Jump to content
POLITISTI.ro

ars aequi

Legea 202/2010

Postare recomandată

ars aequi

La o tara mica, cu o justitie mica mergea, normal, doar o reforma la fel de mica...

Pe 25.11.2010 intra in vigoare Legea 202/2010, privind unele masuri pentru accelerarea ...bla, bla.

Ceea ce este important e ca se modifica legi strans legate de munca de politie (Legea 61/1991 Rep., OUG 195/2002, C.P., C.P.P. etc.), iar unele prevederi mi se par chiar de un impact major (ex.: art. XX, pct. 1 si 2 - cine lucreaza cu A.N.-uri stie de ce...)

Pareri?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Această publicitate este afişată doar vizitatorilor. - Click aici pentru înregistrare

radusandu

Elemente de noutate:

1.- Recursul in interesul legii: s-a extins numarul structurilor sau persoanelor care pot face recurs in interesul legii. Odata cu intrarea in vigoare poate declansa recurs Avocatul poporului, precum si colegiul de conducere al ICCJ. Se creaza un complet specializat, in asa fel incat aceste recursuri sa poate fi rapid judecate.

2.- Prin crearea unui complet specializat, in care sunt precis desemnate persoanele (...) se elimina arbitrariul din formarea completului.

3.- Pentru judecarea acestor recursuri se creaza institutia judecatorului delegat, care intocmeste un raport care se prezinta completului de judecata.

4.- In acest mod se clarifica foarte mult celebrele recursuri in interesul legii, cu atat mai mult cu cat si Avocatul poporului poate cere acest tip de recurs.

5.- Judecatoriilor li se atribuie competenta de a judeca orice proces care implica daune sau plati pana la maxim 2.000 de lei. Se rezolva astfel celebrele amenzi care ajung acum pana la ICCJ.

6.- Noua lege reglementeaza cazurile in care se poate solicita stramutarea procesului. Acum, pentru prelungirea judecatii, sunt parti in proces care cer stramutarea si plimba procesul prin toata tara. Noua lege reglementeaza cand, cum si unde pot fi stramutate procesele.

7.- Se reglementeaza posibilitatea comunicarii actelor de procedura - celebrele citatii.

Partile nu mai pot reclama ca au fost in necunostinta de cauza daca au fost in sala cand judecatorul a pronuntat noul termen.

8.- Noua lege face o extindere a notiunii intelesului de termen in cunostinta.

Foarte multi inculpati schimbau avocatul si cereau termen pentru ca noul avocat sa ia cunostinta de termen. Sunt procese in care se schimba si 20 de avocati si se cere un nou termen. Se instituie obligatia judecatorului de a stabili termene foarte scurte, nu se mai pot da termene pentru anul viitor.

Nu mai trebuie trimisa neaparat clasica citatie, e suficienta o instiintare pe fax sau pe mail.

9.- Legea stabileste ca lipsa de competenta poate fi convocata doar la primul termen.

10.- Legea limiteaza cazurile in care instantele de control pot dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.

11.- Acum, in interval de 5-7 zile, instanta trebuie sa se pronunte cu privire la executare, iar o eventuala plangere trebuie facuta si rezolvata in acest interval de instanta, astfel incat executarile sa nu mai fie iluzorii.

12.- Legea instituie interdictia de evacuare din imobile in intervalul 1 decembrie - 1 martie.

13.- O prevedere extrem de importanta in aplicarea hotararilor judecatoresti e legata de extinderea sferei competentei teritoriale a executorilor judecatoresti la nivelul circumscriptiei instantei. Competenta executorilor se extinde la nivelul circumscriptiei Curtilor de apel.

14.- Legea prevede stimularea partilor de a incuraja solutionarea unor conflicte in afara cadrului judiciar - institutia medierii, aplicata in procesele comerciale si in cazurile de divort.

15.- Legea statueaza introducerea divortului pe cale administrativa, notarul poate valida divortul, cu impartirea bunurilor si a responsabilitatii pentru copii, asa cum partile s-au inteles. Aceasta prevedere intra in vigoare la 60 de zile de publicarea in Monitorul Oficial, nu la 30 de zile, cum intra restul legii.

16.- Se desfiinteaza completul de 9 judecatori la ICCJ si se infiinteaza doua complete de cate 5 judecatori. Compunerea completului pentru solutionare in prima instanta a conflictelor de munca si de asigurari sociale se modifica. Vechea prevedere facea ca oameni nespecializati in a judeca sa aiba drept de a se pronunta uneori chiar impotriva judecatorului. Noua lege face ca orice complet care vizeaza judecarea unor dispute sociale sa fie format dintr-un judcator si doi judecatori asistenti.

17.- Modificarile aduse la Codul Penal sunt de asemenea importante.

18.- O prevedere foarte importanta este legata de solutionarea cererilor de eliberare provizorie. Aceasta nu se va mai face in complete de trei, ci de judecatorul de libertati, specializat in astfel de cauze.

19.- Important in noua lege e faptul ca se accepta si alte tipuri de expertiza ce pot fi facute in interceptarea comunicatiilor.Pana acum, expertizele se faceau doar de catre Institutul National de Expertize criminalistice. Legea da dreptul la adresarea catre experti calificati pentru astfel de expertize. Recunoasterea calificarii unui expert o da Ministerul de Justitie.

20.- Pentru evitarea prelungirii judecarii cauzelor in care numarul partilor vatamate sau civile e foarte mare, legea stabileste ca se poate desemna un reprezentant al celor care sunt parte.

In cazul FNI se citau zeci de mii de oameni si daca unul lipsea se amana procesul.

21.- Legea prevede eficientizarea institutiei mandatului de aducere, se lasa tot mai putina marja acelora care prin neprezentare incearca sa intarzie procesele. Acum, daca nu te-ai prezentat o data, a doua oara vii sigur insotit.

22.- Asigurarea celeritatii urmaririi penale si introducerea principiului oportunitatii - prin prevederile acestei legi va fi foarte dificil ca un om sa fie arestat si dupa aceea sa inceapa culegerea de probe, care sa se constituie in elemente de demonstrare a faptei penale. Procurorii trebuie sa aiba in fata judecatorului suficiente probe pentru a propune arestarea.

23.- Noua legislatie modifica si completeaza dispozitiile referitoare la plangerea penala sau la cererile gresit indreptate. Pana acum, faceai o sesizare, se inregistra dosarul pe rol, dupa care la prima infatisare, cand oricum se dadea un termen de 2-3 luni, judecatorul cerea completarea datelor din dosar. Acum nu se mai inregistreaza un dosar pe rol daca nu are in el toate elementele necesare trecerii la judecata.

24.- Noua legislatie introduce o noua institutie: judecarea in cazul recunoasterii vinovatiei. Un inculpat de evaziune fiscala ajuns in fata judecatorilor recunoaste fapta - asta inseamna pe de o parte reducerea majora a pedepsei, cu conditia ca cel care a recunoscut sa acopere imediat si paguba. Daca se recupereaza prejudiciul si se recupereaza paguba, inculpatul poate beneficia de o importanta reducere a pedepsei. E o abordare inteleapta, pentru ca unul din primele obiective ale statului trebuie sa fie recuperarea prejudiciului.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
radusandu

Pentru politisti, elementele de noutate, ce intereseaza sunt in special:

1. - Circulaţia pe drumurile publice.

Referitor la căile de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin modificările nou-introduse se prevede că:

- Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, şi NU “până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti”, astfel cum prevedea reglementarea în versiunea de până acum.

- Rămâne în vigoare prevederea din paragraful 3, următor, al textului art.118, potrivit căruia “Dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul de 15 zile de la comunicare se prezintă de contravenient la unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, care va efectua menţiunile în evidenţe şi îi va restitui permisul de conducere” şi se adaugă un nou paragraf care prevede că "hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă."

- Dacă instanţa a hotărât, însă, respingerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere “în termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii” şi nu de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii, cum era stipulat in textul inainte de actuala modificare.

- Prin similitudine de tratament, se prevede că procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum şi, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea (şi NU “de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti” – cum prevedea forma anterioară a textului) constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.

2.- Ordine publică.

În Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după textul care prevede că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie, urmează completarea potrivit căreia hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă.

3.- Legea societăţilor comerciale.

In sectiunea din Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în care se face referire la adunările generale, modificarea se referă la situaţia în care o hotărâre a adunării generale este atacată în justiţie. Dacă textul anterior al legii prevedea numai faptul că cererea se va judeca în camera de consiliu, prin modificarea operată în prezent apare şi adăugirea potrvit căreiahotărârea judecătorească pronunţată este supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

4.- Medierea şi profesia de mediator. Modificarea din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, o completare stipulează că pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

5.- Taxele judiciare de timbru.

Din textul Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare,se abrogă prevederea potrivit căreia în cazul în care, până la prima zi de înfăţişare, părţile încheie tranzacţie sau renunţă la judecată, suma achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru se restituie în întregime, iar în cazul în care tranzacţia ori renunţarea la judecată intervin ulterior primei zile de înfăţişare, se restituie până la jumătate din suma achitată, ţinând seama de actele procesuale deja îndeplinite.

6.- Fapte penale.

Din modificările aduse la Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, reţinem următoarele completări:

- În cazul săvârşirii infracţiunilor de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată şi neglijenţă în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infracţiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

- Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

- Dispoziţiile nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune de acelaşi gen, prevăzută de Codul penal, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile mai sus prezentate.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

"Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, şi NU “până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti”, astfel cum prevedea reglementarea în versiunea de până acum."

pronuntarea sentintei este identica cu raminerea sentintei definitive si irevocabile deoarece a fost eliminata calea de atac a recursului. sentinta ramine irevocabila incepind cu ora 0:00 a zile urmatoare pronuntarii.

strict din acest punct de vedere nu este nici o diferenta fata de vechea reglementare, suspendarea executarii sanctiunii va inceta in acelasi moment ca si in vechea reglementare cu diferenta ca acum se expliciteaza acest lucru (la care adaug eliminarea recursului).

in schimba, ca si noutate au eliminat obligativitatea de a depune la politiei copie legalizata de pe sentinta. Iar aici trebuie sa avemin vedere un aspect practic la care nu am gasit solutie:

- recursul nu se comunica deci cum apreciati savirsirea infractiunii de conducere a masinii fara prmis daca nu exista vinovatie (directa, indirecta sau chiar culpa). Amin vedere urmatorul caz, pe care eu il consider posibil pe scara relativ mare: cineva care are 8 clase, mediul rural. I se retine permisul, face o contestatie cu model gasit la vecinul sau (care o are si el de la ....), nu are cum sa stie ca poate vedea rezultatul procesului (presupunind ca este in localitate diferita) pe internet mai ales ca (i) nu are internet, (ii) nu stie sa foloseasca PC; (iii) nici telefonul instantei nu il gasesti disponibil (vb din experienta proprie). El conduce masina desi a pierdut procesul si suspedarea executarii sanctiunii a incetat.

cum dovediti vinovatia - indiferent de forma sa - si daca acest aspect este o alta gaura legislativa in sensul ca se vor gasi multi care sa faca pe prostii in sensul ca vor declara ca nu au stiut ca au pierdut procesul din moment ce sentinta nu se comunica.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Interesante comentariile de mai sus, dar pe articolele respective s-a tot batut taraba in presa zilele astea. Speram sa-si dea cineva cu parerea pe niste articole comentate mai putin (si asta pentru ca modificarile par, la prima vedere, minore), dar cu impact mult mai important pentru munca de politie. Exemplu edificator:

Art. XX. — Codul penal al Romaniei, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 18^1, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.

In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91."

Art. 18^1, alin. (1), asa cum apare in noua lege este, in cea mai mare proportie, identic cu textul actual, dar diferenta care este, dupa mine, colosala, sunt ultimele trei cuvinte: "daca este cunoscut".

Asa cum interpretez eu, per a contrario, la stabilirea gradului de pericol social al faptei nu se tine cont de persoana si conduita faptuitorului, daca nu este cunoscut. Ergo, posibilitatea unui NUP (conform tot Legii202/2010) in temeieul art. 10, alin. (1), lit. b^1 din C.P.P. intr-un dosar cu A.N., mai ales ca, la alin. (2) se face referire la posibilitatea, nu la obligativitatea, ca pana acum, de aplicare a unei sanctiuni administrative.

Cine lucreaza cu dosare penale isi da sema de implicatii.

Am infiintat topic-ul tocmai pentru ca vreau sa aud judiciaristi spunandu-mi (sau postand) ca nu visez (tuturor celor cu care am vorbit nu le-a venit sa creada)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Cristi

Oare sa se poata asa ceva? Oare sa inghita procurorii un NUP pentru un AN doar pe considerentul ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni? Si ce fapte ar fi alea oare?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Interesanta si logica, interpretarea data de tine ,, ars aequi,, dar parca tot nu imi vine a crede . Daca se dovedeste real ce spui tu, imi golesc fisetul de A.N.-uri. Si cum ar ramane latura civila? recuperarea prejudiciului ? impotriva cui se adreseaza partea vatamata in instanta? Hai sa luam un exemplu ipotetic : Babei Aglaia i se fura o gaina de autori necunoscuti, vom merge pe art.18. ind.1 ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, dar baba se constituie parte civila si daca nu recuperam prejudiciul sau restabilim situatia anterioara, va dori sa aflam identitatea autorului pentru o actiune in civil. Ce facem ?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

In dreptul civil exista, de cand lumea, institutia raspunderii civile delictuale. Nicaieri nu scrie ca politia sau alta institutie a statului este datoare sa-l identifice pe cel care comite un simplu delict civil. Nimeni nu impiedica persoana interesata sa faca demersuri in acest sens (printr-un detectiv particular, spre exemplu), daca doreste sa-si valorifice dreptul sau. Sunt constient ca ipotetica baba Aglaia nu are, in fapt, o asemenea alternativa si singura ei sansa ar fi ajutorul statului.

Disparitia gainilor babei Aglaia lezeaza valorile sociale ce constituie obiectul juridic al infractiunii de furt sau reprezinta o vatamare a intereselor patrimoniale strict personale ale acesteia? Juristul (oricat de mic) din mine inclina sa opteze pentru a doua varianta, desi nepotul din mine il contrazice vehement si ar vrea sa vada pe hoti pe acelasi gratar pe care, probabil, au gatit gainile babei.

In ceea ce priveste latura practica a problemei, LORD, sunt sigur ca, judiciarist fiind, in 99% din cazuri, iti dai seama de la primirea actului de sesizare daca e vreo sansa de RTUP sau nu, indiferent de ce autor este vorba (asta pentru ca procurorii interpreteaza de cand e lumea art. 18^1 numai prin prisma gravitatii faptei, cunoasterea faptuitorului fiind, de fapt, doar o formalitate). In speta enuntata de tine, si Bin Laden sa fi comis furtul, tot SUP 18^1 era solutia.

Problema, zic eu, e, de fapt, alta: unde se trage linia intre dosarul in care lucrezi si ala in care nu? Ce-o sa te faci cu infractiuni gen calomnie, insulta, amenintare, furt din buzunare si altele asemenea, care o sa fie, practic, dezincriminate? Si, mai presus de toate, ce-o sa te faci cu valul de plangeri pentru abuz in serviciu, tinand cont ca, tot in Legea 202/2010, scrie ca procurorul nu e obligat sa argumenteze solutia de NUP, avand posibilitatea sa spuna doar ca isi insuseste solutia propusa si sa inainteze referatul politistului persoanei vatamate? Ce norme de AN-uri/saptamana vor fixa sefii, in conditiile astea? Cate dosare vor sta, de acum incolo, exclusiv la pixul procurorului (atat in ceea ce priveste confirmarea, cat si infirmarea si restituirea)?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

insulta si calomnia sunt deja dezincriminate - ICCJ a pronuntat un recurs in interesul legii, recent.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

insulta si calomnia sunt deja dezincriminate - ICCJ a pronuntat un recurs in interesul legii, recent.

Un numar al deciziei, te rog! Sau macar cand s-a pronuntat decizia (sper sa nu te referi la aia de anul trecut, pe care a intros-o CCR)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

1. Pentru ca m-ai facut curios cu interpretarea ta, am discutat cu primul procuror cu care lucrez si cu cel de la fostul C.P., ambii mi-au spus ca interpretarea ta este eronata , ei achieseaza la ideea ca art.18 ind.1 se aplica doar in cazul autorilor cunoscuti si ca legiuitorul prin ultimele cuvinte (daca este cunoscut) a dorit doar sa explice in mod clar si fara echivoc si limitativ doar situatia in care autorul este cunoscut , deci acel art. se aplica in toate cazurile in care autorul este cunoscut. In dreptul penal suntem obligati sa restabilim situatia anterioara savarsirii infractiunii sau sa recuperam prejudiciul fizic sau prin masuri asiguratorii . Judecatorul, in procesul penal, judeca latura penala si latura civila si doar in anumite cazuri le poate disjunge.

2. In ceea ce priveste faptul ca procurorul nu trebuie sa isi mai argumenteze solutia propusa de tine, ci doar sa o confirme sau sa o infirme, responsabilitatea estedoar a procurorului ,deoarece, noi ca organ de cercetare penala, ne subordonam doar procurorului, acesta este singurul care decide cercetarea penala, astfel ca se prezuma ca o eventuala nemultumire a unei parti se rasfrange doar asupra procurorului.Chiar sa nu fiu de acord cu procurorul, nu am ce face ( nu mai este ca in vechiul Cod Penal, cand si eu ca politist puteam face plangere impotriva solutiei sau a acelor/dispozitiilor procurorului, ci in prezent executam doar dispozitiile procurorului care sunt obligatorii ) . De aceea exista institutia ,,plangere impotriva solutiei date de procuror,, astfel ca politistul nu are cum sa fie responsabil pentru solutia data de procuror, cu exceptia situatiei in care (procurorul cu intentie a fost indus in eroare ) si se dovedeste ca politistul a administrat/ nu a administrat probe, sau le-a facut cu rea-credinta ori dintr-un interes, de abia atunci s-ar putea pune problema existentei unei fapte penale comise de politist.

3. In ceea ce priveste intrebarea ta: unde se trage linia in dosarele care le lucrezi si cele care nu le lucrezi, banuiesc ca te referi la cele cu A.N. este dispozitia comuna Parchet si IGPR in vigoare ( nu retin nr. dar sunt si norme metodologice) , desfasori activitati de cercetare pe baza de plan de ancheta aprobat de procuror, incepi urmarirea penala in rem si daca dupa 60 de zile ai epuizat toate pistele de cercetare, treci dosarul in evidenta cu A.N. in baza referatului aprobat tot de procuror, predai dosarul la evidenta operativa, de unde il scoti in momentul in care intervin noi date sau activitati de efectuat sau la implinirea termenului de prescriptie a rasp.penale pentru clasare la parchet .

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@LORD: Multumesc pentru implicarea in dezbatere! As avea de formulat unele observatii cu privire la post-ul tau:

1. Art. 222, alin. (2) din C.P.P.: "Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba" Daca as interpreta in modul expus de tine mai sus, asta ar insemna ca orice plangere ar fi nula daca, in cuprinsul ei, nu ar fi indicat faptuitorul. Cu alte cuvinte, nu ar trebui sa existe AN-uri. Dar exista, pentru ca sintagma "daca este cunoscut" se interpreteaza in sensul ca persoana vatamata este obligata sa indice autorul doar daca il cunoaste. Ori, daca legiuitorul ar fi dorit sa "explice in mod clar si fara echivoc si limitativ doar situatia in care autorul este cunoscut", atunci politistul care imi povestea ca, acum vreo 20 ani, ii trimitea pe cei care vroiau sa sesizeze infractiuni cu AN sa se duca si sa afle cine este autorul, abia apoi sa faca reclamatia, pentru ca el este organ de "cercetare", nu de "cautare", avea dreptate. Daca legiuitorul a folosit exact aceasi sintagma si in cuprinsul art. XX din Legea 202/2010, nu cred ca putem interpreta altfel. Mai mult decat atat, ce rost mai avea modificarea art. (2)? Singura explicatie logica mi se pare aceea ca procurorul nu are cum sa mai fie obligat sa aplice o sanctiune cu caracter administrativ, pentru ca e posibil sa nu aiba cui sa o aplice.

2. Ai perfecta dreptate. Imi cer scuze ca m-am exprimat gresit. Vroiam sa spun ca, in mintea contribuabilului-vatamat, politistul va fi cel care, in situatia in care ar propune NUP in baza art. 10, alin. (1), lit. b^1) CPP fara a fi identificat autorul (asta in cazul in care am dreptate), argumentand ca prejudiciul suferit este insignifiant, de pilda, nu vrea sa ii ia "in consideratie" (ador expresia asta :naughty: ) plangerea, il favorizeaza pe infractor etc. Pana acum, responsabilitatea se "dilua" un pic atunci cand contribuabilul-vatamat primea rezolutia procurorului si se gandea de doua ori inainte sa te bage in hartii. N-ai fost niciodata pe la Parchetul de pe langa Tribunal/Curtea de Apel din astfel de motive? Vroiam sa zic ca judiciaristii o sa mearga mai des (tot degeaba, evident) pe-acolo.

3. Si aici ai dreptate. Introducerea dosarului, insa, la evidenta pasiva, nu este o solutie in dosar. Din punct de vedere procedural, asta nu are nici o importanta (dupa cum ai spus si tu, e vorba de un ordin intern). Ma refeream la eventualele NUP-uri in AN-uri in baza art. 18^1 din C.P.

P.S. Am citit cu atentie toata legea. Dupa parerea mea, tehnic, e varza, cel putin in ceea ce priveste modificarile CP si CPP. Am curaj sa pun pariu ca va fi, la randul ei, modificata. Poate atunci ne lamurim si noi.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Intodeauna aplicarea art.18 ind.1 a declansat polemici si de ce sa nu spunem suspiciuni de corectitudine/coruptie la aplicarea lor. Cu siguranta ai sa mai auzi aceste aspecte si in viitor, care au un sambure de adevar (mingea este in terenul procurorului, nu dau alte detalii din lipsa de probe) Hai sa-ti spun un lucru interesant, povestit de tatal meu, sef de post militian in regimul trecut. Pe atunci, partidul unic, facea un adevarat tam-tam la aplicarea art.18 ind. 1 deoarece politica era ca infractorul trebuie pedepsit exemplar, pentru a fi vazut de oamneii muncii inclusiv in procese publice organizate la Caminul Cultural. Daca erau multe solutii de acest gen, veneau controale peste controale, astfel ca acestea erau evitate de profesionisti pentru a nu da cu subsemnatul. In prezent aceasta este o soultie facila la indemana prcurorului, care are dosarul subtire si nu vrea achitare in instanta sau mai rau infractorul este prieten (sau devine prieten) si vrea sa-l ajute.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Intodeauna aplicarea art.18 ind.1 a declansat polemici si de ce sa nu spunem suspiciuni de corectitudine/coruptie la aplicarea lor. Cu siguranta ai sa mai auzi aceste aspecte si in viitor, care au un sambure de adevar (mingea este in terenul procurorului, nu dau alte detalii din lipsa de probe) Hai sa-ti spun un lucru interesant, povestit de tatal meu, sef de post militian in regimul trecut. Pe atunci, partidul unic, facea un adevarat tam-tam la aplicarea art.18 ind. 1 deoarece politica era ca infractorul trebuie pedepsit exemplar, pentru a fi vazut de oamneii muncii inclusiv in procese publice organizate la Caminul Cultural. Daca erau multe solutii de acest gen, veneau controale peste controale, astfel ca acestea erau evitate de profesionisti pentru a nu da cu subsemnatul. In prezent aceasta este o soultie facila la indemana prcurorului, care are dosarul subtire si nu vrea achitare in instanta sau mai rau infractorul este prieten (sau devine prieten) si vrea sa-l ajute.

sad but true :emo-yessir:

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
sined

ii dai 18 .1 la fapta

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

@ars aequi: in şedinţa din data de 18 octombrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin decizia nr. 8 a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al PÎCCJ şi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la consecinţele deciziei CCR nr. 62/2007 (publicata in M. Of. nr. 104 din 12 februarie 2007) asupra activităţii dispoziţiilor articolelor 205, 206 şi 207 din Codul penal,.

Daca am zis recurs in interesul legii in mod evident ca nu ma refeream la decizia CCR :) inca mai stapinesc notiunile juridice de baza :)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

in privinta 18 ind 1 achiesez la varianta lui Lord. Conjunctia simpla "daca" implica in mod necesar o conditie iar aceasta este identificarea faptuitorului. in plus, ptr aprecierea conditiilor de aplicare a art.18 ind 1 exista si elemente ce tin strict de persoana faptuitorului deci in lipsa lor cum ai putea sa aplici corect art.18?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

Fratilor, am invins!!! (cum spunea Dinescu in '89) :lol: . IGPR (prin Oficiul Juridic) achieseaza la opinia mea.

@maxu08: Multumesc pentru detalii. Scuze pt. faza cu CCR. Am aflat si eu intre timp de numarul si data deciziei, dar n-a fost chip sa o gasesc pe undeva... :doh: Poate o posteaza cineva, totusi... :rolleyes:

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@maxu08: in ceea ce priveste rolul conjunctiei "daca", nu cred ca aveti dreptate. Daca legiuitorul ar fi vrut sa exprime o astfel de idee, logic ar fi fost ca art. 18 ind. 1 sa inceapa cu "Daca faptuitorul este cunoscut...", nu sa se termine cu sintagma asta. Daca pana acum nu se putea da 18 ind. 1 fara autor este din cauza ca, din cuprinsul textului, reiese ca elemente de care se tine cont la stabilirea gradului de pericol social al faptei sunt enumerate cumulativ, fara nici o distinctie sau conditionare, motiv pentru care trebuia sa se tina sema de toate (inclusiv de persoana si conduita faptuitorului). Nu am auzit ca, pana acum, cineva sa incerce sa dea 18^1 fara autor (e poate unul dintre lucrurile pe care oricine lucreaza in domeniu, cat de incompetent ar fi, il stie), motiv pentru care nu vad de ce legiuitorul ar fi dorit sa accentueze necesitatea respectarii acestei conditii. Singura explicatie posibila (in afara de prostia celui care a redactat textul) pe care o vad este in sensul interpretarii propuse de mine. Presupunand ca nu am dreptate, atunci care mai e rostul modificarii alineatului urmator?

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
LORD

Ars aequi, as fi curios sa vad interpretarea IGPR-Servicul juridic, sub ce forma este expusa , ordin, dispozitie, recomandare, taclale pe marginea legii . Si in final chiar sa fie un inscris oficial emanat, ce rol ar juca acesta in aplicarea legii - raspuns retoric nici unul - nu se poate substitui legii penale , in timp vor fi probabil Decizii la Curtea Constitutionala sau hotarari ale ICCJ pentru o practica unitara in materie, asa ca eu consider ca nu are rost sa te mai zbati. Opinia majoritara a practienilor este ca art.18 ind. 1 se aplica doar in cauzele in care autorul este cunoscut . Toate cele bune , daca ai acel document posteaza-l te rog.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@LORD: Imi cer scuze daca par incapatant/enervant. Si mie mi s-ar parea o prostie daca legea s-ar aplica in sensul in care cred eu ca o sa se aplice. Dar nu ma pot gandi la nici un argument plauzibil care sa ma conviga ca nu va fi asa (in afara modificarii modificarii in Parlament sau la CCR). De aceea am initiat si discutia. "Ma zbat" ca cineva sa vina cu un argument plauzibil in baza textului de lege, nu a cutumei sau a bunului simt (ce are asta de a face cu legea din Romania?), care sa ma faca sa trag concluzia ca ceea ce eu sunt convins ca e negru e, de fapt, alb. Atat.

Toate cele bune si dvs.!

P.S. dispozitie IGPR. Nu o pot posta, dar sunt sigur ca, cel tarziu maine, veti afla despre ce este vorba.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
maxu08

nici o dispozitie IGPR nu poate "bate" practica Parchetelor in privinta aplicarii 18 ind 1, si nici o practica a Parchetelor nu poate influenta practica judiciara. In concluzie, dispozitia IGPR este "ultima gaina" in domeniul interpretarii si aplicarii legislatiei penale. Nu contest justetea raportarii voastra fata de aceaste dispozitii, fiind parte a unui sistem piramidal, insa eu zic ca daca instantele vor contrazice interpretarea ta/dispozitiei, aceasta trebuie modificata sau ignorata.

nici macar nu poate fi mentionata intr-un rechizitoriu, asa ca ramin in continuare pe pozitia ca identificarea faptuitorului este un element esential al aplicarii art.18 ind 1.

Insa, procurorul are la indemina (cel putin pe noua legislatie) aplicarea principiului oportunitatii cercetarii penale si anume poate decide - motivat - ce dosare vor intra in lucru sau nu, implicit va exista posibilitatea ca acesta sa nu va puna la munca ptr orice furt de roti de bicicleta. Acum depinde de relatia voastra cu procurorul :)

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
ars aequi

@LORD: Inca o data, imi cer scuze daca am dat impresia ca ma "zbat" pe forum-ul asta de dragul de a face pe desteptul. Regret ca topic-ul nu a dat nastere unor dezbateri reale (pentru ca a spune "nu stiu de ce, dar sunt sigur ca n-are cum" nu e dezbatere), asa cum m-as fi asteptat pe un forum pretins creat de si pentru oameni care, aplicand legea, distrug sau cladesc destine (desi exprimarea poate parea pompoasa, asa e). Regret si mai mult ca argumentele referitoare la capacitatile intelectuale peste medie necesare celui ce o desfasoara, invocate in contra prejudecatilor oribile existente vis-a-vis de aceasta categorie profesionala, nu s-au manifestat, in concret, aici.

Referitor la cererea dvs. de a posta documentul pe care l-am invocat intr-un post anterior, exprimandu-mi, din nou, parerea de rau ca nu i-am putut da curs, va sugerez sa consultati "Explicaţii preliminare ale Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor în domeniul penal", pe care il atasez si care poarta antetul INM-ului. In conditiile in care acceptati documentul ca opinie avizata (contrara, se pare, celei a majoritatii practicienilor pe care i-ati amintit), "disputa" noastra este transata, cred eu, la pagina 23, punctul 7.2.1.

"Urmare a modificării alin. (2) şi (3) ale art. 181 C.pen., neînceperea urmăririi penale pentru lipsa pericolului social se poate dispune de procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare penală, prin ordonanţă: i) in rem, în situaţia în care făptuitorul nu este cunoscut, însă fapta nu prezintă pericolul social concret al unei infracţiuni; ii) in personam, când este cunoscut făptuitorul iar fapta nu prezintă pericolul social concret al unei infracţiuni", ca sa fiu mai exact.

comentariu-i-n-m-mica-reforma.doc

  • Apreciez 3
  • Displace 4

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
Octavian

Tocmai asta faci aici, incerci sa faci pe interesantul si desteptul. Iar acum, ca sa demonstrezi cat de infatuat esti, ai simtit nevoia sa ne jignesti pe toti cei ce intram pe acest site, un gest total gratuit de altfel. Nimeni nu te-a apostrofat sau jignit pe tine.

Asta e ... nu e nicio problema, doar se mai confirma inca o data, desi nu era nevoie, treaba aia cu "fudulia".

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri
lionn

Dreptul la un proces echitabil – art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului!

Dacă, ipotetic , soluția prezentată de către ars aequi, poate fi motivată sub aspectul legalității și temeiniciei în raport cu modificările aduse de legea ce face obiectul dezbaterilor, părerea mea este că într-un viitor apropiat, adoptarea unor astfel de soluții în cauzele în care autorii nu au fost identificați (exceptând și cazurile în care partea vătămată declară că nu mai are pretenții civile) va încălca art.6 din Convenție.

Rațiunile de ordin legislativ în ceea ce pivește soluționarea laturii civile în cauzele penale se întemeiază tocmai pe stabilirea vinovăției autorului faptei incriminate ca temei al răspunderii delictuale, pe parcursul cercetării penale.

De asemenea, dispozițiile penale cu privire la soluționarea laturii civile sunt reglementate de art. 19 din c.p.p. potrivit căruia: Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune. Totodată, se precizeaza că judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale, ceea ce duce în mod obligatoriu la concluzi expusă mai sus.

În art. 20 c.p.p, se mai prevăd câteva situații speciale de soluționare a acțiunii civile, astfel:

Persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal poate sa porneasca actiune in fata instantei civile, daca instanta penala, prin hotararea ramasa definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila.

In cazurile in care actiunea civila a fost exercitat a din oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba si daunele morale nu au fost integral reparate, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila.

De asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanta civila pentru repararea pagubelor materiale si a daunelor morale care s -au nascut ori s-au descoperit dupa pronuntarea hotararii penale de prima instanta.

Prin urmare, pronunțarea unei soluții de NUP +18 ind.1 sau SUP +18 ind.1,în cauzele în care nu a fost identificat făptuitorul, duce la oprirea procesului penal în mod nejustificat, ceea ce va lipsi partea vătămată de posibilitatea exercitării acțiunii civile.

Pe de altă parte, sunt de părere că această prevedere (cea în discuție) trebuia completată cu unele precizări referitoare la existența unei declarații din partea părții vătămate din care să rezulte că renunță (bineînțeles, de bunăvoie) la pretențiile civile-în cazul infracțiunilor de prejudiciu sau la daune morale-în cazul celorlalte, caz în care se putea promova o astfel de soluție întemeiată.

Distribuie această postare


Link către postare
Distribuie pe alte siteuri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Vizitator
Răspunde la acest subiect...

×   Aţi postat conţinut ce păstrează o altă formatare decât cea permisă de Regulament..   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Link-ul a fost încorporat automat în postare.   Elimină inserarea şi afişează ca simplu link

×   Conţinutul anterior a fost restaurat.   Curăţă editorul

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


  • Activi pe această pagină   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.

×
×
  • Create New...

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.