Jump to content
POLITISTI.ro

In memoria marelui poet Adrian Paunescu


Postare recomandată

Publicat (modificat)

Adrian Paunescu: ” Şi află, doctore, c-aici mă doare,/ Acolo unde geme-un colţ de ţară ”

Vineri de dimineata, la un sfarsit de saptamana care nu se deosebea cu nimic de celelalte, a venit vestea crunta a trecerii la nefiinta a celui mai mare poet contemporan in viata, Adrian Păunescu. Ora 7.15. "Inima maestrulului a încetat să bată şi nu a mai dorit să pornească" . Paunescu a fost, cum scria in 1983, un pacient la final de veac, un om care purta "rana veacului in carne", care are "in splina taraneasca jale", un "bolnav de soarta Europei", dar mai ales a tarii sale pe care a cantat-o, pentru care a suferit si pentru care a declarat ca, daca nu ar fi fost roman, ar fi fugit in Romania.

Din nefericire se nasc prea rar suflete capabile sa vibreze, sa iubeasca si sa lumineze cu atata intensitate.

A mai plecat dintre noi un mare artist, poet,compozitor,patriot si mai intai de toate ROMAN.

De ce trebuie sa pretuim un om la adevarata valoare abia dupa ce se stinge din viata?

De ce acesti mari artisti trebuie sa treaca in nefiinta ca sa ne dam seama de ceea ce au facut bun pentru noi si pentru a noastra tara?

Dar totusi, toti ne ducem "acolo' unde cei drepti isi au locul si unde ne privesc cat de rai si neinduratori suntem unii cu altii!!!!

Odihneasca-se in pace si Dumnezeu sa-l ierte! RIP

http://voinescueduard.wordpress.com/2010/11/06/in-memoria-marelui-poet-adrian-paunescu/

Modificat de Eduard
  • Apreciez 1
Publicat

Doar inima poetului Adrian Păunescu a încetat să mai bată...

Dumnezeu să îl ierte și să-l odihnească pe om, dar, dragii mei, poetul va rămâne mereu printre noi.

Creația lui e vastă și valoroasă. Ca om a făcut multe greșeli, dar cine nu greșește ? El s-a răscumpărat prin ce ne-a lăsat în urmă : poezia și gustul pentru valorile artistice adevărate.A FOST UN PATRIOT DESAVARSIT !

Publicat (modificat)

Corect ! Poetul Adrian Paunescu a avut curajul, in 1984, sa scrie: " Se minte cum nu s-a minţit niciodată/ E multă minciună la noi pe pământ,/ Sunt false recursuri şi nu-i judecată,/ Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt ". Erau versuri scrise inainte de mazilirea sa din anul 1985. Si nu au fost singurele.

Modificat de Eduard
Publicat

Odihneasca-se in pace! Si acum imi aduc aminte cum asteptam sa ma duc la Cenaclul Flacara pe stadionul Republicii din Bucuresti.

Publicat

Dumnezeu sa-l ierte!

Si ultima poezie de pe patul de spital:

De la un cardiac cordial

De-aicea, de pe patul de spital,

Pe care mă găsesc de vreme lungă,

Consider că e-un gest profund moral

Cuvântul meu la voi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznici minimi,

Din maxima profesorului grijă,

În jurul obositei mele inimi

Să nu mă mai ajungă nicio schijă.

Aud o ambulanţă revenind,

Cu cine ştie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind

Cu care se tratează cicatricea.

Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,

Păziţi-vă şi inima, şi gândul,

De nu doriţi să vină anii grei,

Spitalul de urgenţă implorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial,

De-a dreptul cardiac, precum se ştie,

Recunoscând că patul de spital

Nu-i o alarmă, ci o garanţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,

Eu însumi sunt mai omenos în toate,

Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani

Şi ţării mele minima dreptate.

Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.

preluare din ziarul Ring Raspunde Citeaza

Publicat

Odata cu poetul Adrian Paunescu, a plecat si un dram din tineretea noastra, a celor care au "prins" acele frumoase manifestari culturale (singurele de care beneficiam atunci), numite "Cenaclul Flacara".

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

Publicat

Târziu

Când v-am rugat să-i ocrotim,

Când v-am rugat a nu-i uita,

N-aţi auzit şi mi-aţi răspuns

Că-i o problemă foarte grea.

Şi-am fost ridicol stăruind

Şi-am încercat să vă mai spun

Şi noi m-aţi învinovăţit

Şi m-aţi considerat nebun.

Şi eu v-am zis că nu e timp,

Că suntem nişte pasageri,

Şi voi aţi construit minciuni,

Mai multe astăzi decât ieri.

Şi-acum de ce vă bucuraţi

De arta celor ce-au murit,

Când voi i-aţi condamnat pe ei

La trai pe muchie de cuţit?

O locuinţă v-am cerut,

S-o dăm artiştilor pribegi,

Şi jaful vostru mi-a răspuns

Cu literele unei legi.

Acum, e gata casa lor

Şi v-aţi putea şi voi mândri

Că daţi o casă celor morţi,

Deşi ei v-au cerut-o, vii.

Târziu răspuns şi ipocrit,

Artiştii au ajuns pământ,

E gata casa vieţii lor,

Dar locatarii nu mai sunt.

20 mai 1994 Adrian Paunescu ...............No comment !

Publicat

Imi tot pun intrbari cu privire la moartea si activitatea unor mari oameni ai tarii. Dc dracu ii regretam atunci cand nu mai sunt si nu ii apreciem la adevarata lor valoare atunci cand traiesc? Porbabil ca moartea ii sacralizeaza. Dumnezeu sa-l odihneasca!!!

Publicat

Ce aveţi, nevrednicilor, cu această ţară?

thumb446x057631233248.jpg

Până la urmă, ce aveţi, nevrednicilor cu această ţară? Cum dracului de aţi ajuns voi, nişte sfertodocţi abuzivi, să conduceţi o Românie bimilenară, să vă îmbogăţiţi pe seama ei şi să nu vă astâmpăraţi nici după ce v-aţi făcut plinul, gaşcă de citrice putrede ce sunteţi! Noi, ăilalţi, aproape că vă şi iertasem pentru marşul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuţia voastră la prăpădul general. Vă consideram nişte începători în ale politicii şi nişte buşteni în care încă nu a intrat meşterul cu dalta, să le dea forma. V-aţi trădat familiile şi prietenii, ca să cerşiţi un loc mai în faţă la momentul împărţirii de scaune. Şi dacă aţi fost cinici şi duri între voi, ce v-ar fi putut opri din opera de umilire şi retrogradare a poporului român, căruia i-aţi dat cu democraţia în cap, să-i treacă pofta de-a mai exprima opţiuni. Primele întruchipări ale voastre erau parcă din galeria de epubrete a unui prestidigitator alchimist. Cu timpul, leagănul naşterii voastre a fost chiuveta. Din spălăturile ei s-a putut naşte haita voastră nevertebrată şi lacomă.

Dar măcar o relaţie de bună ziua să fi menţinut voi cu poporul pe care l-aţi târât în toate aventurile zoologiei infecte. Vă trebuia această legitimaţie nobilă facturată de poporul român. N-aţi păstrat nici măcar această regulă formală a jocului, aţi început să împărţiţi copite, în stânga şi în dreapta, celor care v-au girat începuturile ceţoase. Duduiţi printre noi cu o totală lipsă de ruşine şi cu un înspăimântător efect pervers al lipsei de biografie. V-aţi şters pe picioare şi pe creier cu steagurile şi aţi dat ţara care vă suportase pe trei frigidere, pe un fax, pe cinci televizoare şi pe o maşină automată de făcut bani. Aţi inventat geografii perverse şi n-aţi mai recunoscut istoria relaţiilor dintre ţara în care trăiţi şi alte ţări, importante şi decisive, ale lumii. Prin pluralism aţi înţeles indecizia înjositoare de a nu şti, în momentul oportun, care fund de stăpân trebuie spălat şi pupat, ca să-i crească importanţa.

Dar, mai ales, aţi învăţat să furaţi. Ăia care erau consideraţi performeri, pentru că furau oul de sub cloşcă, au devenit, între timp, nişte amatori jalnici în comparaţie cu maeştrii care sunteţi. Iar unde n-aţi putut da lovituri directe aţi introdus şmechereşte politica voastră de tăiere din salarii şi din pensii, ca să acoperiţi prin drastică împuţinare ceea ce nici nu s-ar fi observat dacă ştiaţi să dinamizaţi componentele relansării economice. E pustiu pe unde călcaţi voi şi se goleşte ţara de medici, de avocaţi, de ingineri, de umanişti, de tehnicieni. Mor oamenii de disperare, bombardaţi perfid de ştirile pe care ţine să li le transmită, rânjind, rânjind şi din ochi, nu numai din gură, homunculul şef, ăla pus în capul trebii de piraţii lacrimii naţionale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de esenţă cinică, la care ne împingeţi de parcă ne-aţi mai pregăti, după viaţa nenorocită pe care o ducem, pentru o altă viaţă, de inconştienţă şi huzur.

Unde e capitalismul, ticăloşilor? Ce-i cu această infernală derivă în care pluteşte biata noastră ţară? Aţi jupuit zilnic poporul român, v-aţi îmbuibat şi v-aţi înfăşurat în ziduri groase de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un cuvânt din partea celor obidiţi. Cum faceţi voi, mă, zilnic teoria solidarităţii şi o adresaţi amărâţilor ţării, când aţi furat şi furaţi - legal şi ilegal - tocmai averea celor mulţi? Înapoi în zoologie, căpuşi portocalii! Poate aţi uitat un banc sinistru care circula acum câţiva ani prin estul Europei: a fost descoperită mama lui Lenin. Ea e vie. Şi e din nou gravidă.

de Adrian Paunescu

14/06/2010

sursa :jurnalul.ro

  • Apreciez 1
Publicat

Marius m-ai facut sa retraiesc frumosii ani ai  tineretii !  O... ce vremuri minunate !

Publicat

Haideti sa propunem oameni in viata pe care ii apreciem si ii consideram cele mai mari valori ale prezentului. Dumnezeu sa-l odihneasca pe Paunescu!!!

  • 4 săptămâni mai târziu...
Publicat

Cam greu de facut asta. Este o caracteristica generala a oamenilor si nu doar a romanilor de a aprecia pe cineva abia atunci cand acel cineva nu mai este.

Am auzit multe vorbe urate la adresa lui Adrian Paunescu chiar si dupa moartea lui. Pacat! Unii, pur si simplu, nu pot sau nu vor sa aprecieze valoarea. :(

  • 4 săptămâni mai târziu...
  • Moderator
Publicat (modificat)

pai o nonvaloare cum vrei sa aprecieze valorile? :)

Modificat de danpin

Pentru a adăuga comentarii este necesară înregistrarea sau autentificarea

Trebuie să aveţi un cont de membru pentru a adăuga comentarii

Înregistrare membru

Înscrierea unui nou cont de membru. Este foarte uşor!

Înregistrare cont nou

Autentificare

Aveţi deja un cont de membru? Conectaţi-vă aici.

Autentificare în cont
  • Activi pe această pagină   0 membri

    • Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează această pagină acum.
×
×
  • Adaugă...

Informaţii importante

Am plasat cookie-uri strict necesare pe dispozitivul dvs. pentru afişarea optimă a paginilor. Puteţi în orice moment să modificaţi setările cookie-urilor, altfel vom presupune că sunteţi de acord să continuaţi. Utilizând acest site, sunteţi de acord cu Termenii şi condiţiile de înregistrare şi Politica de confidenţialitate.