi un mod de acţiune corect şi echidistant al poliţiştilor", a precizat Poliţia Română.

Poliţiştii au fost agrenaţi în misiuni şi pe întreaga durată a campaniei electorale.

Sursa : http://www.gandul.info/news/o-mie-de-politisti-vor-asigura-ordinea-la-alegerile-locale-partiale-de-duminica-10539194

Comentariu personal : Sa inteleg ca acesti politisti care vor desfasura activitati de mentinere a ordinii publice in cadrul sectiilor de votare o vor face in uniforma cumparata din banii de haine pe 2012 ..

[danpin]

Aşezările rupestre, printre atracţiile cu care Buzăul se prezintă la Târgul de turism

Consiliul Judeţean Buzău va participa, în perioada 14 - 17 martie, la Târgul de Turism organizat de Romexpo la Bucureşti. Tema aleasă pentru acest an este „Judeţul Buzău, tărâmul unde natura a creat minuni”. Pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori la standul judeţului Buzău, în fiecare zi va fi prezent câte un meşter popular, care va face demonstraţii ale meşteşugului pe care îl stăpâneşte. Astfel, Amelia Popa se va prezenta cu ţesături din păr de capră, Dana Voicu va aduce tapiserie înnodată, iar Ioana Matei va face o demonstraţie de încondeiat ouă. ”Buzăul are un potenţial turistic imens, pe care este păcat să nu-l valorificăm la justa lui valoare, fie că vorbim despre Vulcanii Noroioşi, despre Focurile Vii de la Lopătari, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, despre aşezările rupestre de la Aluniş-Colţi-Bozioru sau despre alte obiective ce merită văzute în Judeţul Buzău”, a declarat preşedintele CJ Buzău, Marian Cristinel Bîgiu. De asemenea, sâmbătă, 16 martie, va fi prezent şi un ansamblu folcloric de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Buzău. ”Pe lângă faptul că suntem cu toţii buzoieni şi ne mândrim cu judeţul nostru şi cu frumuseţile naturale pe care acesta le posedă, nu trebuie să uităm de latura economică a turismului. Mai mulţi turişti înseamnă bani mai mulţi pentru buzoieni, iar acest lucru este în beneficiul tuturor locuitorilor judeţului”, a mai spus Cristi Bîgiu. La Târgul de la Romexpo vor fi distribuite pliante şi broşuri în care va fi prezentat Judeţul Buzău, din punct de vedere turistic.

Citeste mai mult: adev.ro/mjhxzs

[LORD]

Top 10 criminali romani

sursa : articol publicat pe descopera.ro din 11.03.2013 care preia din ,, Cei mai odiosi 100 criminali romani " de Traian Tandin aparuta la Editura Tritonic

De multe ori alegem sa ignoram aspectele negative ale vietii de zi cu zi si incercam sa ni le imaginam cat mai departe de noi si de ceea ce ne inconjoara. Nu realizam insa ca, la doar cativa pasi, o alta lume decat cea cunoscuta noua isi tese itele intunecate... .. lumea tenebroasa a criminalitatii. In aceasta ordine de idei, Descopera.ro isi propune sa va aduca in fata, intr-o forma narativa, cazurile celebre care au constituit subiectul anchetelor politienesti din Romania de-a lungul timpului si, totodata, imaginea sumbra a catorva dintre cei mai temuti criminali de la noi din tara.

10. Gica Cioc – Balaurul

Anul 1945. Romania se resimtea inca dupa Marele Razboi in care fusese implicata, iar situatia politico-economica degenerase intr-un val de infractiuni fara egal cu precadere in cartierele bucurestene, acolo unde infractorii deja formasera bande extrem de violente si de bine inarmate. Ca si cum nu era de ajuns, in vara aceluiasi an, o serie de crime inexplicabile lovea Capitala. Peste 10 persoane fusesera ciuruite cu gloante provenind din arme rusesti. Cine ar fi incercat totusi sa ancheteze un rus, fie el si criminal, in plina dominatie sovietica? Asa cum era de asteptat, dosarul crimelor a fost inmanat comisarului Alimanescu, probabil singurul care nu se lovea de asemenea piedici.

Cercetarile acestuia au scos la lumina o informatie interesanta. Criminalii nu erau soldati sovietici, ci romani get-beget, iar victimele nu erau altceva decat rezultatele unui sangeros razboi intre grupari de tip mafiot. Autorii asasinatelor? Gica Cioc, poreclit Balaurul datorita temperamentului sau violent, un cunoscut infractor din Ferentari si rivalul acestuia, Sandu Moise, cel poreclit Hitler, dupa mustata similara cu cea a dictatorului nazist.

Era 31 decembrie 1945, atunci cand comisarul Alimanescu afla de la un informator ca „Hitler” se gaseste intr-un restaurant de pe Calea Calarasilor, acolo unde petrecea noaptea dintre ani in compania membrilor bandei sale. Era momentul ca oamenii legii sa intre in actiune. Spre surprinderea acestora insa, atacul asupra infractorilor nu a mai avut loc niciodata. In aceeasi noapte, Alimanescu ajungea in fata unei scene grotesti. „Hitler”, impreuna cu toti acolitii sai zaceau intr-o balta de sange. Printre victime se aflau si oamenii lui Gica Cioc. Motivul? „Hitler” ii „suflase” iubita aliatului sau cu luni in urma. Inaintea oamenilor legii, infractorii se ucisesera reciproc, toti fiind inarmati cu arme automate rusesti. „Epidemia crimelor” se stinsese.

9. Petre Silberschmied – Argintaru

In perioada imediat urmatoare celui de al doilea Razboi Mondial, Argintaru era un nume de temut pentru oamenii legii. Zeci de politisti, jandarmi sau gardieni cazusera sub rafalele de pistol automat trase de membrii temutei bande a lui Petre Silberschmied, alias Argintaru, si nimeni nu parea sa stie cine era autorul temutelor asasinate urmate de jafuri in banci si magazine. Era cazul de care nu se putea ocupa decat „spaima infractorilor” acelor vremuri, comisarul Eugen Alimanescu. Studiind tacticile criminalilor, comisarul realiza ca armele folosite de acestia sunt de provenienta germana, absolut toti parand a fi tintasi extrem de buni. In plus, niciun informator nu putea da date despre atacurile care parea ca nu se vor termina niciodata. Alimanescu intuia atunci ca ucigasii erau dezertori din armata germana, cel mai probabil din temutul corp Dirlewanger, corp de armata creat la cererea expresa a lui Himmler din condamnati la moarte sau la inchisoare pe viata.Si nu se inselase.

Ocazia de a anihila banda de infractori a venit la sfarsitul lunii august 1945, atunci cand un gardian public anunta prezenta suspecta a unui camion, in miez de noapte, in apropierea magazinului „Sora”. Era chiar banda lui Argintaru. Lupta care s-a deschis intre oamenii legii si infractori a durat peste o ora, soldandu-se cu victime de ambele parti. Momentul crucial a fost insa cel in care un jeep cu insemne americane sosea in tromba la locul conflictului, iar din el cobora un individ purtand uniforma de capitan, care le cerea oamenilor legii sa opreasca imediat focul. Diversiunea nu a functionat iar capitanul, nimeni altul decat Argintaru, a fost arestat. Era singurul supravietuitor al bandei sale. Criminalul nu a mai apucat sa isi auda sentinta. In timpul unei tentative de evadare era impuscat mortal de agentii comisarului Alimanescu.

8. Grigore Uruc – Asasinul de Anul Nou

Un caz deosebit este si cel al taranului analfabet, Grigore Uruc, si al dosarului „Cerasela”,numele primei sale victime. Nu putini au fost cei care, la sfarsitul anilor '80 vorbeau de aparitia unui nou Ion Ramaru, iar neputinta autoritatilor il determina chiar pe Nicolae Ceausescu sa ia o pozitie transanta vis-a-vis de actiunile indreptate impotriva criminalului care actiona in orasul Buzau. Prima victima, Cerasela Diminet, un copil al strazii de numai 14 ani, fusese descoperita in interiorul unei centrale termice, la 2 ianuarie 1985. Cadavrul micutei fusese strapuns de numeroase lovituri de cutit desi moartea, asa cum au concluzionat medicii legisti, survenise chiar de la prima lovitura. Aceiasi medici afirmau ca omorul avusese loc chiar in noaptea de Anul Nou. Criminalul parea insa de negasit, autoritatile vremii clasand dorsarul A.N. (autor necunoscut), si asta in ciuda unui efort intens depus de oamenii legii. Un an mai tarziu, tot in noaptea de Anul Nou, un al copil al strazii, un baietel in varsta de 13 ani, a fost descoperit in apropierea Scolii Generale nr. 4. Chiar daca trupul acestuia fusese ulterior sfasiat de cainii vagabonzi, medicii au putut identifica urmele lasate de arma crimei. Era vorba de acelasi autor. In Buzau umbla in libertatea un criminal care ucidea doar din placere.

Era anul 1987, atunci cand ceea ce oamenii legii asteptau cu groaza s-a intamplat. O a treia victima, Cosmin Gruiu, un copil fara adapost in varsta de 14 ani, fusese strapuns de nu mai putin de 24 de ori cu un cutit. Si totusi, criminalul parea sa fi intrat in pamant. Era momentul in care oamenii legii isi dadeau seama ca ucigasul venea in Buzau doar pentru a ucide si asta se intampla doar o data pe an. Anul nou 1988 a insemnat insa sfarsitul terorii. Avand sub observatie toate locatiile prin care criminalul ar fi putut patrunde in oras, autoritatile il identificau pe autorul abominabilelor crime. EraGrigore Uruc, un taran analfabet din comuna Tintasi de Buzau. Din pacate, in momentul arestarii, ucigasul apucase sa ia viata celei de a patra victime, o fetita in varsta de 13 ani. Judecat rapid, acesta era condamnat la moarte si executat la 11 iunie 1988. Era penultima condamnare la moarte din timpul regimului comunist.

7. Eugen Grigore – Amarul gust al razbunarii

Povestea lui Eugen Grigore este una aparte in istoria criminalisticii romanesti. Cazul sau a fost musamalizat de autoritatile comuniste, tocmai pentru a nu se afla ca Romania anilor '70 se afla in pragul unui conflict interetnic de proportii. „La export”, toate informatiile din tara trebuiau sa arate bine. Cutremuratoarea poveste a iesit la lumina cu mult mai tarziu, mai precis in anul 2002, atunci cand o razie a politiei iesene il scotea la lumina din canalele aflate in apropierea campusului studentesc al Institutului Agronomic pe cel considerat mai mult o legenda urbana. Cine este insa acest personaj misterios? Totul incepea la inceputul anilor '70, atunci cand Eugen Grigore, un simplu sofer la o autobaza din apropierea Iasilor, isi gasea familia macelarita si casa incendiata. Sotia si cei trei copii fusesera ucisi cu bestialitate, iar autorii oribilelor crime dadusera foc casei in speranta ca urmele vor fi sterse.

Cum autoritatile nu dadusera inca de urma ucigasilor, Eugen Grigore a pornit o ancheta pe cont propriu, iar cei care stiau cate ceva i-au indicat pe vinovati... membrii unei satre tiganesti din apropierea satului in care locuia. Ceea ce a urmat pare sa tina mai degraba de un scenariu de film. Cu mintea ravasita de pierderea celor dragi, Grigore se suia pentru ultima data la volanul unui camion. Cu pedala acceleratiei apasata la maximum, acesta a intrat in plin in corturile si carutele tiganilor fara sa tina cont de cine se afla in ele. In acea zi au murit 24 de persoane, printre victime numarandu-se mai multe femei si copii. Cazul a fost repede musamalizat de autoritati. Supravietuitorii carnagiului au fost mutati de membrii Securitatii in alte zone ale tarii iar Eugen Grigore primea pedeapsa cu inchisoare pe viata. Dupa 28 de ani de detentie, a fost eliberat, luand drumul canalelor din Iasi. Singura sa sursa de supravietuire erau bunurile pe care le primea din cand in cand de la studentii milosi.

6. Nicolae Purecica – Ferentariul de acum 60 de ani

Renumele de cartier rau famat al Ferentariului nu este unul dobandit de ieri de azi. Asa cum vom vedea, Bucurestiul anilor de dupa ultimul mare razboi cunostea deja faima ucigasilor ascunsi in casele Ferentariului. Poate cel mai cunoscut criminal care a actionat in aceasta zona a fost Nicolae Purerica, poreclit Nae Chioru, o porecla ce avea sa devina legendara cu trecerea timpului. Era anul 1947, acelasi an in care teroarea, de aceasta data la adresa infractorilor, instituita de Eugen Alimanescu isi punea puternic amprenta asupra raufacatorilor bucuresteni. Multi dintre ei alegeau sa paraseasca orasul in cautarea unor destinatii mai „sigure” in care sa poate actiona. Printre cei care alesesera calea fugii se numara si Nicolae Purecica, un individ deja dat in urmarire generala in toata tara pentru mai multe crime, jafuri si talharii, majoritatea petrecute in Ferentari. De aceasta data, criminalul alesese Oradea ca viitoare tinta si, la scurt timp, orasul transilvanean intra in stare de soc. Zeci de atacuri armate asupra oamenilor nevinovati lasau in urma o multime de victime, dar ceea ce era de-a dreptul sinistru era modul in care victimele erau ucise. Criminalii nu se multumeau doar cu talharirea nevinovatilor ci, pentru a-i reduce la tacere, ii transau asemenea vitelor de la abator. Omorurile au fost atat de numeroase incat autoritatile oradene s-au vazut nevoite sa apeleze la singurul om care putea sa puna stavila ororilor, comisarul Eugen Alimanescu.

La scurt timp, prezenta „Justitiarului” a dat roade. Doua bande bucurestene, deplasate clandestin la Oradea, erau anihilate. Un intreg arsenal de arme, ustensile de spart seifuri si bunuri furate, era recuperat de agentii speciali ai lui Alimanescu. Dar crimele continuau. Lungile si minutioasele cautari ale comisarului scoteau insa la iveala un „fir” de la care oamenii legii puteau incepe cautarile. Cele mai multe victime erau barbati care calatorisera cu trenul si care sosisera la Oradea in scop de afaceri. Urmand traseul ultimilor oameni ucisi, Alimanescu il descoperea intr-un tren chiar pe Nicolae Purecica. Evitand sa il aresteze imediat, comisarul il urmareste impreuna cu oamenii sai pana la Oradea. Ucigasul deja isi alesese urmatoarea victima. Nu a mai avut timp insa sa o ucida. In momentul in care se pregatea sa atace, criminalul era doborat de o rafala de gloante. Alaturi de el se prabuseau si cei patru acoliti ai sai.

5. Iancu Berila – Ucigasul brutarilor

Numele lui Iancu Berila ar putea sa nu spuna multe celor mai putin obisnuiti cu istoria stiintei criminalistice din Romania. In fond, criminalul actionase in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, timp suficient pentru ca lumea sa dea uitare odioaselor sale fapte. A ramas in schimb zicala peiorativa „ca Berila”, desemnand acel individ care incearca sa ingrozeasca sau sa braveze cu fapte demne de dispret. Si totusi, cine a fost Iancu Berila? Arhivele vremii il mentioneaza ca pe unul dintre cei mai sangerosi asasini din istoria recenta a Romaniei. Un individ cu un fizic impozant, cu o expresie fioroasa a fetei, care a reusit sa terorizeze o tara intreaga in numai cativa ani. Victimele sale erau, in marea lor majoritate, brutari. Nu se stie inca de ce acestia devenisera tintele lui favorite, cert este ca pe seama lui Iancu Berila sunt puse cel putin 20 de crime, iar modul de operare era de fiecare data acelasi. Criminalul isi studia potentialele victime, afla unde acestea isi tin banii si ataca noaptea, departe de ochii lumii. Desi a fost prins si condamnat la munca silnica pe viata, Berila reuseste sa evadeze spectaculos. Era momentul in care pe urmele sale pornea celebrul comisar Eugen Alimanescu, cel poreclit si „Comisarul de Fier”, alaturi de tinerii sai recruti din organizatia „Fulger”. La scurt timp dupa inceperea anchetei, Alimanescu da de urma criminalului. Acesta se angajase ca ucenic la un brutar din apropierea Slatinei. Ajutat de inca doi agenti, comisarul il imobiliza atunci pe uriasul Berila in timp ce dormea. Era anul 1947. Asupra sa a fost descoperit si cutitul pregatit pentru urmatoare sa victima... chiar cel care il angajase. Trimis din nou la ocna, Iancu Berila nu mai avea a doua sansa de scapare si se stingea din viata in urma muncii extreme la care a fost supus.

4. Ion Rimaru – Teroarea anilor ‘70

Cu siguranta nu exista un alt criminal in analele stiintei criminalistice romanesti a carui notorietate sa fie mai mare decat a celui care a terorizat Bucurestiul in urma cu aproape patru decenii. Trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, sase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de viol si mai multe furturi si talharii. Toate sunt faptele unui singur om: Ion Ramaru. Trista reconstituire a faptelor celebrului criminal incepe cu data de 5 martie 1971, data la care era descoperit trupul neinsufletit al unei tinere femei. Cercetarile au dovedit atunci ca victima fusese ucisa intr-un mod sadic si apoi violata, aceasta purtand pe corp numeroase urme de muscaturi. O luna mai tarziu, o crima identica a fost semnalata in sectorul 4 al Bucurestiului, iar Militia Capitalei adauga acestor fapte alte doua omoruri similare care avusesera loc in anul 1970 si al caror autor nu fusese identificat. Era deja evident ca autoritatile se confruntau cu un criminal in serie.

Mobilizarea fortelor de ordine a fost una de proportii nemaivazute. Sute de persoane au fost interogate si tinute sub observatie, iar specialistii Institutului de Medicina Legala reuseau in premiera mondiala sa reconstituie portretul robot al criminalului numai dupa amprentele dentare. Si totusi, autorul odioaselor crime continua sa actioneze nestingherit. A fost poate mana hazardului cea care a ajutat la prinderea lui Ion Ramaru. Langa corpul ultimei victime, criminalul scapase o adeverinta medicala. Din acest moment, capturarea sa nu mai reprezenta decat o problema de timp.

Arestat in caminul studentesc al Facultatii de Medicina Veterinara, acolo unde era student in anul 3, Ramaru isi recunoastea faptele dupa mai multe ore de interogatorii. Procesul care a urmat a fost unul rapid, iar ucigasul primea pedeapsa maxima: moartea. In acelasi an, 1971, la 23 septembrie, in curtea penitenciarului de la Jilava, Ion Ramaru era executat prin impuscare. Ultimele sale cuvinte aveau insa sa ramana intiparite in mintea celor prezenti si se vor dovedi ulterior extrem de adevarate: „Chemati-l pe tata. El este de vina.” Ce vroia oare sa spuna criminalul?

3. Florea Ramaru – Ereditatea crimei

Anii din timpul ultimului Razboi Mondial au fost, fara doar si poate, unii extrem de tulburi pentru toate tarile Europei. Lipsurile si atrocitatile razboiului dusesera la o recrudescenta fara egal a crimelor, iar Romania isi avea si ea tristii reprezentanti. Era anul 1944, atunci cand o serie de crime zguduia Bucurestiul. Intr-un singur an, cinci femei fusesera ucise cu bestialitate, iar amprentele recoltate de autoritatile vremii nu se potriveau cu cele ale infractorilor din baza de date. Era vorba, asadar, de un individ fara antecedente penale. Cu toate acestea, timpul a trecut iar criminalul nu a fost niciodata identificat. Misterul iesea din nou la iveala in anii '70, atunci cand seria de crime a lui Ion Ramaru ingrozea intreaga Capitala. Spre surprinderea criminalistilor, amprentele celui care ucidea erau identice cu cele ale criminalului din 1944. Cum ar fi fost insa posibil asa ceva? In fond, trecusera peste 25 de ani, iar infractorul ar fi trebuit sa aiba o varsta inaintata, posibilitate exclusa din start de autoritati. Si totusi, modul de operare si de infaptuire a crimelor erau aproape identice. Notorietatea cazului Ramaru si prinderea temutului criminal aveau sa arunce din nou in uitare celebrele amprente din timpul razboiului. O stranie coincidenta raspundea totusi intrebarilor care existau de atatia ani. La exact un an de la executia lui Ion Ramaru, la 23 septembrie 1972, la Institutul de Medicina Legala era adus cadavrul unui barbat care aparent cazuse din tren. Examinarea acestuia aducea un rezultat socant. Amprentele celui care murise in bizarul accident erau cele ale ucigasului din 1944. Era nimeni altul decat Florea Ramaru, tatal celui mai cunoscut asasin din istoria Bucurestilor.

2. Vasile Tcaciuc – Macelarul din Iasi

Romania anilor 1930 a fost zguduita de o serie de crime al caror autor ar putea figura cu succes in galeria neagra a celor mai mari criminali in serie din lume. Chiar si astazi, la mai bine de 70 de ani de la comiterea ingrozitoarelor crime, oamenii de stiinta incearca inca sa inteleaga acel resort interior care a fost capabil sa tranforme un om intr-unul dintre cei mai odiosi asasini cunoscuti vreodata. Totul a inceput in 1935, an in care noul proprietar al unui imobil iesean, a fost alertat de cainele unui musafir, caine care daduse semne de agitatie si care zgaria insistent podeaua casei. Curios, acesta sapa in locul indicat de animal si, spre oroarea sa, descoperea sase cadavre ingropate la mica adancime. Absolut toate prezentau urme de lovituri cu un corp contondent, cel mai probabil un topor, iar starea in care se aflau acestea trada un sadism atroce. Prinderea ucigasului nu a fost atat de dificila pe cat s-ar crede.

De fapt, fostul proprietar al imobilului, basarabeanul Vasile Tcaciuc, se afla deja in arestul politiei iesene pentru mai multe jafuri si talharii. Desi, initial, acesta nu a recunoscut faptele, confruntat cu doua dintre concubinele sale, el renunta la masca nevinovatiei si marturisea autoritatilor crudul adevar. Tcaciuc recunostea atunci uciderea si ciopartirea celor sase victime pe care le ingropase chiar sub podeaua casei in care locuia dar, spre groaza tuturor celor prezenti la interogatoriu, acesta nu era decat inceputul unui sir ingrozitor de crime. In cinci ani, basarabeanul ucisese nu mai putin de 26 de persoane, printre care si un copil, unicul scop al acestor odioase fapte fiind jaful. Dupa cum el insusi marturisea, ucigasul isi comandase chiar si un topor special, realizat astfel incat sa nu alunece din mana, iar eficienta loviturilor sa fie maxima. Nu a mai apucat sa fie judecat. In timpul reconstituirii uneia dintre crime, Vasile Tcaciuc incerca sa scape prin fuga, profitand de lipsa de atentie a celor care il insoteau. A fost ucis pe loc de mai multe focuri de revolver. Astfel lua sfarsit povestea celui poreclit de presa vremii „Macelarul din Iasi”.

1. Vera Renczi – Vaduva Neagra

Prima parte a vietii celei care ocupa primul loc in topul celor mai mari criminali romani reprezinta si azi un mister pentru criminalisti. In fond, nici macar numele adevarat nu ii este cunoscut, atata vreme cat in analele criminologiei ea a ramas cunoscuta ca Vera Renczi , numele de familie apartinand celui de-al doilea sau sot. Unele surse ii indica drept an al nasterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a nascut la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, in urma legaturii dintre un om de afaceri ungur si o frumoasa tanara din Romania. Copilaria si-o petrece la Bucuresti, acolo unde ramane pana la varsta de 13 ani. Odata cu pierderea mamei, Vera este mutata de tatal sau la Berkerekul, oras din fosta Iugoslavie, unde acesta detinea o mica mosie. Adolescenta Verei este marcata de numeroase aventuri amoroase, ea ajungand nu o data, pe prima pagina a ziarelor locale din cauza scandalurilor in care implica de la elevi de liceu pana la bancheri si oameni de afaceri. Nimeni nu se astepta ca tanara sa isi mai uite moravurile, insa miracolul se produce atunci cand Vera il cunoaste pe Karl Schick, un influent bancher austriac, cu care se va si casatori. In ciuda previziunilor, tanara nu isi continua escapadele, ci devine o sotie atenta si placuta, mai ales dupa nasterea fiului lor, Lorenzo. La mai putin de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai reveni niciodata.

Vera explica apropiatilor ca sotul sau a parasit-o si ca a decedat ulterior intr-un accident de masina in Romania. Urmeaza cea de a doua casatorie, cea cu Joseph Renczi, un important om de afaceri sarb. La scurt timp insa, acesta avea sa dispara ca si primul sot. Pentru Vera Renczi incepea o noua perioada in care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate. Vesnic imbracata in negru, frumoasa castelana atragea pe domeniul de la Berkerekul numerosi amanti, niciunul dintre acestia nemaintorcandu-se vreodata. La insistentele sotiei unuia dintre ei, autoritatile locale descind la resedinta Verei Renczi. Nu mica le-a fost mirarea oamenilor legii atunci cand descopereau in subsolul conacului 35 de sicrie de zinc. In ele se aflau absolut toti cei care trecusera prin patul Verei. Mai mult, intr-unul dintre sicrie se gasea chiar Lorenzo, fiul in varsta de numai zece ani pe care aceasta fusese nevoita sa il ucida pentru ca ii aflase teribilul secret. Toate victimele fusesera otravite cu arsenic. Condamnata initial la moarte, Vera a beneficiat atunci de clementa legii care nu permitea executia femeilor si a fost transferata pe viata intr-o inchisoare de maxima securitate. La scurt timp, criminala in serie se stingea in urma unei hemoragii cerebrale.

Edited April 17, 2013 by LORD

[TechnoCop]

Si iata ca se practica si in cadrul MApN-ului porcaria inaintarilor in grad a persoanelor care nu au nicio relevanta pentru acest minister.

                                                                                              

                                                                                                              Sandra Izbaşa, cel mai tânăr ofiţer al Armatei Române

 

Gimnasta Sandra Izbaşa a fost ridicată la gradul de locotenent al Armatei Române.
"Prin ordinul ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, multipla campioană olimpică, mondială şi europeană Sandra Izbaşa, legitimată la Clubul Sportiv al Armatei "Steaua" Bucureşti, a fost înaintată la gradul de locotenent, într- o festivitate la care au participat antrenori, sportivi, tehnicieni şi conducerea clubului militar", se menţionează pe pagina de Facebook a MApN.

Sursa : http://m.antena3.ro/sport/off-sport/sandra-izbasa-cel-mai-tanar-ofiter-al-armatei-romane-214072.html

[MDDaniel]

De meteahna asta comunista n-o sa scapam niciodata,cred..!!   

[Eduard]

Daca aveti putin timp la dispozitie , cititi, vin vremuri grele!

 

EXCLUSIV – Dosarul asasinilor de la Câmpina

 

Vă prezentăm în exclusivitate dosarul asasinilor de la Câmpina. Miza atacului lor era jaful la un cazino clandestin unde membrii ai lumii interlope prahovene mizau sute de mii de euro la jocuri de noroc.

Având în vedere actele şi lucrările dosarului penal cu numărul de mai sus privind pe inculpaţii:

- BACIU SERGIU, cercetat sub aspectul săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 1 lit. a, b, c C.P. şi art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P, art. 271 din Legea 86/2006 cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp

- CROITORIU OVIDIU ADRIAN, cercetat sub aspectul săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 26 CP comb. cu art.  20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 1 lit. a, b, c, alin. 3 C.P şi art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp,

 

EXPUN URMĂTOARELE

 

La data de 11.04.2013, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, a fost sesizată de lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti, cu privire la faptul că în cursul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, numiţii CROITORIU OVIDIU ADRIAN, BACIU SERGIU, BÎRZOI SERGIU, CAZACU DENIS ŞI SCHWARTZ THEODOR VICTOR, s-au constitui într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă.

Astfel, existau date că membrii grupului infracţional organizat vizează pătrunderea, pe timp de noapte, în imobilul situat în Câmpina, B-dul. Carol, nr. 27, jud. Prahova, care aparţine lui Luca Luca, imobil unde se organizează în mod frecvent jocuri de noroc ilegale şi în care sunt vehiculate mari sume de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, persoanele care participă la aceste jocuri ilegale fiind membrii ai lumii interlope, scopul membrilor grupului infracţional fiind acela de a obţine prin violenţă, prin folosirea unor arme militare, de la persoanele implicate în jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani pariate.

Existau date că în vederea comiterii faptelor ce intră în scopul constituirii grupului infracţional organizat, membrii grupării s-au deplasat în mai multe rânduri în municipiul Câmpina, pentru a observa particularităţile imobilului unde se desfăşoară jocurile de noroc, pentru a-şi fundamenta atacul.

M-ai rezulta faptul că, o parte din membrii grupului erau cunoscători ai tehnicilor de luptă „corp la corp” şi al folosirii armamentului letal, deţinând în acest sens arme militare (AK 47) şi pistoale cu amortizor, fiind în marea lor majoritate absolvenţi ai unor instituţii militare de învăţământ.

În legătură cu participanţii la jocurile de noroc ilegale existau date că acestea erau organizate de către învinuiţii MOISE FLORIN ADRIAN, BRĂESCU TIBERIU  ŞI VOINEA ION, membrii cunoscuţi ai lumii interlope prahovene, care pentru a asigura integritatea fizică a participanţilor la jocuri, pentru descurajarea eventualelor conflicte ce pot apărea între jucători, pentru protecţia spaţiului de joc, precum şi pentru o eventuală ripostă faţă de persoane care ar fi intenţionat să pătrundă în incinta spaţiului de joc, ar fi deţinut şi ei  asupra lor, arme letale.

 

Efectuându-se cercetări penale în cauză s-au constatat următoarele: la data de 26.02.2013, lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova – Serviciul de Investigaţii Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că înv.  Bîrzoi Sergiu, intenţionează să se deplaseze pe raza jud. Prahova, în municipiul Câmpina, însoţit de alte persoane, unde intenţionează să ucidă mai multe persoane care practică jocurile de noroc şi deţin în acea locaţie sume foarte mari de bani în lei şi valută, precum şi obiecte de mare valoare, în vederea deposedării de aceste valori.

De asemenea, existau date că înv.  Bîrzoi Sergiu deţine, în mod nelegal, mai multe arme militare automate, cu mare putere de foc.

În acest mod s-a constituit dosarul penal 164/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, efectuându-se cercetări sub aspectul săv. infr. prev. de art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp comb. cu art. 176 al. 1 lit. d Cp şi art. 279 al. 3 lit. a Cp.

Şi în acest dosar s-a solicitat Tribunalului Prahova, autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi a mesajelor tip SMS, purtate de înv. SCHWARTZ THEODOR VICTOR, BIRZOI SERGIU, inc. CROITORU OVIDIU ADRIAN, precum şi o persoană cunoscută sub numele de ,,Bîtan”, care ulterior a fost identificată în persoana inculpatului BACIU SERGIU, în acest sens Tribunalul Prahova emiţând autorizaţiile cu nr. 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137 din data de 01.03.2013.

La data de 13.03.2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, prin ordonanţă, a dispus neînceperea urmăririi penale ,,in rem” privind săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 CP rap. la art. 174-176 alin. 1 lit. d din C.P. şi declinarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de Legea 143/2000 şi art. 279 alin. 3 lit. a Cp  în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti, constituindu-se în acest sens la nivelul acestui parchet, dosarul penal numărul 926 /D/P/2013.

La data de 12.04.2013 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism  – Serviciul Teritorial Bucureşti ne declină spre competenta soluţionare dosarul penal nr. 926/D/P/2013 care priveşte pe înv. Bîrzoi Sergiu şi alţii, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de art. 279 alin. 3 lit. a. C.p şi pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de droguri prevăzute de Legea 143/2000, dosar care la data de 12.04.2013 este conexat la prezentul dosar, respectiv 132/D/P/2013.

Procedând la studierea dosarului care ne-a fost declinat de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti, am constatat că la dosarul cauzei se află CD-uri ce conţin interceptările telefonice ce au fost realizate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

 

Ca urmare a datelor existente şi a constituirii dosarului penal cu numărul de mai sus, s-a solicitat Tribunalului Prahova, la data de 11.04.2013, autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi a mesajelor tip SMS, purtate de membrii grupului infracţional, respectiv de către SCHWARTZ THEODOR VICTOR, BIRZOI SERGIU, CROITORU OVIDIU ADRIAN, BACIU SERGIU ŞI CAZACU DENIS, în acest sens Tribunalul Prahova emiţând autorizaţiile cu nr. 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253/11.04.2013.

Cu ocazia punerii în exploatare a acestor autorizaţii a rezultat că numai o parte din membrii grupului infracţional au luat hotărârea de punerea în aplicare a planului lor infracţional, respectiv inc. BACIU SERGIU, CROITORU OVIDIU ADRIAN, precum şi CAZACU (FETESCU) DENIS.

Ca atare a fost constituită o echipă operativă din lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti pentru a realiza prinderea membrilor acestui grup infracţional.

De asemenea, tot la data de 11.04.2013, au fost efectuate şi verificări la locaţia din Câmpina, B-dul. Carol, nr. 27, jud. Prahova, stabilindu-se faptul că mai multe persoane au venit la acel imobil şi participă la jocurile de noroc ilegale.

Având în vedere datele arătate mai sus, care au rezultat din interceptările telefonice şi din informaţiile obţinute de echipele operative care se aflau în teren care observau mişcările membrilor grupului infracţional, din care reieşea că membrii grupului pregăteau un atac armat în Câmpina, la adresa arătată mai sus, în scopul însuşirii fără drept a sumelor de bani deţinute de participanţii la jocurile de noroc ilegale, s-a hotărât organizarea unui flagrant în municipiul Câmpina.

În acest scop au fost organizate mai multe echipe operative constituite din lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti precum şi din lucrători din cadrul SAS, aparţinând de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova, fiind organizate mai multe dispozitive operative la intrările existente în municipiu Câmpina dinspre DN 1, acestea fiind în număr de 4, întrucât nu se cunoştea traseul pe unde urma să intre în Câmpina membrii grupării.

Între timp, echipele operative din teren care îi urmăreau pe membrii grupului, au comunicat că deplasarea de la Bucureşti la Câmpina urmează a fi făcută cu un autoturism marca Daewoo Cielo de culoare albă, cu numărul de înmatriculare GR-03-GNW iar în acesta se află două persoane.

În jurul orelor 01.30, a fost identificat autoturismul şi oprit în Câmpina, pe strada Doctor Victor Babeş, în dreptul imobilului cu nr. 28, jud. Prahova, stradă folosită pentru a se ajunge la imobilul vizat şi care se află la aproximativ 1000 de metri de imobilul vizat de membrii grupului, ocazie cu care s-au constat următoarele: în autoturism se aflau două persoane de sex bărbătesc care au fost somaţi să coboare. În învălmăşeala creată conducătorul autoturismului a reuşit să fugă, printre maşini, în direcţia râului Prahova, traversând DN 1.

Persoana care şi-a asigurat astfel scăparea este posibil să fie Cazacu Denis sau Fetescu Denis, aşa cum rezultă din interceptările telefonice şi din datele şi informaţiile existente iniţial la dosarul cauzei, faţă de acesta efectuându-se în continuare cercetări în vederea prinderii şi tragerii la răspunderea penală.

Persoana imobilizată a fost identificată ca fiind inc. BACIU SERGIU, fiul lui Victor şi Nina, născut la data de 10.08.1983 în Republica Moldova, domiciliat în Republica Moldova, F.F.L. în municipiul Bucureşti.

În urma percheziţiei efectuate asupra autoturismului, cu sprijinul specialistului criminalist din cadrul IPJ Prahova, au fost găsite următoarele:

- sub bancheta spate, în poziţie centrală, a fost identificată o armă cu caracteristici similare armei militare Makarov, de producţie rusească, fără inscripţie şi serie, prevăzută cu filet pentru amortizor şi un încărcător în care se aflau 7 cartuşe cu inscripţia ”LVE 04 9mm Makarov”;

- un pistol de culoare neagră cu inscripţia „ KUAN JUW ORKS” cu seria „KJ029”, fabricat în Taiwan, ce era prevăzut cu încărcător cu gaz;

- un amortizor pentru arma cu caracteristici similare armei militare Makarov, argintiu, lungime 20 cm, diametru 8 mm, compatibil ca diametru şi pas al filetului cu cel existent la arma letală;

- un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm,cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră;

 

Tot sub bancheta din spate a autoturismului, într-o pungă din plastic, au fost găsite :

- un încărcător de pistol, ce conţinea 8 cartuşe cu glonţ cu inscripţia ”9mm Makarov Wolf”;

- un număr de 8 cartuşe, depuse într-o pungă, cu inscripţia:”9mm Makarov Wolf”;

 

În torpedo-ul autoturismului a fost identificat un cartuş cu glonţ cu inscripţia ”9mm Makarov Wolf” şi diferite înscrisuri pe numele Poienar Nicoleta şi Ciocoiu Costel Ionuţ.

 

Pe bancheta din spate a autoturismului, se mai afla un rucsac de culoare neagră, în care au fost identificate următoarele:

- 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: „IS- 73- HJE”

- un număr de 3 cagule, din care una avea sub decupaj în partea de jos imprimat un cap de mort

- un cuţit tip briceag

- 2 perechi de mănuşi de culoare neagră

- 2 lanterne

- 2 arme albe tip box, confecţionate din metal

- un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism, confirmându-se astfel datele noastre în legătura cu iminenta desfăşurare a unui atac armat, obiectele găsite în maşină urmând a fi folosite la infracţiunea de tâlhărie

De asemenea, s-a constatat  că în noaptea de 11/12.04.2013 la imobilul din Câmpina, B-dul Carol, nr. 27, jud. Prahova s-au aflat următoarele persoane care au participat la jocurile de noroc ilegale, respectiv Moise Florin, Brăescu Tiberiu, Iancu Ioan Dănuţ, Belciug Petre Cătălin, Alexe Adrian, Brotoiu Vasile, Dumitrache Marius Dănuţ, Basanciuc Olimpiu, Burtoi George Cosmin, Pascu Adrian Cătălin, Satciu Florin, Honciu Aurel.

Procedându-se la audierea acestora, la data de 12.04.2013, a rezultat că sumele de bani vehiculate la jocuri ilegale de noroc ajungeau la uneori până la suma de 80.000 de euro.

 

Având în vedere cele arătate mai sus, la data de 12.04.2013 s-a solicitat Tribunalului Prahova emiterea unor autorizaţii de percheziţie domiciliară la locuinţele înv. SCHWARTZ THEODOR VICTOR, BÎRZOI SERGIU precum şi inc. BACIU SERGIU, CROITORIU OVIDIU ADRIAN, instanţa de judecată emiţând în acest sens autorizaţiile de percheziţie nr. 111 – 114 şi datorită împrejurării că autorizaţia cu numărul 113 privea o adresă eronată a inc. CROITORIU ADRIAN, a fost solicitată o nouă autorizaţie de percheziţie, în acest sens Tribunalul Prahova emiţând autorizaţia cu numărul 115 din aceeaşi dată.

Învinuitul SCHWARTZ THEODOR VICTOR nu a fost găsit la domiciliu, existând informaţii că acesta s-a mutat în urmă cu mai mult timp  de la această adresă, motiv pentru care s-a renunţat la efectuarea acestei percheziţii domiciliare, în acest sens fiind întocmit un proces verbal.

De asemenea acesta nu a putut fi audiat până în prezent, pe parcursul cercetărilor penale existând date că acesta nu se află în ţară, urmând ca faţă de SCHWARTZ THEODOR VICTOR să fie disjunse cercetările penale, urmând a fi cercetat într-un dosar penal separat, sub aspectul  săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 26 Cp comb. cu art.  20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b, c, alin. 3 C.P şi art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P cu aplic. finală a art. 33 lit. a Cp, pentru a se stabilii cu certitudine dacă şi acesta a fost implicat în acţiunea ce urma să aibă loc la imobilul din Câmpina.

La locuinţa învinuitului BÎRZOI SERGIU nu au fost descoperite obiecte sau înscrisuri necesare sau utile cauzei, în acest sens fiind întocmit un proces verbal.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, pe care o folosea împreună cu inc. BACIU SERGIU, au fost descoperite cu acesta ocazie, în camera dressing folosită de către cei doi inculpaţi împreună, următoarele:

- un pistol din metal de culoare neagra, marca Colt, cal. 6 mm, cu încărcător aferent care aparţine inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, fapt recunoscut de către acesta şi în declaraţiile date

- 4 cartuşe inscripţionate ,,VAG-10x22T”

- 4 cartuşe de 9 mm inscripţionate ,,WOLF MAKAROV”

- 8 cartuşe de  inscripţionate 9 X 18

- 4 cartuşe de 9 mm inscripţionate MAC

- 3 cartuşe de 9 mm inscripţionate S B

- 35 coliere de prindere de culoare albă din material plastic

- 4 staţii emisie-recepţie marca MIDLAND

Cu ocazia audierilor, având în vedere şi obiectele ce au fost găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi a prinderii în flagrant, a rezultat că, în legătură cu punerea în aplicare a atacului armat la imobilul din municipiul Câmpina, prin folosirea unor arme, a fost conceput şi pus în aplicare de către inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, inc. BACIU SERGIU  şi Cazacu Denis sau Fetescu Denis încă din luna decembrie 2012, rolurile fiind clar stabilite.

Iniţial, discuţiile pentru punerea în aplicare a planului infracţional a avut loc între inculpaţii CROITORIU OVIDIU ADRIAN şi BACIU SERG, cei doi locuind şi împreună, după care este cooptat şi  Cazacu (Fetescu) Denis, constituind-se astfel grupul infracţional.

Inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, cel care venit cu informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în acea locaţie, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc. Acesta i-a sprijinit pe ceilalţi doi atât sub aspect material cât şi moral, fiind cel care a făcut  procurat autoturismul marca Cielo, autoturism care a fost împrumutat de la martorul Ciocoiu Ionuţ căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru aceasta, întrucât autoturismul a fost luat de mai multe ori.

Inc. BACIU SERGIU şi Cazacu (Fetescu) Denis, au avut rolul de punere în aplicare a planului infracţional, fapt care s-a şi dovedit cu ocazia prinderii în flagrant din noaptea de 11/12/04.2013.

După cum am arătat mai sus, la prezentul dosar a fost conexat şi dosarul penal nr. 926 /D/P/2013 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti, dosar în care au fost realizate anumite interceptări telefonice.

Fiind audiat, inculpatul BACIU SERGIU, la datele de 12.04.2013 şi 24.04.2013, în prezenţa avocatului din oficiu şi ales, acesta declară următoarele:

          „În cursul lunii decembrie 2012, în urma unor discuţii purtate cu Croitoriu Adrian, am aflat de al acesta că în judeţul Prahova, mun. Câmpina există o sală clandestină de jocuri de noroc în care jucau persoane din lumea interlopă ce posedau sume mari de bani de ordinul zecilor de mii de euro. Prietenul meu Croitoriu, fiind pasionat de electronică, confecţiona diferite sisteme folosite în jocurile de noroc clandestine. Atunci am hotărât întrucât aveam lipsă acută de bani să fac rost de bani de la acele persoane, mai ales că ştiam despre aceştia că banii deţinuţi de ei proveneau din infracţiuni săvârşite în străinătate. Astfel am luat decizia să merg în locaţia unde aceştia jucau şi, sub ameninţare, să-i deposedez de suma de bani. În mai multe rânduri (aproximativ 10 ori) am mers în municipiul Câmpina unde am verificat locaţia respectivă şi am observat persoanele care mergeau să joace acolo.

          Astfel, în luna aprilie, în seara zilei de 11 am hotărât să merg din nou în Câmpina. De această dată, întrucât eram sub influenţa băuturilor alcoolice şi nu mai aveam nici un ban, am luat decizia să îmi duc planul până la capăt. În urma repetatelor verificări pe care le-am făcut în zonă, m-am gândit că posibilitatea să îi deposedez pe jucători de bani ar fi fost periculoasă pentru mine dacă aş fi intrat în incintă şi mult mai simplu dacă aş fi aşteptat un jucător afară.

          Am luat legătura cu o cunoştinţă despre care ştiu că se numeşte Fetescu Denis şi este din Bucureşti şi căruia i-am spus să facă rost de un autoturism întrucât aveam nevoie de el ca şofer, să mă ducă în Câmpina unde urma să săvârşesc o acţiune de tâlhărie.”

Inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, în prima declaraţie pe care a dat-o la data de 12.04.2013 a avut o atitudine oscilantă în legătură cu faptele pentru care este cercetat, după care la data de 25.04.2013, în prezenţa apărătorului ales, revine asupra celor declarate anterior, declarând următoarele:

          „În legătură cu muniţia ce a fost găsită cu ocazia percheziţiei imobiliare la imobilul unde locuiam cu Baciu Sergiu, declar că nu ştiam despre existenţa ei. Eu confecţionez diferite echipamente electronice pe care unele persoane care participă la diferite jocuri de noroc încearcă să le folosească pentru a influenţa jocul de noroc în sensul de a vizualiza cărţile celorlalţi jucători şi astfel să poată să câştige.

          În acest mod am cunoscut mai multe locaţii din ţară unde am fost şi personal, în Câmpina şi Dorohoi. Aici am văzut că la aceste jocuri de noroc erau jucate sume de bani. Am auzit că la aceste jocuri de noroc se jucau sume cuprinse între 5.000 € şi 300.000 €.”

„Spre sfârşitul anului 2012 într-o discuţie pe care am avut-o cu Baciu Sergiu ne-a venit ideea să obţinem o sumă mare de bani de la minim 50.000 € în sus de la una din persoanele care participă la aceste jocuri ilegale. I-am spus despre locaţia din Câmpina lui Baciu Sergiu. Iniţial despre planul de deposedare am discutat numai cu Baciu Sergiu. Acesta mi-a zis că vrea să urmărească o persoană care mergea să joace la locaţia din Câmpina şi s-o deposedeze de o sumă de bani pe care o avea asupra sa, prin folosirea forţei, întrucât el avea pregătirea necesară.”

„La începutul anului 2013 ne-am întâlnit toţi 3, eu, Baciu Sergiu şi cu „Denis”. Cu această ocazie s-a discutat cu Baciu şi cu „Denis” să se deplaseze în Câmpina, iar eu să fac rost de autoturism pentru deplasare. Am făcut rost de autoturismul pentru deplasare de la Ciocoiu Ionuţ şi i-am dat suma de bani de 100 lei.”

„La data de 10.04.2013 Baciu Sergiu mi-a zis verbal să-l contactez pe Ciocoiu, pentru a-mi da maşina, pentru ca el să meargă la Câmpina pentru a aduna informaţii, respectiv dacă se joacă,câte persoane sunt, dacă recunoaşte pe cineva. L-am contactat pe Ciocoiu, iar acesta mi-a comunicat că nu-mi poate da maşina în acea seară şi am stabilit că voi reveni cu un telefon a doua zi întrucât am nevoie de maşină. La data de 11.04.2013, în jurul prânzului l-am sunat pe Ciocoiu Ionuţ, pe care l-am întrebat dacă poate să-mi dea autoturismul acesta zicând că da, dar mai pe seară. În jurul orelor 21.00 m-am dus la Ciocoiu Ionuţ, singur, şi i-am data cestuia suma de 100 de lei pentru că îmi dădea autoturismul, după care am plecat, întrucât autoturismul urma să fie luat de „Denis””.

Declaraţia învinuitului BÎRZOI SERGIU, care fiind audiat la data de 12.04.2013 la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti declară următoarele: ”Baciu Sergiu mi-a spus că-mi va returna suma de 150 RON în două săptămâni, deoarece Croitoriu Adrian are o combinaţie cu nişte băieţi, într-o locaţie unde s-ar juca jocuri de noroc, poker iar împreună vor să-i ardă pe acei băieţi în sensul că intenţionează să le fure banii”.

La data de 12.04.2013 a fost audiat martorul sub altă identitate, respectiv acela de „Toma Adrian, fiul lui Natural şi Ioana, născut la data de 23.12.1973, în Constanţa, domiciliat în Constanţa, str. Libertăţii, nr. 48, bl. 235, sc. F, ap. 143, jud. Constanţa, CNP 1731223162941” (identitate şi domiciliu fictive ), care a declarat următoarele:

„Cunosc că Baciu Sergiu, Croitoriu Adrian, un anume Ionuţ, Victor şi Denis s-au hotărât să săvârşească infracţiuni de tâlhărie, întrucât aveau probleme financiare. În acest scop şi-au procurat arme de foc şi muniţie pe care intenţionau să le folosească în condiţiile în care victimele tâlhăriei s-ar fi opus. Din câte cunosc aceştia acţionau la pont  şi au urmărit mai multe locaţii din Bucureşti, Ploieşti şi Câmpina.”

După cum am arătat mai sus în declaraţiile date, inculpatul Croitoriu Ovidiu Adrian a declarat că nu a avut cunoştinţă despre faptul că în locuinţa în care a locuit împreună cu inculpatul Baciu Sergiu, acesta deţinea fără drept muniţie, având în vedere că muniţia a fost găsită în camera dressing, nu rezultă probe certe că Croitoriu Ovidiu Adrian a deţinut, fără drept, pistolul marca Makarov, calibrul 9×18 mm, precum şi cele 38 de cartuşe cu glonţ, astfel încât urmează a se dispune scoatere de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P, a inculpatul Croitoriu Ovidiu Adrian şi în legătură cu pistolul marca Makarov, calibrul 9×18 mm, precum şi cu cele 38 de cartuşe cu glonţ.

Pe parcursul cercetărilor penale, având în vedere faptul că a rezultat că inculpatul Baciu Sergiu a introdus ilegal în ţară arma tip Makarov şi muniţia aferentă, faţă de acesta s-au extins cercetările penale şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 271 din legea 86/2006.

În legătură cu aceasta, iniţial, la data de  12.04.2013 inculpatul a declarat că pistolul tip Makarov şi muniţia aferentă a fost introdusă de către el în România în mod ilegal în cursul anului 2012, după care la data de 24.04.2013 revine asupra celor declarate iniţial, precizând că: „Pistolul împreună cu muniţia aferentă am cumpărat-o acum mai mulţi ani de pe piaţa neagră din R. Moldova în schimbul sumei de 700 de euro. În luna aprilie 2012 am venit în România, armele nu au fost introduse în ţată de către mine, ci de către Fetescu Denis tot în luna aprilie 2012. În această perioadă am ţinut ascunse arma şi muniţia într-o pădure ascunsă într-o groapă. Pădurea fiind la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa.

          Precizez faptul că împreună cu arma am cumpărat şi amortizorul. ”

         Având în vedere cele arătate mai sus, din care rezultă că cel care a cumpărat, a deţinut fără drept pe teritoriul României arma şi muniţia aferentă a fost inculpatul BACIU SERGIU, deşi iniţial acesta a recunoscut că el singur a introdus pe teritoriul României arma şi muniţia aferentă, după care revine asupra declaraţiei arătând că Fetescu Denis este cel care a introdus arma şi muniţia în mod ilegal în ţară, având în vedere probatoriul existent la dosarul cauzei urmează a se reţine în sarcina inculpatului Baciu Sergiu şi săvârşirea infracţiunii prev. de art. 271 din Legea 86/2006, dar având în vedere ultima declaraţie dată de acesta, care nu este însă susţinută de nici un alt mijloc de probă, urmează a se dispune disjungerea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 271 din Legea 86/2006 faţă de Cazacu (Fetescu) Denis.

După cum reiese din toate probele existente la dosarul cauzei, respectiv declaraţiile inculpaţilor, ale martorilor, precum şi din interceptările telefonice, la grupul infracţional organizat a aderat şi a treia persoană, identificată iniţial în persoana învinuitului Cazacu Denis, după care, pe parcursul cercetărilor penale, a rezultat că aceasta s-ar numi Fetescu Denis.

Acesta, încă de la început, a participat la punerea în aplicare a planului infracţional de deposedare prin violenţă de sumele de bani a persoanelor care s-ar fi aflat la imobilul din municipiul Câmpina menţionat mai sus împreună cu ceilalţi doi inculpaţi.

De asemenea, toate datele conduc la concluzia că el ar fi persoana care în noaptea de 11/12.04.2013 a reuşit să fugă în momentul în care organele de poliţie au procedat la oprirea autoturismului marca Daewoo Cielo de culoare albă, cu numărul de înmatriculare GR-03-GNW, ce a avut loc pe raza municipiului Câmpina.

Ca atare, urmează să se dispună disjungerea cercetărilor penale faţă de Cazacu Denis sau Fetescu Denis sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b, c C.P., art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P, art. 26 C.P. rap. la art. 271 din Legea 86/2006 cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp, urmând ca cercetările penale să fie continuate într-un alt dosar penal separat.

 

După cum am arătat mai sus, urmărirea penală a fost începută şi faţă de înv.  BÎRZOI SERGIU, sub aspectul săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 26 Cp comb. cu art.  20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b, c, alin. 3 C.P. şi art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp.

Cercetările penale au arătat că acesta nu a participat la punerea la cale a planului infracţional, cu privire la deposedarea prin violenţă, de sumele de bani pe care le aveau asupra lor persoanele care se aflau la imobilul din Câmpina şi care participau la jocurile de noroc ilegale. De asemenea cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul unde locuia acesta, nu au fost găsite arme sau muniţie, astfel încât se va dispune scoaterea de sub urmărirea penală a  înv.  BÎRZOI SERGIU sub aspectul săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 26 Cp comb. cu art.  20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b, c, alin. 3 C.P şi art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp, întrucât fapta nu există.

DISPUN

1. TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ A INCULPAŢILOR

- BACIU SERGIU, fiul lui Victor şi Nina, născut la data de 10.08.1983 în com. Mereni, Raionul Anenii Noi, Republica Moldova, studii superioare, fără ocupaţie, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, dublă cetăţenie, română şi moldovenească, domiciliat în com. Mereni, Republica Moldova, F.F.L. în municipiul Bucureşti- pentru săv. infr. prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 1 lit. a, b, c C.P., art. 279 alin. 1, 3 lit. a C.P, art. 271 din Legea 86/2006 cu aplic. final a art. 33 lit. a Cp., constând în aceea că la începutul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, împreună cu Croitoriu Ovidiu Adrian, Cazacu (Fetescu) Denis, s-au constituit într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea unor arme de foc; astfel cei trei au pus la cale un plan infracţional, în care fiecare a avut roluri clar stabilite; inculpatul CROITORIU OVIDIU ADRIAN, care de o perioadă de timp a locuit cu Baciu Sergiu, a fost cel care venit cu informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în imobilul din Câmpina, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc, i-a sprijinit pe cei doi sub aspect logistic şi moral, fiind cel care a făcut rost de autoturismul marca Cielo, autoturism care a fost împrumutat de la martorul Ciocoiu Ionuţ, căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru faptul că le-a dat autoturismul; inc. BACIU SERGIU şi Cazacu (Fetescu) Denis au avut rolul de execuţie, de punere în aplicare a planului infracţional care a fost stopat de către organele de poliţie în noaptea de 11/12.04.2013, cu această ocazie în autoturism fiind găsite, o armă de foc, n pistol tip ,,airsoft”, muniţie de 9 mm, un amortizor, un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră, 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: „IS 73 HJE”, un număr de 3 cagule, un cuţit tip briceag, 2 perechi de mănuşi de culoare neagră, 2 lanterne, 2 arme albe tip box, confecţionate din metal, un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism confirmând informaţiile în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat; de asemenea a deţinut, fără drept, începând cu luna aprilie 2012, pistolul cu caracteristici similare armei militare Makarov, de producţie rusească, fără inscripţie şi serie, prevăzut cu filet pentru amortizor, precum şi muniţia aferentă pentru acest pistol, de asemenea a introdus, tot în cursul lunii aprilie 2012, fără drept în România, pistolul cu caracteristici similare armei militare Makarov, de producţie rusească, fără inscripţie şi serie

- CROITORIU OVIDIU ADRIAN, fiul lui Eugen şi Mariana, născut la data de 08.05.1983 în municipiul Fălticeni, judeţ Suceava, cetăţenie română, studii superioare, fără ocupaţie, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în Bucureşti – pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. art. 7 al. 1 din Legea 39/2003, art. 26 Cp comb. cu art.  20 C.P. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 1  lit. a, b, c, alin. 3 C.P, constând în aceea că la începutul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, împreună cu Baciu Sergiu, Cazacu (Fetescu) Denis, s-au constituit într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea unor arme de foc împreună cu muniţia aferentă; astfel cei trei au pus la cale un plan infracţional, în care fiecare a avut roluri clar stabilite; inculpatul CROITORIU OVIDIU ADRIAN fiind cel care a dat informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în acea locaţie, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc, i-a sprijinit pe cei doi atât moral cât şi material, fiind cel care a făcut rost de autoturismul marca Cielo, autoturism care a fost împrumutat de la martorul Ciocoiu Ionuţ căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru faptul că le-a dat autoturismul; inc. BACIU SERGIU şi Cazacu (Fetescu) Denis au avut rolul de execuţie, de punere în aplicare a planului infracţional care a fost stopat de către organele de poliţie în noaptea de 11/12.04.2013, cu această ocazie în autoturism fiind găsite, o armă de foc, un pistol tip ,,airsoft”, muniţie de 9 mm, un amortizor, un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră, 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: „IS 73 HJE”, un număr de 3 cagule, un cuţit tip briceag, 2 perechi de mănuşi de culoare neagră, 2 lanterne, 2 arme albe tip box, confecţionate din metal, un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism confirmând informaţiile în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat;

 

sursa:incomod.ph

Edited May 20, 2013 by Eduard

[Eduard]

Stenogramele din dosarul susmentionat:

 

Stenogramele din dosarul asasinilor

 

Ieri am publicat dosarul în care sunt cercetați ”asasinii de la Câmpina”. Ei plănuiau să jefuiască o altă grupare de interlopi, participanți la jocuri de noroc într-un cazino clandestin și să îi ucidă dacă se împotriveau. Dotați cu arme de foc cumpărate din Republica Moldova și introduse ilegal, membrii grupării erau la un pas să dea lovitura dacă pe fir nu se aflau polițiștii de la BCCO și procurorii DIICOT.

Astăzi vă prezentăm în exclusivitate stenogramele din dosar.

 

La data de 04.03.2013, la ora 18:26:20,  inc. BACIU SERGIU aflat la postul telefonic 0741****** (cartelă prepaid) ia legătura cu inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN aflat la postul telefonic 0742****** (cartelă prepaid) şi poartă următoarea discuţie:

,, CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Da ?

BACIU SERGIU: Am luat de ăsta, două bucăţi mi-a dat, a zis că nu poate mai mult şi a zis că nu crede că acuma cu maşina, vine soţia-sa peste două zile, asta-i tot

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: da nu ai vorbit ceva … în caz de dimineaţa… să fie şi el disponibil sau ceva, ai mai vorbit… cu maşina ?

BACIU SERGIU: Băă… nu am vorbit… m-am gândit la asta, da… dacă e să o luăm de dimineaţa, o să poată el, îi dai seama, că el lucrează.. pe la cât lucrează el acolo, pe la 5, pe la 6 lucrează. Ăăă ?

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: (nl-neinteligibil)

BACIU SERGIU: Nu, dacă e ceva, vorbim pe moment, că o să.. că el o să vină, că el mă ajută, nu-i problemă. Ştii ? Cu el nu trebuie vorbit înainte, el dacă e liber vine

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: (nl-neinteligibil)

BACIU SERGIU: Ăăă ?

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Bine, hai că ne auzim mai tărziu, îmi zici mai tărziu cum şi ce, da ?”

- în ziua de 04.03.2013, la ora 17:15:17, inc. BACIU SERGIU, aflat la postul telefonic 0741****** (cartelă prepaid) ia legătura cu Cazacu (Fetescu) Denis aflat la postul telefonic 074****** (cartelă prepaid)şi poartă următoarea discuţie:

,,DENIS:Alo?

BACIU SERGIU: Bă, io mă duc amu la BÂRZOI, să-îmi deie… o zis că n-are bani, da’ o zis el să-mi deie, măcar să am… şi pe urmă mă pornesc încolo. Să fi în stand-by, da? Nu uita că azi şi eu şi ADI, avem amândoi presimţire bună.

DENIS:Eee… voi aveţi presimţirile ăstea de când îs eu, blea!

BACIU SERGIU:Nu, nu, că pân-acu io mă duceam, da’ nu… Da’ azi el gândeşte, blea, c-au trecut 2-3 săptămâni şi se prea poate, înţelegi?

DENIS:Nu, nu… Davai, davai…

BACIU SERGIU: Adica tu să nu te gândeşti că mă duc degeaba şi să… să te bagi la somn. Tu să fii pregătit, că s-ar putea să fie, da?

DENIS:Da…

BACIU SERGIU:Blea, m-am blocat în lift… am fărâmat liftu la ăştia…

DENIS:Maladieţ?

BACIU SERGIU:Ăă… nu ştiu dacă l-o… cum s-o-ntâmplat ăăă… Eram la etajul 5 şi coboram jos şi s-o blocat la jumate de nivel, ştii?

Persoana despre care în convorbire este numită ,,ADI” este inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN.

 

- în ziua de 04.03.2013, la ora 23:47:28, inc. BACIU SERGIU aflat la postul telefonic 0741****** (cartelă prepaid) este  contactat de inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN aflat la postul telefonic 0742****** (cartelă prepaid)  şi poartă următoarea discuţie:

,,BACIU SERGIU: Da ?

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Ia zii !

BACIU SERGIU: Aicea… aştept ăsta… maşini…

DOMN: Nu-i nimica ?

BACIU SERGIU: Naşpa de tot în p..a mea, au venit ăştia aicea, m-au luat poliţia, în p..a mea, m-au luat la secţie

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Eşti prost !

BACIU SERGIU: Da, m-au luat că eram suspect, stăteam aicea noaptea, în p..a mea… hai că îţi povestesc acasă, naşpa de tot

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Aha…

BACIU SERGIU: Adică nu că  e naşpa, da e naşpa, în p..a mea, mi-a luat amprentele, „de unde vii ?”, am zis de la BRAŞOV, că aşa şi aşa , că mă adus aicea cineva şi-a plecat mai departe, (nl-neinteligibil)  aicea la stradă, că o venit şi m-a luat, mai ales când a văzut că sunt din REPUBLICA MOLDOVA, (nl-neinteligibil)  permisul la mine, a început, m-a luat direct, m-a pus cu japca, în p..a mea, m-o verificat, (nl-neinteligibil)   m-o arestat… Ştii ?

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Aha…

BACIU SERGIU: Nu ma’ acolo, gata, ş-i dat drumul, (nl-neinteligibil)   că le pare rău, dar asta este munca lor, dar nu-i vorba de asta. Ştii ? Lasă că îţi povestesc eu acasă

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Am înţeles despre ce e vorba, hai că ne auzim când ajungi, dacă e

BACIU SERGIU: Păi, hai că, bun…

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Hai ciao-ciao!

În legătură cu această convorbire telefonică între cei doi inculpaţi, trebuie să precizăm că este vorba despre faptul că la data de 04.03.2013, noaptea, inc. BACIU SERGIU a fost legitimat de către organele de poliţie în timp ce se afla pe raza municipiului Câmpina, acesta din urmă venind la Câmpina pentru a strânge date şi informaţii despre locul unde se întâlnesc persoanele care joacă jocurile de noroc, despre numărul persoanelor care vin, totul în vederea punerii în aplicare a planului infracţional.

 

- în ziua de 06.03.2013, la ora 14:20:10, inc. BACIU SERGIU, aflat la postul telefonic 0741****** (cartelă prepaid), ia legătura cu Cazacu (Fetescu) Denis aflat la postul telefonic 0745****** (cartelă prepaid) şi poartă următoarea discuţie:

,,DENIS: Noroc.

BACIU SERGIU: Noroc. Băi!

DENIS: Ă.

BACIU SERGIU: Ce-am păţit… Eu nu te-am mai sunat să-ţi spun ieri, dar ce-am păţit atunci …neinteligibil…

DENIS: Ia zi.

BACIU SERGIU: Poţi, poţi vorbi, da?

DENIS: Da.

BACIU SERGIU: M-o reţinut pe darajen.

DENIS: Adică?

BACIU SERGIU: Nemţii m-or reţinut, m-or luat ca ostatic. Am dat …neinteligibil…

DENIS: Cum adică, ăi?

BACIU SERGIU: Iaca aşa, cum adică bleah? Când m-or văzut la douăş’pe noaptea stând pe dara acolo şi opreşte maşinile bleah, …neinteligibil… Ţi-aş povesti mai detaliat dar vezi, na!

DENIS: N-ai avut nimica la tine, nu?

BACIU SERGIU: Nu, păi… bleah! Tu ştii cum îi băiete în urechile acului. Io, când m-or pus cu mâinile pe maşină şi… Ca şi o spargere de maşină să fac, nu ştiuu. Ceva de genul ăsta, ştii?

DENIS: Îhî.

BACIU SERGIU: În zona aceea. Eu ştiam că n-am nimica dar io pe …neinteligibil…, bleah daţi-mi voie să dau un telefon, ştii?

DENIS: Îhî.

BACIU SERGIU: Şi pe colo, altul fu şi mai interesant. De unde vii? Că nu puteau să …neinteligibil… ce căutam eu acolo, ştii?

DENIS: Îhî.

BACIU SERGIU: Şi eu nu puteam să spun c-am venit acolo …neinteligibil… ca să mă-ntorc înapoi. La ce? Şi-am zis c-am venit din Braşov şi m-a adus cineva până acolo la ocazie, şi-am stat în gară şi aşteptam ocazia să vin la Bucureşti. Ştii?

DENIS: Îhî.

BACIU SERGIU: Şi ei bleah …neinteligibil… m-au văzut că-s din Moldova, ştii? Că n-aveam, aveam numai pravaua la mine, românească dar… s-or interesat şi …neinteresant… bleah. M-o fotografiat.

DENIS: Da nu, na!

BACIU SERGIU: Da.

DENIS: Tu gândeşte.

BACIU SERGIU: Eu nu gândesc bleah. …neinteligibil… dacă eu nu sunt acuzat nica, ştii? Ei, să te băgăm în baza de date fiindcă tu erai acolo bleah, care …neinteligibil… ştii?

DENIS: Cate?

BACIU SERGIU: …neinteligibil…  Io caroce am început tot şi …neinteligibil… m-a luat şi p…a mă-sii, ştii? Şi-o văzut ăsta, ştii? La spate aveam un …neinteligibil… Ştii?

DENIS: Îhî.

BACIU SERGIU: Ce porţi aşa? Mai port şi telescop din când în când dar …neinteligibil… că nu găsesc cureluşa aceea cusută la, la scurtă.

DENIS: Alo, alo! Stai că nu te mai auzeam. Ce porţi aicea? Te-o întrebat ce porţi acea şi tu ce-ai zis?

BACIU SERGIU: Bleah …neinteligibil…

DENIS: Băi, hai să ne-ntâlnim astăzi.

BACIU SERGIU: Hai, dar tu la cât termini lucrul?

DENIS: Băi, cam în două ore.

BACIU SERGIU: În două ore termini lucrul?

DENIS: Ştii unde-i Cora?

BACIU SERGIU: Alo. P…a mă-sii, semnal slab. În cât timp termini lucrul?

DENIS: În două ore, mai în scurt te sun.

BACIU SERGIU: Hai, mă suni, da? Eu o să mănânc acolo, na.

DENIS: Te sun şi ne-ntâlnim.

BACIU SERGIU: Da, bun.

DENIS: Da.

BACIU SERGIU: Te văd p-aici pe la Militari, da?

DENIS: Poftim?

BACIU SERGIU: Pe la Militari ne întâlnim, nu? P…a mă-sii, alo! Mă suni, da?”

 

- în ziua de 06.03.2013, la ora 18:40:39, inc. BACIU SERGIU aflat la postul telefonic 0741****** (CARTELĂ PREPAID), este contactat inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN aflat la postul telefonic 0742****** (CARTELĂ PREPAID) şi poartă următoarea discuţie:

,,BACIU SERGIU: Da, ADI!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: V-aţi întâlnit?

BACIU SERGIU: Da!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN:  Ce faceţi?

BACIU SERGIU: Vorbim!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Da!

BACIU SERGIU: (n.l.-neinteligibil).

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Ia gândiţi-vă şi voi de opt martie aşa, nişte idei! Măcar să mi le dai mie şi poate ne mai gândim mai departe!

BACIU SERGIU: Bun. Hai că vedem!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: De orice fel!

BACIU SERGIU: Da. Hai!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Dar tu ai înţeles aşa, da? Cum zic.

BACIU SERGIU:  Am înţeles! Am înţeles!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Gândeşte că eu mai m-am gândit la nişte chestii şi poate ne mai gândim şi na, da?

BACIU SERGIU:  Da, da!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Gândiţi-vă …

BACIU SERGIU:  Hai că vorbim!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: … şi voi aşa un pic, da? Hai ne auzim! Ciao! Ciao! Pa!

BACIU SERGIU: Ciao!”

 

- în ziua de 11.04.2013, la ora 22:32:47, inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, deţinător al postului telefonic 0747****** (cartelă prepaid),  care în momentul discuţiei este utilizat de către inc. BACIU SERGIU,  ia legătura cu Cazacu (Fetescu) Denis aflat la postul telefonic 0745****** (cartelă prepaid)şi poartă următoarea discuţie:

DENIS: Alo!

BACIU SERGIU: Ai sunat pe număru’ ăsta?

DENIS: Da, măi te-am sunat în p..a mea. Hai că eu vorbesc cu Ionuţ încălzesc maşina şi-am plecat. Pa.

BACIU SERGIU: Da, păi tu de ce n-ai vorbit … da păi de ce mă suni dar?

DENIS: Păi, p..a mea. Hai, pa.

BACIU SERGIU: Pa.”

 

- în ziua de 11.04.2013, la ora 22:51:08, inc. CROITORIU OVIDIU ADRIAN, deţinător al postului telefonic 0747****** (cartelă prepaid), care în momentul discuţiei este utilizat de către inc. BACIU SERGIU, ia legătura cu Cazacu (Fetescu) Denis aflat la postul telefonic 0745******  (cartelă prepaid)şi poartă următoarea discuţie:

,, DENIS: Alo!

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Unde eşti?

DENIS: În drum spre casă.

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: … neinteligibil …

DENIS: Băi, da sună-mă de pe telefonu’ lui Adi, blea, că-ista nu se aude nimic în el.

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Hai zi-mi că eşti la … neinteligibil … sau nu?

DENIS: Da hăi, încă nu m-am dus la Pravlid. Unde p..ă să mă duc la Pravlid? Încă n-am ajuns încolo.

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Tu încă n-ai ajuns la Ciocoiu, hăi?

DENIS: Am luat maşina de la Ciocoiu hăi. Trebuie să mă duc să mă zăprăvlesc.

CROITORIU OVIDIU ADRIAN: Aa! Hai. În cât timp vii?

DENIS: Nu da vai. Păi încui eu măi, termin şi vin blea.”

 

sursa: incomod.ph

[Ben]

Cum lucrează mafia fierului vechi şi a construcţiilor

Gurile de canal, cuprul din cablurile electrice, şinele de cale ferată, aluminiul şi alte materiale furate de persoane fizice diverse sunt scoase la iveală şi evidenţiate în acte de anumite firme care le înregistrează drept achiziţii fictive de la diverse societăţi din ţară, după care fierul „curat“ este vândut, cu acte în regulă, unei firme colectoare serioase. Achiziţiile fictive cuprind şi firmele din construcţii. Schema aceasta este folosită pentru a diminua profitul şi pentru ca administratorii să scoată sume importante din firmă, în nume personal, folosindu-se de tranzacţii fictive.

 

O întreagă încrengătură de achiziţii şi vânzări fictive de fier vechi, aluminiu şi alte materiale feroase şi neferoase s-a ţesut în Dolj şi judeţele limitrofe. Adevărate reţele şi filiere înregistrează într-un fel în acte achiziţiile de fier vechi şi în alt fel se întâmplă în realitate. După ce tranzacţiile sunt scoase la lumină prin diverse tertipuri fictive, marfa este vândută, cu acte în regulă, marilor achizitori - firme care, de regulă, sunt serioase şi lucrează cu acte în regulă, cu angajaţi, cu utilaje la vedere. Dar cum ajung produsele din diverse furturi să fie scoase la iveală în acte este o întreagă poveste, care dă bătăi de cap Fiscului şi organelor de cercetare penală. „Reţeta“ pe care au adoptat-o evazioniştii din domeniul tranzacţiilor cu deşeuri feroase şi neferoase a fost confirmată pe rând de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, de Garda Financiară Dolj, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Dolj. De asemenea, sursele citate spun că multe cazuri sunt investigate de către DIICOT (fiind vorba de grupuri infracţionale organizate) şi altele de către DNA (din cauză că prejudiciul estimat depăşeşte un milion de euro).

Filiere întregi de firme apar şi dispar

În Craiova şi prin împrejurimi există foarte multe firme care fac achiziţii de produse feroase şi neferoase de la persoane fizice. „Fierul vechi este adus la firmele respective şi preluat fără să se emită vreun act persoanei fizice. Apoi, firmele respective trebuie să dovedească provenienţa mărfii şi fac documente fictive, facturi false care ar proveni de la foarte multe firme din ţară, din mai multe judeţe. După care, marfa este vândută la persoane juridice care există. Cu alte cuvinte, cineva cumpără fier vechi de la o persoană juridică ce nu există (sau există, dar e în faliment) şi vinde apoi către o persoană juridică existentă. Fierul fie e furat, fie nu i se cunoaşte provenienţa, dar firma care îl colectează îl trece prin intermediarul care există şi îi dă, astfel, o provenienţă «legală». Aceste tranzacţii fictive sunt o mare problemă pentru noi la Dolj, la Olt şi Mehedinţi“, a spus Ioan Filipescu, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.
Firmele dispar subit după trei-şase luni de activitate. „Sunt foarte multe firme care sunt autorizate de Mediu pentru achiziţii de deşeuri feroase şi neferoase de la persoane fizice. Condiţiile de autorizare sunt minime, astfel că aproape oricine poate primi astfel de autorizaţii. Aşa apar intermediarii, care iau fierul vechi de la persoane fizice, dar care fac intrări fictive de mărfuri de la diverse firme din ţară, din Braşov, Gorj, Olt, Prahova (existente sau inexistente) şi dau mai departe marfa la marii «jucători» de pe piaţă. De fapt, acestor firme din urmă le trebuie doar autorizaţiile celor mici, ale intermediarilor, care se mai numesc firme «bidon»“, a declarat şi Mircea Pârvuleţu, directorul executiv al DGFP Dolj. El a mai arătat că firmele mari sunt destul de serioase... cu actele, au mulţi angajaţi şi nu se pretează să ia marfa direct de la persoanele fizice cărora ar trebui să le taie chitanţe, dar să le reţină la sursă o taxă de 3% pentru mediu şi impozitul pe venit de 16%. Ca să nu se complice să diminueze preţul cu impozitele enumerate (în total de 19%), firmele mari preferă intermediarii, care trag tunuri importante, apoi dispar fără urmă. Am identificat o astfel de firmă din Coşoveni, dar administratorii sunt de negăsit: societatea are sediul expirat, telefoanele de contact nu mai sunt valabile, bilanţ a depus doar pe anul 2009, iar pe site-ul Ministerului Finanţelor figurează cu ultima declaraţie depusă în iulie 2011. Tot ce a rămas în urma firmei sunt prejudicii enorme şi un teanc de dosare plimbate pe la mai multe organe de cercetare. Inactivitatea fiscală se trece în cazierul fiscal al administratorului/asociatului şi acesta nu mai poate să-şi facă firmă pe numele lui, dar acest aspect nu îi împiedică pe evazionişti să continue activitatea.

Perpetuum... evaziune

„Firma care face achiziţiile de fier vechi de la persoane fizice lucrează trei luni, şase luni, îşi ridică banii din bancă, apoi, când începem să îi blocăm conturile, o închide sau o abandonează, dar îşi faec altă firmă pe numele altui membru al familiei, de multe ori pe acelaşi spaţiu, după care obţine rapid autorizaţie de mediu şi face aceeaşi activitate, în aceleaşi condiţii. Sunt firme din Coşoveni, Cârcea, Coţofenii din Faţă, Almăj, dar şi din Craiova, de pe bulevardul Râului“, a explicat Mircea Pârvuleţu.
În condiţiile în care, pentru un kilogram de fier, firma colectoare plăteşte, în medie, un leu, înseamnă că pentru a se ajunge la valorile tranzacţiilor evidenţiate de Fisc s-au colectat zeci de mii de tone de fier vechi. Un kilogram de cupru se vinde cu 25 de lei, ceea ce face tranzacţia atractivă pentru cei care fură cabluri, bare de cupru şi altele.
GdS a solicitat zilele trecute Autorităţii pentru Protecţia Mediului Dolj o situaţie cu numărul firmelor care au autorizaţie de mediu valabilă pentru a fi operatori de deşeuri de materiale feroase şi neferoase, dar până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns.

Zeci de milioane de lei scoase din bănci în numerar. Cum reuşesc?

„Reţeta“ evazionistă este atât de bine elaborată, încât firmele intermediare care sunt veriga cea mai importantă în schemele de evaziune cu fier vechi şi cupru şi-au pus la punct toate detaliile, inclusiv cum să scoată banii din conturi.
Prejudiciile aduse prin astfel de scheme, în care intermediarii sunt folosiţi doar pentru a scoate la suprafaţă tranzacţiile suspecte şi chiar ilegale, sunt de milioane de euro, iar operaţiunile prin care se încasează cash-ul sunt descrise ca fiind unele de „spălare“ a banilor.
„Milioane de euro se sustrag în felul acesta, pentru că valoarea tranzacţiilor este uriaşă, cu zeci de mii de tone de fier şi cu cupru. Miza cea mare pentru firmele mari sunt cei 19% care care ar trebui să se reţină de la persoanele fizice. De aceea se ocupă intermediarii de tot ce înseamnă achiziţii. Intermediarii fac livrările către firmele mari, apoi merg la bancă să îşi ridice banii. Dar singura modalitate prin care banca acceptă să plătească cu cash este situaţia în care firma vine cu borderou cu semnături de la persoane fizice. Aceşti intermediari vin cu astfel de tabele cu diverse persoane şi cu diverse semnături şi reuşesc să scoată din bancă zeci de miliarde de lei vechi (milioane de euro - n.r.) în numerar“, a spus şeful Fiscului doljean. De multe ori, Finanţele şi alte organe de control constată în timpul controalelor că borderourile conţin semnături false, de la persoane inexistente şi, de multe ori, persoane ce figurează pe document ar fi declarat că au adus tone de fier vechi la firma colectoare cu o maşină cu nr. DJ.... Dar, când este verificat numărul maşinii în baza de date cu înmatriculările, se constată că vehiculul este un Matiz sau un Tico.

De la vânzători inexistenţi la achiziţii fictive de bunuri

Şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală din Dolj, Ioan Filipescu, a spus că tranzacţiile fictive „la modă“ sunt de două tipuri. Unul dintre modelele folosite a fost explicat mai sus şi se întâlneşte în domeniul tranzacţiilor cu deşeuri feroase şi neferoase, iar alt fenomen se întâlneşte în tranzacţii fictive în care bunurile nu există deloc „caz în care se transferă doar documentele pentru a creşte costurile şi a diminua profitul“.

Mii de facturi de valori mici în construcţii. GF spune că sunt achiziţii fictive

Garda Financiară (GF) Dolj susţine că dosarelor de evaziune cu feroase şi neferoase li se adaugă, anul acesta, şi mai multe cazuri de evaziune în construcţii. „Din ianuarie şi până la sfârşitul lunii mai, valoarea prejudiciului constatat de Garda Financiară Dolj este de 27,5 milioane de lei din acţiuni cu tranzacţii fictive de deşeuri feroase, neferoase, materiale de construcţii (cum ar fi ciment, cărămizi, rigips, fier-beton, vopsele), inclusiv diverse prestări de servicii în construcţii. Se încheie contracte de antrepriză cu o primărie, se contractează un subantreprenor, iar subantreprenorul face achiziţii de materiale de la diverse firme-fantomă sau pur şi simplu achiziţii fictive de bunuri, pentru a-şi ridica artificial costurile şi a-şi diminua profitul. Astfel de firme au sediul în Craiova, Băileşti, Segarcea, Filişi, Bistreţ, Coşoveni, dar care au efectuat lucrări în alte judeţe, de exemplu nişte case în judeţul Gorj, alte construcţii în Bucureşti şi în alte locuri din ţară, ce fac verificările încrucişate să fie de durată. (...) În plus, la o singură firmă pot fi mii de facturi de verificat“, a precizat comisarul-şef al GF Dolj, Cornel Corcoveanu. Anul acesta, şmecheriile din construcţii au fost mai pregnante, în sensul că s-au făcut achiziţii fictive de materiale şi închirieri fictive de utilaje, prestări de servicii prin care s-a urmărit diminuarea profitului, fapt ce a condus la întocmirea a 13 sesizări penale din partea Gărzii numai pe această speţă. Dar evaziunea respectivă nu este de ieri, de azi. Astfel că unii dintre ei ştiu şi cum să scape. „Este un fenomen care se manifestă de un an şi jumătate-doi. O parte din prejudiciu se recuperează, ca în cazul altor evaziuni. În momentul în care ajung în instanţă, cei care au sume sub 50.000 de lei îşi recunosc prejudiciul, îl achită şi beneficiază de reducerea pedepsei, conform Legii 241 privind evaziunea“, a mai spus Corcoveanu.

Patronii scot din firme bani albi, folosind metode „la negru“

Partea interesantă este că Garda Financiară poate să dovedească foarte greu că administratorii acestor firme scot din societate milioane de lei, prin întocmirea unor facturi fictive de achiziţii de materiale de construcţii, pe care le achită pe bază de chitanţe. Fie din lipsă de personal, fie din cauza volumului mare de aspecte ce trebuie verificate, evaziunea se dovedeşte foarte greu. Potrivit legislaţiei fiscale, o firmă poate plăti în numerar până la 5.000 de lei pentru a achita o factură. Dacă achiziţiile sunt fictive, atunci şi plăţile sunt tot fictive, dar banii sunt scoşi din casieria firmei, iar comisarii Gărzii Financiare presupun că acei bani intră în buzunarele patronilor. „Sunt firme care au 2.000-3.000 de facturi mici, de achiziţii de până la 5.000 de lei, prin care ei îşi iau banii din firmă. Noi stăm câte trei săptămâni la o astfel de firmă şi buchisim 2.000 de facturi să verificăm persoanele cărora le-au fost emise facturile“, a declarat Cornel Corcoveanu. Şeful GF Dolj susţine că asemenea firme apar în baza de date a ANAF cu risc crescut de evaziune, tocmai din cauza plăţilor excesiv de multe în numerar.

Parchetul şi Poliţia - bătăi de cap cu verificarea datelor

Nu doar Fiscul întâmpină dificultăţi în verificarea acestor speţe, ci şi organele de cercetare penală.
„De la începutul anului şi până acum au fost soluţionate 107 dosare de evaziune fiscală şi mai sunt înregistrate 274 de dosare. Foarte multe dintre acestea sunt dosare cu fier vechi, cupru şi alte materiale neferoase, dar şi cu materiale de construcţii. Alte dosare sunt la DIICOT, pentru că e un lanţ întreg de persoane, care au acţionat ca un grup infracţional organizat şi multe sunt la DNA, pentru că valoarea prejudiciului este mare, iar foarte multe se află în cercetare la Serviciul de Investigare a Fraudelor“, a declarat procuror Magda Bădescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Comisarul-şef Leonard Băndoi, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul IPJ Dolj, confirmă că sunt zeci de dosare în lucru pe speţele enumerate mai sus, care au ca schemă achiziţii fictive de la firme-fantomă sau firme care există. „Avem zeci de dosare, atât pe deşeuri feroase, cât şi neferoase. Sunt firme care aparţin unor cetăţeni de etnie romă, care au sediul în localităţi din jurul Craiovei, cum ar fi Coşoveni, Cârcea, Coţofeni, dar şi în Craiova, pe strada Râului“, a declarat pentru GdS, comisarul-şef Leonard Băndoi. El a explicat că un astfel de dosar este destul de complicat, având în vedere că instrumentarea se face căutând firmele din toate judeţele care figurează că ar fi livrat deşeuri unei singure societăţi din jurul Craiovei. De exemplu, o singură societate care colectează fier vechi declara că a achiziţionat fierul de la 22 de firme din diverse judeţe. Când sunt luate la puricat firmele respective fie sunt în faliment, fie şi-au încetat activitatea de ani de zile, fie nu există deloc. Coroborat cu verificarea persoanelor fizice care au vândut fierul către societăţile intermediare... volumul de muncă într-un singur dosar se întinde pe mai multe luni. Timp în care firma s-a şi închis, banii sunt păpaţi, evaziunea... încă nedovedită.
Nici firmele mari care colectează la vedere fier vechi nu sunt prea duse la biserică, dar respectă legea. Şeful SIF spune că, de cele mai multe ori, aceste societăţi importante îi condiţionează pe intermediarii care vând fier vechi să aibă firmă autorizată pentru astfel de tranzacţii şi să factureze toată marfa livrată. Toată această poveste este legală pentru firma mare, dar firma mică (intermediarul sau „bidonul“) trebuie să dovedească provenienţa mărfii pe care o are şi o facturează societăţilor mari, care achiziţionează cantităţi uriaşe de feroase şi neferoase.

Elemente care arată că o tranzacţie este reală

Potrivit legii, există câteva elemente pe care le ce caută organele fiscale şi de cercetare penală pentru a demonstra dacă o tranzacţie între doi operatori economici este reală sau fictivă. Şeful GF Dolj spune că o achiziţie/vânzare reală trebuie să aibă următoarele elemente:
1. Să existe un furnizor, care să funcţioneze legal din punct de vedere fiscal;
2. Să existe marfa şi, totodată, să aibă loc transferul drepturilor de proprietate;
3. Să existe factură fiscală, care să aibă calitatea de document justificativ;
4. Banii să circule prin bancă, fapt ce atestă în mod real circuitul banilor de la cumpărător la vânzător.

 

http://www.gds.ro/Economie/2013-06-05/Cum+lucreaza+mafia+fierului+vechi+si+a+constructiilor

 

 

A fost mentionat DGFP-ul, SIF-ul, Garda Financiara, dar nu sunt mentionati politistii de la transporturi. Daca nu ma insel, dosarul privind cazul de la Cotofeni a fost instrumentat de ei.

Edited June 5, 2013 by Ben

[LORD]

Cel mai recent instrument de spionaj al SUA: Boundless Informant

 

SURSA : articol preluat din adevarul.ro din 09 iunie 2013 care citeaza din „The Guardian”

 

 

                 Agenţia Naţională de Securitate (NSA) din SUA a dezvoltat un instrument puternic pentru a înregistra şi a analiza provenienţa informaţiilor colectate, numit „Boundless Informant”. Programul ridică noi întrebări cu privire la activitatea Agenţiei de supraveghere a mediilor de comunicare americane.  Publicaţia britanică „The Guardian” a intrat în posesia unor documente confidenţiale despre programul NSA de colectare a informaţiilor, numit Boundless Informant. Acestea prezintă detalii şi hărţi ale ţărilor supravegheate, întocmite în funcţie de amploarea datelor obţinute prin intermediul reţelelor de internet şi de telefonie mobilă.

              Principala atribuţie a instrumentului folosit de NSA este să cuantifice şi să clasifice datele colectate prin intermediul reţelelor de comunicaţii, numite şi metadata, mai degrabă decât să stocheze informaţii despre conţinutul emailurilor sau al mesajelor instant. Unul dintre documentele secrete dezvăluie că metadata colectată de program poate răspunde întrebărilor precum „Ce tip de acoperire avem în ţara X?” şi „Cât de multe înregistrări (şi ce tip) sunt colectate împotriva ţării X?”. O altă fişă a NSA referitoare la Boundless Informant arată că „Acest instrument permite utilizatorilor să aleagă o ţară de pe hartă şi să-i afle volumul metadata şi să obţină detalii despre informaţiile împotriva acestei ţări”, potrivit jurnaliştilor „The Guardian”. O imagine a volumelor metadata cartografiate prin intermediul Boundless Informant dezvăluie că NSA  a colectat 97 de miliarde de rapoarte de la reţelele de calculatoare din întreaga lume, în martie 2013.

                        Iranul este ţara de unde au fost colectate cele mai multe informaţii, cu peste 14 miliarde de rapoarte în februarie-martie 2013, urmată de cele 13,5 miliarde de rapoarte din Pakistan. Iordania, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi arabi ai Statelor Unite, se găseşte pe locul trei cu 12,7 miliarde de rapoarte întocmite într-o perioadă de 30 de zile. Harta Boundless Informant atribuie fiecărei ţări din lume o culoare ce indică gradul în care este supravegheată de NSA: schema de culori variază de la verde (cel mai puţin supravegheată), galben, portocaliu, până la roşu (supraveghere intensă).  Dezvăluirile recente despre sistemul Boundless Informant au fost făcute publice în contextul în care NSA are o relaţie dificilă cu Senatul Statelor Unite, ce are autoritate asupra agenţiei americane. Oficialii au cerut agenţiei să ofere lămuriri despre activitatea de supraveghere a americanilor.

                        Declaraţia oficială a NSA este că instituţia nu are capacitatea tehnologică de a intercepta informaţiile stocate de mediile de comunicare din America. În cadrul unei audieri a comitetului de Informaţii din cadrul Senatului, ţinută în martie, directorul serviciilor americane de informaţii James Clapper a fost întrebat dacă agenţia pe care o conduce are în desfăşurare vreo operaţiune de colectare a informaţiilor despre americani. Clapper a negat acuzaţiile şi a susţinut că nu există o astfel de activitate. Cu toate acestea, documentele deţinute de „The Guardian” arată că agenţia americană a reuşit să colecteze aproape trei miliarde de rapoarte obţinute pe baza informaţiilor de pe reţelele de calculatoare din SUA, într-o perioadă de 30 de zile, care s-a încheiat în martie 2013.

                        Vineri, preşedintele american Barack Obama a făcut primele declaraţii publice cu privire la scurgerile de informaţii despre activitatea NSA. Acesta a susţinut că supravegherea congresului este cea mai bună garanţie a americanilor prin care le este demonstrat că nu sunt spionaţi la rândul lor. „Ei sunt oamenii pe care i-aţi votat drept reprezentanţi în Congres şi care sunt pe deplin informaţi despre aceste programe”, a declarat Obama.  

Programul PRISM obţine date în două moduri Google, Facebook, Microsoft şi alte companii cu milioane de utilizatori au colaborat cu guvernul SUA, potrivit unor documente. Acum, „The Guardian“ prezintă modul în care se făcea colectarea de informaţii prin aceste mari centre de colectare a datelor. Google, Facebook, Apple sau SUA? Cine minte în legătură cu implicarea în cel mai mare program de spionare a oamenilor Google, Facebook, Microsoft şi Apple au contribuit la spionarea oamenilor. Aceasta a fost ştirea de ieri. Între timp Barack Obama, preşedintele SUA, a negat faptul că NSA sau FBI ascultă convorbirile telefonice. Iar directorii Google şi Facebook au venit, de asemenea, cu dezminţiri. Raportul este, însă, cât se poate de real, deci cine minte? Omul care a dezvăluit cum spionează SUA prin Google, Facebook sau Apple Facebook, Google, Microsoft şi Apple au oferit, conform „The Guardian“, informaţii agenţiilor guvernamentale nord-americane. Asta în ciuda faptului că aceste companii neagă dovezile. Lista nu se reduce doar la aceste patru nume, ci mai sunt implicate cel puţin alte 5 companii.

                    „The New York Times“ ştie cine a furnizat informaţiile pentru „The Guardian“, este un avocat şi blogger.  NSA şi FBI au acces la datele private de la Google, Facebook, Apple şi Verizon. Giganţii neagă SUA este în centrul unui scandal masiv: NSA şi FBI vor date de la companii ca Google, Facebook sau Apple, dar şi de la operatorul Verizon. Programul se numeşte PRISM şi a fost conceput sub pretextul protejării cetăţenilor SUA de ameninţări din exterior.

                      Directorul serviciilor americane de informaţii, James Clapper, a criticat sâmbătă presa pentru "dezvăluiri iresponsabile", în opinia sa, despre programe vaste de supraveghere a comunicaţiilor efectuate de administraţie, evocând instumente eficiente în lupta împotriva terorismului, relatează AFP.  Barack Obama le-a cerut oficialilor pentru Securitatea Naţională să efectueze o listă cu posibile ţinte de atacuri cibernetice internaţionale, potrivit unei surse prezidenţiale secrete. După ce a fost acuzat că a muşamalizat atacul terorist de la Benghazi, că a folosit Fiscul pentru a-şi decima adversarii politici şi că a închis ochii la abuzuri asupra presei, Obama recunoaşte acum că a dispus monitorizarea apelurilor a milioane de cetăţeni. Administraţia Obama monitorizează conversaţiile americanilor abonaţi la Verizon. Al Gore: „E obscen de scandalos!” În baza unui ordin judecătoresc emis în aprilie de un tribunal secret al Statelor Unite, Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) colectează înregistrări telefonice a milioane de americani, clienţi ai Verizon, una dintre cele mai importante companii de telecomunicaţii din SUA, a dezvăluit ieri cotidianul britanic „The Guardian”.  

 

Edited June 9, 2013 by LORD

[Ben]

Liviu Dragnea: aleşii locali să poată fi în CA la societăţi comerciale subordonate

Liviu Dragnea a afirmat joi la Constanţa că s-au făcut demersuri pentru modificarea prevederilor legii pentru ca aleşii locali care sunt reprezentanţii unei comunităţi să poată face parte din Consilii de administraţie la societăţile comerciale subordonate şi să nu mai fie consideraţi incompatibili. Prin această modificare sunt vizaţi primarul Sibiului, Klaus Iohannis şi preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu

"Am şi iniţiat de mai mult timp un proiect de modificare a acestui act normativ pentru că mi se pare incorect şi lipsit de noimă să nu dai posibilitatea unei comunităţi să-şi pună reprezentanţi într-o societate comercială pentru dezvoltarea acestei comunităţi din partea comunităţii. Este o prevedere mai mult decât incorectă, este nedreaptă şi această lege trebuie modificată şi clarificată şi am iniţiat această procedură, este în continuare la Ministerul Justiţiei", a declarat Liviu Dragnea.

La întrebarea dacă noile modificări se pot aplica retroactiv, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a spus că nu crede că acest lucru este posibil.

"Nu sunt constituţionalist, nu sunt nici jurist, este posibil să nu, pentru că din câte ştiu o lege nu-şi produce efecte decât de la momentul intrării în vigoare. Până la urmă măcar să limpezim această situaţie", a răspuns Liviu Dragnea.

 

http://epochtimes-romania.com/news/liviu-dragnea-alesii-locali-sa-poata-fi-in-ca-la-societati-comerciale-subordonate---194445

 

Se pare ca domnu` e din ce in ce mai prietenos cu prietenii lui primari locali, care vor deveni cu adevarat jupani (si aici ma refer la sensul din dex al cuvantului, nu cel dat de cocalari) mai ales dupa regionalizare.

[LORD]

S-a lansat prima bibliotecă juridică online din România – peste 300.000 de pagini disponibile

 

Editura Hamangiu anunţă lansarea celei mai moderne biblioteci virtuale din România. Toate cărţile editurii pot fi citite online, integral, în Biblioteca Hamangiu, la adresa http://bibliotecahamangiu.ro.

Doar cu un nume şi o parolă, utilizatorii pot accesa cărţile de oriunde şi în orice moment, de pe PC, laptop, tabletă sau telefon.  Nu este nevoie de instalarea niciunei aplicaţii.

Doru Pădurariu, director Editura Hamangiu: “Am realizat acest proiect pentru a depăşi limitele modului în care oamenii folosesc cărţile. Vrem să le oferim cititorilor și partenerilor noştri mai mult decât o platformă de citit conţinut de prestigiu. În Biblioteca Hamangiu, utilizatorii interacţionează cu paginile – au opţiunea să caute simultan în toate cărţile şi își pot crea popriile proiecte sau lucrări. Acestea pot fi salvate uşor în documente Word, cu bibliografii şi note de subsol generate automat. Pot fi copiate pasaje, se pot face adnotări, citări şi există opţiunea de a tipări orice pagină.”

Pe lângă cărțile Editurii Hamangiu, biblioteca include și multe titluri clasice, cu valoare deosebită, precum Codul civil adnotat de Constantin Hamangiu sau Principiile dreptului civil de Dimitrie Alexandresco. Numărul lor va crește constant, pe măsură ce vom reuși să recuperăm și să transferăm această moștenire și în format digital.

Profesioniştii din domeniul juridic pot consulta uşor şi copia automat pasaje din: monografii, studii juridice, cursuri universitare, tratate, comentarii ale codurilor şi legilor importante, practica judiciară şi legislaţia uzuală actualizată la zi.

 

Cea mai mare colecţie de conţinut juridic gratuit disponibil online

 

În acest moment, în bibliotecă sunt disponibile peste 300.000 de pagini de informaţii juridice, iar numărul lor creşte permanent. Un număr semnificativ de cărţi pot fi accesate gratuit. Până în acest moment, s-au creat peste 1.000 de conturi de acces. Preţurile abonamentelor pentru variantele premium încep de la 10 Euro pe lună.

Toate titlurile publicate apar în biblioteca virtuală în acelaşi moment în care sunt scoase la vânzare în versiunea tipărită. Experienţa de lectură este unică – toate cărţile arată la fel ca variantele pe hârtie.

Proiectul este realizat, în parteneriat, de Editura Hamangiu şi compania de software AREATECH.

Editura Hamangiu este unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa juridică din România. Are în portofoliu peste 1000 de apariții editoriale și colaborează cu autori prestigioși, profesori la cele mai importante facultăți de drept și specialiști recunoscuți în știința și practica juridică.

 

Comentariu propriu : Biblioteca are multe carti juridice gratuite, care pot fi descarcate pe orice, desigur este si varianta premium ce presupune un abonament lunar de 10 euro, dar este rezonabila si partea gratuita.

Edited June 20, 2013 by LORD