Vreţi desfiinţarea patrulelor mixte - echipe formate doar din poliţişti?
de
Marius, în Discuţii pe teme profesionale
Instituţionalizarea parteneriatului între poliţişti şi formarea echipelor de acţiune doar din poliţişti
224 voturi
-
1. Doriţi desfiinţarea patrulelor mixte cu lucrători din cadrul altor instituţii?
-
Da
-
Nu
-
- Conectaţi-vă ori înregistraţi-vă pentru a vota în acest sondaj.
-
Conţinut similar
-
de Catalin
Ordinul M.A.I.nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice
Actualizat 01.11.2018
În vigoare de la 08.03.2010
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 148 din 08.03.2010.
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 196/2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, în scopul menţinerii ordinii şi siguranţei publice în sistem integrat şi eliminării suprapunerilor în activităţile desfăşurate de structurile Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
(1) Menținerea ordinii și siguranței publice reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse și al activităților desfășurate cotidian de către Poliția Română, pentru protejarea și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, funcționarea normală a instituțiilor statului, a normelor de conduită civică, regulilor de conviețuire socială, a celorlalte valori supreme, precum și a avutului public și privat.
(2) Menținerea ordinii și siguranței publice se realizează, pe întreg teritoriul național, de către Poliția Română, prin activități specifice executate de structurile proprii cu atribuții în domeniu.
(3) Jandarmeria Română și Poliția de Frontieră Română participă la planificarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice, sub conducerea Poliției Române.
(4) Direcția Generală de Informații și Protecție Internă pune la dispoziție datele și informațiile de interes operativ necesare organizării și executării activităților de menținere a ordinii și siguranței publice.
Capitolul II Organizarea, conducerea, coordonarea, executarea și evaluarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice în mod integrat. Intervenția la evenimente
Articolul 2
Organizarea în mod integrat a activităților curente pentru menținerea ordinii și siguranței publice pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale se realizează de către Poliția Română, conform Planului unic de ordine și siguranță publică.
Articolul 3
Abrogat.
Articolul 4
(1) Constituirea dispozitivelor de menținere a ordinii și siguranței publice și derularea activităților specifice pentru menținerea ordinii și siguranței publice se realizează în funcție de evoluția situației operative, folosind în acest sens analizele tactice care vizează criminalitatea stradală, întocmite la nivelul structurilor de analiză a informațiilor.
(2) Un exemplar al analizei tactice se înaintează către structurile de jandarmi și poliție de frontieră.
Articolul 5
(1) Analiza tactică este un proces cognitiv și tehnic care permite o abordare a conducerii activităților desfășurate de poliție prin prisma suportului informațional oferit.
(2) Analiza tactică stabilește zonele cu potențial criminogen ridicat, natura faptelor sau evenimentelor înregistrate, intervalul orar de producere, modurile de operare, suspecții și oferă recomandări cu privire la modalitățile de acțiune.
(3) Analiza tactică se întocmește pe perioade scurte și medii de timp, la solicitarea șefilor structurilor de poliție, în funcție de evoluția stării infracționale și de informațiile deținute.
Articolul 6
Dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice se organizează de șeful poliției municipale/orășenești/ secției de poliție/structurii județene de poliție transporturi cu forțe proprii, iar în funcție de particularitățile elementelor situației operative se solicită forțe suplimentare de la Jandarmeria Română și/sau Poliția de Frontieră Română, care se utilizează cu respectarea competențelor teritoriale ale acestora.
Articolul 7
(1) În baza solicitărilor primite săptămânal, jandarmeria și poliția de frontieră comunică structurilor de poliție corespondente efectivele disponibile ce vor participa la activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice.
(2) Solicitările prevăzute la alin. (1), transmise pentru localitățile unde nu există structuri de jandarmerie/poliție de frontieră, trebuie să se bazeze pe principiile eficienței, eficacității și economicității gestionării resurselor.
Articolul 8
(1) În vederea menținerii ordinii și siguranței publice se stabilesc zone de siguranță publică, ce cuprind mai multe itinerare de patrulare.
(2) Zona de siguranță publică poate include:
a) teritoriul de competență al unei poliții municipale/ orășenești/secții de poliție/structuri județene de poliție transporturi sau părți din acesta;
b) teritoriul de competență al unei poliții municipale/ orășenești/secții sau părți din acesta și teritoriul de competență al unor posturi de poliție comunală;
c) teritoriul de competență al unor posturi de poliție comunală/posturi de poliție transporturi.
(3) Zonele de siguranță publică se stabilesc, prin dispoziție, de către șeful poliției municipale/orășenești/secției de poliție/structurii județene de poliție transporturi, ținând cont de:
a) configurația teritoriului;
b) populația și structura acesteia;
c) obiectivele economice și social-culturale;
d) zonele cu risc criminogen;
e) starea infracțională și contravențională;
f) resursele umane și logistice aflate la dispoziție, destinate pentru a fi utilizate în activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice.
Articolul 9
(1) Efectivele angrenate în activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice, repartizate într-o zonă de siguranță publică, desfășoară activități de patrulare pedestră, auto sau folosind animale de serviciu, pe itinerare stabilite în funcție de evoluția criminalității și asigură intervenția la evenimentele semnalate.
(2) Menținerea ordinii și siguranței publice de către poliția transporturi se realizează prin patrularea în trenurile de călători, precum și prin activități de patrulare pe itinerare stabilite în zona de competență. Competențele șefilor unităților de poliție, prevăzute de prezentul ordin, se exercită în mod corespunzător de către șefii unităților de poliție transporturi.
(3) Pe traseele turistice, menținerea ordinii și siguranței publice se realizează prin patrule de jandarmi, conform art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, și a Planului unic de ordine și siguranță publică.
Articolul 10
(1) Activitatea de patrulare este organizată pe baza concluziilor rezultate din analizele tactice, fiind adaptată la particularitățile fiecărei zone de siguranță publică.
(2) Numărul schimburilor și intervalul orar al acestora se stabilesc în funcție de evoluția situației operative de către directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/șefii inspectoratelor de poliție județene, cu informarea șefilor celorlalte structuri participante la activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice.
(3) Șefii structurilor Ministerului Afacerilor Interne implicate asigură prezența efectivelor proprii la sediul unității de poliție sau locația unde se realizează instruirea efectivelor și organizarea dispozitivului de menținere a ordinii și siguranței publice.
Articolul 101
(1) Constituirea patrulelor se realizează de către polițistul anume desemnat de șeful poliției municipale/ orășenești/secției de poliție/structurii județene de poliție transporturi.
(2) Patrula de poliție se constituie din cel puțin 2 polițiști desemnați din rândul celor care își desfășoară activitatea în structuri ale Poliției Române cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice.
(3) În componența patrulei constituite potrivit alin. (2) pot fi incluși suplimentar:
a) polițiști din cadrul altor structuri de poliție decât cele cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice;
b) studenți sau elevi ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne pentru formarea ofițerilor/agenților de poliție, poliție de frontieră, respectiv a ofițerilor/subofițerilor de jandarmi.
(4) În situații justificate, patrula poate fi formată dintr-un polițist care își desfășoară activitatea în structuri cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice și un polițist din cadrul structurilor prevăzute la alin. (3) lit. a).
(5) Prin excepție de la alin. (2), în raport cu efectivele de poliție avute la dispoziție sau cu situația operativă, în cazul în care pentru activitatea de patrulare sunt disponibile efective ale Jandarmeriei Române și/sau ale Poliției de Frontieră Române, acestea se utilizează de către polițistul prevăzut la alin. (1) pentru constituirea de:
a) patrule mixte, formate din cel puțin un polițist cu atribuții principale de menținere a ordinii publice și un jandarm sau un polițist de frontieră;
b) patrule formate din cel puțin 2 jandarmi sau 2 polițiști de frontieră, care vor acționa sub conducerea și controlul structurilor competente ale Poliției Române.
(6) Constituirea patrulelor prevăzute la alin. (2)-(5) se consemnează într-un registru privind dispozitivul de ordine și siguranță publică și patrulare.
Articolul 102
Efectivele Ministerului Afacerilor Interne repartizate în dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice desfășoară activități de patrulare pe itinerare stabilite înainte de intrarea în serviciu, având următoarele atribuții principale:
a) acționează în zona de patrulare pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale;
b) intervin la evenimentele semnalate;
c) participă la prinderea și identificarea persoanelor suspecte de comiterea unor infracțiuni;
d) execută activitățile stabilite prin planurile de acțiune;
e) relaționează cu cetățenii în vederea asigurării unui climat corespunzător de ordine și siguranță publică;
f) acționează pentru depistarea persoanelor și bunurilor urmărite în temeiul legii;
g) participă la executarea măsurilor stabilite în situații de urgență;
h) întocmesc acte de constatare a infracțiunilor în condițiile art. 61, respectiv art. 293 alin. (3) din Codul de procedură penală;
i) execută primele activități prevăzute de reglementările în vigoare, premergătoare cercetării la fața locului.
Articolul 11
(1) În cazul adunărilor publice amânate sau anulate, șeful unității de jandarmi comunică șefului unității de poliție competente teritorial efectivele disponibile pentru dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice.
(2) La solicitarea șefului unității de poliție, efectivele prevăzute la alin. (1) se constituie în patrule în condițiile art. 101 și vor acționa sub conducerea și controlul structurii de poliție, în zonele stabilite de șeful acesteia.
(3) În cazul unor situații urgente, neprevăzute, care implică adoptarea măsurilor de asigurare și/sau de restabilire a ordinii și siguranței publice, atunci când efectivele de jandarmi sunt insuficiente, șeful unității de jandarmi competente teritorial poate dispune retragerea efectivelor proprii aflate în dispozitivele de patrulare pentru menținerea ordinii și siguranței publice, cu informarea prealabilă a șefului unității de poliție similare.
Articolul 12
(1) Prin dispoziția directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/șefului inspectoratului de poliție județean se pot constitui zone speciale de siguranță publică.
(2) În zona specială de siguranță publică:
a) se instituie dispozitive suplimentare de ordine și siguranță publică ce vor intensifica activitățile de menținere a ordinii publice prevăzute la art. 102;
b) se alocă, după caz, resurse suplimentare din cadrul structurilor de investigații criminale, investigarea criminalității economico-financiare, combaterea criminalității organizate, arme, muniții și substanțe periculoase și altor structuri de poliție judiciară, structurilor de poliție rutieră, poliție transporturi, intervenție rapidă etc. pentru intensificarea activităților specifice de constatare a infracțiunilor ori altor fapte antisociale și identificarea persoanelor suspecte de comiterea acestora;
c) se derulează campanii de prevenire a criminalității prin structurile specializate ale Poliției Române;
d) se utilizează metode și mijloace polițienești prevăzute de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările ulterioare, necesare pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice și respectarea ordinii și liniștii publice;
e) se solicită, după caz, structurilor administrației publice locale adoptarea măsurilor din competența acestora în scopul diminuării/eliminării cauzelor care au determinat instituirea zonei speciale de siguranță publică.
(3) Constituirea zonei speciale de siguranță publică are loc la inițiativa directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/șefului inspectoratului de poliție județean sau a șefilor unităților de poliție subordonate/poliție transporturi, atunci când pe un spațiu delimitat se concentrează un fenomen criminogen, precum și în situația în care există date cu privire la posibilitatea tulburării ordinii și siguranței publice.
(4) Dispoziția privind constituirea zonelor speciale de siguranță publică cuprinde date referitoare la:
a) cauzele care au generat necesitatea instituirii zonei speciale de siguranță publică;
b) condițiile favorizatoare;
c) scopul și obiectivele vizate;
d) delimitarea în spațiu;
e) perioada instituirii, care nu va depăși 30 de zile;
f) forțele participante și activitățile ce urmează a fi desfășurate;
g) modalitatea de evaluare a eficienței activităților desfășurate.
(5) Dispoziția privind constituirea zonelor speciale de siguranță publică se comunică în scris șefilor structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne implicate.
(6) Menținerea zonei speciale de siguranță publică se poate prelungi, succesiv, pentru perioade de maximum 30 de zile, în condițiile alin. (1).
(7) Măsura de constituire a zonei speciale de siguranță publică încetează prin dispoziție emisă în condițiile alin. (1), atunci când au fost înlăturate sau diminuate semnificativ cauzele ce au determinat constituirea acesteia.
Articolul 13
Abrogat
Articolul 14
Compunerea și logistica patrulelor mixte se stabilesc în funcție de situația concretă din zonele de patrulare, efectivele și mijloacele disponibile.
Articolul 15
(1) Instruirea premergătoare intrării în serviciu a efectivelor din dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice are ca scop informarea acestora cu privire la evoluția situației operative, aspectele identificate din analiza tactică, informațiile deținute și zonele de patrulare.
(2) Activitatea de instruire/pregătire se realizează în cadrul programului efectiv de lucru.
(3) Programul de lucru al efectivelor din dispozitivele de ordine și siguranță publică se organizează potrivit legii.
(4) Instruirea efectivelor angrenate în activități de menținere a ordinii și siguranței publice se efectuează la sediul structurii de poliție sau în altă locație, în funcție de condițiile existente pe plan local, de către polițiști desemnați de șefii structurilor de poliție, cu participarea reprezentanților jandarmeriei și poliției de frontieră.
(5) În timpul activității de instruire, polițiștii desemnați verifică și starea fizică generală a efectivelor, ținuta, mijloacele individuale de intervenție din dotare, documentele necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu și stabilesc măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.
Articolul 16
(1) Intervenția la evenimentele semnalate se realizează pe principiul "cea mai apropiată patrulă de locul evenimentului intervine", astfel:
a) din oficiu;
b) la solicitarea cetățenilor;
c) la solicitarea dispeceratului sau ofițerului de serviciu din cadrul Poliției Române.
(2) Structurile Jandarmeriei Române sau ale Poliției de Frontieră Române sesizate cu privire la existența unei situații ce impune intervenția unei patrule din cadrul dispozitivului de ordine publică au obligația de a comunica despre aceasta dispeceratului sau ofițerului de serviciu din cadrul structurii teritoriale a Poliției Române, care va adopta măsurile necesare în vederea realizării intervenției.
(3) Pentru fiecare eveniment la care s-a intervenit se întocmește, în mod obligatoriu, "Fișa de intervenție la eveniment
(4) Modelul "Fișei de intervenție la eveniment" se stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române și se utilizează de toate structurile participante la menținerea ordinii publice.
(5) Înainte de a interveni la un eveniment atunci când se sesizează din oficiu sau este sesizat de cetățeni ori în cel mai scurt timp posibil, șeful patrulei comunică despre aceasta dispecerului sau ofițerului de serviciu din cadrul structurii teritoriale a Poliției Române.
(6) La finalizarea fiecărei intervenții la un eveniment, șeful patrulei informează dispecerul sau ofițerul de serviciu al poliției cu privire la măsurile luate ori modul de soluționare a cazului.
Articolul 17
(1) La ieșirea din serviciu, membrii patrulelor de siguranță publică întocmesc un "Raport cu activitățile desfășurate", care, împreună cu "Fișa de intervenție la eveniment", se predă structurii de poliție în vederea implementării în Sistemul Național de Raportare a Incidentelor. O copie a acestor documente se predă de către membrii patrulelor și celorlalte structuri din care aceștia fac parte.
(2) Datele consemnate stau la baza întocmirii analizelor tactice.
(3) Modelul "Raportului cu activitățile desfășurate" se stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române și se utilizează de toate structurile participante la menținerea ordinii publice.
Articolul 18
(1) Verificarea modului în care își desfășoară activitatea efectivele din dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice se efectuează de către șeful structurii de poliție sau de către polițiști anume desemnați de acesta.
(2) Verificarea poate fi desfășurată și în comun de către personalul prevăzut la alin. (1) și reprezentanți ai celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne participante.
Articolul 19
Șefii polițiilor municipale/orășenești/secțiilor de poliție/posturilor de poliție transporturi analizează săptămânal eficiența activității desfășurate de către efectivele din dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice, concluziile fiind înaintate ierarhic pentru a fi avute în vedere în cadrul activităților prevăzute la art. 22 alin. (4).
Articolul 20
Conducerea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice revine directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/șefului inspectoratului de poliție județean sau înlocuitorului legal.
Articolul 21
Șefii polițiilor municipale/orășenești/secțiilor de poliție/structurii județene de poliție transporturi coordonează și controlează toate activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice desfășurate în zona lor de competență, cu excepția celor care se desfășoară pe trasee turistice, care sunt coordonate și controlate de către șefii unităților/subunităților de jandarmi.
Capitolul III Organizarea cooperării și colaborării în activitatea de menținere a ordinii și siguranței publice
Articolul 22
(1) Pentru realizarea activității integrate de menținere a ordinii și siguranței publice se constituie Grupul de coordonare și trasare a sarcinilor, denumit în continuare G.C.T.S.
(2) G.C.T.S. are rol de organizare și decizie și este compus din:
a) șeful inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București;
b) șeful inspectoratului de jandarmi județean sau al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și, după caz, șeful grupării mobile de jandarmi;
c) șeful serviciului teritorial al poliției de frontieră;
d) șeful serviciului de ordine publică din cadrul inspectoratului de poliție județean sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului București;
e) șeful secției regionale/serviciului poliției transporturi din cadrul Poliției Române, competentă teritorial;
f) șeful structurii de analiză a informațiilor din cadrul Poliției Române, competentă teritorial.
(3) În măsura în care se impune, în cadrul G.C.T.S. pot fi convocați și șefii altor structuri sau subunități din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române sau Poliției de Frontieră Române.
(4) Activitatea G.C.T.S. se desfășoară prin organizarea de ședințe tactice, la sediul unității de poliție, care vizează evaluarea situației operative, disfuncționalitățile apărute în operațiunile anterioare, schimbul de date și informații de interes operativ, precum și inițierea, organizarea și desfășurarea de acțiuni/activități comune.
(5) G.C.T.S. stabilește și modalitatea concretă de cooperare și comunicare la nivelul municipiilor, orașelor, comunelor și sectoarelor municipiului București între structurile Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poliției de Frontieră Române.
(6) Ședința tactică se convoacă săptămânal sau ori de câte ori se impune și este condusă nemijlocit de către șeful inspectoratului de poliție județean, respectiv al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
(7) În cadrul ședințelor G.C.T.S., reprezentanții structurilor de jandarmi și poliție de frontieră comunică datele necesare referitoare la efectivele disponibile pentru executarea misiunilor specifice de menținere a ordinii și siguranței publice.
Articolul 23
Abrogat
Articolul 24
(1) Atunci când situația operativă o impune, în activitatea de menținere a ordinii și siguranței publice pot fi angrenate, în condițiile legii, structuri de poliție locală.
(2) Integrarea efectivelor poliției locale în dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice se face având în vedere prevederile Planului unic de ordine și siguranță publică și ale Planului de ordine și siguranță publică al poliției locale, în baza unor protocoale de cooperare încheiate între inspectoratele de poliție județene/Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/structura județeană de poliție transporturi și autoritatea administrației publice locale.
(3) Protocoalele prevăzute la alin. (2) vor cuprinde detalii privind modul concret de realizare a activității de patrulare și de utilizare a resurselor logistice.
(4) Evaluarea eficienței activităților desfășurate de Poliția Română în comun cu poliția locală se realizează cel puțin trimestrial de către șefii polițiilor municipale/orășenești/secțiilor de poliție/structurilor județene de poliție transporturi, concluziile fiind înaintate șefului inspectoratului de poliție județean/Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Articolul 25
Cu ocazia acțiunilor organizate în zone cu potențial criminogen ridicat, instruirea efectivelor angrenate se efectuează de către polițiștii desemnați de șefii structurilor de poliție, în baza produselor analitice puse la dispoziție de structurile de analiză a informațiilor competente teritorial.
Capitolul III1 Planul unic de ordine și siguranță publică
Articolul 251
(1) Planul unic de ordine și siguranță publică, ale cărui reguli de întocmire sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin, este documentul operativ de lucru prin care se organizează anual activitatea pentru menținerea ordinii și siguranței publice pe teritoriul unui județ/municipiului București.
(2) Documentul prevăzut la alin. (1) se elaborează sub coordonarea șefului inspectoratului județean de poliție/ directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar ulterior se transmite spre consultare autorității teritoriale de ordine publică.
(3) După consultarea autorității teritoriale de ordine publică, documentul elaborat în condițiile alin. (2) se prezintă, spre aprobare, prefectului.
Articolul 252
(1) Pentru elaborarea Planului unic de ordine și siguranță publică, prin dispoziție a șefului inspectoratului județean de poliție/directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, se constituie un grup de lucru format din șefii serviciilor operative, șeful serviciului comunicații și informatică și șefii polițiilor municipale/orășenești/structurilor județene de poliție transporturi/șefii sectoarelor de poliție ale municipiului București.
(2) Din grupul de lucru prevăzut la alin. (1) fac parte și reprezentanți ai celorlalte structuri teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne cu atribuții în domeniul menținerii ordinii și siguranței publice, desemnați prin dispoziție/ordin a/al șefilor structurilor respective.
(3) Grupul de lucru este condus de către adjunctul șefului inspectoratului județean de poliție/directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, cu responsabilități în domeniul ordinii publice.
Articolul 253
(1) La nivel județean, Planul unic de ordine și siguranță publică se elaborează de către inspectoratul județean de poliție, în baza planurilor de ordine și siguranță publică ale municipiilor și orașelor.
(2) La nivelul municipiului București, Planul unic de ordine și siguranță publică se elaborează de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în baza planurilor de ordine și siguranță publică ale sectoarelor municipiului București.
(3) La nivelul sectoarelor municipiului București, planurile de ordine și siguranță publică se elaborează în baza planurilor de ordine și siguranță publică ale secțiilor de poliție.
(4) Planurile de ordine și siguranță publică ale municipiilor pe raza cărora sunt înființate secții de poliție se elaborează în baza planurilor întocmite la nivelul fiecărei secții.
(5) În planurile de ordine și siguranță publică ale municipiilor și orașelor se includ și posturile de poliție comunale arondate.
Articolul 254
La întocmirea planurilor de ordine și siguranță publică ale localităților, în care există și structuri de jandarmerie și/sau poliție de frontieră, din cadrul grupului de lucru face parte și un reprezentant al acestora.
Articolul 255
Planul unic de ordine și siguranță publică și planurile de ordine și siguranță publică se actualizează, după caz, anual până la data de 1 martie sau ori de câte ori se produc modificări în evoluția situației operative sau cu privire la efectivele proprii ori ale structurilor participante la activitățile de menținere a ordinii publice.
Articolul 256
(1) Planul unic de ordine și siguranță publică se păstrează la inspectoratul județean de poliție/Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
(2) Celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, semnatare ale Planului unic de ordine și siguranță publică, li se transmit extrase din acesta, în părțile ce le privesc, respectiv situația operativă, dispozitivele poliției și cele ale structurilor cărora li se comunică extrasul, misiunile, forțele aflate la dispoziție și asigurarea suportului logistic, instruirea efectivelor, precum și modul de organizare a cooperării.
Articolul 257
Planurile de ordine și siguranță publică întocmite la nivelul localităților se transmit celorlalte structuri teritoriale cu atribuții în domeniul menținerii ordinii și siguranței publice, în condițiile art. 256 alin. (2).
Articolul 258
Planul unic de ordine și siguranță publică elaborat în condițiile art. 251 se clasifică la nivel secret de serviciu.
Capitolul IV Dispoziții finale
Articolul 26
Abrogat
Articolul 261
(1) Lunar, până pe data de 20, Inspectoratul General al Poliției Române transmite la Direcția generală management operațional analiza privind efectivele și rezultatele obținute pe timpul misiunilor de menținere a ordinii și siguranței publice în sistem integrat pentru luna precedentă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
(2) În săptămâna premergătoare elaborării analizei prevăzute la alin. (1), șefii unităților teritoriale de poliție organizează și desfășoară ședințe de lucru comune cu reprezentanții structurilor prevăzute la art. 252 alin. (2), în cadrul cărora se vor evalua și corela datele privind activitățile desfășurate, efectivele folosite și rezultatele obținute pe timpul executării misiunilor de menținere a ordinii și siguranței publice în sistem integrat, în acest sens întocmindu-se o analiză comună, care va fi transmisă la Inspectoratul General al Poliției Române.
Articolul 262
Direcția generală management operațional monitorizează și analizează trimestrial modul de desfășurare a activităților de menținere a ordinii publice, precum și eficiența acestora.
Articolul 27
Abrogat
Articolul 28
Responsabilitatea asigurării necesarului de efective, mijloace logistice și a modului de pregătire a acestora revine conducerilor fiecărei structuri implicate.
Articolul 29
Abrogat
Articolul 30
Abrogat
Articolul 31
Abrogat
Articolul 311
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 32
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Anexa nr. 1
REGULI de întocmire a Planului unic de ordine și siguranță publică
Anexa nr. 2
ANALIZA privind efectivele și rezultatele obținute pe timpul misiunilor de menținere a ordinii și siguranței publice în sistem integrat pentru luna …………
I. Context operațional (analiza situației operative - date globale urban/rural, infracționalitatea stradală, infracționalitatea în școli, situația efectivelor încadrate în structurile de ordine publică la nivel județean - mediu urban/rural)
II. Efectivele utilizate în dispozitivele de menținere1 a ordinii publice - total și medie zilnică (numărul polițiștilor, jandarmilor, polițiștilor de frontieră - în patrule mixte, patrule de jandarmi și patrule de polițiști de frontieră, în mediul urban și rural)
1 Vor fi trecute și misiunile de menținere a ordinii publice în stațiuni montane, balneoclimaterice, Delta Dunării etc. efectuate de Jandarmeria Română.
III. Modul de repartizare a efectivelor de jandarmi și polițiști de frontieră în cadrul dispozitivelor de menținere a ordinii publice (pe județ - în mediul urban și rural, atât sub formă tabelară, cât și reprezentare grafică)
IV. Rezultatele obținute pe timpul misiunilor de menținere a ordinii și siguranței publice desfășurate în comun (acțiuni organizate, contravenții constatate/amenzi aplicate, valoare, infracțiunii constatate, bunuri confiscate - detaliat pe patrulele mixte și pe patrule independente)
V. Alte aspecte de interes
VI. Propuneri
-
de Marius
Pentru a intra în normalitate Poliţia Română trebuie să instituţionalizeze conceptul de parteneriat prin formarea unor echipe ce acţionează în stradă doar din poliţişti şi să desfiinţeze orice forme de patrule mixte sau colaborări cu lucrători din alte instituţii.
Absolut toţi poliţiştii ştiu că aceste "colaborări" ce presupun desfăşurarea activităţilor specifice împreună cu lucrători din cadrul altor instituţii (este vorba în special de jandarmi şi gardienii locali) NU ajută cu nimic poliţia şi nici pe poliţişti. Mai mult, aceşti "parteneri de ocazie" fură cu neruşinare munca poliţistului şi raportează mincinos activitatea desfăşurată de acesta ca şi cum ar fi desfăsurată de ei. Nu este niciun secret că atât jandarmii cât şi gardienii locali, când acţionează împreună cu un poliţist, nu se implică, nu fac nimic, doar asistă impasibili la activităţile desfăşurate de poliţist, iar la finalul programului de lucru consemnează mincinos în rapoartele lor absolut toate activităţile desfăşurate de poliţist, activităţi la care ei nu au nicio contribuție ca şi cum ar fi fost desfăşurate de ei. Această practică pe care şefii din poliţie se prefac că nu o văd, nu este altceva decât un furt şi o minciună, pentru că prin aceste patrule mixte se fură cu neruşinare munca poliţistilor.
Nu intenţionăm să aducem acuze acestor instituţii ori să le minimizăm rolul în societate, dar trebuie să se ştie adevărul, pentru că nu este deloc corect ce se întâmplă şi cu siguranţă ar fi mult mai eficient ca poliţiştii să fie lăsaţi în pace, iar fiecare instituţie să îşi desfăşoare independent activităţile în funcţie de competenţe şi pregătire. Doar în acest fel se poate demonstra clar eficienţa şi importanţa în societate a fiecărei instituţii.
Este de notorietate faptul că niciun poliţist care îşi desfăşoară activitatea în structurile operative şi în special cei din stradă, nu susţine aceste patrule mixte şi absolut toţi poliţiştii îşi doresc să-şi desfăşoare activitatea împreună cu un coleg, aşa cum e normal, firesc şi aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate din lumea asta, motiv pentru care organizaţiile sindicale şi profesionale ale poliţiştilor trebuie să se implice şi să obţină înstituţionalizarea parteneriatului şi a echipelor formate doar din poliţişti în cadrul Poliţiei Române, aşa cum există şi în străinătate. Orice sondaj în rândul poliţiştilor referitor la acest aspect arată că peste 95% dintre aceştia îşi exprimă această dorinţă şi îşi doresc să nu mai fie amestecaţi cu jandarmii ori gardienii locali ai primăriilor.
Activitatea desfăşurată de poliţist împreună cu lucrători din alte instituţii NU este şi nici nu va putea fi vreodată "muncă în echipă" pentru că cei care formează aceaste idioţenii numite patrule mixte nu au responsabilităţi similare. Nu se poate cere lucrătorului unei instituţii care nu are atribuţii şi nici responsabilităţi într-un anumit domeniu, să se implice în soluţionarea unor situaţii/speţe pentru care ar fi necesar să-şi depăşească atribuţiile prevăzute de lege ori din fişa postului, iar acest aspect atrage în mod firesc o atitudine nepăsătoare care se regăseşte la absolut toţi lucrătorii ce aparţin instituţiilor amintite mai sus.
Munca într-o echipă formată doar din poliţişti prezintă numeroase avantaje atât din punct de vedere individual cât şi din punct de vedere instituţional. Primele şi cele mai evidente avantaje sunt cele legate de climatul afectiv pozitiv care se construieşte într-o asemenea echipă, pentru că membrii acesteia ajung să se cunoască bine, conlucrând la depăşirea oricăror dificultăţilor curente.
Un alt avantaj major este că lucrul în echipă este extrem de motivant, deoarece fiecare activitate atrage cu sine experienţa partenerului şi satisfacţia de a beneficia de sprijinul acestuia. În felul acesta instituţia îşi fidelizează angajaţii, pentru că nimic nu regretă oamenii mai mult la schimbarea unui loc de munca decât lipsa unui fost coleg. Dacă aceste legaturi ajung sa fie puternice, comfortul afectiv poate suplini şi compensa alte lipsuri, inclusiv lipsurile privind dotarea şi salarizarea. Nu salariul se constituie în cel mai important factor de motivare, ci conţinutul muncii, natura sarcinilor curente şi modul în care această activitate corespunde cel mai bine necesităţilor interne de creştere şi dezvoltare. Datorită echipelor sudate, membrii învaţă şi reţin mai eficient, iar nivelul de pregătire profesională creşte simţitor.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele şi argumentele pentru care în Poliţia Română trebuie instituţionalizate conceptele parteneriatului între poliţişti şi formarea echipelor care acţionează în stradă doar din lucrătorii aceleaşi instituţii.
-
de Catalin
Politisti romani trimisi la Paris, chiar daca francezii batjocoresc romanii
În timp ce cea mai infectă şi împuţită naţie din europa ne bălăcăreşte, ne înjoseşte şi ne jignesc fără vreo urmă de bun simţ sau educaţie, Guvernul României a propus trimiterea unei echipe de 40 de poliţişti la Paris, de Crăciun, pentru combatarea cerşetoriei şi a furturilor comise de români, conform unei declaraţii a ambasadorului Franţei.
De asemenea cică până la sfârşitul anului şi un magistrat francez va sosi în România.
-
-
Activi pe această pagină 0 membri
Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.