Sunteţi de acord cu schimbarea denumirii din "rom" în "ţigan"?

[Rookie]

Probabil că ați auzit despre propunerea legislativă a deputatului PDL Silviu Prgoană de schimbare a denumirii „rom” cu cea de „ţigan”.

Ieri, aproximativ 100 de reprezentanţi ai unor ONG-uri care militează pentru drepturile omului în general şi pentru drepturile romilor în special au participat la un marş în centrul Bucureștiului, nemulţumiţi de intenţia de schimbare a denumirii "rom" cu cea de "ţigan".

Nicolae Gheorghe, voluntar la mai multe organizaţii care promovează drepturile romilor, a declarat:

"Nu suntem de acord cu schimbarea denumirii de rom cu cea de ţigan. Istoria ne-a arătat că ţiganii erau denumiţi etnici romi care erau robi, iar noi nu am dori ca această conotaţie să revină în discuţiile legate de etnia noastră"

Cei prezenţi au scandat mesajul "Suntem romi atât în engleză cât şi în limba romani".

Doi dintre liderii organizaţiilor participante, au mers la Guvern unde au depus un memoriu adresat premierului Emil Boc, solicitându-i acestuia să respingă propunerea legislativă.

Voi ce părere aveți?

Sunteți de acord cu această propunere legislativă?

Votați mai sus!

[Motoboom]

Tiganul e tigan si in ziua de Paste, deci sa ramana Tigan! am votat , DA!

[cipri83]

oricum s-ar comporta si oricum s-ar numi tiganul tot tigan ramane!

asa ca am votat si eu,DA!

[Rusy]

Ce tare, procentaj 100%. Pai in engleza le zice gipsy nicidecum rom.

Modificat 1 Decembrie, 2010 de Rusy

[ora86]

Tigan DA

Modificat 1 Decembrie, 2010 de ora86

[vladmarius]

Fantasctic, tiganul vrea sa fie rom. Dar isi schimba si naravul, daca isi schimba titulatura? TIGAN NU ROM

[Eduard]

Tigan - Da, pentru ca stim noi de ce !!! Cand zici rom, eu ma gandesc la jamaica !

[bozo]

nu a votat nici un tigan pana acum?

[Catalin]

Se pare că nu.

În această problemă, din câte se poate observa, există unanimitate printre polițiști.

[serhente Garcia]

In afara de Romania, carei tari i s-a impus utilizarea termenului "rom", ca din tigani nu-i scoate nimeni din Europa.

[Robert]

Țigan, binențeles! Țigani își spun și ei în interiorul comunității!

[eduscho]

indiferent cum vor spune altii eu tot tigani am sa le zic

[LORD]

Au dreptate.... propun ca tiganii sa fie numiti : persoane care au stat mai mult la plaja,indieni, ciocolata cu rom , baragladine!!!! Ha , ha, ha. Prigoana fura curent toto timpul, are tot felul de proiecte exotice, dar nici unul, absolut nici unul nu a devenit lege. Stati pe pace, indiferent cum se vor numit tiganii vor ramane aceeasi. (Ultima propozitie am citat-o din Madalin Voicu )

[Cristi]

TIGANI!

[rustic]

Cum nu-i salcia ca marul,asa nu-i nici tiganul ca omul.Am votat cu un DA categoric.

[dcrist]

Tigan

[Dan]

Dupa recensamântul din ianuarie 1992, în România traiesc 409.723 romi, adica 1,8 % din populatia României ceea ce îi face pe tigani a doua minoritate a tarii. Chiar daca aceste cifre sunt sub cele reale, estimarile pe care le avanseaza unii lideri tigani cuprinse între 3 si 5 milioane, par sa exagereze ponderea tiganilor în România. Mai moderata, Federatia Etnica a Romilor din România considera ca tiganii ar fi în numar de 2.5 milioane, reprezentând 10 % din populatia totala, iar dupa alti observatori, numarul lor ar fi chiar mai mic, cuprins între 1 si 1.5 milioane. Astfel, în studiul întreprins de Catalin si Elena Zamfir asupra tiganilor din România, se estimeaza ca numarul celor care au înca un mod traditional de viata sau apropiat acestuia, ar fi de 1.010.000, adica 4,6 % din populatia României.

Etimologia cuvântului tigan.

Germanii îi numesc zigeuner, românii tigani, iar maghiarii cygany. Toate aceste cuvinte deriva din grecescul atiganoi, care înseamna de neatins. Termenul circula cu precadere în tarile Europei de Est si de regula este utilizat doar de catre persoanele exterioare grupului etnic. Întrucât el este marcat adesea de conotatii peiorative, se prefera denumirea de rom, care în romani înseamna barbat, barbat însurat, iar într-un sens mai larg persoana apartinând grupului nostru.

Opiniile sunt divergente în ceea ce priveste momentul venirii tiganilor pe teritoriul actual al României. Conform studiului întreprins în 1837 de M. Kogalniceanu tiganiioriginari din India ar fi ajuns în Moldova în 1417, în timpul domniei lui Alexndru cel Bun. Din acest principat ei s-ar fi raspândit apoi în Tara Româneasca, Transilvania, Ungaria si în restul Europei. Alti autori dateaza venirea lor pe aceste meleaguri chiar înainte de 1300.

Prezenta tiganilor este atestata în doua documente: 1385 si 1387, referitoare la doua donatii: una catre manastirea Vodita, iar cealalta catre manastirea Tismana. Ultimul document emana de la Mircea cel Batrân si confirma o donatie facuta de catre unul din predecesorii sai: “(…) Io, Mircea Voievod, întaresc darul raposatului meu unchi Vladislav Voievod, catre Manastirea Sfântul Anton din Vodita, satul Jidovistita, livezile din Bahnino, morile de pe Bistrita si patruzeci de familii de romi.” Potrivit acestui document, la acea data înrobirea tiganilor avuse deja loc.

Situatia romilor nu poate fi înteleasa fara o punere în perspectiva istorica a conditiei lor de robi, care a durat pâna la mijlocul secolului al XIX-lea. Robia romilor a lasat într-adevar urme vizibile si azi atât în structura si localizarea diverselor grupuri de romi, cât si în relatia lor cu societatea si autoritatile.

Originile înrobirii tiganilor sunt obscure. Unii cred ca tiganii, prizonieri de razboi ai tatarilor i-ar fi urmat pe acestia pâna la tarmul Dunarii, în timpul invaziilor mongole din secolul al XIII-lea. Dupa ce au fost înfrânti, tatarii ar fi devenit la rândul lor robi, iar starea acestora nu s-ar fi schimbat. Alte ipoteze invoca motive de natura economica. În contextul crizei economice provocate de înaintarea otomana catre Constantinopol si de diminuarea comertului cu Orientul Mijlociu, o mâna de lucru abundenta si gratuita s-ar fi dovedit indispensabila redresarii economice. Taranii nu erau destul de numerosi si, mai ales, nu erau atât de buni artizani ca tiganii, care practicau tot felul de mestesuguri, îndeosebi ele de fierari (potcovari), zidari, caramidari etc. Ei fiind prin excelenta nomazi, cel mai bun mijloc de a-i obliga sa se fixeze era sa li se suprime independenta. În vreme ce majoritatea tarilor europene îi alungau peste granitele lor, Moldova si Tara Româneasca le-au interzis sa paraseasca teritoriul si i-au luat în robie.

Robia este mentinuta în codurile românesti de la începutul secolului al XIX-lea, dar drepturile stapânilor sunt întrucâtva reduse. Putin câte putin ideile liberale ale Occidentului îsi croiesc drum si în anul 1837, divanul Tarii Românesti dezrobeste tiganii care apartineau statului, colonizându-i în satele boieresti. Tiganii primesc pamânturi arabile si sunt tratati de acum ca tarani liberi. Câtiva ani mai târziu, în Moldova, domnitorul Sturza urmeaza exemplul domnitorului Ghica din Tara Româneasca si în 1844 prezinta Adunarii Obstesti un proiect de abolire pentru tiganii clerului si pentru cei care practica meserii în orase. Proiectul este votat si la scurt timp dupa aceea printul Bibescu elibereaza, la rândul sau, robii clerului din Tara Româneasca. Nu mai ramân robi decât tiganii care apartineau boierilor. În 1848, revolutia din Tara Româneasca obtine abolirea totala a robiei. Însa independenta e de scurta durata - patrunzând Tarile Române, rusii si turcii vor reinstaura robia.

În februarie 1856, domnitorul Barbu Stirbei încheie eliberarea romilor din Tara Româneaca, obtinând votarea slobozirii celor care apartineau persoanelor particulare. Acum nu mai existau tiganii robi. Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor aflat în fruntea principatelor române (1859) se va stradui sa stearga si ultimele urme ale robiei.

Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial majoritatea romilor din România lucrau ca mestesugari, rari fiind cei care practicau meserii agricole. Din acest motiv, ei se numarau printre putinii proletari ai satelor si tot de aceea vor fi primii care vor sustine pe plan local politica Partidului Comunist Român.

Spre deosebire de alte minoritati nationale din România, tiganii nu erau perceputi ca o etnie în adevaratul sens al cuvântului. Probletiganiima nu era tratata decât în termeni de progres social, iar nu în termeni de deculturatie sau dezetnicizare. Straduindu-se sa niveleze diferentele si sa încurajeze mobilitatea sociala, politica comunista a stirbit totodata specificitatea etnica a anumitor grupuri si în special a tiganii. Tiganii au facut fata acestei politici de asimilare mai greu decât alte minoritati, întrucât ei nu corespund criteriilor definitorii pentru o natiune: teritoriul, statutul, economia, limba. Tiganii nu sunt o populatie omogena, se împart în circa 40 de grupuri, structurate în functie de de legaturile familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viata sedentar sau nomad. Printre aceste grupuri se afla de pilda: ursarii (dau spectacole cu ursii), caldararii (repara vase de arama), fierarii (potcovarii), crastarii (vânzatorii de cai), spoitorii (vopsesc vase de bucatarie), rudarii (lucratori în lemn), boldenii (vânzatori de flori), argintarii (bijutierii), zlatarii (extrag aurul din albiile râurilor) etc. De asemenea, diferentele lingvistice sunt foarte importante.

Regimul comunist nu le-a acordat niciodata statutul de minoritate nationala (si bine a facut). Nici un program socio-cultural nu a fost prevazut pentru ei. Înainte de 1990, limba romani, istoria si cultura romilor nu erau predate în scolile românesti.

Situatia actuala a tiganii în România este una paradoxala. Schimbarile de dupa 1989 le-au permis tiganii sa dobândeasca statutul de minoritate nationala, iar eforturile depuse pe plan international au dus la recunoasterea specificitatii si importantei lor la nivel european, însa, în acelasi timp, tiganii au devenit tinta reactiilor rasiste si intolerante (dar pe buna dreptate). Chiar daca tiganii nu revendica un teritoriu, problema conflictelor sociale se pune oricum în termeni etnici.

În 1999-2000, cu sprijinul Comisiei Europene si pe baza parteneriatului structurilor guvernamentale cu organizatiile tiganii, a fost elaborata o Strategie nationala de îmbunatatirea situatiei tiganii, aceasta fiind adoptata în 2001 prin Hotarâre de Guvern. Masurile prevazute în planul de actiune atasat Strategiei sunt la ora actuala în curs de implementare.

Eu zic TIGANI 100%, voi pana la revolutiue ati auzit de termenul de rom? Eu nu.

[nicu26]

Tigan.

[Patrick2010]

Sigur ca TIGAN

[Motoboom]

cocalarii au un vot de NU... :ner:

[Elvis]

Tigan.

Adica de neatins.

Este una dintre cele mai mari porcarii care s-au intamplat dupa revolutie.

Auzi rrom. Cum spunea un tigan, ei sunt urmasii romanilor. Doamne ....

Asemanarea asta ne-a adus mari deservicii ca natiune.

Parerea mea.

[arcan]

Tigani evident.Nu exista rromi decat in visele -infrumusetate de spagile primite- ale unor politicieni tradatori.

As avea o singura obiectie mica istorie a tiganilor facuta de ,,copman,,:

Rudarii sau cel putin rudarii din comuna Vaideeni nu sunt tigani.Sunt descendenti ai vechilor baiesi daci.

Modificat 2 Decembrie, 2010 de arcan

[dunelu]

Cuvantul tigan are intradevar si conotatie peiorativa, insa are si o semnificatie etnica. Dar schimbarea numelui nu iti poate schimba caracterul. Caracterul se dobandeste prin educatie. Degeaba ii numim pe tigani romi, pentru ca nu se creaza decat confuzie intre romani si romi. Problema tiganilor se poate rezolva numai prin educatie, prin efortul acestei etnii de a se ridica din mizerie si prin dezvoltarea generala a societatii. Indiferent cum se vor numi, tiganii tot vor suferi si vor fi dispretuiti daca vor fi mentinuti in mizeria in care se zbat si daca nu vor face si ei insisi eforturi sincere si cinstite sa se ridice deasupra mizeriei.

[Cristi]

Arcane, esti din zona Valcii?

[Robert]

Toate O.N.G.-urile si toti politicienii care au militat pentru introducerea termenului ''rrom'' ar trebui actionati in judecata si obligati la plata de despagubiri civile statului roman prin confuzia care s-a facut intre rromi si români si pentru prejudiciul de imagine adus natiunii române!

Modificat 2 Decembrie, 2010 de Robert